{"id":22498,"date":"2024-01-23T01:19:12","date_gmt":"2024-01-22T22:19:12","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22498"},"modified":"2024-01-23T01:19:12","modified_gmt":"2024-01-22T22:19:12","slug":"spatii-culturale-nr-4-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22498","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 4 (1)"},"content":{"rendered":"

EDITORIAL<\/strong><\/p>\n

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

Despre traduceri, cu dragoste<\/strong><\/p>\n

Imediat dup\u0103 revolu\u021bie sau ce-o fi fost ea, c\u00e2nd hoardele de str\u0103ini au \u00eenceput din nou s\u0103 treac\u0103 fruntariile \u021b\u0103rii, cu armele (la propriu \u0219i la figurat!), cu bagajele \u0219i cu ajutoarele lor mai mult sau mai pu\u021bin umanitare, bibliotecile rom\u00e2nilor au fost printre primele lucruri de care s-au minunat. Unui prieten din Fran\u021ba, de exemplu, nu-i venea s\u0103 cread\u0103 c\u0103 am integrala clasicilor francezi \u00een edi\u021bii frumos traduse, \u0219i tip\u0103rite \u00een condi\u021bii grafice demne de invidiat. La fel mi s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i cu englezii, cu olandezii ori cu americanii veni\u021bi \u201es\u0103 ne ajute”, s\u0103 \u00eentocmeasc\u0103 raporturi, statistici, analize etc. Pentru ei, poate \u0219i datorit\u0103 r\u0103zboiului rece, grani\u021belor \u00eenchise de regimul totalitar, slabei circula\u021bii a informa\u021biilor, precum \u0219i datorit\u0103 unor articole def\u0103im\u0103toare publicate \u00een Occident cu scopul de a se produce o reac\u021bie \u00eempotriva regimului comunist din \u021bara noastr\u0103, rom\u00e2nii erau privi\u021bi cu compasiune, dar \u0219i cu dispre\u021b, nep\u0103r\u00e2nd, \u00een ochii cei cul\u021bi, larg deschi\u0219i \u0219i cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire liberi, dec\u00e2t un soi de paria, condamna\u021bi la munc\u0103 fizic\u0103 \u0219i incapabili de fine\u021buri culturale.
\nAdev\u0103rul, pe care noi \u00eel \u0219tim de mult \u0219i pe care Europa \u0219i alte zone abia \u00eencep s\u0103-1 afle, este c\u0103 Rom\u00e2nia are o tradi\u021bie spiritual\u0103 solid\u0103, iar elita ei cultural\u0103 poate oric\u00e2nd s\u0103 stea al\u0103turi de elita european\u0103 at\u00e2t de vehement izolat\u0103 de \u201emargine”, respectiv de \u021b\u0103rile din fostul bloc comunist. Traducerile din marea literatur\u0103 a lumii ‘ au reprezentat o parte important\u0103 a existen\u021bei noastre spirituale, \u0219i trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem c\u0103 nu ne-au Lipsit niciodat\u0103 traduc\u0103torii de excep\u021bie, dup\u0103 cum nu ne-au lipsit nici scriitorii de valoare. Am avut mai pu\u021bine \u0219anse ori deloc, dar aceasta este o cu totul alt\u0103 problem\u0103.\t(
\nSe \u0219tie c\u0103, pentru a exista \u0219i pentru a-\u0219i \u00eendeplini misiunea, o carte trebuie s\u0103 fie citit\u0103, plus c\u0103 ea mai trebuie \u0219i tradus\u0103 \u0219i f\u0103cut\u0103 s\u0103 circule, astfel ca mesajul ei s\u0103 ajung\u0103 Ia cititorii c\u0103rora le este destinat\u0103. Epoca de tranzi\u021bie a f\u0103cut s\u0103 apar\u0103, pe \u00e2ng\u0103 multiplele e\u0219ecuri economice, sociale \u0219i politice, \u0219i e\u0219ecuri culturale. At\u00e2t de deschis\u0103, \u00een \u2019ond, c\u0103tre exterior, cunosc\u00e2nd \u0219i accept\u00e2nd valorile \u00eeuropene, \u00eencerc\u00e2nd din r\u0103sputeri o sincronizare justificat\u0103 prin tematic\u0103, modalit\u0103\u021bi de abordare \u0219i alent scriitoricesc), literatura rom\u00e2n\u0103 – \u0219i scriitorii ei – s-au v\u0103zut sili\u021bi s\u0103 constate c\u0103 \u201ereciproca nu-i idev\u0103rat\u0103”…c\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cum zicea Ion Creang\u0103: ,- M\u0103i, Ioane, dragi \u021bi-s fetele? \/ – Dragi! \/ – Dar tu or? \/ – \u0218i ele mie!” . Cu alte cuvinte, \u00een afar\u0103 de raduceri sporadice din Eminescu, Creang\u0103 \u0219i al\u021bi c\u00e2\u021biva scriitori \u201ecanonici”, nimeni nu s-a dovedit cine \u0219tie ce interesat de fenomenul cultural rom\u00e2nesc. Ce s-a f\u0103cut a fost de multe ori \u00een grab\u0103, din interese mai cur\u00e2nd politice, conjunctural, neselectiv \u0219i, evident, nesemnificativ. Faptul c\u0103, de exemplu, Mircea C\u0103rt\u0103rescu ori Elena Vl\u0103d\u0103reanu sunt tradu\u0219i \u00een c\u00e2teva limbi de circula\u021bie \u0219i c\u0103 fac act de prezen\u021b\u0103 pe la t\u00e2rgurile interna\u021bionale de carte nu \u00eenseamn\u0103 c\u00e2tu\u0219i de pu\u021bin c\u0103 se aduce un real serviciu literaturii rom\u00e2ne ori c\u0103 se contribuie decisiv la recunoa\u0219terea ei. Ne pl\u00e2ngem c\u0103 nu avem premiul Nobel pentru literatur\u0103: la felul p\u0103gubos cum ne gestion\u0103m bugetul cultural \u0219i ne irosim talentele, nici nu-1 vom avea vreodat\u0103.
\n\u00cen acest context, al crizei de traduceri \u0219i de traduc\u0103tori realmente valoro\u0219i din limba rom\u00e2n\u0103 \u00een alte limbi, s-a \u00eent\u00e2mplat un fenomen care are \u0219i o parte tragic\u0103, \u0219i una comic\u0103, dar \u0219i logica lui de nezdruncinat: la noi \u0219i aiurea, orice loc gol trebuie ocupat. Prin urmare, au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 peste noapte, cu un elan egalat, poate, de ritmul fabric\u0103rii de psihologi \u0219i de avoca\u021bi ori al deschiderii de Universit\u0103\u021bi particulare pe tot cuprinsul \u021b\u0103rii, de la S\u0103p\u00e2n\u021ba p\u00e2n\u0103 la Cochirleanca, au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103, deci, traduc\u0103tori de ocazie, nu \u00eentotdeauna sau foarte rar selecta\u021bi din r\u00e2ndul profesorilor de limbi str\u0103ine.
\nAproape c\u0103 nici un autor care se respect\u0103 nu mai vrea s\u0103-\u0219i tip\u0103reasc\u0103 volumul \/ voluma\u0219ul \/ plachetu\u021ba dec\u00e2t \u00een versiune bilingv\u0103 sau plurilingv\u0103. N-ar fi un lucru r\u0103u, dac\u0103 ar exista garan\u021bia c\u0103 lucr\u0103rile cu pricina ar avea \u0219ansa ie\u0219irii din \u021bar\u0103 \u0219i a unei circula\u021bii \u0219i mediatiz\u0103ri pe m\u0103sura idealului fiec\u0103ruia.
\nDin p\u0103cate, \u00eens\u0103, majoritatea edi\u021biilor rom\u00e2no- francezo-englezo-japoneze etc. au aceea\u0219i soart\u0103 cu edi\u021biile modeste \u00een limba rom\u00e2n\u0103: tiraj confidential, lips\u0103 de ecou critic, lips\u0103 de mediatizare, lips\u0103 de circula\u021bie, necitire, egal – moarte.
\nA\u0219a st\u00e2nd lucrurile – iar autorii \u00een cauz\u0103, spre lauda lucidit\u0103\u021bii lor – nef\u0103c\u00e2ndu-\u0219i cine \u0219tie ce iluzii, avem foarte numeroase traduceri, publicate \u00een volume sponsorizate, de cele mai multe ori, din bani publici – de pe la Consiliile municipale, jude\u021bene, de pe la ministere, mai prin preajma alegerilor (orice campanie electoral\u0103 musai se bazeaz\u0103 \u0219i pe faptele culturale s\u0103v\u00e2r\u0219ite de candida\u021bi), mai cu ocazia unei anivers\u0103ri, fie din alte motive extraliterare. Volumele cu pricina rareori trec frontiera, pentru a fi cunoscute \u00een lume. Mai auzi c\u00e2teodat\u0103 o laud\u0103 \u00eenduio\u0219\u0103toare: \u201evolumul meu circul\u0103 \u00een peste zece \u021b\u0103ri”; \u00een traducere liber\u0103, aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 autorul cu pricina are c\u00e2te o cuno\u0219tin\u021b\u0103 (nu neap\u0103rat prieten \u0219i nu neap\u0103rat scriitor) \u00een fiecare din \u021b\u0103rile pomenite. Dar cu un volum (hai dou\u0103, hai zece!) nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u021bara respectiv\u0103 te cunoa\u0219te. P\u0103cat de truda traduc\u0103torilor, de banii irosi\u021bi \u0219i de iluziile pierdute.<\/p>\n


\nESEU <\/strong><\/p>\n

DAN BRUDA\u0218CU<\/strong><\/p>\n

Contribu\u021bii la o istorie a leg\u0103turilor
\nrom\u00e2no-polone \u00een perioada interbelic\u0103<\/strong><\/p>\n

Rela\u021biile bilaterale rom\u00e2no-polone au o tradi\u021bie multisecular\u0103, fiind dificil de stabilit, cu precizie absolut\u0103, momentul demar\u0103rii lor. \u00eendr\u0103znim s\u0103 afirm\u0103m c\u0103, mult \u00eenainte chiar de constituirea primelor forma\u021biuni politice, dat\u0103 fiind \u00eenvecinarea direct\u0103 dintre cele dou\u0103 popoare, astfel de contacte \u0219i schimburi au fost stabilite la nivelul comunit\u0103\u021bilor locale sau zonale \u0219i au vizat, \u00een afar\u0103 de schimbul obi\u0219nuit de bunuri \u0219i produse, o serie de alian\u021be politico-militare pentru a face fa\u021b\u0103 \u00eencerc\u0103rilor nenum\u0103rate la care acestea erau supuse, inclusiv pentru ap\u0103rarea \u0219i respingerea unor agresiuni \u0219i atacuri din partea unor for\u021be du\u0219mane sau migratoare.
\nIstoricii \u0219i lingvi\u0219tii din ambele \u021b\u0103ri, pornind de la afirma\u021biile cronicarului Jan Dlugosz, care semnala \u00een ale sale Annales seu cronici incliti regni Poloniae prezen\u021ba a zeci de a\u0219ez\u0103ri rom\u00e2ne\u0219ti pe teritoriul polonez de la frontiera cu Moldova, au ad\u00e2ncit cercet\u0103rile \u0219i au identificat numeroase \u0219i importante dovezi \u0219i momente ale cooper\u0103rii dintre popoarele noastre.
\nPe plan politic, \u00een primele veacuri ale celui de-al doilea mileniu, rela\u021biile polonezilor au fost \u00een primul r\u00e2nd cu locuitorii Moldovei, abia mai t\u00e2rziu ele extinz\u00e2ndu-se \u0219i cu celelalte provincii rom\u00e2ne\u0219ti. Cu timpul, pe baza c\u0103s\u0103toriilor dintre reprezentan\u021bii nobilimii celor dou\u0103 p\u0103r\u021bi, dar \u0219i datorit\u0103 altor cauze, rela\u021biile bilaterale s-au extins \u0219i s-au diversificat, cuprinz\u00e2nd, pe l\u00e2ng\u0103 leg\u0103turi economice, comerciale, politice sau militare, \u0219i domeniul culturii sau al educa\u021biei.
\nCronicile \u0219i documentele istorice cunoscute scot \u00een eviden\u021b\u0103 bunele rela\u021bii avute de Alexandru cel Bun, domn al Moldovei \u00eentre 1400-1432, \u0219i Wladyslaw al II-lea Jagiello, regele Poloniei \u00eentre 1386-1434, prin care s-a men\u021binut echilibrul \u00eentre Ungaria \u0219i Polonia. Prin tratatele de pace \u00eencheiate cu regele polon, \u00een anii 1402, 1404, 1407 \u0219i 1411, voievodul rom\u00e2n \u00eei recuno\u0219tea acestuia suzeranitatea, dar ob\u021binea sprijin diplomatic, politic \u0219i militar pentru a contracara \u00eencerc\u0103rile Ungariei de a controla drumul comercial dintre sudul Poloniei, prin Moldova, p\u00e2n\u0103 la gurile Dun\u0103rii. E de amintit, totodat\u0103, prezen\u021ba o\u0219tenilor moldoveni \u00een luptele de la Grunwald (1410) \u0219i Marienburg (1422) duse de polonezi \u00eempotriva cavalerilor teutoni \u0219i c\u00e2\u0219tigate cu concursul alia\u021bilor moldavi.
\nRela\u021biile lui \u0218tefan cel Mare cu polonezii au fost mult mai complexe. Dac\u0103 \u0218tefan s-a aflat \u00een rela\u021bii de prietenie \u0219i bun\u0103 vecin\u0103tate cu regele Cazimir al IV- lea Jagiello \u0219i accept\u0103, de exemplu, la Colomeia, s\u0103 depun\u0103 jur\u0103m\u00e2nt de credin\u021b\u0103 \u00een fa\u021ba regelui polon, \u00een schimb, \u00een anul 1497, la Codrii Cosminului, el respinge invazia oastei lui Jan Albert (1492-1501), \u00een vara Iui 1498 \u00eentreprinde o expedi\u021bie de pedepsirea polonezilor, ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u00een apropierea Cracoviei, iar \u00een 1499 \u00eencheie, la H\u00e2rl\u0103u, de pe pozi\u021bii de egalitate, un tratat de pace cu Polonia.
\nExtrem de tensionate au fost rela\u021biile lui Petru Rare\u0219 (1527-1538; 1541-1546) cu polonezii. \u00een 1530, voievodul moldovean ocupa Pocu\u021bia, iar la 22 august 1531 era \u00eenfr\u00e2nt la Obertyn de generalul Jan Tarnowski. Situa\u021bia se deterioreaz\u0103 treptat, astfel \u00eenc\u00e2t, la 1538, polonezii cereau sprijinul sultanului pentru a-1 alunga de la domnie pe Petru Rare\u0219.
\nLuptele interne dintre \u0219leahticii polonezi au sl\u0103bit substan\u021bial monarhia. A\u0219a se face c\u0103, \u00een 1575, \u0218tefan Bathory, principe al Transilvaniei (1571-1575), este ales rege al Poloniei \u0219i Lituaniei. Acesta, \u00een cei 11 ani de domnie avu\u021bi, consolideaz\u0103 pozi\u021bia monarhului \u0219i restabile\u0219te prestigiul acestuia \u00een r\u00e2ndul nobilimii poloneze. I-a fost de real folos compromisul f\u0103cut prin c\u0103s\u0103toria sa cu prin\u021be\u0219a Ana Jagiello, \u00een pofida v\u00e2rstei de 53 de ani a acesteia.
\n\u00cen secolele al XVI-lea \u0219i al XVlI-lea spore\u0219te \u0219i mai mult influen\u021ba jucat\u0103 de polonezi \u00een via\u021ba politic\u0103 a Moldovei, nu o dat\u0103 domnii \u00eendep\u0103rta\u021bi de la tron g\u0103sindu-\u0219i sc\u0103pare pe teritoriul Poloniei. O\u0219tile celor dou\u0103 \u021b\u0103ri sunt deseori unite \u00een eforturile de a lupta \u00eempotriva invaziilor \u0219i atacurilor imperialilor otomani sau ale t\u0103tarilor. Sporesc, de asemenea, c\u0103s\u0103toriile mixte, inclusiv cre\u0219terea numeric\u0103 a nobililor celor dou\u0103 p\u0103r\u021bi, care beneficiaz\u0103 de recunoa\u0219tere, \u00een Moldova sau \u00een Polonia, a cinurilor nobiliare sau de acordare de ranguri sau demnit\u0103\u021bi. Nu totdeauna, \u00eens\u0103, interven\u021biile \u0219leahticilor polonezi \u00een treburile interne ale Moldovei au fost benefice \u0219i justificate. Prin ele s-a urm\u0103rit adesea ap\u0103rarea propriet\u0103\u021bilor sau a beneficiilor c\u00e2\u0219tigate de ei de la domniile anterioare.
\nLa mijlocul secolului al XVJH-lea, o invazie suedez\u0103 a trecut peste \u021bar\u0103 \u00een vremuri tulburi denumite \u201ePotopul”.
\nNumeroasele r\u0103zboaie \u00eempotriva Imperiului Otoman, Rusiei, Cozacilor, Transilvaniei \u0219i a Prusiei Brandemburgice s-au \u00eencheiat \u00een 1699. \u00een urm\u0103torii 80 de ani, lipsa de str\u0103lucire a guvernului polonez \u0219i impasul institu\u021bioiial au sl\u0103bit na\u021biunea, conduc\u00e2nd la tendin\u021be anarhiste \u0219i cresc\u00e2nd dependen\u021ba fa\u021b\u0103 de Rusia.
\nDin a doua jum\u0103tate a secolului al XVIll-lca \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 1918, teritoriul Poloniei face obiectul ac\u021biunilor expansioniste ale Rusiei, Prusiei \u0219i Austriei, fiind ocupat \u0219i intr\u00e2nd \u00een componenta imperiilor respective. Cele trei \u00eemp\u0103r\u021biri ale Poloniei au avut loc \u00een: 17 februarie 1772, 2 ianuarie 1793 \u0219i 24 octombrie 1795. Priii urmare, disp\u0103r\u00e2nd de pe harta Europei ca stat de sine st\u0103t\u0103tor, Polonia nu va mai fi \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 intervin\u0103 \u00een via\u021ba politic\u0103 a principatelor rom\u00e2ne \u0219i nid s\u0103 aib\u0103 raporturi sau schimburi proprii cu acestea. Totu\u0219i, contactele directe \u00eentre nobilii polonezi \u0219i cei rom\u00e2ni vor continua, f\u0103r\u0103 a urm\u0103ri, \u00eens\u0103, acelea\u0219i scopuri sau interese \u0219i f\u0103r\u0103 a mai avea ponderea sau importan\u021ba pe care o avuseser\u0103 alt\u0103 dat\u0103.
\nIn ceea ce prive\u0219te raporturile politice, vom eviden\u021bia, totu\u0219i, \u0219i rolul, cu totul nefast, din punctul nostru de vedere, jucat de aventurierul general polonez Josef Bem \u00een timpul revolu\u021biei din Transilvania de la 1848-1849.
\nLa sf\u00e2r\u0219itul anului 1848, dup\u0103 peregrin\u0103rile sale prin Europa, considerate de unii din compatrio\u021bii s\u0103i drept o tr\u0103dare, acesta primea, din partea conducerii revolu\u021bionarilor unguri, misiunea ap\u0103r\u0103rii Ardealului \u00eempotriva rom\u00e2nilor aduna\u021bi sub steagul lui Avram lancu, B\u0103mu\u021biu, Dobra sau Buteanu. Este implicat \u00een luptele din Banat, apoi \u00een cele din Ardeal, \u00een mai 1849, armata generalului Bem este complet distrus\u0103 l\u00e2ng\u0103 Sighi\u0219oara, de trupele \u021bariste, el \u00eensu\u0219i sc\u0103p\u00e2nd de prizonierat doar pref\u0103c\u00e2ndu-se mort. (In r\u00e2ndurile armatei conduse de generalul Bem lupta \u0219i poetul Petofi S\u0103ndor, luat cu acel prilej prizonier de armatele \u021bariste, dus \u00een Rusia \u0219i apoi exilat \u00een Siberia unde, potrivit descoperirilor \u00een urma unor recente cercet\u0103ri, ar fi murit, de oftic\u0103, \u00een anul 1857).
\nDup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea revolu\u021biei maghiare, spre a sc\u0103pa nepedepsit, Josef Bem pleac\u0103 \u00een Turcia, trece la islamism \u0219i, sub numele de Murat Pa\u0219a, devine guvernator de Alep, unde \u0219i moare, de altfel, la 6 septembrie 1850.
\nPe parcursul secolului al XIX-lea \u0219i la \u00eenceputul secolului XX, se intensific\u0103 \u00eent\u00e2lnirile \u0219i colaborarea \u00eentre tinerii rom\u00e2ni \u0219i polonezi, \u00eendeosebi \u00een marile centre academice \u0219i universitare din Occident. Adesea ei sunt pe pozi\u021bii identice \u00een luptele \u00eempotriva politicii dezna\u021bionalizante promovate \u00een special de imperiul dualist austro-ungar \u0219i cel \u021barist \u0219i, pe baza principiului autodetermin\u0103rii, lupt\u0103 pentru crearea sau refacerea statelor na\u021bionale, independente \u0219i suverane.
\nDup\u0103 primul r\u0103zboi mondial, regatul rom\u00e2n \u0219i noua republic\u0103 polon\u0103 \u00ee\u0219i sporesc \u0219i mai mult \u0219i \u00ee\u0219i diversific\u0103 rela\u021biile politice, militare \u0219i diplomatice, cresc\u00e2nd numeric contactele la nivel de demnitari \u0219i \u0219efi de state.
\nPentru a face fa\u021b\u0103 mai bine agresiunii noilor puteri, \u00een perioada interbelic\u0103 a fost luat \u00een calcul \u0219i proiectul unei uniri politico dintre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri sub un singur sceptru. Evolu\u021bia din via\u021ba politico- diplomatic\u0103 \u0219i militar\u0103 din Europa nu a permis, \u00eens\u0103, materializarea acestui proiect, marile puteri din epoc\u0103 tem\u00e2ndu-se c\u0103 un stat cu un asemenea poten\u021bial, inclusiv economic \u0219i militar, ar fi reprezentat o amenin\u021bare de netolerat pentru interesele lor \u00een zon\u0103.
\nCum spuneam, rela\u021biile rom\u00e2no-polone au avut, de-a lungul secolelor, \u0219i o puternic\u0103 dimensiune cultural\u0103.
\nCa urmare a unor factori politici favorizan\u021bi, ca \u0219i a poten\u021bialului economic \u0219i militar, statul polonez a beneficiat, cu mult \u00eenaintea principatelor rom\u00e2ne, de un sistem de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt bine structurat, dezvoltat, care a oferit multor tineri nobili, mai ales moldoveni, posibilitatea de a studia. Mai mult, ca urmare a accesului la tronul Poloniei al lui \u0218tefan B\u00e2thory, acesta a trimis o serie de \u00eenv\u0103\u021b\u0103ri polonezi s\u0103 pun\u0103 bazele primului colegiu de rang universitar la Cluj.
\nMarii no\u0219tri cronicari, \u00eendeosebi Grigore Ureche, mitropolitul Dosoftei \u0219i Miron Costin, \u0219i-au f\u0103cut studiile \u00een Polonia. Astfel, Grigore Ureche (1590- 1647), studiaz\u0103, \u00eencep\u00e2nd din anul 1611, la Lemberg, \u201e\u00een \u0219colile de arte liberale din \u021bara Poloniei” – cum va preciza Miron Costin, istoria, geografia, latina, greaca, retorica \u0219i poetica.
\nDosoftei (26 octombrie 1624-13 decembrie 1693, mort la Zolkiew, \u00een Polonia) a \u00eenv\u0103\u021bat la Ia\u0219i probabil la Colegiul \u00eentemeiat \u00een 1640 la m\u0103n\u0103stirea „Sf. Trei Ierarhi”, apoi la \u0219coala Fr\u0103\u021biei ortodoxe din Lwow, unde a f\u0103cut studii umaniste \u0219i de limbi. Cuno\u0219tea limba elen\u0103, latina, slavona \u0219i polona.
\nC\u0103lug\u0103rit la Probota (c. 1648), sub numele Dosoftei, a fost ales episcop la Hu\u0219i (1658-1660) \u0219i Roman (1660-1671), apoi mitropolit al Moldovei (1671-1674 \u0219i 1675-1686). \u00een toamna cinului 1686, datorit\u0103 evenimentelor politice din acea vreme, a fost dus \u00een Polonia de o\u0219tile regelui Jan Sobieski, unde a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii.
\nLa r\u00e2ndul s\u0103u, Miron Costin (1633-1691) \u0219i-a petrecut copil\u0103ria \u00een Polonia, unde sili\u021bi de \u00eemprejur\u0103ri se refugiaz\u0103 Costine\u0219tii. Viitorul cronicar, dup\u0103 cum singur m\u0103rturise\u0219te, \u00ee\u0219i face studiile la colegiul iezuit din Bar. Acolo se presupune c\u0103, ar fi studiat gramatica, retorica, dialectica, aritmetica, geometria, astronomia, teologia, literatura antic\u0103 \u0219i poloneza (se presupune c\u0103 ar fi studiat \u0219i la Lwow). Prin 1638 i se va acorda titlul de nobil polonez \u0219leahtic (titlul \u0219i cet\u0103\u021benia polonez\u0103 au primit-o tat\u0103l c\u0103rturarului lancu Costin, Miron \u0219i doi fra\u021bi ai s\u0103i: Alexandru \u0219i Patomir). Mai t\u00e2rziu (1652-1653) Miron, \u00eempreun\u0103 cu fra\u021bii s\u0103i, se \u00eentoarce \u00een Moldova, unde, datorit\u0103 culturii sale \u00eenalte, leg\u0103turilor cu cele mai mari familii boiere\u0219ti, va urca repede pe scara ierarhic\u0103 a dreg\u0103torilor de stat, devenind, \u00een 1675, mare logof\u0103t.
\nAsemenea lor, numero\u0219i al\u021bi tineri nobili moldoveni au studiai \u00een colegiile \u0219i universit\u0103\u021bile poloneze (2). De aici vor p\u0103trunde, prin intermediul lor, at\u00e2t \u00een Moldova, c\u00e2t \u0219i \u00een celelalte provincii rom\u00e2ne\u0219ti, o serie de idei noi, progresiste, fie de sorginte renascentist\u0103, fie, ulterior, iluminist\u0103 (3), av\u00e2nd \u00een vedere contactele directe dintre aceste institu\u021bii poloneze \u0219i cele Occidentale. De altfel, acestea nu sunt singurele c\u0103i de p\u0103trundere a ideilor renascentiste \u0219i iluministe \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc, \u021bin\u00e2nd cont de faptul c\u0103, dup\u0103 secolul al XVII-lea, vor spori contactele directe dintre spa\u021biul rom\u00e2nesc \u0219i diverse \u021b\u0103ri din Occident.
\nIn plan religios, au fost semnalate contacte, cooper\u0103ri, dar \u0219i tentative de prozelitism \u0219i imixtiune \u00een via\u021ba religioas\u0103 a Moldovei, cu prec\u0103dere. Ele au vizat, \u00een principal, campaniile duse de catolicismul european de c\u00e2\u0219tigare a teritoriilor sud-est europene, iar Polonia, ca \u021bar\u0103 catolic\u0103, le-a sprijinit substan\u021bial.
\nDup\u0103 aceast\u0103 introducere, care a urm\u0103rit a oferi c\u00e2teva date generale asupra leg\u0103turilor rom\u00e2no- polone, ne vom referi la situa\u021bia rela\u021biilor noastre \u00een perioada interbelic\u0103, cu prec\u0103dere la cele care au vizat componenta cultural\u0103 \u0219i \u00een domeniul \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului.
\nIn compara\u021bie cu perioadele anterioare, consider\u0103m c\u0103 este una de v\u00e2rf, extrem de divers\u0103 \u0219i bogat\u0103, bucur\u00e2ndu-se de implicarea \u0219i sprijinul a sute de intelectuali de real prestigiu ai ambelor p\u0103r\u021bi.
\n\u201eSf\u00e2r\u0219itul primului r\u0103zboi mondial \u00een 1918 a modificat substan\u021bial \u00eendeosebi mijlocul b\u0103tr\u00e2nului continent, \u00eentre altele, \u0219i prin revenirea Poloniei, dup\u0103 143 de ani de robie na\u021bional\u0103, \u00een grupul marilor teritorii ale Europei libere. Re\u00eentregirea \u021b\u0103rii \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 […] \u00eentre Rusia, Prusia \u0219i Austria, […] a determinat aproape o explozie informa\u021bional\u0103, comunicat\u0103 peste hotare, despre mai toate domeniile existen\u021biale din patria eliberat\u0103. Prin urmare, \u00een cele dou\u0103 decenii dintre r\u0103zboaie, […], fluxul ve\u0219tilor din \u021bara vecin\u0103 a atins cote f\u0103r\u0103 precedent, pe unul din locurile frunta\u0219e plas\u00e2ndu-se disciplinele umaniste, cele legate de crea\u021bia special\u0103 \u00een special” (4) este de p\u0103rere unul dintre cei mai remarcabili cercet\u0103tori rom\u00e2ni ai culturii poloneze, ai leg\u0103turilor ei cu literatura \u0219i cultura rom\u00e2n\u0103.
\nAmploarea \u0219i complexitatea acestor leg\u0103turi au beneficiat \u0219i de implicarea, \u00eenc\u0103 din primii ani de dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial, din partea rom\u00e2n\u0103, a unor importante personalit\u0103\u021bi ca Octavian Goga (5), Nicolae Iorga (6), Lucian Blaga, Aron Cotru\u0219, Liviu Rebreanu, Grigore Nandri\u0219, compozitorul \u0219i dirijorul George Georgescu (7) etc. Diploma\u021bii rom\u00e2ni \u0219i polonezi, acredita\u021bi \u00een cele dou\u0103 capitale, au dovedit o real\u0103 risip\u0103 de energie \u0219i imagina\u021bie cultiv\u00e2nd, cu insisten\u021b\u0103, ideea necesit\u0103\u021bii consider\u0103rii culturii, artei \u0219i \u0219tiin\u021bei la fel de importante ca leg\u0103turile \u0219i schimburile comerciale bilaterale. De la bun \u00eenceput, prin contacte cu redac\u021biile publica\u021biilor, at\u00e2t de la nivel central, c\u00e2t \u0219i local, cu \u0219efii unor institu\u021bii de cultur\u0103 (edituri, teatre, opere, alte forma\u021bii artistice), cu
\nscriitori, arti\u0219ti, universitari, ata\u0219a\u021bii culturali \u0219i pres\u0103 din cele dou\u0103 \u021b\u0103ri au creat premisele unei anume promov\u0103ri a imaginii \u021b\u0103rii lor \u00een mediile din Rom\u00e2nia respectiv Polonia. Privit\u0103 comparativ, activitatea desf\u0103\u0219urat\u0103 de reprezentan\u021bele diplomatice ale celor dou\u0103 \u021b\u0103ri a fost Ia fel de complex\u0103, sus\u021binut\u0103 \u0219\u00ee inspirat\u0103, beneficii, a\u0219a cum am precizat, de aportul unor importante personalit\u0103\u021bi, de larg prestigiu \u00een \u021b\u0103rile de origine.
\nUn domeniu important, urm\u0103rit sistematic, a fost acela al asigur\u0103rii de materiale de propagand\u0103 necesare mai bunei cunoa\u0219teri reciproce. \u00een acest sens, putem sublinia preocuparea, inclusiv din partea Academiei Rom\u00e2ne, de a oferi institu\u021biilor universitare, de cultur\u0103, dar \u0219i bibliotecilor publice din cele mai importante centre poloneze (Var\u0219ovia, Lwow, Cracovia, Poznan, Wilno \u0219.a.), a unor mari cantit\u0103\u021bi de c\u0103r\u021bi \u0219i publica\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, de discuri, partituri, seturi de fotografii, diapozitive, filme sonore etc. La r\u00e2ndul s\u0103u, Serviciul de propagand\u0103 din cadrul Ministerului de Externe din Rom\u00e2nia a subven\u021bionat apari\u021bia, \u00een limba polon\u0103, a numeroase lucr\u0103ri: bro\u0219uri, c\u0103r\u021bi, pliante etc. despre Rom\u00e2nia (8), multe dintre ele editate direct \u00een Polonia (9) \u0219i a avut \u00een vedere participarea \u021b\u0103rii noastre la diverse t\u00e2rguri \u0219i expozi\u021bii organizate fie \u00een capital\u0103, fie \u00een alte importante centre industriale \u0219i comerciale poloneze.
\nPublica\u021biile cele mai cunoscute din Polonia au publicat, \u00een mod curent, numeroase informa\u021bii despre Rom\u00e2nia, oferind cititorilor lor detalii asupra desf\u0103\u0219ur\u0103rii evenimentelor social-politice \u0219i economice din \u021bara noastr\u0103. De asemenea, dat\u0103 fiind insisten\u021ba, virulen\u021ba, agresivitatea \u0219i violen\u021ba atacurilor cercurilor iredentist-revan\u0219arde \u0219i revizioniste \u00eempotriva \u021b\u0103rii noastre (10), ata\u0219a\u021bii de pres\u0103 rom\u00e2ni au difuzat \u00een Polonia o serie de articole, semnate de academicieni \u0219i oameni de cultur\u0103 rom\u00e2ni, care contracarau \u0219i comb\u0103teau ideile revizioniste promovate de adversarii no\u0219tri. Pe aceea\u0219i tem\u0103, sunt de amintit \u0219i frecventele emisiuni difuzate de posturile de radio poloneze, favorabile idealurilor noastre na\u021bionale, menite a crea \u00een mediile poloneze o pozi\u021bie favorabil\u0103 cauzei rom\u00e2ne\u0219ti.
\n\u00een afara ziari\u0219tilor (11) de ambele p\u0103r\u021bi (12), \u00een aceast\u0103 extrem de bogat\u0103 \u0219i util\u0103 activitate au fost implicate \u0219i institu\u021biile de spectacol, fiind organizate, de ambele p\u0103r\u021bi, concerte \u0219i spectacole de teatru, oper\u0103 sau expozi\u021bii de art\u0103 fotografic\u0103 \u0219i plastic\u0103.
\nNu au fost neglijate nici activit\u0103\u021bile viz\u00e2nd mai buna cunoa\u0219tere reciproc\u0103 dintre cet\u0103\u021benii celor dou\u0103 state, prin intermediul activit\u0103\u021bilor de turism (12), dar \u0219i prin organizarea de conferin\u021be, multe sus\u021binute \u00een mediile universitare \u0219i de afaceri, dar \u0219i pe unde scurte, la cele opt posturi de radio c\u00e2te func\u021bionau \u00een Polonia sau la Radio Bucure\u0219ti. Semnificative, \u00een acest sens, sunt \u0219i schimburile reciproce de studen\u021bi \u0219i tineri (13), inclusiv prin participarea acestora la unele tabere organizate de organiza\u021bii de tineret, dintre care unele de orientare de dreapta, extremiste.<\/p>\n

Note
\n1.\tUn studiu extrem de interesant (vezi Ion Petric\u0103 (coord.) et alia, Rela\u021bii culturale rom\u00e2no-polone, Bucure\u0219ti, 1982, p. 42-51), semnat de Marin Bucur, vorbe\u0219te despre Polonia \u0219i revolu\u021bionarii polonezi \u00een coresponden\u021ba pa\u0219opti\u0219tilor rom\u00e2ni. Autorul afirm\u0103, \u00eentre altele, c\u0103: \u201eE sigur c\u0103 B\u0103lcescu s-a v\u0103zut cu generalul Bem \u0219i Dembinski la Mehadia \u0219i a discutat cu ei, c\u0103 primea sau le trimitea coresponden\u021b\u0103”. Tot el mai spune c\u0103: \u201eLa fel de ata\u0219at prieteniei cu revolu\u021bionarii polonezi era \u0219i Ion Ghica.” \u00een opinia noastr\u0103, \u00eens\u0103, Bem nu poate fi considerat un revolu\u021bionar, ci mai degrab\u0103 o unealt\u0103 obedient\u0103 a unor cercuri politice maghiare, care s-au folosit de revolu\u021bie pentru a-\u0219i vedea \u00eemplinite aspira\u021biile de refacere a statului maghiar, disp\u0103rut \u00een urma b\u0103t\u0103liei de la Mohacs, dar ostile celorlalte minorit\u0103\u021bi din cadrul imperiului austriac
\n2.\t\u00centr-un excelent studiu, intitulat Manierism \u0219i \u201eprim baroc” – postbizantin \u00eentre Polonia \u0219i Stambul: cazul moldav (vezi Ion Petric\u0103 (coord.) et alia, Rela\u021bii culturale rom\u00e2no-polone, Bucure\u0219ti, 1982, p. 131-140) acad. R\u0103zvan Theodorescu demonstreaz\u0103 \u0219i probeaz\u0103 p\u0103trundere, din Polonia, a unor elemente elemente de manierism \u201e\u00een Moldova pe un fond local de puternic\u0103 tradi\u021bie bizantin\u0103” la \u00eenceputul secolului al XVII-lea. Tot el subliniaz\u0103 \u201esc\u0103derea progresiv\u0103 a influen\u021bei poloneze \u00een favoarea celei turce\u0219ti” \u00een Moldova.
\n3.\tStan Velea, Literatura polon\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Receptarea unei mari literaturi, Bucure\u0219ti, Editura Saeculmn I.O., 2001, p. 324.
\n4.\tIn calitatea sa de ministru al Cultelor \u0219i Instruc\u021biunii Publice din Rom\u00e2nie, \u00een cadrul guvernului prezidat de Alexandru Averescu, poetul Octavian Goga sus\u021bine, \u00eenc\u0103 din 1921, eforturile Consiliului Facult\u0103\u021bii de filozofie a Universit\u0103\u021bii Jagiellone din Cracovia de \u00eenfiin\u021bare a unui lectorat de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103, idee care \u201ese \u00eentemeia pe leg\u0103turile multiseculare care uneau \u021b\u0103rile noastre \u00een diferite domenii ale vie\u021bii celor dou\u0103 popoare \u00een special \u00een sfera culturii, dar \u0219i \u00een cea politic\u0103 \u0219i social economic\u0103”, (vezi Stanislaw Widlak, Studiile de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 la Universitatea Jagiellone, \u00een Ion Petric\u0103 (coord.), Rela\u021bii culturale rom\u00e2no-polone, Bucure\u0219ti, 1982, p. 18).
\nDup\u0103 cum vom ar\u0103ta \u00een continuare, Octavian Goga a jucat un rol extrem de important \u00een dezvoltarea \u0219i diversificarea rela\u021biilor bilaterale rom\u00e2no-polone, at\u00e2t \u00een sfer\u0103 cultural\u0103, c\u00e2t \u0219i politic\u0103. Din p\u0103cate, acesta este un capitol insuficient studiat, at\u00e2t \u00een Polonia, c\u00e2t \u0219i \u00een Rom\u00e2nia. \u00eentre altele, reamintim doar c\u0103 intrarea lui Lucian Blaga \u00een diploma\u021bie (\u0219i plecarea sa, ca o prim\u0103 misiune, la Var\u0219ovia, \u00eentre 1926-1927) s-a datorat exclusiv interven\u021biilor directe \u0219i insistente ale Veturiei, iar ulterior \u0219i ale ministrului Octavian Goga. De asemenea, Aron Cotru\u0219, un alt remarcabil diplomat rom\u00e2n aflat la post \u00een capitala polon\u0103, \u00eentre 1931-1936, a fost un apropiat al poetului \u0219i politicianului Goga, pe care, de altfel, \u00eel informa sistematic asupra demersurilor \u0219i ac\u021biunilor \u00eentreprinse.
\n5.\tPe l\u00e2ng\u0103 vizitele personale sau contactele cu importan\u021bi oameni politici \u0219i de cultur\u0103 polonezi, marele istoric, \u00een calitate de pre\u0219edinte al Ligii Culturale Rom\u00e2ne, a f\u0103cut importante dona\u021bii de carte rom\u00e2neasc\u0103 pentru \u00eenzestrarea bibliotecii Universit\u0103\u021bii Jagiellone din Cracovia, unde, din anul 1921, va fiin\u021ba un lectorat de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103.
\n6.\t\u00een anul 1932, a efectuat un turneu la Poznasn \u0219i Var\u0219ovia \u0219i s-a implicat activ iu promovarea \u00een Polonia a propagandei muzicale, ca \u0219i pentru preg\u0103tirea \u0219i sus\u021binerea unor emisiuni \u0219i concerte la radio, ori trimiterea de discuri \u0219i partituri sau asigurarea de subven\u021bii \u00een vederea prezent\u0103rii unor lucr\u0103ri muzicale pe scenele lirice poloneze,
\n7.\tNumai \u00een perioada octombrie 1930-aprilie 1931 Serviciul de propagand\u0103 din cadrul Ministerului de Externe a expediat \u00een Polonia 8 colete cu diverse materiale, c\u00e2nt\u0103rind 1549 de kg,
\n8.\tIn anul 1930, de exemplu, s-au editat \u00een Polonia, cu subven\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, urm\u0103toarele lucr\u0103ri: Catalogul expozi\u021biei de turism \u0219i transporturi din Poznan, Ziua rom\u00e2neasc\u0103, P\u0103durea sp\u00e2nzura\u021bilor de Liviu Rebreanu \u0219i Rumunja.
\n9.\tSemnal\u0103m, \u00eens\u0103, c\u0103 uneori \u0219i \u00een periodicele poloneze s-au difuzat unele \u0219tiri false referitoare la Rom\u00e2nia, f\u0103r\u0103 a \u0219efi revenit asupra lor \u0219i a fi fost dezmin\u021bite ulterior. Mai mult, \u00een septembrie 1934, deoarece Rom\u00e2nia a criticat denun\u021barea de c\u0103tre Poloniei a tratatului privind protec\u021bia minorit\u0103\u021bilor, o parte a ziarelor poloneze s-au implicat \u00een campania ostil\u0103 de pres\u0103 \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva \u021b\u0103rii noastre.
\n10.\tPentru a contribui la sporirea rela\u021biilor dintre ziari\u0219tii polonezi \u0219i rom\u00e2ni, ministerele de externe din cele dou\u0103 \u021b\u0103ri au acordat, \u00eencep\u00e2nd din anul 1929, c\u00e2te trei burse de documentare (cele rom\u00e2ne\u0219ti ridic\u00e2ndu-se la 75.000 lei fiecare), pe o perioad\u0103 de trei luni.
\n11.\tDintre publica\u021biile rom\u00e2ne\u0219ti care au urm\u0103rit \u0219i semnalat, sporadic sau \u00een mod sistematic, fenomenele cultural-artistice, \u0219tiin\u021bifice sau politico-sociale din Polonia amintim: Flac\u0103ra, Lumea literar\u0103, Adev\u0103rul literar \u0219i artistic, Via\u021ba literar\u0103, Calendarul, Rampa, Rampa nou\u0103 ilustrat\u0103, Rom\u00e2nia, Clipa, Gazeta de duminic\u0103, Glasul Bucovinei, Gazeta Basarabiei, Tribuna literar\u0103, Cele trei Cri\u0219uri, Neamul rom\u00e2nesc, Gloria Rom\u00e2niei, Convorbiri literare, Luceaf\u0103rul, Facla, Diminea\u021ba, Cuv\u00e2ntul liber, \u0218tirea, Timpul nostru, Lumea rom\u00e2neasc\u0103, Lupta, \u021aara’ Noastr\u0103, Buna Vestire, Linia dreapt\u0103, Rom\u00e2nia literar\u0103, Azi, Propilee literare, Universul Literar, Curentul, Contemporanul, Patria, Cuget clar, Pas\u0103rea albastr\u0103, Via\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 etc.
\n12.\tMen\u021bion\u0103m \u0219i Expozi\u021bia de turism \u0219i comunica\u021bii, organizat\u0103, \u00een anul 1930, de Statul Rom\u00e2n la Poznan. Tot la Poznan, va avea loc, un an mai t\u00e2rziu, expozi\u021bia de mare amploare (dar \u0219i de deosebit impact) Rom\u00e2nia \u00een fotografii. Totodat\u0103 Rom\u00e2nia a fost prezent\u0103 la Expozi\u021bia interna\u021bional\u0103 de art\u0103 plastic\u0103 organizat\u0103, la Var\u0219ovia, \u00een anul 1933. Pe baz\u0103 de reciprocitate, Polonia a fost prezent\u0103, \u00een diverse ora\u0219e rom\u00e2ne\u0219ti, la t\u00e2rgurile \u0219i expozi\u021biile organizate \u00een Rom\u00e2nia, produsele poloneze bucur\u00e2ndu-se de interesul firmelor partenere din \u021bara noastr\u0103, contribuind la cre\u0219terea volumului schimburilor tehnico-economice.
\n13.\tCu sprijinul Direc\u021biei presei din Rom\u00e2nia, \u00een cursul anului 1930, poate cel mai bogat \u00een evenimente \u0219i schimburi bilaterale rom\u00e2no-polone, un mare num\u0103r de scriitori, ziari\u0219ti, elevi \u0219i studen\u021bi polonezi au efectuat vizite \u00een Rom\u00e2nia. Astfel, \u00een ianuarie au venit \u00een Rom\u00e2nia 37 de studen\u021bi, \u00een martie un grup de studen\u021bi din cadrul Societ\u0103\u021bii de sport din Wilno, \u00een august, studen\u021bi politehni\u0219ti din Var\u0219ovia, iar \u00een septembrie 26 de persoane, membre ale cercului academic \u201ePolska Macierz Szkohn”. \u00een perioada 1937-1939 a sporit semnificativ num\u0103rul ziari\u0219tilor polonezi veni\u021bi \u00een Rom\u00e2nia pentru informare \u0219i documentare.<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

EDITORIAL Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU Despre traduceri, cu dragoste Imediat dup\u0103 revolu\u021bie sau ce-o fi fost ea, c\u00e2nd hoardele de str\u0103ini<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22498"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22498"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22498\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22499,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22498\/revisions\/22499"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22498"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22498"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22498"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}