{"id":22494,"date":"2024-01-21T20:09:42","date_gmt":"2024-01-21T17:09:42","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22494"},"modified":"2024-01-21T20:09:42","modified_gmt":"2024-01-21T17:09:42","slug":"spatii-culturale-nr-5-14","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22494","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 5 (14)"},"content":{"rendered":"

Reviste literare<\/strong><\/p>\n

Axioma<\/strong>, Anul X, nr. 6 (111), iunie 2009, Ploie\u0219ti<\/em>. Ieronim T\u0103taru, prin editorialul s\u0103u (prilejuit de trecerea a 120 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu) M. Eminescu \u2014 de la Phidias ori Praxiteles la Rafael, realizeaz\u0103 o exegez\u0103 asupra poemului Venere \u0219i Madon\u0103, cel cu care M. Eminescu irumpe \u00een lirica anului 1870 (Perpessicius), iar Octavia Floricic\u0103 prezint\u0103 figuri labirintice multiple \u00een Avatarii Faraonului Tla \u0219i S\u0103rmanul Dionis (eseul: \u00een centrul labirintului \u2014 Mihai Eminescu). De asemenea, remarc\u0103m eseul Paradoxul demonului \u201euman” \u00een Domni\u0219oara Christina de Mircea Eliade (I) de Marius-Virgil Florea \u0219i studiul lui Gherasim Rusu Togan – C\u0103utarea izvoarelor \u0219i consacrarea f\u00e2nt\u00e2nii. Pe t\u0103r\u00e2mul poeziei, Marian Ruscu domestice\u0219te singur\u0103tatea, Petru Dinc\u0103 transpune \u00een rom\u00e2n\u0103 pe Stephane Mallarme, iar Ion Ro\u0219ioru traduce pantumuri italiene \u0219i spaniole. C. Trandafir face cronic\u0103 literar\u0103 la dou\u0103 c\u0103r\u021bi de poezie: George Lixandru, \u00eentunericul luminii \u0219i Codru\u021b Radi, Dincolo de a fi, iar lecturile apar\u021bin lui leronim T\u0103taru (Nicolae Dumitrescu, Ploie\u0219tiul cultural de azi), Nicolae Dumitrescu (Marinic\u0103 Gheorghe, Carol Nicolae Debie, Sublimul armoniei creativit\u0103\u021bii), Marian Chirulescu (Emanoil Toma, Vin florile! Secera\u021bi-le! Otopeni 1989) \u0219i Lucian Gruia (Genoveva Logan, Alergia). Pe alte meridiane ne poart\u0103 Florin Dochia \u2014 Mari prietenii \u00een coresponden\u021b\u0103: Andra Gide-Paul Valary.<\/p>\n


\nBUCOVINA LITERAR\u0102<\/strong>, Serie nou\u0103, Anul XX, nr.5-6 (219-220), mai-iunie 2009, Suceava<\/em>. \u00cen prima parte a articolului s\u0103u, Izbitura din fa\u021b\u0103, Ion Beldeanu ap\u0103r\u0103 poezia, lu\u00e2nd atitudine vizavi de ni\u0219te poe\u021bi de azi (f\u0103r\u0103 a-i numi) \u0219i de crea\u021bia lor, care se constituie dintr-un amestec de aiureal\u0103 \u0219i jovialitate. \u00een a doua parte a articolului ap\u0103r\u0103 poezia \u00een fa\u021ba lui D.S. (autorul unui text: Proz\u0103, b\u0103i! Nu poezele de doi lei, ap\u0103rut \u00een ziarul Flac\u0103ra la\u0219ului), un tip conceput \u00eentr-o eprubet\u0103 la sta\u021bia de epurare municipal\u0103 \u0219i \u00eentr-un lichid amniotic prelevat direct din canalizare, c\u0103 numai unul dintre ace\u0219tia a putut s\u0103 emit\u0103 aprecieri de felul: m\u0103 pi\u0219asem pe ele de poezii sau \u0218i poezia \u0219i folclorul presupun un grad mare de analfabetism”. Vai, vai! Noroc c\u0103 Alexandru Ovidiu Vintil\u0103 \u00eel intervieveaz\u0103 pe Leo Butnaru, care, la un moment dat, spune: Eu unul consider c\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103 nu are nici o problem\u0103, acestea, problemele, fiind exclusiv ale fiec\u0103rui scriitor \u00een parte”. Acela\u0219i Leo Butnaru \u00eencheie interviul cu un excep\u021bional poem intitulat Od\u0103 Marelui Cititor. \u0218i \u00eenc\u0103 o remarc\u0103 \u00een favoarea poeziei \u2014 Trei cunoscu\u021bi critici literari coment\u00e2nd cartea de versuri a lui Ion Beldeanu, \u201eChiar dac\u0103?” – Valeria Manta T\u0103icu\u021bu, Constantin Cuble\u0219an \u0219i Ioan Holban.<\/p>\n


\nCafeneaua literar\u0103<\/strong>, Anul VI, nr. 6 \/ 72, iunie 2009, Pite\u0219ti<\/em>. Dintre revederile lui Gabriel Petrie cu Constantin Noica ne este restituit\u0103 cea de la P\u0103ltini\u0219, din 1 mai 1984, prilejul unor dialoguri despre istoria \u0219i cultura la zi din Rom\u00e2nia sau despre Emil Cioran. Cleopatra Lorin\u021biu presar\u0103 pulbere mitologic\u0103 din ultimul interviu filmat dat de academicianul Romulus Vulc\u0103nescu (1997). Virgil Diaconu prezint\u0103 o disput\u0103 eseistic\u0103 pe calea parabolei, c\u0103 nu se putea altfel, cu privire la crea\u021bie, lume, Divinitate. Referitor la McLumea \u0219i Cultura Publicitar\u0103 a lui Adrian Dinu Rachieru, Nicolae Eremia constat\u0103: \u00eencheind parcursul sociologic propus de A.D.R., r\u0103m\u00e2nem cu sentimentul c\u0103 \u201eproiectul unei noi civiliza\u021bii (…) se dovede\u0219te traumatizant”, \u201eciviliza\u021bia surclaseaz\u0103 cultura, av\u00e2nd \u00een mass-culture un agent de o agresivitate infailibil\u0103.” Oare de aceea Radu Cange ne duce pe vers \u00een \u021bara sf\u00e2nt\u0103 numit\u0103 B\u0103r\u0103gan? lat\u0103 un poem edificator: \u00een B\u0103r\u0103gan, \/ Fiecare cas\u0103 \/ Este o biseric\u0103 \/ De p\u0103m\u00e2nt (Sfin\u021bire).<\/p>\n


\nOGLINDA LITERAR\u0102<\/strong>, Anul VII, Nr. 90, iunie 2009, Foc\u0219ani<\/em>. De ast\u0103 dat\u0103 vom supune aten\u021biei rubrica eseu. \u00eencepem \u201etrecerea \u00een revist\u0103\u201d cu editorialul lui Gabriel Funica – Eminescu \u0219i al s\u0103u semnificativ motto: Ca \u0219\/ Goethe la germani, Eminescu este con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103 mai bun\u0103. (Constantin Noica). \u00een Gr\u0103dinile lui Academus, Cristian Neagu face o analiz\u0103 a temei a temei cu privire la tendin\u021ba trat\u0103rii simbolice a mor\u021bii, a corel\u0103rii omului cu moartea”. Gheorghe Andra\u0219ciuc face Reconstituirea unui succes editorial \u2014 romanul Vestibul de Alexandru Ivasiuc (1967). Ovidiu Bufnil\u0103 conchide \u00een F\u0103lci \u00eens\u00e2ngerate: Eu, monstrul acvatic, reorganizez fic\u021biunile pe potriva mea, terciuind \u00eentre f\u0103lcile mele \u00eens\u00e2ngerate gloria de\u0219art\u0103 a scriitorilor, cenaclurile le\u0219inate \u0219i prosteala concursurilor literare care vorbesc despre de\u0219ert\u0103ciune \u0219i nu despre superbia aparen\u021bei.(\\) Remarcabile sunt eseurile lui Dan Anghelescu, Limba, principal instrument de disipare a politicului \u0219i Octavian S\u0103rb\u0103toare, Iubire \u00een India (sumar \u0219i reflec\u021bii ale autorului asupra acestei proze romantice ap\u0103rute \u00een anul 2007 \u00een Australia \u0219i Rom\u00e2nia, ca volum omagial la centenarul na\u0219terii lui Mircea Eliade). O prezentare eseistic\u0103 face Iulian Bitolean lucr\u0103rii semnate de Rodica Magdalena Baciu: Con\u0219tiin\u021b\u0103 critic\u0103 \u0219i viziune tragic\u0103 \u00een publicistica eminescian\u0103. Pacea amestecat\u0103 cu dreptatea este un bun dumnezeiesc, iar dac\u0103 una ar exista f\u0103r\u0103 cealalt\u0103, se vat\u0103m\u0103 frumuse\u021bea virtu\u021bii. Noi nu putem numi pace pe aceea care nu este \u00eempodobit\u0103 cu dreptate. (Isidor Pelusiotul) Acest citat este motto-ul ales (\u0219i tradus \u00een rom\u00e2ne\u0219te) de Riad Awwad pentru eseul Omenirea \u00een fa\u021ba r\u0103zboiului \u0219i p\u0103cii. Ca o continuare din num\u0103rul anterior al revistei sunt eseurile: Mistica na\u021bionalismului \u0219i na\u021bionalismul mistic \u00een g\u00e2ndirea rom\u00e2neasc\u0103 interbelic\u0103 al lui Radu G. Serafim \u0219i Adev\u0103r \u0219i\/al discurs(ului) al Virginiei Bogdan – studiu asupra C\u0103ut\u0103rii Sf\u00e2ntului Graal \u0219i basmul \u201eTinere\u021be f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u021be \u0219i via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 de moarte”. Maria Cog\u0103lniceanu \u00eel prezint\u0103 pe Panait Istrati, c\u0103ut\u0103torul de ideal \u2014 M\u0103rturisire imaginar\u0103 c\u0103tre cititorii s\u0103i din secolul XXI. George Anca \u00eencheie seria eseurilor cu Mantra Eminescu (autoexcerpte) \u2014 Eminescu \u00eentre Baudelaire \u0219i Tagore. Mitul lui Zamolxe \u00een poezia lui Mihai Eminescu \u0219i a lui Lucian Blaga (1966, inedit).<\/p>\n


\nPlumb<\/strong>, An IV, iunie 2009 nr.26, Bac\u0103u<\/em>. Acest num\u0103r este deschis de exhaustivul eseu al lui Theodor Codreanu, Inima eminescian\u0103 a canonului na\u021bional (\u00een contra \u201eapologe\u021bilor nimicului”), at\u00e2ta timp c\u00e2t Nicolae Manolescu crede c\u0103 Luceaf\u0103rul este o oper\u0103 mediocr\u0103 supralicitat\u0103… Prilejuit\u0103 de comemorarea a 120 de ani de la moartea fizic\u0103 a lui Mihai Eminescu, 15 iunie 1889, este \u0219i atitudinea corect\u0103 \u00een prezentarea adev\u0103rului a lui Adrian Botez din articolul Sfin\u021bi militari, genii protectoare de neam, mucenici \u0219i martiri ai credin\u021bei: Mihai Eminescu (1850-1889). Tot atitudini ia \u0219i Romulus Dan Busnea pentru intrarea \u00een normalitate: s\u0103 ne a\u0219ez\u0103m a\u0219adar, \u00eentru cele bune, sub steaua mereu str\u0103lucitoare a spiritualit\u0103\u021bii eminesciene, cea l\u0103sat\u0103 de Dumnezeu s\u0103 ne lumineze sufletele \u0219i s\u0103 ne vegheze pa\u0219ii \u00een trecerea noastr\u0103 prin aceast\u0103 via\u021b\u0103 efemer\u0103, spre eternitatea vie\u021bii spirituale. Cronic\u0103 literar\u0103 face Ion Hurjui pentru dou\u0103 c\u0103r\u021bi de poezie: Dubl\u0103 cet\u0103\u021benie de Nicolae Turtureanu \u0219i Umbra f\u0103r’de contur de loan Pr\u0103ji\u0219teanu, Calistrat Costin face aprecieri critice asupra prozei unui poet: Gabriel Chifu: Relatare despre moartea mea sau Eseu despre singur\u0103tate, iar Elena Vieru consemneaz\u0103 note de lectur\u0103 sub titlul Ion Caraion – poezia con\u0219tiin\u021bei, con\u0219tiin\u021ba poeziei? Proza este prezent\u0103 prin Gheorghe Tru\u021b\u0103 cu un fragment din \u00eengere, vii?, iar poezia, prin crea\u021biile Lidiei Sab\u0103u (debut), ale lui Paul Blaj \u0219i ale lui Dumitru Radu.<\/p>\n


\nPRO SAECULUM<\/strong>, Anul VIII, nr.4 (56), 1 iunie 2009, Foc\u0219ani<\/em>. Constant\u0103 \u00een valoarea artistic\u0103 promovat\u0103, revista de cultur\u0103, literatur\u0103 \u0219i art\u0103 Pro Saeculum, redactor-\u0219ef, Mircea Dinutz, rezerv\u0103 multe pagini \u00eentru lauda la aniversar\u0103 a doamnei Irina Mavrodin. \u0218i aduc cuvinte pline de sim\u021b\u0103minte: Elena- Br\u00e2ndu\u0219a Steiciuc, Marius Ghica, Mugura\u0219 Constantinescu, Gina Puic\u0103, Ciprian V\u00e2lcan, Ilinca Ilian, Maria Cristina P\u00eervu, M\u0103d\u0103lin Teodor Ro\u0219ioru, Irina Aldea. Tot cuvinte de laud\u0103, la aniversarea istoricului Gheorghe Buzatu, aduc Valeriu D. Cotea, Petru Ursache \u0219i Horia Dumitrescu. Despre istoria care ne doare, doamna Magda Ursache scrie eseul Ard malurile Prutului. Ionel Necula prezint\u0103 un amplu studiu despre Legionarismul lui Cioran. La fel de interesant r\u0103m\u00e2ne Jurnalul poemelor lui Liviu Ioan Stoiciu, de ast\u0103 dat\u0103 poemele de vineri, s\u00e2mb\u0103t\u0103 \u0219i duminic\u0103 \u2014 1, 2 \u0219i 3 mai 1987. Atractiv studiul Iulianei Paloda-Popescu: Icoana \u2014 c\u0103l\u0103torie \u00een spiritualitate. Considera\u021biile sunt cu privire la colec\u021bia de icoane a Muzeului Na\u021bional al Satului Dimitrie Gu\u0219ti, Bucure\u0219ti. Aceste considera\u021bii cuprind \u0219i prezent\u0103ri dup\u0103 diversele tehnici artistice plastice de realizare: icoane pe lemn, icoane pe sticl\u0103, icoane de vatr\u0103, icoane din metal \u0219i xilogravuri. Remarc\u0103m, de asemenea, studiul de istorie literar\u0103 al lui Florentin Popescu – Ion Creang\u0103 \u0219i o viziune anecdotic\u0103 asupra vie\u021bii.<\/p>\n


\nRevista Nou\u0103<\/strong>, Fondat\u0103 de Bogdan Petriceicu Hasdeu la 15 decembrie 1887, Seria a patra, editat\u0103 de Cercul literar \u201eGeo Bogza” \u0219i Funda\u021bia \u201eHasdeu”, Anul VI, nr. 5 (50), 2009, C\u00e2mpina<\/em>. Director fondator al seriilor a treia \u0219i a patra: Constantin Trandafir, redactor \u0219ef: Florin Dochia. Am f\u0103cut aceast\u0103 prezentare complet\u0103 cu bucuria c\u0103 am \u00een fa\u021b\u0103 num\u0103rul 50 al revistei. Un eseu despre opera lui Lucian Blaga face C. Trandafir, din care cit\u0103m: Sentimentul misterului cosmic \u0219i al transhuman\u021bei care coboar\u0103 \u00een lumea elementelor se \u00eempline\u0219te uman prin voca\u021bia creatoare, \u00eentre t\u0103cere, cuv\u00e2nt \u0219i c\u00e2ntec. Tot C. Trandafir \u00ee\u0219i continu\u0103 \u201edureroasele\u201dm\u0103rturii \u00een jurnalul 1989 – Din prim\u0103var\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een toamn\u0103. La rubrica ethica minima, Iulian Moreanu face un portret \u201ela maxim” Domnului C. Marina Nicolaev prezint\u0103 o \u201ecarte esen\u021bial\u0103\u201d: Lectorul de imagini. Vandalism arhitectural \u00een Bucure\u0219ti: 1980 \u2014 1987, de Bujor Nedelcovici. De asemenea, remarc\u0103m eseurile: Geo Bogza. Poezia faptului divers de Diana Marinache \u0219i Un destin fericit de Christian Cr\u0103ciun (despre N. Steinhardt, Jurnalul fericirii). \u201e\u00ee\u0219i dau cu p\u0103rerea\u201d, despre Parodiile lui \u0218tefan Al.-Sa\u0219a, Eugen Evu \u0219i Petru R\u0103u. \u201eIncitat de o \u0219tire \u00een ne\u0219tire…\u201d, Ion Lil\u0103 trimite o scrisoare din Fran\u021ba: Optimismul ca stare a evolu\u021biei \u00een revolu\u021bie. Poezia este semnat\u0103, \u00een acest num\u0103r, de: Ioana Geac\u0103r, Valeria Manta T\u0103icu\u021bu, Florea Iordache \u0219i Viorel Cernica, iar proza, de Ana H\u00e2ncu. Notele de lectur\u0103 apar\u021bin lui Bogdan Stoicescu (Alina Kristinka C\u0103tunescu – Valeriu R\u00e2peanu. Bibliografie), Gherasim Rusu Togan (Livia Isidor – Pot\u00e2rnichile lovite de vijelie \u0219i lungul drum al nefericirii p\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc, Maruca Pivniceru \u2014 Doamne, ce doamnei), precum \u0219i de Victor Sterom (Iudita Dodu leremia – Triste\u021bi de sezon).<\/p>\n

Cititorul de reviste<\/em><\/p>\n


\nPREMIILE USR FILIALA BAC\u0102U<\/strong><\/p>\n

Miercuri, 24 iunie 2009, la Galeria \u201eFrunzetti” a Uniunii Arti\u0219tilor Plastici, a avut loc decernarea premiilor, pe anul 2008, ale Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, Filiala Bac\u0103u. Festivitatea s-a ridicat la nivelul a\u0219tept\u0103rilor. Atmosfera a fost vesel\u0103, relaxant\u0103, to\u021bi cei prezen\u021bi sim\u021bindu-se ca \u00eentr-o mare familie. \u201eSarcina juriului nu a fost u\u0219oar\u0103, dar a trebuit s\u0103 ne achit\u0103m bine de treab\u0103, cu at\u00e2t mai mult, cu c\u00e2t suntem la ultimul mandat”, a punctat pre\u0219edintele juriului, criticul literar ie\u0219ean Alexandru Dobrescu. Din juriu au mai f\u0103cut parte criticii literari Gheorghe Dr\u0103gan, Constantin C\u0103lin, Marius Manta, Constantin Dram. Premiile, care au \u00eentrunit \u201eprin consens” votul juriului, au fost decernate scriitorilor: Constantin Romanescu (Premiul pentru eseu \u2013 \u201eFoi\u0219orul de ascultat ploaia”), Valeria Manta T\u0103icu\u021bu (Premiul pentru critic\u0103 – istorie literar\u0103 \u2013 \u201eRomanul Inorogului”), Sorina Munteanu (Premiul pentru traducere \u2013 \u201e33 de poe\u021bi greci contemporani”), Ionel Necula (Premiul pentru publicistic\u0103 literar\u0103 \u2013 \u201eDisconfortul de a fi rom\u00e2n”), Vasile Proca (Premiul pentru literatur\u0103 \u2013 \u201eVaria\u021biuni Goldberg”) \u0219i Ovidiu Genaru (\u201eTrandafir cu venele t\u0103iate”).<\/p>\n


\nCl\u0103diri din R\u00e2mnicu S\u0103rat<\/strong><\/p>\n

Pe Bulevardul Nicolae B\u0103lcescu, unul dintre pu\u021binele locuri r\u0103mase romantice \u00een R\u00e2mnic, trec\u0103torul poate z\u0103bovi cu privirea asupra unei cl\u0103diri care, mai mult dec\u00e2t altele, a suferit metamorfoze succesive, din cauza destina\u021biilor succesive care i-au fost date. Cochet\u0103, amintind de stilul complexului br\u00e2ncovenesc din pia\u021b\u0103 (acolo unde nepriceperea unora \u0219i indolen\u021ba altora mai mult au stricat, dec\u00e2t au restaurat!), cl\u0103direa a fost renovat\u0103 de cur\u00e2nd \u0219i va ad\u0103posti, cel pu\u021bin a\u0219a cum se \u0219tie deocamdat\u0103, o \u201ecas\u0103 a c\u0103s\u0103toriilor\u201d, deci un loc de care \u00ee\u021bi po\u021bi lega speran\u021bele \u0219i amintirile frumoase.
\nPrin 1930, cl\u0103direa ad\u0103postea Camera de Agricultur\u0103 a jude\u021bului R\u00e2mnicu S\u0103rat. Dup\u0103 ce jude\u021bul, din cauzele cunoscute, s-a dus pe apa s\u00e2mbetei, cl\u0103direa a fost dat\u0103 Ocolului Silvic \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, \u00een (ne)grija spitalului. C\u00e2nd s-a inaugurat spitalul cel nou fost, cl\u0103direa din imagine a devenit un fel de depozit de lucruri vechi \u0219i, treptat, s-a cufundat \u00een triste\u021be, cu pere\u021bii tot mai co\u0219covi\u021bi, cu ferestrele sparte \u0219i cu o \u00eengrozitoare pecingine cenu\u0219ie \u00eenv\u0103luindu-i zidurile. Dac\u0103 mai ad\u0103ug\u0103m b\u0103l\u0103riile \u0219i c\u00e2inii de pripas care se adunau \u00een preajm\u0103, imaginea este sugestiv\u0103 pentru ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, \u00een ora\u0219ele mici \u0219i b\u0103tr\u00e2ne, cu imobilele de patrimoniu.
\nAcum cl\u0103direa z\u00e2mbe\u0219te \u0219i noi \u00eei dorim ca senin\u0103tatea pe care tocmai \u0219i-a dob\u00e2ndit-o s\u0103 nu-i dispar\u0103 niciodat\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Reviste literare Axioma, Anul X, nr. 6 (111), iunie 2009, Ploie\u0219ti. Ieronim T\u0103taru, prin editorialul s\u0103u (prilejuit de trecerea a<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22494"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22494"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22494\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22495,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22494\/revisions\/22495"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22494"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22494"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22494"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}