{"id":22456,"date":"2024-01-16T17:28:48","date_gmt":"2024-01-16T14:28:48","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22456"},"modified":"2024-01-16T17:32:23","modified_gmt":"2024-01-16T14:32:23","slug":"spatii-culturale-nr-5-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22456","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 5 (9)"},"content":{"rendered":"

PETRU URSACHE<\/strong>
\n\"\"

O cruce de basarabean<\/strong><\/p>\n

\u201eAvem un vis ne\u00eemplinit,
\nCopil al suferin\u021ba, De jalea lui ne- au r\u0103posat \u0218i mo\u0219ii \u0219i p\u0103rin\u021bii… \u201d.
\n(Octavian Goga, Noi)<\/em><\/p>\n

C\u00eend a pornit conflictul antisovietic \u0219i antibol\u0219evic, la Chi\u0219in\u0103u, \u00een acel memorabil 12 martie 1989, \u201eca s\u0103 sp\u0103l\u0103m Basarabia de crimele lor\u201d ( Andrei Vartic ), \u00een presa bucure\u0219tean\u0103 s-a putut citi o propozi\u021bie de mare \u00eensufle\u021bite: \u201e\u00een momentul de fa\u021b\u0103, pe adev\u0103ra\u021bii rom\u00e2ni \u00eei g\u0103sim numai peste Prut\u201d. Era scris\u0103 de o femeie: Ileana Vulpescu. Atunci auzeam \u201eprima dat\u0103\u201d nume cu statur\u0103 de legend\u0103: Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Ion Bor\u0219evici, Ion Aldea Teodorovici, Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija care ne r\u0103scoleau inimile, ne umpleau de elanuri \u0219i de speran\u021be, \u00eencercam \u0219i noi, cei de \u201edincoace\u201d, s\u0103-i \u00eent\u00eempin\u0103m cu \u201epoduri de flori” pe fra\u021bii no\u0219tri de limb\u0103, de neam, de \u021bar\u0103 \u0219i, mai ales, de suferin\u021b\u0103, \u00eencrez\u0103tori \u00een posibila normalizare a existen\u021bei noastre comune. N- o f\u0103ceam din vreo ambi\u021bie de\u0219art\u0103 ori prejudecat\u0103 ideologic\u0103, efemer\u0103, ci dintr- un impuls vital \u0219i organic, venit din ad\u00eenc \u0219i de departe, din totalitatea rom\u00e2nismului.
\nAdesea, \u00een momente grele, de mare comand\u0103 istoric\u0103 \u0219i destinal\u0103, fiin\u021ba etnic\u0103 a g\u0103sit pentru sine solu\u021bii salvatoare, sorocite s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 linia proprie de conduit\u0103 \u0219i de coeziune. C\u00eend unitatea de credin\u021b\u0103, spre exemplu, p\u0103rea amenin\u021bat\u0103, \u00een valuri, din diverse direc\u021bii misionariste, s-a auzit vocea unificatoare a vrednicului Mitropolit Varlaam al Moldovei: C\u0103tre toat\u0103 semin\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 ( 1643 ). A fost primul manifest de acest fel \u0219i a r\u0103sunat \u00een con\u0219tiin\u021be la fel de \u00eent\u0103ritor ca \u0219i versul de doin\u0103 eminescian\u0103 : \u201eDe la Nistru p\u00eeri la Tisa\u201d; c\u00eend Alexandru loan Cuza a fost ales domnitor al
\nMoldovei, muntenii au r\u0103spuns \u0219i ei, \u201ecu gr\u0103bire”, la aceea\u0219i chemare unionist\u0103, sub semnul tricolorului \u0219i al Rom\u00e2niei. \u00een sprijinul independen\u021bei, la 1877, s-au \u00eenscris batalioane de voluntari din toate \u021binuturile locuite, majoritar, de rom\u00e2ni; iar dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial basarabenii au fost primii care au \u00een\u0103l\u021bat tricolorul, \u00eempreun\u0103 cu bucovinenii; \u00een vreme ce transilv\u0103nenii, \u00eentruni\u021bi la Alba lulia strigau, prin reprezentan\u021bi comunali veni\u021bi special de pe tot cuprinsul: \u201eNoi vrem s\u0103 ne unim cu \u021bara”. \u0218i tot basarabenii au fost primii care au dat semnalul \u201ezdrobirii\u201d c\u0103tu\u0219elor ruse\u0219ti \u0219i ale \u201einterna\u021bionalismului proletar\u201d. Toate astea nu pot fi uitate, nici acoperite tenden\u021bios prin discursuri neoparlamentare \u0219i neocoloniale.
\nCum spuneam, remediile, spre folosul \u00eentregului organism, se ivesc, la nevoie, fie \u00eentr-o parte, fie \u00een alta a \u021b\u0103rii, ca apoi s\u0103 se generalizeze, g\u0103sindu – \u0219i rostul \u00een spirit carpatic. Lec\u021bia e veche. Afl\u0103m c\u00eete ceva despre ea \u00eenc\u0103 de la b\u0103tr\u00eenul Platon. Ne amintim ce spunea, \u00een dialogul Charmides, despre \u00een\u021belepciunea terapeutic\u0103 a dacilor: sufletul nu cunoa\u0219te lini\u0219te dac\u0103 trupul ori o parte din organism se afl\u0103 \u00een suferin\u021b\u0103. \u201eAceasta este \u0219i pricina, era de p\u0103rere ucenicul lui Zalmoxis, \u00een dialog cu filosoful atenian, pentru care medicii greci nu izbutesc s\u0103 vindece cele mai multe boli: ei nu se ridic\u0103 p\u00een\u0103 la \u00eentregul de care ar trebui s\u0103 se \u00eengrijeasc\u0103, iar dac\u0103 acestuia nu-i merge bine, nici partea nu se poate \u00eens\u0103n\u0103to\u0219i. \u0218i toate de aici pornesc, \u00eemi l\u0103murea el, de la suflet: at\u00eet cele rele c\u00eet \u0219i cele bune ale trupului ori ale f\u0103pturii noastre depline, \u0219i de aici se revars\u0103 ele, a\u0219a cum de la cap totul se r\u0103sfr\u00eenge asupra ochilor\u201d. Asta ne-a \u00eenv\u0103\u021bat \u0219i istoria: c\u00eend \u201ecrimele lor” s-au f\u0103cut sim\u021bite, \u00eentr-o parte, cu inten\u021bii de dezbinare, \u00eentregul a intrat \u00een vibra\u021bie \u0219i \u00een refacere. Pe acest fond, al adev\u0103rului verificat la nivelul mai multor planuri ale existen\u021bei, \u0219i-a construit Mihai Eminescu teoria organicit\u0103\u021bii, \u00een raport cu teza \u201ep\u0103turilor superpuse”. \u201eBasarabia, m\u0103 auzi?\u201d, a r\u0103sunat o voce eroic\u0103 \u0219i disperat\u0103 \u00een primul Parlament al Rom\u00e2niei postdecembriste; ca s\u0103 cuprind\u0103 din nou \u0219i din nou \u00eentreaga f\u0103ptur\u0103 etnic\u0103. Vocea era a lui Claudiu lordache, originar din vestul \u021a\u0103rii ( Timi\u0219oara). Doar Banatul e \u0219i el \u201efruncea\u201d, ca \u0219i Maramure\u0219ul ori Vrancea.
\nAmintita voce din Parlamentul \u021b\u0103rii, cea real\u0103, presant\u0103 \u0219i \u00eenc\u0103rcat\u0103 de durere, nu poate s\u0103 \u00eenceteze niciodat\u0103, cel pu\u021bin at\u00eeta vreme c\u00eet Rom\u00e2nia \u00eenc\u0103 mai figureaz\u0103 pe harta Europei \u201elibere\u201d \u0219i \u201ecivilizate\u201d; pentru motivul, de necontestat, c\u0103 Basarabia este \u00eens\u0103\u0219i Rom\u00e2nia sau, dac\u0103 vre\u021bi, \u201ecealalt\u0103\u201d Rom\u00e2nie, adic\u0103 \u021bara toat\u0103 n\u0103p\u0103dit\u0103 de \u201ecrimele lor\u201d. S\u0103 re\u021binem: una dintre c\u0103r\u021bile recente ale lui Andrei Vartic poart\u0103 titlul Cealalt\u0103 Rom\u00e2nie (Casa de pres\u0103 \u201eTypodas Press\u201d – Ploie\u0219ti, Rom\u00e2nia, 2007), fiind distins\u0103 cu premiul U S M.. Este o scriere care cuprinde \u00een paginile ei cuvinte despre adev\u0103rurile fundamentale ale rom\u00e2nilor de pretutindeni \u0219i din totdeauna, pe care autorul le strig\u0103 ardent \u0219i cu cutremurare \u00een speran\u021ba c\u0103 vor fi auzite \u0219i \u00een\u021belese, p\u00een\u0103 nu e prea t\u00eerziu, chiar \u0219i pentru cei care se prefac a nu le pricepe. Prin organismului rom\u00e2nesc, \u00eenstr\u0103inat\u0103 \u0219i umilit\u0103. De
\nexemplu: \u201eOr, iat\u0103 c\u0103 \u00een cea mai s\u0103rac\u0103 \u021bar\u0103 a Europei, pe valul s\u0103r\u0103ciei ce domne\u0219te pe linia frontului dintre mentalitatea comunist\u0103 \u0219i cea a democra\u021biilor moderne euro-atlantice vine la putere fostul (sic!) partid comunist care desfiin\u021beaz\u0103 \u0219i istoria, \u0219i limba, \u0219i patriotismul. Liderii acestui fost PC vor s\u0103-i fericeasc\u0103 pe cet\u0103\u021beni \u0219terg\u00eend din memoria colectiv\u0103 a majorit\u0103\u021bii rom\u00e2nolingve \u0219i limba rom\u00e2n\u0103, \u0219i istoria rom\u00e2nilor, \u0219i pe F\u0103t\u2014Frumos, st\u00eelpul arhetipal al b\u0103rb\u0103\u021biei de pe Nistru p\u00een la Tisa, din Mun\u021bii Maramure\u0219ului \u0219i p\u00een\u0103 la Marea cea Neagr\u0103,
\n\u0219i pe Ileana Cos\u00eenzeana, simbolul luminos al maternit\u0103\u021bii pe acela\u0219i areal (poporul rom\u00e2n locuie\u0219te pe un teritoriu mai mare ca cel al Marii Britanii), \u0219i pasul de hor\u0103, \u0219i p\u00eenza alb\u0103 a portului, \u0219i trandafirul geometric de pe covoare, \u0219i doina, \u0219i limba \u00een care se c\u00eent\u0103 doina\u201d ( p. 73). Al doilea microtext define\u0219te Basarabia cea de l\u00eeng\u0103 inim\u0103, cea real\u0103, rom\u00e2neasc\u0103. Titlul vorbe\u0219te de la sine: De dragoste pentru Basarabia. \u201eA vorbi de dragoste
\npentru cea mai s\u0103rac\u0103 \u021bar\u0103 a Europei nu e oare o blasfemie? A chema sufletul s\u0103 se \u00eendrepte spre cele curate atunci c\u00eend foarte mul\u021bi cet\u0103\u021beni ai \u021b\u0103rii s\u0103rut\u0103 p\u00een\u0103 la amiaz\u0103 chipul lui lisus Hristos, iar dup\u0103 – pe cel al Anticristului \u2014 nu e oare o profanare a luminii pe care o na\u0219te iubirea?\u201d (p. 14\u201415).C\u0103ci Basarabia s\u0103rac\u0103, trist\u0103, \u201ep\u0103r\u0103sit\u0103\u201d, \u00eentr- o lume prea hr\u0103p\u0103rea\u021b\u0103 \u0219i zgomotoas\u0103, \u00eenseamn\u0103, totu\u0219i iubire: dar iubire
\ntemeinic\u0103, adev\u0103rat\u0103, cre\u0219tin\u0103. Adic\u0103 \u201eiubire de Basarabia cea european\u0103, cea rom\u00e2neasc\u0103, cea cre\u0219tin\u0103, cea casnic\u0103, cea sedentar\u0103…\u201d. \u0218i tocmai de aceea, \u201ecea puternic\u0103\u201d (p. 19). Nu poate s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 omul pa\u0219nic \u0219i normal, din oricare parte a planetei ar fi el, starea grea, p\u00een\u0103 la absurd, din Basarabia de ast\u0103zi, adic\u0103 \u201ecealalt\u0103 Rom\u00e2nie\u201d, unde s- a adunat tot r\u0103ul de pe lume, \u0219i de dreapta, \u0219i de st\u00eenga. Tulbur\u0103tor este, mai ales,
\nc\u0103 un col\u021b de \u021bar\u0103, cu o popula\u021bie distinct\u0103, cultivat\u0103 \u0219i demn\u0103, poart\u0103 povara unor repetate invazii \u0219i acte
\nbarbare de exterminare. \u0218i aceasta sub privirile senine ale lumii civilizate, care, de\u0219i cunoa\u0219te situa\u021bia p\u00een\u0103 \u00een ad\u00eencurile anormalit\u0103\u021bii ei, se m\u0103rgine\u0219te s\u0103 \u021bin\u0103 discursuri euro parlamentare despre \u00eenfr\u0103\u021birea cu bunul s\u0103lbatec, fie \u0219i comunist, \u0219i despre globalizare. Subtextul arat\u0103 c\u0103 lumea se preg\u0103te\u0219te mai cur\u00eend de r\u0103zboi dec\u00eet de pace. Dar pentru aventurierii politici important este s\u0103 se c\u00ee\u0219tige c\u00eet mai mult pe chestia asta: se spune c\u0103 fiul lui Voronin (o fi \u0219tiind rom\u00e2ne\u0219te?) este cel mai bogat individ din \u201eRepublica Moldova\u201d. A\u0219adar, ce tip de \u201e\u021bar\u0103\u201d o fi reprezent\u00eend individul? Care Moldov\u0103? Care Basarabie? Care Rom\u00e2nie? Se pare c\u0103 societatea european\u0103 hipertehnologizat\u0103 se complace \u00een continu\u0103 r\u0103zboire, moartea c\u0103p\u0103t\u00eend alte o mie \u0219i una de fe\u021be. A\u0219a se
\nmotiveaz\u0103 tonul aprins justi\u021biar al discursurilor lui Andrei Vartic din Cealalt\u0103 Rom\u00e2nie: \u201eChiar ne cred at\u00eet de amnezici c\u0103 vom uita prietenia lui Stalin cu Hitler, 23 august 1939, 28 iunie 1940, \u00eenfometarea din 1946? C\u0103 nu vom \u00een\u021belege politica lor de politic\u0103 \u00abna\u021bionalist\u0103\u00bb care e o politic\u0103 de apartheid, c\u0103 din 2001 \u00eencoace, anume ei, comuni\u0219tii, construiesc \u201eadev\u0103ruri fundamentale”, se sub\u00een\u021beleg acele realit\u0103\u021bi simple, primordiale \u0219i vitale: limba, istoria, geografia \u0219i na\u021biunea pe care individul (ca \u0219i grupul \u2014 etnia) le \u00eenva\u021b\u0103, le repet\u0103 \u0219i le tr\u0103ie\u0219te, de c\u00eend se na\u0219te p\u00een\u0103 moare. Necunoa\u0219terea ori alterarea lor \u00eel condamn\u0103 la pierderea reperelor orientative \u00een existen\u021ba \u0219i \u00een umanitatea sa, at\u00eet pe termen scurt c\u00eet \u0219i pe termen lung, spre profitul acelora care reu\u0219esc s\u0103 pun\u0103 st\u0103p\u00eenire pe el. Este substan\u021ba c\u0103r\u021bilor lui Andrei Vartic, \u00een calitatea lui de om de \u0219tiin\u021b\u0103 (culturolog, istoric), teoretician al artei, critic \u0219i istoric literar. \u00cel g\u0103sim mereu prezent \u00een libr\u0103rii \u0219i \u00een revistele curente de \u201edincoace\u201d ori de \u201edincolo\u201d, cu studii \u0219i articole trat\u00eend cu vigoare soarta rom\u00e2nismului. E
\nprezent \u00een fruntea unor institu\u021bii culturale \u0219i civice, unele \u00eenfiin\u021bate de el \u00eensu\u0219i, ca \u0219i \u00een Parlamentul \u021b\u0103rii;
\niar la nevoie, \u00een v\u00eeltoarea luptelor de strad\u0103, cu exemplar\u0103 d\u0103ruire de sine \u0219i spirit de sacrificiu. O
\ncruce de basarabean – Andrei Vartic, temeinic \u0219i augural \u00eempl\u00eentat\u0103 \u00een con\u0219tiin\u021ba semenilor, prin verb, fapt\u0103, sens.
\nCe \u00eenseamn\u0103, mai precis, \u201eCealalt\u0103 Rom\u00e2nie\u201d? Ne-o spune istoria, se explic\u0103 \u0219i autorul \u00eentr-un articol publicat mai \u00eent\u00eei \u00een \u201eObservatorul de Toronto\u201d, din noiembrie 2004: \u201eC\u00eendva \u0218tefan Mu\u0219atin, zis cel Sf\u00eent \u00eenc\u0103 din timpul vie\u021bii, vorbea despre \u00abcealalt\u0103 Valahie\u00bb, av\u00eend \u00een vedere unitatea neamului rom\u00e2nesc \u00een contextul globaliz\u0103rii de
\natunci. Ast\u0103zi putem vorbi de cealalt\u0103 Rom\u00e2nie, av\u00eend \u00een vedere \u0219i unitatea, dar \u0219i \u00eenalta menire european\u0103 a neamului rom\u00e2nesc. Cealalt\u0103 Rom\u00e2nie, alta dec\u00eet cea b\u00eelb\u00eeit\u0103 politic \u0219i mediatic de actuala \u00abceaf\u0103 groas\u0103\u00bb, Rom\u00e2nia cea harnic\u0103 \u0219i cinstit\u0103, cea ad\u00eenc\u0103 \u0219i miloas\u0103 prive\u0219te demn peste gr\u0103dini undeva la Cucui\u0219, l\u00eeng\u0103 Or\u0103\u0219tie, sau pe o muchie de munte la cheile D\u00eembovicioarei, sau pe o triste\u021be de deal basarabean. Ea exist\u0103, e puternic\u0103, are mare viitor, \u0219i oric\u00eet de multe repro\u0219uri i s-ar aduce, \u021bara rom\u00e2nilor e scar\u0103 \u0219i dulce, de\u0219i e s\u0103rat\u0103 \u0219i cu lacrimi de s\u00eenge, \u0219i cu \u00absui\u0219uri la vale \u0219i cobor\u00eeri la deal\u00bb. Chiar dac\u0103 ziua politic\u0103 de azi e \u00eenfior\u0103tor de ur\u00eet\u0103, turma de nomazi politici va trece, iar \u021bara va r\u0103m\u00eene \u00een veac\u201d (Din voi. Cealalt\u0103 Rom\u00e2nie, loc. cit., p.293).
\nAici, istoricul \u00ee\u0219i spune cuv\u00eentul, atent la cronologie \u0219i la m\u0103sura real\u0103 a \u00eent\u00eempl\u0103rilor, chiar dac\u0103 vibreaz\u0103 unele retorisme \u00een surdin\u0103. Nu se trece cu vederea nici un adaos sentimental, pe suport polemic mai agitat, ambele aspecte de limbaj publicistic fiind dictate de st\u0103rile dramatice prezente. Dou\u0103 microtexte pot fi decupate ca ilustrare: \u201e\u00een cea mai s\u0103rac\u0103 \u021bar\u0103 a Europei, cum s- a v\u0103zut \u0219i la 27 august 2003, m\u0103sura oficial\u0103 a patriotismului este \u021bop\u0103iala \u00eenc\u00eelcit\u0103, beat\u0103, a horei str\u0103mo\u0219e\u0219ti (sic!!!) la festivalul Berii sau al Vinului. Po\u021bi s\u0103 fii \u0219i cu stea de profet \u00een frunte, \u0219i cu merite intelectuale uria\u0219e, \u0219i i cu realiz\u0103ri economice pe potriva economiei de pia\u021b\u0103 euro \u2014 atlantice, dac\u0103 nu bei e\u0219ti nimeni \u00een ochii puterii comuniste de la Chi\u0219in\u0103u\u201d (p. 95). Prima sintagm\u0103, \u201e\u00een cea mai s\u0103rac\u0103”… apare ca un laitmotiv \u00een fruntea sau \u00een interiorul unor articole
\npolemice, pentru sublinierea notei de triste\u021be, cu imaginea dezastrului care domin\u0103 aceast\u0103 parte a baricade etnopolitice \u00een Republica Moldova \u0219i pun sub sufletele noastre europene trotilul dogmei na\u021bional-socialiste (recomand\u0103m exper\u021bilor apuseni s\u0103 analizeze atent cum au votat \u00abai lor\u00bb din RM la ultimele alegeri pentru Duma rus\u0103)?”
\nCum vedem, Andrei Vartic este un cutez\u0103tor \u0219i mai mult dec\u00eet at\u00eet El vede departe, descifreaz\u0103 cu p\u0103trundere b\u0103taia lung\u0103 a adversarului, mascat\u0103 pervers, cu diploma\u021bie rafinat\u0103, \u00een lucrurile curente \u0219i love\u0219te curajos \u00een \u021binta cea mai periculoas\u0103, f\u0103r\u0103 jum\u0103t\u0103\u021bi de m\u0103sur\u0103, f\u0103r\u0103 ocoli\u0219uri. Cititorul este c\u00ee\u0219tigat de clocotul ideilor, de fream\u0103tul frazei, calit\u0103\u021bi de mare gazetar, situ\u00eendu-1 pe rom\u00e2nul \u201ede aici\u201d, din D\u0103nceni, printre cei mai percutan\u021bi m\u00eenuitori ai stilului publicistic de \u201edincoace\u201d \u0219i de \u201edincolo\u201d. Pasaje pline de nerv, asemenea celui care urmeaz\u0103, pun cugetul \u00een mi\u0219care, de\u0219teapt\u0103 fiin\u021ba la realitate \u0219i fac zob cuv\u00eent\u0103rile ticluite la comand\u0103 politic\u0103: \u201eCum s\u0103 nu vezi c\u0103 Verde \u0219i Verb se cuib\u0103resc ca fra\u021bii \u00een cuibu\u0219orul matern? Cum s\u0103 nu vezi c\u0103 acest cuibu\u0219or st\u0103 pe v\u00eerful \u201eve\u0219nic verde” al Codrului? Cum s\u0103 nu vezi c\u0103 acest v\u00eerf este leag\u0103nul subtil ce \u00eempac\u0103 soarele cu apa, omul cu norii \u0219i stelele, c\u0103 el este puterea ce fortific\u0103 sufletul omenesc? Cum s\u0103 nu vezi c\u0103 sufletul rom\u00e2nesc, prin jertfa sa milenar\u0103, \u00eemparte echilibru \u0219i mil\u0103 \u0219i tuturor triburilor ce au trecut \u0219i trec pe aici?\u201d ( p.68). Este o repunere \u00een pagin\u0103 a lec\u021biei despre latinitatea limbii, a\u0219a cum ni s- a transmis de la Hasdeu cetire.
\n\u201eCum s\u0103 uit\u0103m\u201d? \u00eentreab\u0103 ap\u0103sat Andrei Vartic \u00een stilul marelui s\u0103u model Paul Goma. C\u0103ci \u0219i basarabeanul din Mana-Orhei, rom\u00e2nul \u0219i exilatul de la Paris, consemneaz\u0103 \u00een memorial datele catastrofice care au premers S\u0103pt\u0103m\u00eena ro\u0219ie, sub acela\u0219i semn r\u0103scolitor de Gorgon\u0103 sovieto- bol\u0219evic\u0103. Momentele tragice se \u00een\u0219iruie de la 1711 \u00eencoace de c\u00eend rusul, \u201edu\u0219manul de moarte al neamului nostru\u201d s-a purtat cu s\u0103lb\u0103ticie asiatic\u0103, \u201ene-a \u00een\u0219elat, tr\u0103dat, umilit, jefuit\u201d( S\u0103pt\u0103m\u00eena ro\u0219ie, ed. \u201eMuseum\u201d, Chi\u0219in\u0103u, 2003, p. 8), continu\u00eend \u00een stil propriu, barbar \u0219i asiatic la 1812, la 1829, la 1877, la 1916 \u0219i tot a\u0219a p\u00een\u0103 ast\u0103zi. Cealalt\u0103 Rom\u00e2nie reprezint\u0103 \u0219i ea un veritabil memorial care a urmat, de data aceasta, dup\u0103 c\u0103derea Cortinei de Fier, re\u021bin\u00eend momente dintre cele mai semnificative ale rezisten\u021bei basarabene: 12 martie, \u201eca s\u0103 sp\u0103l\u0103m Basarabia de crimele lor\u201d; 27 august 1989 c\u00eend presiunea str\u0103zii a impus legiferarea limbii rom\u00e2ne. \u201eUn milion de oameni au stat \u00een genunchi cu icoane ale M\u00eentuitorului \u0219i ale Maicii Domnului \u00een m\u00een\u0103”; 17 aprilie 1990, ziua memorabil\u0103 a discursului lui Ion Bor\u0219evici pentru primul Parlament liber \u0219i democrat; Demonstra\u021bia unionist\u0103 din 24-25 ianuarie 2003 c\u00eend mul\u021bimea a strigat: \u201eVoronin e fascist!\u201d; manifest\u0103ri stradale \u201ecu arderea steagurilor ruse\u0219ti\u201d la \u201efinele lui 2003\u201d; 1 august 2004, zi de confruntare \u00eentre mul\u021bime \u0219i slujba\u0219ii \u00eenarma\u021bi ai lui Voronin. Cu acest prilej, Andrei Vartic a scris articolul Anatomia fiarei, inclus \u00een volum; 15 august 2004, \u201emiting non-stop al jurnali\u0219tilor de la TeleRadioMoldova”.
\nImpresionant palmares al r\u0103zvr\u0103ti\u021bilor basarabeni. Cum am r\u0103spuns \u201enoi”, de \u201edincoace”, la toate aceste ac\u021biuni curajoase \u0219i patriotice?
\nObservator atent \u0219i neobosit, participant direct la amintitele \u00eencordate confrunt\u0103ri, cu inima \u0219i cu vocea, autorul c\u0103r\u021bii Cealalt\u0103 Rom\u00e2nie avea motive s\u0103 noteze: \u201eBasarabia nu o po\u021bi pacifica, nici cu tancuri, fie ele ruse\u0219ti, chineze\u0219ti sau americane. De la 1812 \u00eencoace criza identit\u0103\u021bii culturale este aici mult mai profund\u0103 dec\u00eet cea economic\u0103 \u0219i tocmai de aceea intelectualii basarabeni trateaz\u0103 necru\u021b\u0103tor, cu r\u00eesu-pl\u00eensu fondul genetic \u0219i juc\u0103riile cu care vin s\u0103 ne lecuiasc\u0103 diploma\u021bii de la Est \u0219i de la West, \u0219i stupiditatea de guvernare pe care o declam\u0103 pioniere\u0219te liderii politici autohtoni” (p. 51).
\nRecunoa\u0219tem aici un avertisment cu multe adrese, spre diferite categorii de potenta\u021bi, destinat s\u0103 plaseze realitatea basarabeano-nistreano- rom\u00e2neasc\u0103 \u00eentr-un context geopolitic de cea mai acut\u0103 cointeresare general\u0103; se sub\u00een\u021belege, totodat\u0103, unitatea organic\u0103 a acestei zone de umanitate. Nu este vorba doar de revenirea la ramp\u0103 a comunismului, s\u0103 sper\u0103m temporar\u0103, cu sprijin moscovit \u0219i prin mercenariatul extremist al comunistului rom\u00e2nofob, Voronin; nici de proiectele hazardante de federalizare sus\u021binute de mesageri neuroatlantici tip Pamela H. Smith, Mih\u00e2ly Bayer ori Kalman Mizsei, \u00een dialect maghiarofil; nici ideea, sus\u021binut\u0103 cu diploma\u021bie, a unei replici transnistrene la Kosovo, \u00een vechea tradi\u021bie a Cortinei de Fier nu are \u0219anse pe termen lung. Adev\u0103rul, \u00een starea lui pur\u0103 \u0219i pe termen lung, sus\u021bine autorul (\u0219i pe bun\u0103 dreptate) este c\u0103 Basarabia reprezint\u0103 o evident\u0103 problem\u0103 european\u0103 c\u0103reia trebuie s\u0103 I se g\u0103seasc\u0103 rezolvarea \u00een termenii normalit\u0103\u021bii \u0219i ai logicii istoric\u0103, iat\u0103 de ce De dragoste pentru Basarabia \u00ee\u0219i are ra\u021biunea ca fiind \u201ecea european\u0103, cea rom\u00e2neasc\u0103, cea cre\u0219tin\u0103\u201d, \u00eentr-un cuv\u00eent, \u201ecea puternic\u0103\u201d.
\nHot\u0103r\u00eet lucru, Andrei Vartic, purt\u00eend crucea drept\u0103\u021bii \u00een m\u00een\u0103, deranjeaz\u0103 interese neb\u0103nuit de multe, de puternice \u0219i de pe ne\u0219tiute cuprinsuri. Dar s\u0103 credem \u00een dreptatea \u201ecea puternic\u0103\u201d.
\nP.S. Exact c\u00eend am terminat aceste r\u00eenduri am primit \u0219tire tare trist\u0103. Doamne, odihne\u0219te-i pe rom\u00e2ni!<\/p>\n


\nFLORIN DOCHIA<\/strong>
\n\"\"

Ad ventum<\/strong><\/p>\n

Uneori m\u0103 \u00eembrac cu moartea pe dos ca talisman
\nE doar o stupid\u0103 prejudecat\u0103 c\u0103 astfel via\u021ba
\nNu va mai p\u0103rea insalubr\u0103 \u0219i \u00eengerul nu va degera
\nCu privirea \u00eenflorit\u0103-n fereastr\u0103.
\nSub hain\u0103 pielea
\nAscunde o f\u0103r\u00e2m\u0103 de inim\u0103 \u0219i el \u0219tie \u0219i se
\nHr\u0103ne\u0219te cu g\u00e2ndul acesta. <\/p>\n

Eu am \u00eencredere
\nDoar \u00een cuvintele prinse cu grij\u0103 \u00een cus\u0103turi
\nLuminate \u00een\u0103untru de r\u0103bdarea \u0219i de t\u0103cerile lui.
\nUneori \u00eembrac moartea pe dos
\nUn ve\u0219m\u00e2nt at\u00e2t de curat chiar dac\u0103
\nLa coate e ros de-at\u00e2t a\u0219teptat!<\/p>\n


\nDAN MANCIULEA<\/strong>
\n\"\"

Mor\u021bii cu mor\u021bii, viii cu viii<\/strong><\/p>\n

Nu mai pomenisem de mult o vreme a\u0219a de c\u00e2inoas\u0103. Ploaia \u00eemi \u021b\u00e2r\u00e2ia de un ceas \u00een cre\u0219tetul capului lipindu-mi p\u0103rul de t\u00e2mple \u0219i de ceaf\u0103. Eram ca o cotarl\u0103 jig\u0103rit\u0103, f\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n, hoin\u0103rind str\u0103zile aiurea.
\nCe l-o fi apucat a\u0219a deodat\u0103 pe Iaroslav? S\u0103 m\u0103 poarte pe drumuri noaptea prin ploaie f\u0103r\u0103 s\u0103-mi spun\u0103 nimic… S-a ridicat de la mas\u0103, m-a apucat de m\u00e2nec\u0103, mi-a zis \u201ehai cu mine, b\u0103\u201d \u0219i dup\u0103 aia am p\u0103r\u0103sit bodega. \u0218i-n bodeg\u0103 era a\u0219a de cald… Ce i-o fi trebuit s\u0103 l\u0103s\u0103m bun\u0103tate de votc\u0103 \u00een pahare \u0219i pipi\u021bele alea dou\u0103 ude… de ploaie.
\nDe-abia ie\u0219isem din schimbul doi. Se pornise ploaia \u0219i laroslav a zis c-ar bea ceva tare, adic\u0103 un o\u021bel-inox sau un \u00eent\u0103ritor de recul, cum alint\u0103m noi votca. Ne-am ad\u0103postit la \u201e\u0218ase \u021b\u00e2\u021be\u201d, unde-s picoli\u021bele alea trei… Frumoaseee, de pic\u0103 boul din picioare.
\nC\u00e2nd au deschis fetele localul, i-au spus \u201eCa la mama acas\u0103\u201d, da\u2019 be\u021bivii nu s-au l\u0103sat \u0219i, de ciud\u0103 c\u0103 nu se l\u0103sau pip\u0103ite \u0219i ciupite ca \u00een alte bombe, au poreclit locul cu numele \u0103sta de bordel. Auzi, hal de nume: \u201e\u0218ase \u021b\u00e2\u021be”!
\n\u0218i st\u00e2nd noi a\u0219a de vorb\u0103 \u0219i m\u00e2ng\u00e2ind p\u0103h\u0103relele curate, cu licoarea de-i zic ru\u0219ii \u201eap\u0219oar\u0103\u201d, numa\u2019 ce vedem c\u0103 intr\u0103 pe u\u0219\u0103 dou\u0103 pipi\u021be plouate ca dou\u0103 curci. Toate mesele erau ocupate, numai masa noastr\u0103 avea dou\u0103 locuri libere, c\u0103 Iaroslav e breaz \u00eentre golanii t\u00e2rgului \u0219i-i respectat ca un mah\u0103r: nimeni nu \u00eendr\u0103znise s\u0103 vin\u0103 la noi s\u0103 cear\u0103 scaunele sau s\u0103 se-a\u0219eze. Ele se apropiar\u0103 supuse pentru c\u0103 prietenul meu le f\u0103cuse semn s\u0103 stea la mas\u0103. Dac-a\u0219 fi fost numai eu, jerpelit \u0219i cu fa\u021ba buh\u0103it\u0103 de neodihn\u0103 \u0219i de b\u0103utur\u0103, gagicile ar fi plecat sau ar fi pus vreun haidamac s\u0103 m\u0103 izgoneasc\u0103. Probabil c\u0103 duhneam a transpira\u021bie \u0219i-a basamac… Dar cine mai putea s\u00e2 miroas\u0103 ceva \u00een putoarea aia de fum \u0219i de b\u0103utur\u0103 ieftin\u0103! l-am zis: b\u0103 Iaroslav, ia uite-le p-astea! El s-a uitat la mine ca la un prost \u0219i a dat din m\u00e2n\u0103.
\nPipi\u021bele r\u00e2njeau. La cine, nu \u0219tiu, c\u0103 era cam \u00eentuneric. Eu le-am comandat c\u00e2te un lichior ieftin, c\u0103 asta mi-au spus c\u0103 ar vrea. De ce le-or fi pl\u0103c\u00e2nd po\u0219ircile astea ieftine, habar n-am. Oricum, \u00eemi convenea: le \u0219i vedeam \u00een a\u0219ternuturi; c\u0103 ce s\u0103 caute dou\u0103 matracuce noaptea \u00eentr-o bodeg\u0103, dac\u0103 nu…?
\nDar Iaroslav s-a ridicat de la mas\u0103, a b\u0103tut-o cu palmele \u0219i a zis; \u201ehai b\u0103 cu mine!\u201d. M-am uitat \u00een jur- \u201eb\u0103\u201d eram eu. Mie \u00eemi spusese s\u0103 vin cu el. l-am zis \u201eDe ce, Iaroslave? Domni\u0219oarele se plictisesc singure, afar\u0103 plou\u0103, de ce s\u0103 plec\u0103m?\u201d. \u0218i afar\u0103 ploua de rupea p\u0103m\u00e2ntul. Bucuria \u021b\u0103ranilor, se face porumbul, gr\u00e2ul \u0219i c\u00e2te \u0219i mai c\u00e2te. Vax! Eu unde s\u0103 pun porumb? \u00een baie, pe balcon? Da\u2019 el nu: \u201chai \u0219i hai!”. \u201eUnde m\u0103?\u201d, l-am \u00eentrebat. \u201eS\u0103-\u021bi ar\u0103t ceva. Ai s\u0103 vezi, numa\u2019 vino!\u201d. Gagicile chicoteau \u2014 incote de para\u0219ut\u0103… M-am ridicat, c\u0103 Iaroslav e cel mai bun prieten al meu. C\u00e2nd m-am dat la o parte din lumin\u0103 am putut s\u0103 le v\u0103d mai bine fe\u021bele… Bine c-am plecat, mi-am zis. Erau ur\u00e2te r\u0103u: una avea o rochie portocalie cu buline verzi \u0219i era plin\u0103 de co\u0219uri, iar ailalt\u0103 era slab\u0103-moart\u0103, c\u0103 i se vedeau oasele sub piele. \u201eHai, b\u0103, Iaroslave\u201d, i-am zis, sc\u0103pat de sub povara dorin\u021bei de carne str\u0103in\u0103, \u0219i-am plecat.
\nC\u00e2nd am deschis u\u0219a grea din fier a bodegii, ne-a luat \u00een primire ploaia lui Dumnezeu. \u201eUite, m\u0103 Ioane, ploaia asta cur\u0103\u021b\u0103 p\u0103m\u00e2ntul de p\u0103cate\u201d, mi-a zis \u00een \u0219oapt\u0103 prietenul meu, nitam-nisam. lo-l \u0219tiam c\u0103 vorbe\u0219te \u00een dodii, a\u0219a c\u0103 l-am l\u0103sat s\u0103 tr\u0103nc\u0103ne \u00een voie. V\u00e2ntul b\u0103tea \u0219i copacii se-aplecau dintr-o parte \u00een alta \u0219i gemeau ca omu\u2019, de durere. Am pornit f\u0103r\u0103 s\u0103-l mai \u00eentreb unde mergem.
\nDin c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd c\u00e2te un tr\u0103snet ne lumina drumul. A\u0219teptam cu inima str\u00e2ns\u0103 bubuitura. Uneori venea, alteori nu, dar de fiecare dat\u0103 tres\u0103ream din toat\u0103 fiin\u021ba. Un timp am mers pe sub copacii de la marginea drumului \u0219i pe sub stre\u0219inile caselor, la ad\u0103post de apa care curgea f\u0103r\u0103 mil\u0103 din cer peste noi. Dup\u0103 aia, c\u00e2nd s-a terminat drumul, am ie\u0219it pe c\u0103rarea pietruit\u0103 \u0219i \u00eengust\u0103 care \u00eemi ar\u0103ta c\u0103 p\u0103r\u0103sisem ora\u0219ul. \u00een c\u00e2teva clipe eram ud leoarc\u0103 \u0219i cu \u00eenc\u0103l\u021b\u0103rile g\u00e2lg\u00e2ind de ap\u0103. Acum hainele mi se lipesc de trup…
\n–\tUnde m\u0103 duci, m\u0103 z\u0103naticule, c\u0103 s-a terminat asfaltu\u2019! Ia uite ce ne \u00eenglodim!
\n–\tTaci, Ioane, taci!
\n–\tCum s\u0103 tac, cum s\u0103 tac? B\u0103, tu m\u0103 duci la cimitir…!
\n–\tAi ghicit, Ioane, la cimitir, la Bunavestire.
\n–\tCe c\u0103ut\u0103m noi acolo? Acolo se duc numai mor\u021bii.
\n–\tNu se duc ei. \u00eei ducem noi, \u0103\u0219tia vii. C\u0103 dac\u0103 nu i-am duce… mor\u021bii cu mor\u021bii, viii cu viii, ar fi
\nharababur\u0103 \u0219i n-ai mai \u0219ti cu cine stai de vorb\u0103. \u00eei ducem la otelu\u2019 lor s\u0103-\u0219i odihneasc\u0103 oasele.
\n–\tIaroslave, tu ba\u021bi c\u00e2mpii, b\u0103iete…!
\n–\tIa sticla asta \u0219i trage-i o du\u0219c\u0103. O s\u0103-\u021bi fie bine, e votc\u0103.
\n–\tEi, parc\u0103 mi-am mai revenit. Se vede cimitirul. Bun\u0103-i votca, nu-i ca apa, nici friptura nu-i ca ceapa…
\nNici n-am apucat s\u0103 termin zicala be\u021biv\u0103neasc\u0103, \u0219-odat\u0103 mi s-au muiat picioarele. C\u00e2t eram de lung, m-am \u00eentins \u00een noroiul galben din cimitir.
\n–\tVezi dac\u0103 vorbe\u0219ti prostii? Mor\u021bii stau \u0219i-ascult\u0103… Crezi c\u0103 lor le convine c\u0103 au p\u0103r\u0103sit lumea cea frumoas\u0103? Oric\u00e2t de \u00eempu\u021bit\u0103 ar fi, dac\u0103 e\u0219ti viu, tot frumoas\u0103 r\u0103m\u00e2ne. C\u00e2nd auzeai prin beci vreo sticl\u0103 ce se rostogolea sau u\u0219a de la c\u0103mar\u0103 se lovea de perete \u0219i tres\u0103reai cu nevasta \u00een pat, cine crezi c\u0103 te b\u00e2ntuia? C\u00e2nd lipsea ceva din cas\u0103 sau din locul \u00een care-\u021bi \u021bineai banii, cine crezi c\u0103 punea vastu’? Ai, ia zi?
\n–\tMmmmor\u021bii?
\n–\tDa, m\u0103, mor\u021bii. Habar n-ai c\u00e2\u021bi trec pe l\u00e2ng\u0103 tine ziua. Noi \u0103\u0219tia care ne spunem c\u0103 suntem vii, st\u0103m ca s\u0103racul pe comoar\u0103 \u0219i ne v\u0103it\u0103m c\u0103 e r\u0103u pe p\u0103m\u00e2nt. Sanchi, c\u0103ut\u0103m Raiul! Al\u021bii spun c\u0103 aici e Iadu\u2019, da\u2019 numa\u2019 ei pot s\u0103 ne spun\u0103 ce bucurie este atunci c\u00e2nd stai cu burta \u00een sus \u0219i te mai desfe\u021bi o dat\u0103 \u00een b\u0103taia soarelui ascult\u00e2nd fo\u0219netul frunzelor din copaci. S\u0103 hale\u0219ti o friptur\u0103 \u00een s\u00e2nge, la gr\u0103tar, \u0219i s\u0103 sugi dintr-o stacan\u0103 de vin ro\u0219u… Nu-\u021bi mai spun de atunci c\u00e2nd pui m\u00e2na pe-o femeie ca lumea, cu buci \u0219i cu \u021b\u00e2\u021be \u0219i cu mijlocul de viespe… A, ce zici?
\n–\tDa, Iaroslave, ai dreptate. Dac-a\u0219 fi mort, \u0219i mie mi-ar fi p\u0103rut r\u0103u dup\u0103 a\u0219a bun\u0103t\u0103\u021bi. Da’, vezi tu, c\u0103 nu prea le ai nici c\u00e2nd tr\u0103ie\u0219ti, darmite dup\u0103 ce-o mierle\u0219ti. Dac\u0103 pui cap la cap fr\u00e2nturile astea petrecute \u00eentr-o via\u021b\u0103, nu aduni o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103.
\n–\tE\u0219ti prost, Ioane! C\u00e2t mi\u0219ti m\u0103car un deget \u00eenseamn\u0103 c\u0103 e\u0219ti viu \u0219i c\u0103 e\u0219ti fericit.
\n–\tS-a oprit ploaia… \u0218i zi, m\u0103 Iaroslave, mor\u021bii \u0103\u0219tia se bucur\u0103 de toate cele lume\u0219ti mai abitir dec\u00e2t noi?
\nIaroslav nu mai vorbea \u0219i \u00eemi d\u0103du de \u00een\u021beles c\u0103 mai bine mi-a\u0219 \u021bine fleanca. Mi-am \u00eenghi\u021bit vorbele.
\nEl amirosea v\u0103zduhul \u0219i se uita cu luare-aminte \u00eemprejur. Din p\u0103m\u00e2nt ie\u0219eau aburi albi care se prelingeau printre cruci. Ici-colo ap\u0103rea c\u00e2te o cruce ca un \u00eenecat ce d\u0103 din m\u00e2ini \u00eenainte de a se duce. Se limpezise cerul \u0219i se vedea Calea laptelui. \u201eN-am mai b\u0103ut lapte, h\u0103, h\u0103\u0103\u0103, de nu mai \u0219tiu c\u00e2nd\u201d. Era lini\u0219te \u0219i parc\u0103 mergeam pe nori, prin cer. \u201eAcu\u0219-acu\u0219 apare \u0219i Sf\u00e2ntu\u2019 Petru. \u00eel \u0219i v\u0103d \u00eembr\u0103cat cu un anteriu alb, cu fa\u021ba mirat\u0103: Ce c\u00e2uta\u021bi \u00een Rai, be\u021bivilor? – C\u0103ut\u0103m \u0219i noi ce caut\u0103 toat\u0103 lumea, Sfinte Petre, bine c\u0103ut\u0103m. – Dar v\u0103d c\u0103 a\u021bi cam \u00eentrecut m\u0103sura cu p\u0103catele. – Suntem \u0219i noi b\u0103ie\u021bi amara\u021bi; c\u00e2nd n-ai nici de unele, \u00ee\u021bi mai \u00eendulce\u0219ti amarul cu un p\u0103c\u0103\u021bel. Nu mult, c\u0103 stric\u0103, da\u2019nici pu\u021bin, c\u0103 n-ajunge”.
\n–\tHi, hi, hi…
\n–\tCe r\u00e2zi, Ioane?
\n–\tR\u00e2d, c\u0103 zici c\u0103 suntem \u00een ceruri \u0219i m-am g\u00e2ndit c\u0103 s-ar putea s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim cu Sf\u00e2ntu Petru.
\n–\tCare-i \u0103la?
\n–\tEi, parc\u0103 nu-l \u0219tii. \u0102l de \u00eemparte gloata la poarta Raiului.
\n–\tNu-i ce crezi tu, dar e\u0219ti pe-aproape. Hai s\u0103 ne odihnim pe banc\u0103. Vezi tu, Ioane… adic\u0103 tocmai, c\u0103 nu vezi. Noi tr\u0103im \u00een lumea asta plin\u0103 cu de toate- bune, rele, dar mai e ceva; ceva pe care nu oricine poate s\u0103-l vad\u0103 sau s\u0103-l ating\u0103…
\n–\tAha, ceva ca o fofoloanc\u0103 de dam\u0103 bine! P-astea numa’ \u0103i cu c\u0103r\u0103mida de bani poa\u2019 s\u0103 le pip\u0103ie \u0219i s\u0103 le vad\u0103.
\n–\tIoane, tu e\u0219ti cam prost, dar g\u00e2nde\u0219ti bine. A\u0219a e. Lumea-i ca o fofoloanc\u0103, o gaur\u0103 spre altceva, doar c\u0103 oamenii obi\u0219nui\u021bi se mul\u021bumesc s\u0103 intre \u00een ea \u0219i s\u0103 arunce acolo frica \u0219i g\u00e2ndurile rele f\u0103r\u0103 s\u0103 se \u00eentrebe ce-i dincolo de pl\u0103cerea frecu\u0219ului. Poate de-asta tr\u0103im, s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m mereu ce e dincolo… Tu te \u00eentrebi vreodat\u0103 ce e dincolo?
\n–\tDe ce s\u0103 m\u0103 \u00eentreb? Scrie-n Biblie: dincolo e Dumnezeu Tat\u0103l cu barba alb\u0103 \u0219i \u00eengera\u0219ii; Sf\u00e2ntu Petru care d\u0103 reparti\u021biile… Cam at\u00e2t. Ce, nu-i a\u0219a?
\n–\tAsta e ce spune taica p\u0103rintele la biseric\u0103 – pove\u0219ti de adormit copiii… Cum s\u0103-\u021bi explic eu mai bine, s\u0103 \u00een\u021belegi…? Biserica \u0219tie ce se-nt\u00e2mpl\u0103, dar nu spune pe \u00een\u021belesul tuturor. Astfel c\u0103 ea a f\u0103cut o poveste frumoas\u0103, ca s\u0103 cread\u0103 lumea mai u\u0219or. P\u0103i dac\u0103-i spui rum\u00e2nului c\u0103 sus e cineva care te pedepse\u0219te dac\u0103 faci rele, rum\u00e2nul se str\u0103duie\u0219te s\u0103 fac\u0103 fapte bune sau m\u0103car s\u0103 nu fac\u0103 prostii. Doar n-o s\u0103 stea s\u0103-i deseneze c\u0103 exist\u0103 energii \u0219i for\u021be subtile care ac\u021bioneaz\u0103 subcuantic, select\u00e2nd bioc\u00e2mpuri \u0219i structuri energetice pozitive de cele negative…
\n–\tAoleo, ce-o mai fi \u0219i asta?
\n–\tP\u0103i vezi c\u0103 \u021bi-am f\u0103cut capu\u2019 c\u0103lindar?!… \u0218i cum \u00ee\u021bi spuneam, dac\u0103 tu sau eu, \u00een loc s\u0103 frec\u0103m fofoloanc\u0103 asta de via\u021b\u0103 de sus \u00een jos \u0219i de jos \u00een sus, am urca f\u0103r\u0103 preget, f\u0103r\u0103 p\u0103rere de r\u0103u, am ajunge \u00een ceva care seam\u0103n\u0103 cu Raiul de care ai auzit la biseric\u0103. Dac\u0103 nu, murim \u0219i st\u0103m la umezeal\u0103 \u0219i-ntuneric. Pricepi?
\n– Da. A\u0219a am priceput. \u00eenseamn\u0103 c\u0103 numai sfin\u021bii care postesc de toate cele ajung acolo. \u0218i \u0103ilal\u021bi, prostimea?!
\n–\t\u0102ilal\u021bi… Uciga\u0219ii, eunucii \u0219i t\u00e2lharii – la Iad \u0219i \u0103ia care n-au f\u0103cut nimic, nici bine, nici r\u0103u, o iau de la cap\u0103t.
\n–\tCum vine asta, se nasc din nou?
\n–\tE un fel de-a spune. Iar trebuie s\u0103 intru \u00een filozofie cu tine! C\u00e2nd alegi o cale – s\u0103 faci bine sau r\u0103u – te pui bine cu \u0103i de conduc lumea, iar dac\u0103 n-ai spate, nu po\u021bi duce la cap\u0103t ce-ai \u00eenceput. C\u00e2nd vine timpul s\u0103 dai col\u021bu\u2019, nu \u0219tie nimeni de tine \u0219i r\u0103m\u00e2i \u00eentre via\u021b\u0103 \u0219i moarte. Adic\u0103 nici hoit de-a binelea, nici viu pe de-a-ntregul. Ei, st\u00e2rvurile astea merg\u0103toare caut\u0103…
\nDup\u0103 ce a rostit cuvintele acestea, Iaroslav al meu s-a \u00eenmuiat ca o c\u00e2rp\u0103 \u0219i s-a lungit pe p\u0103m\u00e2ntul moale. Apoi din el s-a ridicat ceva ca un abur l\u0103ptos \u0219i luminos care a plutit ce a plutit \u0219i… a intrat \u00eentr-un cavou. Mi-am zis c\u0103 n-am v\u0103zut bine \u0219i m-am frecat la ochi. Tr\u0103geam n\u0103dejde c\u0103, dup\u0103 ce oi lua m\u00e2inile din fa\u021ba ochilor, am s\u0103-l v\u0103d pe Iaroslav viu, nev\u0103t\u0103mat \u0219i l\u0103murindu-m\u0103 gre\u021bos cum vine treaba cu strigoii. Da’ n-a fost a\u0219a. Am \u00eentins bra\u021bele dup\u0103 el \u0219i, \u00een loc s\u0103-l ating, se ducea, plutea sau parc\u0103 eu eram tras \u00eenapoi… Dup\u0103 c\u00e2teva \u00eencerc\u0103ri l-am ajuns \u0219i l-am zg\u00e2l\u021b\u00e2it ca pe-un bu\u0219tean. A deschis ochii \u0219i m-a privit. Avea o fa\u021b\u0103 de prost… da’ prost ca lumea! Nu mai clipeau ochii \u0103ia ai lui de viezure a\u0219a \u0219treng\u0103re\u0219te. Col\u021burile gurii \u0219i obrajii \u00eei c\u0103zuser\u0103. Era o fa\u021b\u0103 de prost.
\nS-a holbat la mine ca \u0219i cum nu m\u0103 v\u0103zuse niciodat\u0103 \u00een via\u021ba lui, apoi a r\u00e2njit. Aoleo, dup\u0103 ce c\u0103 ar\u0103ta ca un prost, mai f\u0103cea \u0219i pe nebunul. A scos un cu\u021bitoi de sub hain\u0103 \u0219i… s\u0103 dea cu el \u00een mine.. \u201eM\u0103 laroslave, i-am zis, sunt io, m\u0103, Ion, prietenul t\u0103u! Tu vrei s\u0103 m\u0103 omori, e\u0219ti nebun?\u201d El: h\u00ee, h\u00ee, h\u00ee\u00ee\u00ee. Doar at\u00e2t zicea \u0219i se apropia de mine cu cu\u021bitoiul, s\u0103 m\u0103-n\u021bepe. M-am \u00eendep\u0103rtat, dar unde s\u0103 fugi, c\u0103 intrase luna \u00een nori \u0219i \u00een mijlocul cimitirului era o bezn\u0103… M\u0103 \u00eempiedicam de garduri din fier forjat, m\u0103r\u0103cinii usca\u021bi \u00eemi intrau \u00een palme \u0219i sub unghii, de c\u00e2teva ori am dat cu capul de cruci… P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 m-am lovit cu capul de zidul unei capele \u0219i m-am pr\u0103v\u0103lit ame\u021bit pe un morm\u00e2nt. Nebunul de laroslav m-a ajuns cu cu\u021bitoiul lui \u0219i cred c\u0103 m-ar fi tran\u0219at dac\u0103 nu ar fi ap\u0103rut vreo c\u00e2\u021biva aburi l\u0103pto\u0219i, din \u0103ia… Nu-mi era team\u0103, da presim\u021beam c\u0103 de-aicea o s\u0103 mi se trag\u0103. Totul se petrecea ca \u00eentr-un vis ur\u00e2t, \u00een jurul meu petele alburii se roteau \u00een saraband\u0103. Eu eram la mijloc. Nu puteam s\u0103 m\u0103 mi\u0219c \u2014 \u021bintuit la p\u0103m\u00e2nt de o putere str\u0103in\u0103. Am vrut s\u0103 m\u0103 ciupesc, s\u0103-mi mu\u0219c limba, s\u0103 m\u0103 \u00eencredin\u021bez c\u0103 nu e dec\u00e2t un vis. Am \u00eencercat s\u0103 spun Tat\u0103l Nostru, dar gura nu m\u0103 asculta \u0219i boscorodea numai blestem\u0103\u021bii. Era lucrarea dracului! Petele alburii se \u00eenv\u00e2rteau \u00eentr-o s\u00e2rb\u0103 \u0219i p\u0103reau c\u0103 se sf\u0103tuiau care s\u0103 pun\u0103 m\u00e2na pe mine. Un nor a intrat \u00een cerc \u0219i a \u00eenceput s\u0103-mi dea t\u00e2rcoale. M\u0103 gusta. Apoi… a intrat \u00een mine. Ori eu am intrat \u00een el, nu mai \u0219tiu s\u0103 spun. Am c\u0103zut \u00een nesim\u021bire. Nu mai \u0219tiu c\u00e2t s\u0103 fi trecut, c\u0103 era tot noapte c\u00e2nd m-am trezit Prin preajm\u0103 nu mai plutea nici un abur. Deasupra mea am v\u0103zut un chip de prost. Era un om care m\u0103 privea cu mil\u0103.
\n–\tIoane, b\u0103, scoal\u0103-te! Hai s\u0103 mergem pe la casele noastre. Cine naiba te-a adus aici \u00een cimitir?
\n–\tDomnule, cum \u00ee\u021bi permi\u021bi s\u0103 mi te-adresezi cu un astfel de apelativ? M\u0103 cuno\u0219ti de undeva? Eu nu \u00eemi aduc aminte s\u0103 fi avut vreodat\u0103 ocazia…
\n–\tCe m\u0103, te faci c\u0103 nu m\u0103 cuno\u0219ti, ai? Las\u0103 fasoanele pentru doamna Barbulea; cu mine nu-\u021bi merge!
\n–\tCe doamn\u0103… care Barbulea? Nu cunosc nici o doamn\u0103 cu numele \u0103sta! Domnule, oricine ai fi, te rog s\u0103 m\u0103 la\u0219i \u00een pace sau chem Poli\u021bia…!
\n–\tB\u0103 Ioane, tu chiar ai \u00eennebunit? Eu plec \u0219i te las aici, s\u0103 dea strigoii peste tine.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

PETRU URSACHE O cruce de basarabean \u201eAvem un vis ne\u00eemplinit, Copil al suferin\u021ba, De jalea lui ne- au r\u0103posat \u0218i<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22456"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22456"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22456\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22460,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22456\/revisions\/22460"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22456"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22456"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22456"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}