{"id":22466,"date":"2024-01-18T00:21:04","date_gmt":"2024-01-17T21:21:04","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22466"},"modified":"2024-01-18T00:21:04","modified_gmt":"2024-01-17T21:21:04","slug":"spatii-culturale-nr-5-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22466","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 5 (10)"},"content":{"rendered":"

IULIAN MOREANU<\/strong>
\n\"\"

Cerbul \u00eensetat<\/strong><\/p>\n

Culi\u021b\u0103 Spiridon intr\u0103 de ziua lui \u00eentr-o mu\u021benie ad\u00e2nc\u0103. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 lucrul acesta chiar din zorii zilei, c\u00e2nd fiul s\u0103u, Vasile, intr\u0103 la b\u0103tr\u00e2n \u00een c\u0103m\u0103ru\u021b\u0103 pentru a-i spune c\u0103, dat fiind c\u0103 \u00een ziua aceea f\u0103cea 75 de ani, era bine s\u0103 mai \u00eent\u00e2rzie \u00een pat \u0219i s\u0103 nu mai ias\u0103 afar\u0103, ca s\u0103 dea de m\u00e2ncare la animale, cum \u00eenc\u0103 se \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2na s\u0103 o fac\u0103 – pentru c\u0103 o s\u0103 aib\u0103 Anica grij\u0103 de asta; \u201ematale mai odihne\u0219te-te… doar azi!\u201d, glumi Vasile \u0219i scoase la iveal\u0103, de la spate, o sticl\u0103 de \u021buic\u0103, pe care o a\u0219ez\u0103 pe mas\u0103 – \u201cla mul\u021bi ani, mo\u0219ule!\u201d
\nB\u0103tr\u00e2nul nu schi\u021b\u0103 \u00eens\u0103 nici un gest c\u0103 ar fi auzit ceva; st\u0103tea cu ochii pironi\u021bi pe un tablou aflat \u00een fa\u021ba patului s\u0103r\u0103c\u0103cios, cu saltea tare de paie, \u0219i care tablou reprezenta un cerb ce se ad\u0103pa din firul de ap\u0103 al unui p\u00e2r\u00e2ia\u0219 situat la marginea unor mun\u021bi care \u00eencepeau, abrupt, chiar de la c\u00e2\u021biva pa\u0219i de \u00eensetatul animal. Era un tablou pe care Culi\u021b\u0103 i-l cump\u0103rase r\u0103posatei sale consoarte din b\u00e2lciul de Sf. Gheorghe, din banii de \u201cprem\u0103”, pe care \u00eei primise \u00eempreun\u0103 cu \u00eentreaga sa echip\u0103 de sondori, pentru o produc\u021bie de petrol record. Asta se petrecuse demult, pe c\u00e2nd \u00eenc\u0103 lucra la Schela din M, iar din banii aceia o \u00eembr\u0103case din cap p\u00e2n\u0103-n picioare pe Florica lui, mai cump\u0103rase o pereche de purcei, iar restul \u00eei d\u0103duse pe acel tablou ce-i c\u0103zuse cu tronc din clipa \u00een care-l z\u0103rise printre altele ce \u00eenf\u0103\u021bi\u0219au nu doar animale, unele greu de recunoscut, ci \u0219i peisaje cu case acoperite de n\u0103me\u021bi ori b\u0103rci obosite trase la malul unei m\u0103ri incerte.
\n– Bre, tat\u0103! zise Vasile, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 b\u0103tr\u00e2nul nu r\u0103spunde deloc, \u021bi-e bine?
\nCuli\u021b\u0103 clipi de c\u00e2teva ori, dar nu-\u0219i lu\u0103 ochii de pe tablou. Nim\u0103nui nu-i pl\u0103cuse acel tablou, \u0219i \u00een primul r\u00e2nd Floric\u0103i, pentru care \u0219i trebuia de altfel s\u0103 fie o frumoas\u0103 surpriz\u0103 – dec\u00e2t lui, drept pentru care \u00eel \u0219i a\u0219ezase \u00een \u201ecasa mare\u201d, dar v\u00e2njoasa lui nevast\u0103, \u00een loc s\u0103-l admire, f\u0103cuse la repezeal\u0103 ni\u0219te socoteli mai practice, ca s\u0103 vad\u0103 ce altceva mai folositor pentru gospod\u0103rie ar fi putut cump\u0103ra cu banii pe care-i d\u0103duse Culi\u021b\u0103 pe el. De pild\u0103, ni\u0219te pui, c\u0103 \u0219i-a\u0219a, \u00een acel an, ca niciodat\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci, nu le c\u0103zuse nici o g\u0103in\u0103 clo\u0219c\u0103.
\nCuli\u021b\u0103 venea, deseori, ne\u0219tiut, \u00een camera cea mai aranjat\u0103 din \u00eentreaga cas\u0103, \u00een care nu dormea nimeni, \u0219i st\u0103tea minute \u00een \u0219ir \u00een fa\u021ba tabloului, privind cu nesa\u021b la cerbul cel cu falnice coarne, care \u00eencremenise \u00een pozi\u021bia aceea aplecat\u0103, b\u00e2nd la nesf\u00e2r\u0219it din apa \u00eenspumat\u0103, la fel de \u00eencremenit\u0103, cu stropi pentru vecie suspenda\u021bi \u00een aer. Dup\u0103 moartea Floric\u0103i mutase tabloul \u00een c\u0103m\u0103ru\u021ba \u00een care se retr\u0103sese, \u0219i-l at\u00e2rnase \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103-l aib\u0103 mai tot timpul \u00een fa\u021ba ochilor, iar acest loc nu putea fi \u00een alt\u0103 parte dec\u00e2t \u00een fa\u021ba patului.
\n– Tat\u0103! Bre, tat\u0103, bre! Ce-ai? Nu te sim\u021bi bine? zise iar Vasile \u0219i cu o oarecare team\u0103 se apropie de b\u0103tr\u00e2n \u0219i-l zg\u00e2l\u021b\u00e2i u\u0219or. Acesta \u00eens\u0103 nu
\nd\u0103du \u00een continuare \u00een nici un fel de \u00een\u021beles c\u0103 l-ar fi auzit pe Vasile. Cu trupul acoperit de p\u0103tur\u0103 p\u00e2n\u0103 sub b\u0103rbie, clipea doar, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, cu privirea nedezlipit\u0103 de tablou, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd indiferent la prezen\u021ba lui Vasile, care nu \u00eendr\u0103zni s\u0103 mai \u00eent\u00e2rzie \u00abi ie\u0219i speriat din camer\u0103, merg\u00e2nd drept la nevast\u0103-sa, ce tocmai jumulea o g\u0103in\u0103 pe care o t\u0103iaser\u0103 ca s\u0103 o g\u0103teasc\u0103 de ziua b\u0103tr\u00e2nului.
\n–\tF\u0103, Anico, las\u0103 dracului g\u0103ina aia \u0219i hai cu mine p\u00e2n\u2019la \u0103l b\u0103tr\u00e2n, c\u0103 am impresia c\u0103 a damblagit!
\nAnica l\u0103s\u0103 s\u0103-i cad\u0103 g\u0103ina \u00een ligheanul cu ap\u0103 fierbine \u0219i, \u0219terg\u00e2ndu-\u0219i din mers m\u00e2inile ro\u0219ii de \u0219or\u021bul slinos, \u00ee\u0219i urm\u0103 b\u0103rbatul \u00een cas\u0103. Aici \u00eel privir\u0103 o vreme pe b\u0103tr\u00e2nul care nu-\u0219i dezlipea ochii de pe imaginea cerbului \u00eensetat, apoi femeia \u00ee\u0219i lu\u0103 inima-n din\u021bi \u0219i se apropie de pat. D\u0103du cu grij\u0103 p\u0103tura la o parte, \u0219i-\u0219i duse imediat o m\u00e2n\u0103 la nas, abia reu\u0219ind s\u0103-\u0219i st\u0103p\u00e2neasc\u0103 un icnet de sc\u00e2rb\u0103 \u2014 b\u0103tr\u00e2nul f\u0103cuse pe el, \u0219i dinspre izmenele sale se rev\u0103rs\u0103 un miros puternic de fecale \u0219i urin\u0103 care umplu imediat camera. Anica \u00eel acoperi la loc \u0219i-l \u00eentreb\u0103 pe Vasile ce s\u0103 fac\u0103, \u201ece ne facem, omule?\u201d Acesta se sc\u0103rpin\u0103 \u00een cap, \u00eencurcat:
\n–\tCe s\u0103 facem? \u00eel sp\u0103l\u0103m \u0219i avem grij\u0103 de el.
\n–\tAdic\u0103, \u00eel sp\u0103l eu! zise Anica, dar Vasile era deja afar\u0103.
\n\u00eencep\u00e2nd din acea zi \u00eencepu chinul. Din fericire, Culi\u021b\u0103 nu paralizase, \u00een schimb nu mai vorbea – \u00eentrebat cum se simte, cum se nume\u0219te, c\u00e2\u021bi ani are, de unde e \u0219i altele de genul \u0103sta, nu reac\u021biona \u00een nici un fel, nu r\u0103spundea nimic, se uita inexpresiv la cel care i se adresa, trec\u00e2nd cu privirea prin el, \u0219i nici s\u0103-\u0219i fac\u0103 nevoile la closet nu mai era \u00een stare, se sc\u0103pa pe el toat\u0103 ziua, iar Anica icnea, \u00eel sp\u0103la \u0219i-i fierbea lucrurile \u00eentr-un cazan a\u0219ezat pe o vatr\u0103 \u00een spatele casei.
\n\u0218i la m\u00e2ncat Culi\u021b\u0103 trebuia ajutat, \u00eei d\u0103deau s\u0103 m\u0103n\u00e2nce pe r\u00e2nd, mai r\u0103bd\u0103toare fiind Anica, \u00een timp ce Vasile se plictisea repede s\u0103-i tot duc\u0103 lingura la gur\u0103 b\u0103tr\u00e2nului, a\u0219a c\u0103 de cele mai multe ori treaba ajungea s-o termine tot nevast\u0103-sa, care avea grij\u0103 de Culi\u021b\u0103 mai bine dec\u00e2t ar fi avut cu propriul tat\u0103, care \u00eens\u0103 se pr\u0103p\u0103dise de ceva timp. B\u0103tr\u00e2nul nu mai m\u00e2nca \u00eens\u0103 ce i se punea \u00een farfurie, dac\u0103 nu-i pl\u0103cea m\u00e2ncarea, \u00eentorcea capul ori o scuipa din gur\u0103 \u00een cazul \u00een care i se d\u0103dea mai cu for\u021ba, dar cum nu putea spune ce vrea, au trebuit s\u0103 \u00eencerce ba cu una, ba cu alta, p\u00e2n\u0103 au ajuns la fine\u021buri, constat\u00e2nd cu surprindere c\u0103, de c\u00e2nd cu – nici nu \u0219tiau cum s\u0103-i zic\u0103, \u201eboala\u201d asta?, b\u0103tr\u00e2nul \u00ee\u0219i rafinase, \u00eencet-\u00eencet, gusturile; a ajuns, astfel, s\u0103 nu mai m\u0103n\u00e2nce dec\u00e2t mezeluri fine, pe\u0219te proasp\u0103t, ciorbe consistente, m\u0103sline umplute, ciupercu\u021be, pizza comandat\u0103 la ora\u0219 \u0219i alte sofistic\u0103rii de care Anica \u0219i Vasile nu avuseser\u0103 parte \u00een via\u021ba lor, iar dup\u0103 mas\u0103 se desf\u0103ta cu o cafelu\u021b\u0103 \u0219i nu refuza nici un p\u0103h\u0103rel cu vin. Ciorba de fasole, varza c\u0103lit\u0103, m\u00e2ncarea de cartofi \u2014 s\u0103 nu le vad\u0103! Se mai rotunjise, obrajii prinseser\u0103 culoarea rozalie, pe care nu o mai avuseser\u0103 din tinere\u021be, ar\u0103ta cu vreo zece ani mai t\u00e2n\u0103r, ce mai, \u00eenverzise! St\u0103tea ore \u00eentregi tol\u0103nit pe o dormez\u0103 \u00eengust\u0103, pe prisp\u0103, sau, \u00een
\ncamera sa fiind, privea f\u0103r\u0103 s\u0103 se mai sature, tabloul cu cerbul.
\n\u00eentr-o zi, un v\u0103r de-al lui Vasile, Gelu Criv\u0103\u021b, pensionar, trec\u00e2nd pe acolo \u0219i auzind de \u00eent\u00e2mplarea cu unchiul Culi\u021b\u0103, \u00eei spuse disperatului \u0219i aproape ruinatului v\u0103r c\u0103 auzise el nu mai \u0219tia unde sau de la cine, c\u0103 \u00een situa\u021bii de-astea, b\u0103tr\u00e2nul ar avea tot dreptul la un \u00eenso\u021bitor, pentru c\u0103 trebuia neap\u0103rat s\u0103 fie supravegheat de cineva c\u00e2nd mergea undeva, fiindc\u0103 era evident c\u0103 nu s-ar fi descurcat s\u0103 mearg\u0103 singur nici p\u00e2n\u0103 la col\u021bul uli\u021bei. \u0218i chiar \u0219i pentru lucruri de-astea… Gelu nu-\u0219i g\u0103sea cuvintele, \u201ede-astea, b\u0103, vere, ca m\u00e2ncatul, \u00eembr\u0103catul… chestii de-astea, de cas\u0103…” Ori, \u201echestia asta se pl\u0103te\u0219te, \u0219i \u00eenc\u0103 destul de bini\u0219or”. Vasile se g\u00e2ndi c\u0103, la urma-urmei, dac\u0103 legea zicea a\u0219a, atunci n-ar fi fost r\u0103u s\u0103 profite de un drept, de pe urma c\u0103ruia ar fi \u00eencasat \u0219i ni\u0219te bani cu care s-ar mai fi descurcat c\u00e2t de c\u00e2t. \u0218i ce trebuia s\u0103 fac\u0103? Nimic mai simplu, \u00eei zise v\u0103ru-s\u0103u, merge la doctor, acesta \u00eei d\u0103 o adeverin\u021b\u0103 precum c\u0103 b\u0103tr\u00e2nul are nevoie de \u00eenso\u021bitor, \u0219i mai departe \u00eel \u00eenva\u021b\u0103 el ce s\u0103 mai fac\u0103 \u0219i unde s\u0103 mai mearg\u0103, c\u0103 doar d-aia-i doctor \u0219i-o mai fi avut cazuri de-astea.
\n\u00een ziua urm\u0103toare Vasile merse la medicul de la dispensar \u0219i-i explic\u0103 ce se \u00eent\u00e2mplase cu b\u0103tr\u00e2nul s\u0103u tat\u0103, apoi \u00eentreb\u0103 sfios dac\u0103 era adev\u0103rat c\u0103 \u00een cazul acesta puteau beneficia de un ajutor b\u0103nesc pentru \u00eenso\u021bitor. Doctorul \u00eel ascultase cu aten\u021bie, fum\u00e2nd \u021bigar\u0103 de la \u021bigar\u0103 \u00een tot acest timp, iar la final, parc\u0103 pu\u021bin ne\u00eencrez\u0103tor \u00een cele auzite, spuse c\u0103 nu mai \u00eent\u00e2lnise \u0219i nici m\u0103car nu mai auzise de un astfel de caz, \u201ea\u0219a, la carte, scrie de asta, dar eu, sincer s\u0103 fiu…” \u0219i repet\u0103 cele spuse mai devreme, anume c\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci nu auzise, \u0219i nici nu se confruntase cu un astfel de caz. \u00een ceea ce prive\u0219te dreptul la un \u00eenso\u021bitor, sigur, aveau acest drept, \u0219i pentru ca banii s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u201e\u00een cas\u0103\u201d era foarte bine ca \u00eenso\u021bitorul s\u0103 fie chiar Anica. Pentru asta, cu h\u00e2rtia pe care o s\u0103 o scrie \u0219i o s-o parafeze el, va trebui s\u0103 mearg\u0103 la o Comisie, la jude\u021b, \u201euite, \u00ee\u021bi scriu eu adresa, \u00ee\u021bi dau \u0219i un num\u0103r de telefon, suni, faci programarea… b\u0103tr\u00e2nul poate merge, nu?\u201d
\n– Merge, doar c\u0103, a\u0219a cum v-am spus, nu mai \u0219tie cum \u00eel cheam\u0103, nu m\u0103n\u00e2nc\u0103 singur, face pe el… dar doctorul \u00eei f\u0103cu semn cu m\u00e2na, gata, pricepuse, nu era cazul s\u0103-i mai zic\u0103 o dat\u0103, \u00een\u021belesese perfect, se afund\u0103 \u00een scrierea c\u00e2torva h\u00e2rtii, le semn\u0103, apoi tr\u00e2nti mai multe \u0219tampile \u0219i le a\u0219ez\u0103 \u00eentr-un plic din acelea cu o ferestruic\u0103 de plastic, recuperat de la o \u00een\u0219tiin\u021bare de plat\u0103 a facturii de gaze, \u201e\u021bi le pun aici ca s\u0103 nu le pierzi, le a\u0219ezi \u0219i tu acas\u0103 \u00eentr-un dosar cu \u0219in\u0103…\u201d
\nEra cumva cazul s\u0103 vin\u0103 cu b\u0103tr\u00e2nul ca s\u0103-l vad\u0103 \u0219i domnul doctor p\u00e2n\u0103 s-or duce cu el la Comisie? Nu, nici vorb\u0103, ce ar mai putea constata el \u00een afar\u0103 de ce-i spusese Vasile? Treaba lui era s\u0103-i dea trimiterea aia, acum, ce-or hot\u0103r\u00ee \u0103ia de acolo… oricum, e totu\u0219i bine c\u0103 nea Culi\u021b\u0103 poate merge, hai, s\u0103n\u0103tate!
\nVasile \u00eei l\u0103s\u0103 doctorului \u201eaten\u021bia\u201d preg\u0103tit\u0103 din timp, tot sub forma unui plic \u0219i ie\u0219i din dispensar pe deplin mul\u021bumit c\u0103 rezolvase ceva pe ziua respectiv\u0103. Boala asta ciudat\u0103 care-l lovise at\u00e2t de brusc pe b\u0103tr\u00e2n \u00eel cam speriase la \u00eenceput, dar cu timpul se obi\u0219nuise cu situa\u021bia – la urma urmei nu era nimeni vinovat, se putea \u00eent\u00e2mpla oricui, Doamne fere\u0219te! – \u0219i mai avea apoi \u0219i sprijinul total, necondi\u021bionat al Anic\u0103i, care se \u00eengrijea exemplar de Culi\u021b\u0103: nu comenta, nu \u00eentreba nimic, \u0219i cur\u0103\u021ba toat\u0103 ziulica \u00een urma lui, mai r\u0103u ca dup\u0103 un copil. C\u00e2nd v\u0103rul Gelu adusese vorba despre ajutorul acela b\u0103nesc pentru \u00eenso\u021bitor, ea nu zisese nimic, nici atunci, \u0219i nici \u00een urm\u0103toarele zile, c\u00e2nd b\u0103rbatu-s\u0103u tot insista s\u0103-i afle p\u0103rerea, \u201efaci cum crezi tu c\u0103 e mai bine, Vasile, eu oricum \u00eemi fac datoria …” A\u0219a c\u0103 hot\u0103r\u00e2rea o luase Vasile singur, dup\u0103 ce chibzuise mai multe nop\u021bi – dac\u0103 tot au dreptul \u0103sta, continua s\u0103-\u0219i spun\u0103, ca un argument final, de ce s\u0103 nu beneficieze de el, doar nu e nimic ilegal. \u00ee\u0219i repetase at\u00e2t de mult lucrul acesta, \u00eenc\u00e2t la un moment dat se g\u00e2ndise dac\u0103 nu cumva exista vreo posibilitate s\u0103 poat\u0103 cere \u0219i ceva \u201edin urm\u0103\u201d, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 trecuser\u0103 c\u00e2teva luni bune de c\u00e2nd b\u0103tr\u00e2nul era a\u0219a cum era – dar \u00ee\u0219i alungase p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 g\u00e2ndul d\u00e2ndu-\u0219i seama c\u0103 de data asta el venea de \u201ejos”, de la cel \u00een\u0219el\u0103tor \u0219i smintitor de min\u021bi c\u00e2nd e vorba de bani. A\u0219a c\u0103 urma s\u0103 se mul\u021bumeasc\u0103 cu c\u00e2t \u00eei vor da, conform legii, dup\u0103 ce \u00eel vor vedea cei de la Comisie pe Culi\u021b\u0103, c\u0103ci trebuia neap\u0103rat v\u0103zut \u0219i consultat, dar doctorul \u00eel asigurase c\u0103 nu vor fi probleme dac\u0103 b\u0103tr\u00e2nul era a\u0219a cum \u00eei prezentase el situa\u021bia.
\nAu mai trecut c\u00e2teva zile p\u00e2n\u0103 au plecat la Comisie. \u00een timpul \u0103sta Vasile i-a cump\u0103rat b\u0103tr\u00e2nului haine noi, pantofi, l-a dus la frizer \u0219i i-a tot repetat c\u0103-l duce la ora\u0219, la ni\u0219te doctori mari care or s\u0103-l consulte, adic\u0103 probabil c\u0103-l vor \u00eentoarce pe toate p\u0103r\u021bile \u0219i-l vor \u00eentreba tot felul de lucruri ca s\u0103 se conving\u0103 c\u0103 el nu mai \u0219tie nimic despre sine, a\u0219a c\u0103 o s\u0103 fie nevoie de o persoan\u0103 care s\u0103 se ocupe de el, \u0219i pentru treaba asta \u201epersoana aia\u201d, care o s\u0103 fie Anica, o s\u0103 primeasc\u0103 a\u0219a, ca un fel de salariu, cu care or s\u0103 se descurce \u0219i ei pu\u021bin mai bine ca p\u00e2n\u0103 acum, c\u0103 au intrat \u00een ni\u0219te datorii din care nu vede cum or s\u0103 mai ias\u0103 prea cur\u00e2nd. Dar Culi\u021b\u0103 nu pricepea nimic, \u00eel privea pe Vasile ca pe un obiect ce nu-i trezea nici un interes, d\u0103dea aiurea din cap, \u0219i se l\u0103sa \u00een \u00eentregime \u00een voia fiului \u0219i a merituoasei lui so\u021bii.
\nPentru a merge la Comisie mai u\u0219or \u0219i mai sigur, Vasile a vorbit cu v\u0103rul Gelu ca s\u0103-i transporte cu Dacia lui cam h\u00e2rbuit\u0103 dar cu care, de c\u00e2nd ie\u0219ise la pensie, mai scotea un ban. Tot drumul spre ora\u0219 Culi\u021b\u0103 a privit curios pe fereastr\u0103, ca \u0219i cum str\u0103b\u0103teau ni\u0219te locuri necunoscute, \u0219i nici ceilal\u021bi ocupan\u021bi ai ma\u0219inii n-au avut chef de vorb\u0103. Ajun\u0219i \u00een ora\u0219 au g\u0103sit repede cl\u0103direa \u00een care \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219ura activitatea Comisia, \u0219i nu au avut prea mult de a\u0219teptat, nimerind o zi \u00een care num\u0103rul dosarelor ce trebuiau rezolvate era destul de mic; lucrurile se desf\u0103\u0219urau, deci, nesperat de bine. V\u0103rul Gelu a r\u0103mas afar\u0103, convins fiind c\u0103 toat\u0103 treaba pentru care veniser\u0103 nu va dura mai mult de zece minute, dup\u0103 care se vor \u00eentoarce ferici\u021bi acas\u0103.
\nIn \u00eenc\u0103perea cu pere\u021bii aproape tapa\u021bi cu tot felul de plan\u0219e cu corpul omenesc \u0219i mirosind puternic a dezinfectant erau trei persoane, doi b\u0103rba\u021bi \u0219i o femeie, to\u021bi cam \u00een prag de pensionare \u0219i tare gr\u0103bi\u021bi s\u0103 termine c\u00e2t mai repede ce aveau de f\u0103cut. Emo\u021biona\u021bi, Vasile \u0219i Anica s-au pierdut cu firea, au \u00eencercat s\u0103 intre pe u\u0219\u0103 \u00een acela\u0219i timp, \u00eenghesuindu-se unul pe l\u00e2ng\u0103 cel\u0103lalt, apoi s-au \u00eentors \u0219i dup\u0103 Culi\u021b\u0103, care r\u0103m\u0103sese locului, pe holul destul de neprimitor, \u00eentunecos \u0219i cu iz puternic de igrasie \u0219i unde o f\u00e2\u0219ie zdren\u021buit\u0103 de linoleum \u00eencerca s\u0103 acopere cimentul m\u0103cinat de ani. Mai \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103, totu\u0219i, Anica puse pe biroul la care erau a\u0219aza\u021bi cei trei dosarul cu actele pe care le semnase doctorul la care fusese Vasile.
\nFemeia \u00eel lu\u0103, \u0219i, dup\u0103 ce trecu cu privirea peste cele c\u00e2teva foi, zise:
\n–\tPentru ce e dosarul \u0103sta?
\n–\tPentru… se b\u00e2lb\u00e2i Vasile… pentru… zi, mai bine, tu!, \u0219i-o \u00eemboldi pe Anica.
\n–\tPentru \u00eenso\u021bitor…
\nFemeia \u00ee\u0219i puse o pereche de ochelari \u0219i se uit\u0103 din nou \u00een dosar:
\n–\tBine, dar mai trebuie ni\u0219te acte, ni\u0219te copii… Cine v-a trimis cu astea, aici?
\n–\tDon\u2019 doctor de la dispensar, din comun\u0103…
\nUnul din cei doi b\u0103rba\u021bi, care p\u00e2n\u0103 atunci \u00ee\u0219i f\u0103cuse de lucru cu un pix pe care-l demontase, iar acum reu\u0219ise s\u0103-l monteze la loc, lu\u0103 \u0219i el dosarul \u0219i \u00eei parcurse, la r\u00e2ndu-i, sumar, con\u021binutul:
\n–\tBine\u00een\u021beles, mai e nevoie de o gr\u0103mad\u0103 de acte… Domnul doctor ar fi trebuit s\u0103 v\u0103 spun\u0103… Acum… m\u0103 rog, lua\u021bi aici o foaie \u0219i scrie\u021bi ce v\u0103 mai trebuie \u2014 \u0219i le a\u0219ez\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, pe birou, o h\u00e2rtie cu antet \u0219i pixul reparat.
\n–\tDomnu\u2019 doctor, s\u0103 ne prezinte mai \u00eent\u00e2i situa\u021bia, ca s\u0103 vedem dac\u0103 e totu\u0219i cazul s\u0103… zise femeia care p\u0103rea un fel de \u201e\u0219ef\u0103\u201d, cum st\u0103tea ea b\u0103\u021boas\u0103 \u00eentre cei doi, iar cel c\u0103ruia i se adresase admise imediat sugestie ei:
\n–\tMai bine, doamna doctor, apoi c\u0103tre Anica zice\u021bi…
\n–\tE vorba de tat\u0103l meu! \u00eendr\u0103zni Vasile s\u0103 deschid\u0103 gura, \u0219i-l indic\u0103 pe Culi\u021b\u0103 de parc\u0103 \u00eel adusese acolo ca s\u0103-l reclame \u00een leg\u0103tur\u0103 cu cine \u0219tie ce pricin\u0103. Se albi apoi la fa\u021b\u0103 \u0219i se \u00eentoarse spre Anica: mai bine, vorbe\u0219te tu!
\n–\tV\u0103 sim\u021bi\u021bi bine? \u00eel \u00eentreb\u0103 doctora \u0219i chiar d\u0103du s\u0103 se ridice de pe scaun \u0219i s\u0103 vin\u0103 spre Vasile.
\n–\tN-are nimic, da\u2019 a\u0219a e el, mai… femeios, zise Anica invent\u00e2nd un cuv\u00e2nt, apoi \u00eencepu s\u0103 prezinte c\u00e2t mai am\u0103nun\u021bit \u201ecazul\u201d b\u0103tr\u00e2nului.
\nMembrii Comisiei au ascultat cu r\u0103bdare cele relatate de Anica, le disp\u0103ruse ca luat\u0103 cu m\u00e2na graba vizibil\u0103 de la \u00eenceput, \u0219i-l priveau cu interes pe Culi\u021b\u0103 care la r\u00e2ndul s\u0103u p\u0103rea interesat \u0219i surprins de propria-i \u00eent\u00e2mplare care avusese darul ca p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 s\u0103-l aduc\u0103 aici. Dup\u0103 ce zise cam ce credea c\u0103 era mai interesant \u0219i mai conving\u0103tor, Anica se opri din povestit \u0219i-\u0219i potrivi broboada la gur\u0103. Vasile p\u0103rea \u0219i el mul\u021bumit de felul \u00een care se descurcase consoarta \u0219i \u00eei mai veni s\u00e2ngele \u00een obraji; \u00ee\u0219i \u0219terse cu podul palmei c\u00e2teva fire de transpira\u021bie de pe frunte de parc\u0103 el ar fi vorbit p\u00e2n\u0103 atunci, \u0219i, \u00eentinz\u00e2nd m\u00e2na dup\u0103 pix \u0219i foaia de h\u00e2rtie, \u00eentreb\u0103:
\n–\tCe fel de acte trebuie s\u0103 mai aducem?…
\n–\tCum te cheam\u0103, bre, tataie? \u00eentreb\u0103, \u00eentr-o doar\u0103, doctora; nea\u0219tept\u00e2ndu-se la vreun r\u0103spuns, voia totu\u0219i s\u0103 aib\u0103 un motiv c\u00e2t de c\u00e2t verificat, pentru a putea apoi consemna cu con\u0219tiin\u021ba \u00eemp\u0103cat\u0103 faptul c\u0103 b\u0103tr\u00e2nul nu mai e, bietul, conectat deloc la realitate.
\n–\tM\u0103ntescu Niculae! r\u0103spunse, \u021ban\u021bo\u0219, Culi\u021b\u0103.
\nLuase o pozi\u021bie at\u00e2t de \u021beap\u0103n\u0103 \u0219i m\u00e2ndr\u0103 c\u0103 te-ai fi a\u0219teptat ca \u00een clipa urm\u0103toare s\u0103 adauge arma \u0219i regimentul \u00een care-\u0219i satisf\u0103cuse stagiul militar. Vasile se albi la loc, spre deosebire de Anica ai c\u0103rui obraji luar\u0103 foc, iar membrii Comisiei r\u0103maser\u0103 la r\u00e2ndul lor cu gura c\u0103scat\u0103. Trecuser\u0103 prin multe p\u00e2n\u0103 atunci, avuseser\u0103 parte de nenum\u0103rate cazuri de simulare a tot felul de afec\u021biuni grave \u0219i \u00een general de \u00eencerc\u0103ri de a impresiona \u0219i de a min\u021bi \u2014 inclusiv aduc\u00e2nd adeverin\u021be \u0219i certificate medicale false -, pentru a beneficia fie de o ie\u0219ire mai devreme sau pe cauze fictive la pensie, fie de o \u201eprelungire\u201d, cu ocazia \u201everific\u0103rilor\u201d anuale, dar ca cel \u00een cauz\u0103 s\u0103 r\u0103stoarne \u0219i s\u0103 infirme at\u00e2t de hot\u0103r\u00e2t o \u00eencercare de ob\u021binere a unui ajutor pentru \u00eenso\u021bitor, a\u0219a ceva nu-\u0219i puteau \u00eenchipui. De regul\u0103, astfel de lucruri erau aranjate de-acas\u0103 (ca \u0219i \u00een cazul martorilor la procese), ca s\u0103 mearg\u0103 totul impecabil, s\u0103 se dea un aspect de credibilitate, dar ceea ce se \u00eent\u00e2mpla acum, sub ochii lor, era de-a dreptul de neimaginat. Vasile sc\u0103p\u0103 pe jos pixul iar Anica b\u0103u pe ner\u0103suflate apa din paharul pe care i-l \u00eentinse nici ea nu mai \u0219tia cine. Cel mai lini\u0219tit \u0219i \u00eemp\u0103cat era Culi\u021b\u0103. \u00ee\u0219i aranj\u0103 haina trec\u00e2ndu-\u0219i palmele peste reverele pu\u021bin bo\u021bite \u0219i d\u0103du s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eendrepte o cravat\u0103 pe care nu o avea.
\n–\t\u0218i c\u00e2\u021bi ani ani? continu\u0103 doctora, pun\u00e2nd \u00eentrebarea pu\u021bin cam tare, de parc\u0103 b\u0103tr\u00e2nul nu auzea bine, \u00eens\u0103 \u00ee\u0219i d\u0103du seama c\u0103 nu era cazul, a\u0219a c\u0103 repet\u0103 inutil, mult mai \u00eencet, abia auzit, de data asta: \u201e\u0219i c\u00e2\u021bi ani zici c\u0103 ai?\u201d, \u0219i-\u0219i ceru scuze printr-un gest f\u0103cut cu m\u00e2na, duc\u00e2nd-o pu\u021bin \u00een fa\u021b\u0103, cu degetele r\u0103\u0219chirate, ca \u0219i cum s-ar fi \u00eempotrivit la ceva.
\n–\tAm f\u0103cut \u0219apte\u0219cinci!
\n–\tMul\u021bi \u00eenainte! se amestec\u0103 \u00een discu\u021bia ce p\u0103rea s\u0103 se \u00eenfiripe \u0219i cel de-al treilea membru al Comisiei, care p\u00e2n\u0103 atunci nu scosese un cuv\u00e2nt.
\n–\tMul\u021bumesc frumos! \u0218i dumneavoastr\u0103 s\u0103 v\u0103 dea Dumnezeu ani mul\u021bi cu s\u0103n\u0103tate! r\u0103spunse Culi\u021b\u0103, care p\u0103rea c\u0103 are chef de vorb\u0103.
\n–\t\u0218i ce v-a adus pe aici, pe la noi? \u00eentreb\u0103 doctora.
\nCuli\u021b\u0103 ridic\u0103 din umeri – habar n-avea.
\n–\tPo\u021bi s\u0103 mergi singur? \u0218tii s\u0103 te duci la magazin \u0219i apoi s\u0103 te \u00eentorci singur acas\u0103?
\n–\tD\u2019apoi, cum?
\nDar de mers la closet, putea? Avea nevoie de ajutor c\u00e2nd m\u00e2nca? De sp\u0103lat se sp\u0103la singur? Prin curte putea face anumite treburi? \u0218i tot a\u0219a \u2014 doctora punea \u00eentreb\u0103rile Una dup\u0103 alta, iar Culi\u021b\u0103 r\u0103spundea c\u0103 da, sigur, el se sim\u021bea \u00eenc\u0103 \u00een puteri, ce vorbe mai erau \u0219i alea? \u00een tot acest timp, Vasile \u0219i
\nAnica nu \u0219tiau ce s\u00e2 mai fac\u0103, in ce fel s\u00e2 scape de ru\u0219inea p\u0103\u021bit\u0103 Ar fi fost cu neputin\u021b\u0103 s\u00e2 explice cum c\u0103 tot ceea ce scriseser\u0103 ei \u00een cerere, \u0219i ce spusese ea, Anica, prin viu grai, era adev\u0103rul-adev\u00e2rat \u0219i nu o uria\u0219\u0103 \u0219i neru\u0219inat\u0103 minciun\u0103, cum ap\u0103rea totul acum, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t o d\u0103dea \u00een vileag, iat\u0103, \u00eensu\u0219i cel pentru care veniser\u0103 s\u0103 cear\u0103, \u00een mod legal, un ajutor b\u0103nesc; dar lucrurile a\u0219a st\u0103tuser\u0103!, cel pu\u021bin p\u00e2n\u0103 \u00een ziua aceea, p\u00e2n\u0103 s\u0103 ajung\u0103 \u00een fa\u021ba Comisiei. Ce se putuse \u00eent\u00e2mpla cu b\u0103tr\u00e2nul, \u00een numai c\u00e2teva minute, nu-\u0219i puteau explica, cert era \u00eens\u0103 c\u0103 \u00een acele momente treceau printr-o mare ru\u0219ine, a\u0219a cum nu mai p\u0103\u021biser\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci \u0219i cum \u2014 erau siguri de asta \u2014 nici nu meritau, de altfel. Lui Vasile \u00eei fu \u00eenm\u00e2nat dosarul cu cele c\u00e2teva h\u00e2rtii pe care le aduseser\u0103:
\n–\tCred c\u0103 nu mai ave\u021bi nevoie de ele, \u0219i nici de altele…
\nVasile \u00eencerc\u0103 s\u0103 ia dosarul, dar de emo\u021bie \u00eel sc\u0103p\u0103 din m\u00e2n\u0103. Se aplec\u0103 Anica \u0219i-l culese de pe jos ne\u0219tiind ce s\u0103 fac\u0103 cu el, d\u0103du s\u0103 i-l \u00eentind\u0103 lui Vasile, apoi \u00eel str\u00e2nse \u00een m\u00e2n\u0103 p\u00e2n\u0103-l mototoli de tot
\n–\tPe noi ne ierta\u021bi…
\nIe\u0219ir\u0103 to\u021bi trei din \u00eenc\u0103pere, mai \u00eent\u00e2i b\u0103tr\u00e2nul, \u021ban\u021bo\u0219 ca un coco\u0219, apoi Anica \u0219i mai mult de-a-nd\u0103ratelea, Vasile, care nici nu mai vedea pe unde calc\u0103. \u00eei \u00eent\u00e2mpinar\u0103 v\u0103rul, care cam d\u0103dea semne de zor:
\n–\tAi, m\u0103i, vere, ce-a\u021bi stat at\u00e2ta? Gata, a\u021bi rezolvat?
\n–\tAm rezolvat pe dracu\u2019, c\u0103 ne-am mai f\u0103cut \u0219i de r\u00e2s… zise Anica, pentru c\u0103 Vasile tot nu putea deschide gura care parc\u0103 i se sudase.
\n–\tDar de ce?…
\n–\tLas\u0103, c\u0103-\u021bi spunem acas\u0103! Hai, bre, urc\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, c\u0103 \u0219i meri\u021bi!…
\nCuli\u021b\u0103 urc\u0103 sprinten \u00een ma\u0219in\u0103 \u0219i tot drumul p\u00e2n\u0103 \u00eenapoi n-a mai scos nici unul o vorb\u0103. Ajun\u0219i acas\u0103, Vasile a plecat cu v\u0103ru-s\u0103u la c\u00e2rcium\u0103 ca s\u0103 \u00eei achite banii pentru transport \u0219i ca s\u0103-i spun\u0103 ce \u0219i cum se \u00eent\u00e2mplase la Comisie, Anica s-a schimbat \u00een hainele de curte, iar Culi\u021b\u0103, l\u0103sat \u00een plata Domnului, a \u00eent\u00e2rziat pu\u021bin pe afar\u0103, dup\u0103 care s-a dus \u00een c\u0103m\u0103ru\u021ba lui, s-a a\u0219ezat a\u0219a \u00eembr\u0103cat cum era, \u00een pat, \u0219i \u0219i-a fixat ochii pe tabloul cu cerbul condamnat la o \u00eensetare ve\u0219nic\u0103. Din cauza sup\u0103r\u0103rii, nici Anica \u0219i nici Vasile nu au mai trecut \u00een ziua aceea pe la el, nici s\u0103 vad\u0103 ce mai face, \u0219i nici m\u0103car s\u0103-l \u00eentrebe dac\u0103 m\u0103n\u00e2nc\u0103 ceva, c\u0103 doar acum se convinseser\u0103 c\u0103 b\u0103tr\u00e2nul era \u00een toate facult\u0103\u021bile, iar toat\u0103 purtarea lui de p\u00e2n\u0103 atunci nu fusese dec\u00e2t un fel de \u201eteatru\u201d, al c\u0103rui motiv \u00eel vor afla ei, cu siguran\u021b\u0103, \u00een zilele ce vor veni.
\n\u00een diminea\u021ba urm\u0103toare, c\u00e2nd a intrat s\u0103-l cheme la mas\u0103, Anica a g\u0103sit camera goal\u0103. Patul nu era desf\u0103cut, pijamaua b\u0103tr\u00e2nului era la locul ei, sub pern\u0103, celelalte lucruri erau de asemenea neatinse, \u00een afar\u0103 de tabloul cu cerbul, disp\u0103rut de pe perete \u0219i \u00een locul c\u0103ruia r\u0103m\u0103sese un dreptunghi decolorat. L-au c\u0103utat pe b\u0103tr\u00e2n zile \u00eentregi, prin \u00eemprejurimi \u0219i chiar mai departe, cu s\u0103teni, poli\u021bi\u0219ti, jandarmi \u0219i chiar cu c\u00e2ini special dresa\u021bi pentru astfel de ac\u021biuni, dar n-a fost chip s\u0103-l g\u0103seasc\u0103. \u00eentr-un final, c\u0103ut\u0103rile au fost oprite, urm\u00e2nd ca g\u0103sirea b\u0103tr\u00e2nului s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 un lucru l\u0103sat la m\u00e2na hazardului.
\nCam la un an dup\u0103 aceast\u0103 \u00eent\u00e2mplare, v\u0103rul Gelu a trecut pe la Vasile ca s\u0103-i cear\u0103 o damigean\u0103 de un deca, iar acesta i-a zis s\u0103 caute \u00een pod c\u0103 \u0219tie precis c\u0103 trebuie s\u0103 fie una pe acolo. V\u0103rul a g\u0103sit repede damigeana, dar c\u00e2nd s\u0103 coboare, a v\u0103zut \u00een spatele capacului de la pod tabloul cu cerbul \u00eensetat. L-a dat jos \u0219i i l-a ar\u0103tat lui Vasile:
\n–\tM\u0103i, vere, dac\u0103 nu-\u021bi trebuie tabloul \u0103sta, nu mi-l dai mie?
\nVasile s-a schimbat la fa\u021b\u0103 c\u00e2nd a v\u0103zut tabloul, \u0219i abia a reu\u0219it s\u0103 \u00eengaime un refuz, cum c\u0103 tabloul era o amintire mai veche, de la socru-s\u0103u, \u0219i c\u0103 Anica \u021binea mult de tot la el, \u0219i uite ce noroc c\u0103-l g\u0103sise Gelul, c\u0103 ei nu mai \u0219tiau de mult unde-l puseser\u0103. Gelu n-a insistat, a luat damigeana \u0219i a plecat cu noua lui ma\u0219in\u0103, un Golf III pe motorin\u0103 ce scotea un fum mai r\u0103u ca un tractor. Vasile a privit tabloul de care habar n-avea cum de ajunsese \u00een pod (precis \u00eel dusese acolo chiar Culi\u021b\u0103, \u00een ziua aceea blestemat\u0103, \u00eenainte de a pleca la Comisie – c\u0103 tot avea s\u0103 se dea \u00een vileag c\u0103 nu avea nimic!) \u0219i \u0219i-a adus aminte de b\u0103tr\u00e2n: pe unde-o fi?, o mai tr\u0103i?, ce l-o fi apucat s\u0103 plece?… Apoi, uit\u00e2ndu-se mai atent la tablou trase un \u021bip\u0103t de se speriar\u0103 toate or\u0103t\u0103niile din curte
\n–\tCe-ai p\u0103\u021bit, Vasile? \u00eentreb\u0103 Anica venit\u0103 \u00een fug\u0103 din gr\u0103din\u0103.
\nVasile \u00eei \u00eentinse tabloul \u0219i-i d\u0103du de \u00een\u021beles s\u0103 se uite la el. Anica privi tabloul \u0219i la r\u00e2ndu-i scoase \u0219i ea un \u021bip\u0103t de groaz\u0103 \u0219i-l sc\u0103p\u0103 din m\u00e2n\u0103. St\u00e2nd pe un bolovan, la c\u00e2\u021biva pa\u0219i de cerb, Culi\u021b\u0103, \u00eembr\u0103cat ca \u00een ziua \u00een care disp\u0103ruse de acas\u0103, se uita plin de admira\u021bie la cerbul cel falnic ce nu se mai s\u0103tura b\u00e2nd din r\u0103coroasa \u0219i \u00eenspumat\u0103 ap\u0103 de izvor…<\/p>\n


\nRADU FEFCEAC<\/strong><\/p>\n

ROMAN CU TITLUL LA SF\u00c2R\u0218IT
\nsau
\nP\u0102PU\u0218A RUSEASC\u0102 A MINUNILOR<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 pre\u021buiesc ceva \u00een spectacolul existen\u021bei mele este o anumit\u0103 dispozi\u021bie, pe care cred c\u0103 o am special\u0103, pentru a recunoa\u0219te \u0219i accepta un miracol. Nu exclud nimic din posibilit\u0103\u021bile vie\u021bii, absolut nimic, \u0219i a\u0219tept o zi \u00een care miracolul, un miracol, se va \u00eemplini. Voi fi fericit atunci s\u0103 nu m\u0103 mir \u0219i s\u0103 m\u0103 apropii de el cu prietenie, ca de un lucru obi\u0219nuit \u0219i zilnic.
\n(Mihail Sebastian- Fragmente dintr-un caiet g\u0103sit)
\n\u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00een\u021beleg ceva, ar \u00eensemn\u0103 s\u0103 tr\u0103dez faptele.
\n(F.M. Dostoievski – Fra\u021bii Karamazov)<\/em><\/p>\n

CAPITOLUL I
\nM\u00c2NUNEA<\/strong><\/p>\n

\u00centr-o diminea\u021b\u0103, Eggorr Massa se trezi oper\u0103 de art\u0103. De fapt nu s-a trezit propriu-zis, pentru c\u0103 era deja treaz \u0219i nici nu \u0219i-a dat seama din prima de ce va deveni mai t\u00e2rziu. \u0218i nici m\u0103car nu era \u00een \u00eentregime o oper\u0103 de art\u0103. Cu at\u00e2t mai bine, va spune, la un moment dat, impresarul s\u0103u. Adic\u0103 eu. De-a lungul timpului, despre Eggorr s-a spus pe r\u00e2nd c\u0103 e o capodoper\u0103, un sf\u00e2nt, un emisar al Domnului \u0219i, de c\u0103tre unii mai p\u0103trun\u0219i, Dumnezeu \u00een came \u0219i oase, sau, \u00een fine, carne, oase \u0219i piatr\u0103. Al\u021bii au spus c\u0103 e un geniu, un escroc sau chiar Diavolul \u00eensu\u0219i. Cert este c\u0103, dup\u0103 ce intrau \u00een contact cu Eggorr Massa, cei care aveau convingeri le pierdeau, iar cei care se \u00eendoiau au c\u0103p\u0103tat brusc revela\u021biile cele mai conving\u0103toare. Mie, unul, episodul mi-a schimbat via\u021ba \u0219i sunt convins acum c\u0103 trebuie s\u0103 te \u00eendoie\u0219ti de tot. Dar s\u0103 v\u0103 spun cum a \u00eenceput totul. \u0218tiu asta chiar de la Eggorr Massa \u0219i nu cred c\u0103 m-a min\u021bit, pentru c\u0103 oricare alt\u0103 variant\u0103 ar fi cu mult mai incredibil\u0103.
\nCu o lun\u0103 \u00een urm\u0103 primesc un telefon de la unul dintre fo\u0219tii mei elevi care \u00eemi spune, nici mai mult nici mai pu\u021bin, c\u0103 sunt singurul om care va reac\u021biona normal la ceea ce avea el s\u0103-mi arate. Nu a fost a\u0219a. Mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd l-am \u00eentrebat de ce credea asta, mi-a spus c\u0103, la ore, din gura mea a auzit cele mai ciudate lucruri \u0219i c\u0103 eu le enun\u021bam cu un firesc contagios. Bine, i-am r\u0103spuns, dar sunt profesor de filozofie, la ce dracu altceva te a\u0219teptai?
\nS\u0103 revenim. Primesc telefonul, zic, din plictiseal\u0103, hai s\u0103 intru \u00een joc. C\u00e2nd \u0219i unde ne \u00eent\u00e2lnim? P\u0103i la prietenul meu Eggorr, unde altundeva? \u00eemi spune fostul meu elev, St\u0103ncu\u021b\u0103. De ce era Eggorr Massa singurul loc unde ne puteam \u00eent\u00e2lni ca s\u0103 v\u0103d ceva ciudat, mi-am dat seama un pic mai t\u00e2rziu. Ajung. Bat la u\u0219\u0103, deschide St\u0103ncu\u021b\u0103. Zice c\u0103 prietenul lui, Eggorr, e \u00een camera al\u0103turat\u0103, dar c\u0103 ar fi mai bine s\u0103 vorbesc cu el \u00eent\u00e2i din u\u0219a camerei \u0219i dup\u0103 aceea s\u0103 intru. M\u0103 a\u0219ez pe un scaun. \u0218i de al\u0103turi aud vocea lui Eggorr, care nu avea \u00een ea nimic deosebit.
\n–\tDomnule profesor, \u00eemi cer scuze c\u0103 v-am deranjat la aceast\u0103 or\u0103, dar nu cred c\u0103 o s\u0103 v\u0103 par\u0103 r\u0103u c\u0103 a\u021bi venit. Dac\u0103 \u00eemi cere\u021bi, o s\u0103 v\u0103 pl\u0103tesc un onorariu. Mai \u00eent\u00e2i a\u0219 dori s\u0103 v\u0103 pun o \u00eentrebare, ca s\u0103-mi dau seama dac\u0103 sunte\u021bi omul potrivit. A\u021bi v\u0103zut vreodat\u0103 o minune, domnule profesor?
\n–\tDac\u0103 te referi la o femeie anume, la o muzic\u0103 anume, la o catedral\u0103, la poezie, la lume pur \u0219i simplu, atunci da, am v\u0103zut.
\n–\tSunt de acord c\u0103 acestea pot fi minuni, spuse Eagorr. Dar le-a\u021bi privit mereu ca pe o minune?
\n–\t\u00een\u021beleg unde vrei s\u0103 ba\u021bi. Pe femeia respectiv\u0103 am luat-o de nevast\u0103 \u0219i chiar dac\u0103 nu pot s\u0103 spun c\u0103 m-am plictisit de ea, cel pu\u021bin e clar c\u0103 nu o mai v\u0103d ca pe o minune. Muzica e doar un moment de revela\u021bie, la fel \u0219i catedrala \u0219i poezia sunt mai degrab\u0103 momentul minunii din tine \u00eensu\u021bi. C\u00e2t despre lume, cel mai adesea cred c\u0103 este un imens morman de gunoi.
\n–\tDeci n-a\u021bi v\u0103zut nicio minune, domnule profesor. Dar ce p\u0103rere ave\u021bi despre oamenii care spun c\u0103 au luat parte la o minune?
\n–\t\u00een sensul de minune despre care cred c\u0103 vorbe\u0219ti, sunt de p\u0103rere c\u0103 majoritatea celor care spun a\u0219a sunt, ca s\u0103 nu spun altfel, s\u0103raci cu duhul. Nu pentru c\u0103 faptul respectiv pe care ei sus\u021bin c\u0103 l-au v\u0103zut n-ar fi neap\u0103rat un lucru deosebit, ci pentru c\u0103-i atribuie automat un caracter supranatural, divin. C\u00e2nd logic ar fi s\u0103 g\u00e2nde\u0219ti c\u0103 tot ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, din moment ce s-a \u00eent\u00e2mplat, este c\u00e2t se poate de natural.
\nSt\u0103ncu\u021b\u0103 interveni:
\n–\tVre\u021bi s\u0103 spune\u021bi c\u0103, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, Dumnezeu, dac\u0103 exist\u0103, este c\u00e2t se poate de natural, prin urmare orice lucru deosebit pe care \u00eel face este cu necesitate firesc, chiar dac\u0103 iese din tiparele obi\u0219nuin\u021belor noastre. Prin urmare, prin a\u0219a-zisele minuni, Dumnezeu \u00ee\u0219i face de fapt sim\u021bit\u0103 prezen\u021ba prin ceva ce-i este specific. Dar nici \u00eenmul\u021birea p\u00e2inilor, nici \u00eenvierea lui Laz\u0103r sau a lui Christos \u00eensu\u0219i, nici vindecarea bolnavilor, nimic din toate astea nu mai sunt atunci minuni, ci doar ie\u0219iri ale Domnului \u00een lume. Trebuie s\u0103 v\u0103 spun, domnule profesor, c\u0103 logica dumneavoastr\u0103 este impecabil\u0103. Dar distrug\u0103toare \u00een acela\u0219i timp. Pentru c\u0103, dac\u0103 nu mai exist\u0103 minuni, \u0219i nici posibilitatea ca ele s\u0103 existe, dac\u0103 acest cuv\u00e2nt \u00ee\u0219i pierde deodat\u0103 orice \u00een\u021beles, atunci via\u021ba nu numai c\u0103 \u00ee\u0219i pierde sensul, dar \u00ee\u0219i pierde \u0219i orice speran\u021b\u0103 de a g\u0103si unul. La urma urmei tr\u0103im ca s\u0103 descoperim o minune, nu-i a\u0219a, domnule profesor?
\n– M\u0103i, St\u0103ncu\u021b\u0103, tu nu ai fost degeaba pe la cursurile mele. O s\u0103 \u00eencerc s\u0103 r\u0103spund la \u00eentrebarea asta, dar o s\u0103 fac mai \u00eenainte un mic ocol. Am citit odat\u0103 o nuvel\u0103 a lui Daniil Harms, \u00een care era vorba despre un om care trecea prin ziduri. To\u021bi se minunau de puterea lui, numai el nu-i d\u0103dea nicio importan\u021b\u0103. Intr-o zi, cineva l-a \u00eentrebat care este sensul vie\u021bii lui \u0219i personajul nostru i-a r\u0103spuns cu m\u00e2ndrie c\u0103 el trece prin ziduri. Bine, dar aceasta este doar o \u00eent\u00e2mplare, replic\u0103 interlocutorul, dar tu, tu pentru ce tr\u0103ie\u0219ti? Aceast\u0103 \u00eentrebare l-a tulburat pentru moment pe merg\u0103torul prin ziduri, \u00eens\u0103 el trece \u0219i peste asta ca printr-un zid \u0219i merge \u00een continuare prin ziduri p\u00e2n\u0103 ce, la un moment dat, fiind la etajul al treilea al unei cl\u0103diri, nu se orienteaz\u0103 bine, trece prin perete \u0219i \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te sf\u00e2r\u0219itul, zdrobit de strad\u0103. Pe moment am \u00een\u021beles din aceast\u0103 nuvel\u0103 faptul c\u0103 minunile sunt cel mai greu de administrat lucru \u0219i c\u0103 personajul nostru nu a vrut s\u0103 dea un sens acestei minuni care a r\u0103mas, din aceast\u0103 cauz\u0103, la stadiul de pur\u0103 \u00eent\u00e2mplare. Acum \u00eemi dau seama c\u0103 poate aceea nu era minunea potrivit\u0103, sau, mai degrab\u0103, nu era deloc o minune, pentru c\u0103, a\u0219a cum am zis, dac\u0103 acel lucru s-a \u00eent\u00e2mplat \u00eenseamn\u0103 c\u0103 el trebuie s\u0103 fi fost \u00eentuc\u00e2tva natural. E adev\u0103rat c\u0103, f\u0103r\u0103 posibilitatea unei minuni, via\u021ba nu mai poate fi tr\u0103it\u0103 dec\u00e2t \u00een stadiu animal. De fapt, parafraz\u00e2nd o droaie de filozofi, putem spune c\u0103 omul este un animal care a\u0219teapt\u0103 o minune. Dar hai s\u0103 mai sfredelim un pic
\n\u00een aceast\u0103 problem\u0103, pentru c\u00e2 am senza\u021bia, tocmai pentru c\u0103 tr\u0103iesc ca un om, sau cel pu\u021bin a\u0219a cred, c\u0103 am omis ceva. C\u0103 totu\u0219i minunea este posibil\u0103, unde prin minune \u00een\u021beleg ceea ce a\u0219tept\u0103m sper\u00e2nd \u0219i crez\u00e2nd c\u0103 acel ceva e posibil s\u00e2 vln\u00e2. \u0218l cred c\u00e2 este un moment \u00een via\u021b\u0103 c\u00e2nd \u00eencepem s\u00e2 credem c\u0103 acel ceva a venit \u0219i a \u0219i trecut \u0219i \u00eencepem s\u0103 ne a\u0219tept\u0103m \u0219i s\u0103 ne \u00eemp\u0103c\u0103m cu moartea.
\n–\tFoarte bine, domnule profesor. S\u0103 \u00een\u021beleg c\u0103 acum sensul cuv\u00e2ntului minune este o \u00een\u0219el\u0103torie psihologic\u0103 a naturii care s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 nu ne t\u0103iem venele p\u00e2n\u0103 nu cr\u0103p\u0103m pur \u0219i simplu?
\n–\t\u00centr-un fel, da. Totu\u0219i, dac\u0103 e musai s\u0103 spun cum arat\u0103 o minune, atunci cred c\u0103 ea trebuie s\u0103 aib\u0103 ni\u0219te caracteristici. \u00een primul r\u00e2nd, trebuie s\u0103 fie personal\u0103, minunile colective nu pot \u00eensemna altceva dec\u00e2t manipulare. \u00een al doilea r\u00e2nd trebuie s\u0103 fie imprevizibile, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu trebuie s\u0103 aib\u0103 un caracter func\u021bional, cum sunt, de exemplu, minunile biblice. La ce minune s\u0103 te a\u0219tep\u021bi c\u00e2nd vede Christos un bolnav, un mort sau o mul\u021bime de fomi\u0219ti dec\u00e2t la vindecare, \u00eenviere \u0219i respectiv \u00eenmul\u021birea p\u00e2inii \u00een serie? De asemenea, fie c\u0103 Dumnezeu exist\u0103, fie c\u0103 nu, minunea trebuie s\u0103 fie independent\u0103 de el, altfel, a\u0219a cum s-a argumentat mai \u00eenainte, ar intra \u00een firescul lucrurilor. \u00een al patrulea r\u00e2nd, trebuie s\u0103 par\u0103 supranatural\u0103, chiar dac\u0103 acest cuv\u00e2nt, a\u0219a cum am vorbit, nu are sens. \u0218i, mai ales, trebuie s\u0103 \u00ee\u021bi dea senza\u021bia c\u0103 este ceea ce te-ai a\u0219teptat, chiar dac\u0103 tu sau oricine altcineva nu s-ar fi g\u00e2ndit niciodat\u0103 la asta. Dar cel mai important este c\u0103 minunea aceea trebuie s\u0103-\u021bi dea un sens. Tocmai de aceea caracterul ei imprevizibil trebuie s\u0103 se extind\u0103 \u0219i asupra reac\u021biei celor care asist\u0103 la ea. Astfel, nu ne vom a\u0219tepta ca toat\u0103 lumea s\u0103 reac\u021bioneze la fel. Paleta ar putea cuprinde extazul, dar, \u00een acela\u0219i timp, nebunia \u0219i, la limit\u0103, indiferen\u021ba.
\n–\tCam greu s\u0103 se \u00eent\u00e2mple a\u0219a ceva, ad\u0103ug\u0103 St\u0103ncu\u021b\u0103, dar, cel pu\u021bin, teoria aceasta ne permite s\u0103 sper\u0103m, nu-i a\u0219a?
\n–\tCred c\u0103 acum domnul profesor este preg\u0103tit, anun\u021b\u0103 dintr-odat\u0103 Eggorr. Pute\u021bi intra, domnule profesor.
\n\u0218i am intrat. \u00een primul r\u00e2nd m-a izbit frumuse\u021bea acelei m\u00e2ini, dar, p\u00e2n\u0103 s\u0103-mi dau seama ce era cu ea, \u00eenc\u0103 nu \u00eencepusem s\u0103 pl\u00e2ng \u0219i mai apoi s\u0103 le\u0219in. Bra\u021bul p\u0103rea a fi din cea mai fin\u0103 marmur\u0103 alb\u0103. Era \u00eentins \u00een sus. Palma era desf\u0103cut\u0103 cu degetul mare un pic curbat, l\u00e2ng\u0103 el degetul ar\u0103t\u0103tor o idee aplecat, iar, la distan\u021b\u0103, celelalte degete apropiate \u00eentre ele, dar nu lipite, \u00eendoite ca \u0219i cum doar ele ar fi str\u00e2ns, u\u0219or, un tub imaginar. \u0218i l\u00e2ng\u0103 aceast\u0103 minunat\u0103 oper\u0103 de art\u0103, \u00eentins pe pat, nimeni altul dec\u00e2t Eggorr. M\u00e2na ie\u0219ea pur \u0219i simplu din pat. Numai c\u0103, atunci c\u00e2nd St\u0103ncu\u021b\u0103 a dat cear\u0219aful la o parte, am v\u0103zu c\u0103 m\u00e2na aceea era bra\u021bul st\u00e2ng a lui Eggorr Massa.<\/p>\n


\nRADU C\u00c2RNECI<\/strong>
\n\"\"

Eminescu<\/strong>
\n– o \u00eencercare a-L definire –<\/em><\/p>\n

Ce pre\u021b s\u0103-aducem frumuse\u021bii
\n\u0218i zbuciumului t\u0103u ad\u00e2nc
\ndin care chip ai dat triste\u021bii
\n\u00een care patimile pl\u00e2ng
\nprin care visul de m\u0103rire
\nmul\u021bimilor l-ai vrut pe veci
\nLuceaf\u0103r plin de str\u0103lucire
\ntu, tain\u0103 care nu te treci?<\/p>\n

(Str\u0103buna r\u0103d\u0103cin\u0103-a noastr\u0103
\n\u00een tine-\u0219i afl\u0103 r\u0103d\u0103cini
\ncum bolta cerului sihastr\u0103
\nlumini aprinde \u00een lumini
\ncum v\u00e2rsta noastr\u0103 nepierit\u0103
\nst\u0103-n faptele de voievozi
\ncum Miori\u021ba-i izvodit\u0103
\ndin versul du\u0219ilor rapsozi)<\/p>\n

Ce pre\u021b s\u0103-aducem nemuririi
\nc\u00e2nd tu \u00een sinea-i te-ai zidit
\nca Demiurgu-n trupul firii
\n\u0218i chipul t\u0103u ne-a r\u0103s\u0103rit
\narz\u00e2nd precum \u00een dor durerea
\n\u0218i ca durerea d\u0103t\u0103tor
\nde mari iubiri: ne e\u0219ti puterea
\nde-a fi prin dor netrec\u0103tori!<\/p>\n

(Tu, piscul aurind \u00een soare
\n\u0218i matc\u0103-a limbii noastre e\u0219ti,
\n\u00eempodobind-o cu odoare
\ncu vechi \u00eensemne-\u00eemp\u0103r\u0103te\u0219ti,
\ni-ai pus, ca unei Doamne-alese,
\ncununa marilor iubiri
\n\u0218i iat\u0103, timpu-n ea ne \u021bese
\ncu aur\u0103 de-\u00eenve\u0219niciri!)<\/p>\n

Ce pre\u021b s-aducem tinere\u021bii
\ntu, f\u0103r\u0103 v\u00e2rst\u0103 peste to\u021bi
\neterniz\u00e2nd t\u0103ria vie\u021bii
\ntu, care vrei, \u0219i \u0219tii, \u0219i po\u021bi
\ncuprinde-n tine necuprinsul:
\nimens, \u00een iris, lumi aduni
\ntu, cel cu voinicii \u00eencinsul
\ncum treci prin Cosmos oi r\u0103suni!<\/p>\n

(O, mai frumos dec\u00e2t un astru
\ntu por\u021bii pe degete c\u00e2nt\u0103ri
\nd\u00e2nd M\u0103rii ve\u0219nicul albastru
\nP\u0103m\u00e2ntului privighetori
\ncu armoniile de ceruri
\nte-ntreci, \u00een armonii suind
\ncum adev\u0103ru-n adev\u0103ruri
\nst\u0103-n v\u00e2rful aspru m\u0103rmurind…)<\/p>\n

Prime\u0219te-ne acum c\u00e2ntarea
\nca o smerire, \u00een\u0103l\u021b\u00e2nd
\nstatui pe mun\u021bi \u0219i-n dep\u0103rtarea
\nsosind de dincolo de g\u00e2nd;
\nr\u0103m\u00e2i tu semnul de putere
\nce ne unele moroi cu vii
\nLuceaf\u0103r, s\u0103rut\u00e2nd din sfere
\nP\u0103m\u00e2ntul sfintei Rom\u00e2nii!…<\/p>\n

(Acest imn se \u00eencredin\u021beaz\u0103 particip\u0103rilor la comemorarea a 120 ani de la eternizarea Poetului Nepereche!
\nR.C.
\n– Bucure\u0219ti, 15 iunie 2009 -)<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

IULIAN MOREANU Cerbul \u00eensetat Culi\u021b\u0103 Spiridon intr\u0103 de ziua lui \u00eentr-o mu\u021benie ad\u00e2nc\u0103. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 lucrul acesta chiar din zorii<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22466"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22466"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22466\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22467,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22466\/revisions\/22467"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22466"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22466"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22466"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}