{"id":22448,"date":"2024-01-15T01:10:47","date_gmt":"2024-01-14T22:10:47","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22448"},"modified":"2024-01-15T01:10:47","modified_gmt":"2024-01-14T22:10:47","slug":"spatii-culturale-nr-5-7","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22448","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 5 (7)"},"content":{"rendered":"

ECATERINA \u021aARALUNG\u0102<\/strong>
\n\"\"

R\u00e2mnicu S\u0103rat: Dic\u021bionar de personalit\u0103\u021bi<\/strong><\/p>\n

Minovici, Mina (n. 30 aprilie 1858, Br\u0103ila \u2014 m. 25 aprilie 1935, Bucure\u0219ti) – medic legist. Vlah, adic\u0103 rom\u00e2n din sudul Dun\u0103rii, din Tetovo. Primul din familie se numea \u0218tefan Mina \u0219i a venit dup\u0103 r\u0103zboiul ruso-otoman (1812). Unul dintre fiii acestuia, \u0218tefan, s-a mutat de la Br\u0103ila la R\u00e2mnicu S\u0103rat, a fost primar \u0219i a avut 13 copii. Trei dintre ei vor deveni celebri: Mina, Nicolae \u0219i \u0218tefan. Mina M., cel mai mare dintre fii, a absolvit \u0218coala Superioar\u0103 de Farmacie a doctorului Carol Davila \u0219i apoi Facultatea de Medicin\u0103. S-a specializat la Paris \u00een toxicologie. A fondat \u00een 1892 Institutul medico-legal care-i poart\u0103 ast\u0103zi numele. In 1890 a devenit membru fondator al Societ\u0103\u021bii de \u0218tiin\u021be fizice, iar \u00een 1909 a fost numit membru \u00een Consiliul Sanitar Superior; din 1912 a \u00eendeplinit func\u021bia de director general al Serviciului Sanitar. Este fondatorul \u0219colii rom\u00e2ne de medicin\u0103 judiciar\u0103, \u00eentemeietor al Institutului medico-legal (1892, care \u00eei poart\u0103 numele) \u0219i al serviciului antropometric din Bucure\u0219ti. A f\u0103cut cercet\u0103ri importante cu privire la alcaloizii cadaverici, la putrefac\u021bie, la bolile mintale simulate, precum \u0219i la antropologia criminal\u0103. Cea mai important\u0103 lucrare: Tratat complet de medicina legal\u0103, 2 vol. (1928, 1930).<\/p>\n

Minovici, Nicolae (n. 23 octombrie 1868, R\u00e2mnicu S\u0103rat – m. 26 iunie 1941, Bucure\u0219ti) – medic. Al \u0219aptelea fiu al lui \u0218tefan, M., primarul de R\u00e2mnic \u0219i frate cu Mina \u0219i \u0218tefan M, Dup\u0103 un an la \u0218coala de Belle Arte, s-a \u00eenscris la Medicina din Bucure\u0219ti. Dup\u0103 absolvire s-a specializat la Berlin. \u00eentors la Bucure\u0219ti, a \u00eenfiin\u021bat, \u00een 1906, \u201eSocietatea de Salvare \u2014 prima din Rom\u00e2nia modern\u0103 \u2014 \u00eempreun\u0103 cu anexele sale: Spitalul de urgen\u021b\u0103 \u0219i \u0218coala samaritean\u0103, complex care, la \u00eenceput, avea o singur\u0103 birja pe post de ambulan\u021b\u0103 \u0219i aceea platit\u0103 de el \u00eensu\u0219i. Profesor la Facultatea de medicin\u0103 din Bucure\u0219ti, apoi din Cluj. \u00cen 1905 a \u00eenceput vestitele sale experien\u021be pentru a afla mecanismul mor\u021bii prin sp\u00e2nzurare. Asistat de o comisie de colaboratori apropia\u021bi, preg\u0103tit\u0103 s\u0103
\nintervin\u0103 la timp \u00een cazul pierderii controlului asupra experien\u021belor, s-a prins \u00een \u0219treang \u00een numeroase r\u00e2nduri. Lucr\u0103ri: Studiu asupra sp\u00e2nzur\u0103rii. \u00een 1926 s-a \u00eentors la Bucure\u0219ti ca primar de sector (de Albastru). S-au construit WC-uri subterane, s-au asfaltat str\u0103zile \u0219i s-a construit un c\u0103min pentru gunoieri. \u00een 1934 a fost ales primar de B\u0103neasa, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi candidat. Fondator al \u201eRevistei de medicin\u0103 legal\u0103” (1936). A fost colec\u021bionar de art\u0103 popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, iar casa lui (arh. Cristofi Cerchez), \u00een stil rom\u00e2nesc, supranumit\u0103 \u201ecasa cu clopo\u021bei\u201d,
\nd\u0103ruit\u0103 ora\u0219ului \u00een 1936, dar deschis\u0103 ca muzeu de etnografie din 1916, ast\u0103zi Muzeul de Etnografie Mina Minovici, dup\u0103 numele fratelui s\u0103u, la \u00eendemnul c\u0103ruia se f\u0103cuse medic.<\/p>\n

Minovici \u0218tefan (n. 18 iulie 1867, R\u00e2mnicu S\u0103rat – m. 29 decembrie 1935, Pite\u0219ti) – chimist. Vlah. Frate cu
\nMina \u0219i Nicolae M. A absolvit sec\u021bia fizico-chimice a Facult\u0103\u021bii de \u0218tiin\u021be a Universit\u0103\u021bii Bucure\u0219ti ca elev
\nal lui Em. Bacaloglu. C. I. Istrati, J. Lahovary, David Emanuel. S-a specializat la Berlin. Profesor \u0218coala
\nSuperioar\u0103 de Farmacie, apoi la Facultatea de \u0218tiin\u021be a Universit\u0103\u021bii Bucure\u0219ti. Lucr\u0103ri \u00een domeniul chimiei toxicologice analitice, organice \u0219i biologice: Tratat de chimie analitic\u0103, 5 vol.; Manual practic de chimie organic\u0103. A organizat \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul farmaceutic din \u021bara noastr\u0103. Mare colec\u021bionar de piese rare de design de interior, din Germania, Austria \u0219i de la Vene\u021bia (vitralii, statui, piese de mobilier), a l\u0103sat casa memorial\u0103 care-i poart\u0103 numele, aflat\u0103 \u00een aceea\u0219i curte cu Muzeul etnografic l\u0103sat de fratele s\u0103u. Membru corespondent al
\nAcademiei Rom\u00e2ne (1925). <\/p>\n

Munteanu, Gavriil (n. februarie 1812 Vinqard, Alba – m. 17\/29 decembrie 1869, Bra\u0219ov) – c\u0103rturar \u0219i traduc\u0103tor. A absolvit Dreptul \u0219i Filosofia la Cluj. Profesor la seminarele din Buz\u0103u \u0219i R\u00e2mnicu S\u0103rat, apoi la Bra\u0219ov, unde a devenit director. A f\u0103cut parte din comitetul de redac\u021bie al \u201eGazetei de Transilvania”. Lucr\u0103ri: Geografia biblic\u0103 sau Descrierea locurilor \u00eensemnate prin fapte biblice, 1854; Gramatica rom\u00e2n\u0103 pentru clasele gimnaziale, (1860-1861; Gramatica latin\u0103, 1863; Dic\u021bionar german-rom\u00e2n, 1853-1854. Membru fondator al Academiei Rom\u00e2ne (1866).<\/p>\n

Murgescu Costin (n. 27 octombrie 1919, R\u00e2mnicu S\u0103rat – m. 30 august 1989, Bucure\u0219ti) – economist. A absolvit Academia Comercial\u0103 la Bucure\u0219ti, Director al Institutului de Cercet\u0103ri Economice al Academiei Rom\u00e2ne, consilier la Consiliul de Mini\u0219tri, redactor \u0219ef al revistei \u201eVia\u021ba economic\u0103”. Membru al Comitetului de direc\u021bie al Centrului de \u0218tiin\u021be Sociale UNESCO de la Viena. Lucr\u0103ri: Reforma agrar\u0103 din 1945, 1946; Cooperarea economic\u0103 interna\u021bional\u0103 \u00een cadrul ONU, 1967; Aspecte economice ale Conferin\u021bei general europene pentru securitate \u0219i
\ncooperare, 1970; Japonia \u00een economia mondial\u0103, 1982; Mersul ideilor economice la rom\u00e2ni, 2 vol., 1987, 1990. Membru al International Conference of Agricultural Economists, reprezentant al Rom\u00e2niei la Consiliul Economic \u0219i Social al ONU. Membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne (1963). Aula Institutului Bancar Rom\u00e2n \u00eei poart\u0103 numele.
\nMurgescu, Ioan (n. 27 martie 1846, Buz\u0103u – m. \u00a7 martie 1913, Bucure\u0219ti) – contraamiral. A absolvit \u0218coala Naval\u0103 din Brest ca bursier al statului rom\u00e2n. A fost \u00eencadrat \u00een 1866 \u00een Corpul Flotilei rom\u00e2ne, fiind comandant pe nava Rom\u00e2nia. \u00een 1877 a condus o \u0219alup\u0103 torpiloare cu care a scufundat nava monitoare a otomanilor. A primit ordinul rusesc Sf. Vladimir cu spade \u0219i rozete \u0219i Steaua Rom\u00e2niei, devenind comandant al Corpului Flotilei. A fost inspector al naviga\u021biei \u0219i porturilor (1882-1886). Din 1888 p\u00e2n\u0103 \u00een 1901 a fost din nou comandant al Corpului Flotilei, cu rang de contraamiral.<\/p>\n

Oroveanu, Mihai (prenume la na\u0219tere: Mihai Ion Constantin T. Oroveanu, n. 1946, Bucure\u0219ti) – arhitect \u0219i istoric de art\u0103. Fiul lui Teodor O. So\u021bia sa era fiica lui Leonte R\u0103utu. Component al lotului na\u021bional de juniori la atletism, legitimat la Dinamo, apoi la Clubul Sportiv Grivi\u021ba ca rugbist. A absolvit Istoria Artei la Bucure\u0219ti. A \u00eenfiin\u021bat, \u00eempreun\u0103 cu Dan Grigorescu, Funda\u021bia ARTEXPO, care Organiza T\u00e2rguri de carte \u0219i expozi\u021bii de art\u0103. Numit \u00een 2000 director al Muzeului Na\u021bional de Art\u0103 Contemporan\u0103. Pasionat de arta fotografic\u0103, de\u021bine o colec\u021bie de peste 4 milioane de piese. Lucr\u0103ri: Introducere in \u0219tiin\u021ba administra\u021biei de stat, 1975; Organizare \u0219i metode \u00een administra\u021bia de stat, 1978; Organizarea administrativ\u0103 si sistematizarea teritoriului Republicii Socialiste Rom\u00e2nia, 1986; Istoria dreptului rom\u00e2nesc \u0219i evolu\u021bia institu\u021biilor constitu\u021bionale, 1992; Arhitectur\u0103 – urbanism, \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i tehnic\u0103, 2008.<\/p>\n

Oroveanu, Teodor (n. 10 iulie 1920, R\u00e2mnicu S\u0103rat – m. 2005, ) – inginer (mecanica fluidelor). Tat\u0103l lui Mihai O. A absolvit Facultatea de Mecanic\u0103 \u0219i Electricitate a Politehnicii din Bucure\u0219ti. Elev al lui Elie Carafoli. A lucrat la Steaua Rom\u00e2n\u0103 din C\u00e2mpina, apoi la Centrala Industrial\u0103 a Metalurgiei Prelucr\u0103toare (1945-1949). Profesor la Institutul de Petrol \u0219i Gaze din Bucure\u0219ti. A fost profesor invitat la Paris, Rennes, Moscova, Baku. Contribu\u021bii \u00een domeniul mecanicii fluidelor. A efectuat studii asupra exploat\u0103rii z\u0103c\u0103mintelor de petrol situate \u00een roci fisurate. Lucr\u0103ri: Mecanica fluidelor, mecanica fluidelor v\u00e2scoase, Scurgerea fluidelor prin medii neomogene, 1963; Transportul petrolului, 1986. Membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne (1991). Popescu, Petre (n. 17 mai 1917, l\u00e2ng\u0103 Buz\u0103u) – preot. A absolvit Teologia ortodox\u0103 la Cern\u0103u\u021bi \u0219i cea protestant\u0103 la Paris. Emigrat \u00een Canada din 1951. Vicepre\u0219edinte al Centrului Cultural Rom\u00e2n din Montreal, la edificarea c\u0103ruia a \u0219i contribuit (1982), bogat\u0103 activitate comunitar\u0103, de str\u00e2ngere a rela\u021biilor \u00eentre rom\u00e2nii afla\u021bi \u00een afara grani\u021belor, \u00een diverse p\u0103r\u021bi ale lumii, ca \u0219i \u00eentre ace\u0219tia \u0219i cultura patriei de origine. Redacteaz\u0103 revista \u201eCandela\u201d din Montreal, colaboreaz\u0103 la \u201eRevista de Cercet\u0103ri \u0218tiin\u021bifice\u201d din Paris, la unele reviste din Canada: \u201eCuv\u00e2ntul Rom\u00e2nesc” (Hamilton), \u201eLuceaf\u0103rul rom\u00e2nesc\u201d (Montreal) \u0219i din Statele Unite: \u201eAmerica\u201d (Cleveland).<\/p>\n

Robescu, Constantin F. (n. 1839, R\u00e2mnicu S\u0103rat – d. 23 septembrie 1920, Bucure\u0219ti) – inginer agronom. A absolvit \u0218coala Na\u021bional\u0103 de Ape \u0219i P\u0103duri din Nancy. Licen\u021ba \u00een \u0218tiin\u021be Naturale la Paris. Profesor la \u0218coala de Agricultur\u0103 din Her\u0103str\u0103u. Co-fondator al \u0218colii Speciale de Silvicultur\u0103 din Bucure\u0219ti (1883) \u0219i al \u201eRevistei \u0219tiin\u021bifice\u201d (1870). Primar al Bucure\u0219tiului (1895-1899). Deputat \u0219i senator. A ridicat, \u00eempreun\u0103 cu so\u021bia sa, biserica Sfin\u021bii \u00eemp\u0103ra\u021bi din Foc\u0219ani. A avut la Gala\u021bi o cas\u0103 edificat\u0103 de arh. Ion Mincu, numit\u0103 casa Robescu, azi Palatul Copiilor. Membru corespondent al Societ\u0103\u021bii Academice Rom\u00e2ne (1871).<\/p>\n

S\u0103vulescu, Alice (n. 29 octombrie 1905, Olteni\u021ba – m. 1 februarie 1970, Bucure\u0219ti) – botanist. So\u021bia lui Traian S. A absolvit Facultatea de \u0218tiin\u021be la Bucure\u0219ti. Specializare la Universitatea Columbia din New York. Cercet\u0103tor \u0219i director la Institutul de Biologie Bucure\u0219ti. Vicepre\u0219edinte al centrului de cercet\u0103ri Biologice al Academiei Rom\u00e2ne. Contribu\u021bii la omologarea \u0219i introducerea \u00een produc\u021bie a pesticidelor. Lucr\u0103ri: Ruginile cerealelor \u0219i combaterea lor, 1949; Protec\u021bia plantelor cu sprijinul zon\u0103rii produc\u021biei agricole \u00een RPR, 1959; C\u00e2teva probleme actuale de cercetare \u00een domeniul virusurilor plantelor, 1967; Microbiologia, 1970. Vicepre\u0219edinte al Societ\u0103\u021bii de \u0218tiin\u021be Biologice, al Societ\u0103\u021bii Interna\u021bionale de \u0218tiin\u021bele Naturii. Membru titular (1963) al Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n

S\u0103vulescu, Traian (n. 2 februarie 1889, R\u00e2mnicu S\u0103rat – m. 29 martie 1963, Bucure\u0219ti) – biolog \u0219i botanist. So\u021bul Alicei S. A absolvit Facultatea de \u0218tiin\u021be la Universitatea Bucure\u0219ti. Profesor la Facultatea de \u0218tiin\u021be a Universit\u0103\u021bii Bucure\u0219ti. Ministru al Agriculturii \u0219i Domeniilor (1946-19489 \u00een Guvernul Doctor Petru Groza \u0219i vicepre\u0219edinte al Consiliului de Mini\u0219tri (1948-1952). De mai multe ori ales \u00een Marea Adunare Na\u021bional\u0103. Fondator al \u0218colii rom\u00e2ne\u0219ti de fitopatologie, primul care a f\u0103cut cunoscut\u0103 \u00een \u021bara noastr\u0103 flora Arabiei \u0219i Palestinei. Lucr\u0103ri: Aspectele actuale ale agriculturii rom\u00e2ne\u0219ti, 1946; Monografia Uredinalelor din RPR, 2 voi., 1953; Tratat de patologie vegetal\u0103, 1959, \u00een colaborare. Membru (1948) \u0219i primul pre\u0219edinte al Academiei Rom\u00e2ne dup\u0103 reorganizare (1948-1959). Colegiul Agricol din Tg. Mure\u0219 \u00eei poart\u0103 numele.<\/p>\n

\u021aar\u0103lung\u0103, Ecaterina (n. 29 iulie 1947, R\u00e2mnicu S\u0103rat) – istoric literar. A absolvit Literele la Bucure\u0219ti, unde \u0219i-a luat \u0219i doctoratul. Eleva lui Ion Coteanu, \u0218erban Cioculescu, Al. Graur, Mihai Pop, Zoe Dumitrescu Bu\u0219ulenga, George Macovescu. Debut la \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d gra\u021bie lui Mircea Grigorescu. A lucrat la Editura Minerva (1970-1975), Ministerul Culturii (1975-1990), a condus colec\u021bia Biblioteca pentru To\u021bi (1990-1995), realizator de televiziune (1995-2006). Preocupat\u0103 de integrarea culturii rom\u00e2ne \u00een peisajul universal \u0219i \u00een istoria civiliza\u021biilor. Lucr\u0103ri: Dimitrie Cantemir, 1989, 2004; Biblioteca pentru to\u021bi. Catalog general, 1995; Rom\u00e2nia viitoare. Interviuri \u0219i teste, 2001; edi\u021bia de Opere Petru Dumitriu, 3 voi., 2005; Scriitori rom\u00e2ni. Dic\u021bionar ilustrat, 1997, 2007. Pentru televiziune: Via\u021ba \u00een jurul Mediteranei, 1997-1998; Lumi \u0219i cet\u0103\u021bi, 2000-2001; Ora\u0219e rom\u00e2ne\u0219ti, 2002; Bulevardul Artelor, 2003; Genesis, 2006. Membru de onoare al Societ\u0103\u021bii de Limba Rom\u00e2n\u0103 din Voivodina, membru al Societ\u0103\u021bii Ziari\u0219tilor Profesioni\u0219ti din Rom\u00e2nia. Premiul Academiei de \u0218tiin\u021be Republicii Moldova pentru monografia Dimitrie Cantemir, 2004.<\/p>\n

\u021aepelea, Gabriel (n. 6 februarie 1916, Borod, jude\u021bul Bihor) – om de cultur\u0103 \u0219i politician. A absolvit Facultatea de Litere \u0219i Filozofie a Universit\u0103\u021bii Regele Ferdinand din Cluj, a ob\u021binut doctoratul \u00een Litere \u0219i filozofie la Universitatea Bucure\u0219ti. A urmat studii juridice la Facultatea de Drept a Universit\u0103\u021bii Regele Ferdinand din Cluj. S-a \u00eenscris \u00een PN\u021a \u00een anul 1933. Pre\u0219edintele Organiza\u021biei de tineret a PN\u021a (1945-1946). Candidat pe lista de deputa\u021bi la alegerile din 1946, arestat \u0219i condamnat la 6 ani de \u00eenchisoare pentru uneltire contra ordinii sociale. A f\u0103cut \u00eenchisoare la R\u00e2mnicu S\u0103rat. Din 1989 – membru PN\u021aCD. 1990-1996 – vicepre\u0219edintele PN\u021aCD. 1996-2000 – prim vicepre\u0219edinte al PN\u021aCD. Activitate parlamentar\u0103: 1990-1992, 1992-1996, 1996-2000. Membru al Camerei Deputa\u021bilor, circumscrip\u021bia electoral\u0103 PN\u021aCD din Bihor. 1992- 1996 – loc\u021biitorul liderului Grupului parlamentar al PN\u021aCD \u0219i al PER. 1996-2000 – pre\u0219edintele Comisiei pentru cultur\u0103, arte, mijloace de informare \u00een mas\u0103,\tvicepre\u0219edintele Conferin\u021bei Interparlamentare de la Santiago de Chile. 1992- 1996 – membru al Grupului parlamentar \u0219i al Comisiei mixte pentru Parlamentul European. 1992- 1996 – pre\u0219edintele Grupului parlamentar de prietenie cu Belgia. 1996-2000 – pre\u0219edintele Grupului parlamentar de prietenie cu Fran\u021ba – Adunarea Na\u021bional\u0103. Autor a 4 cursuri publicate sub egida Ministerului \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i 3 cursuri \u00een limba francez\u0103. Membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne (1993).<\/p>\n

Zamfirescu, Duiliu (n. 30 octombrie 1858, Pl\u0103ine\u0219ti, jud. R\u00e2mnicu S\u0103rat – m. 25 februarie 1922, Agapia, Neam\u021b) \u2014 scriitor. Urmeaz\u0103 clasele primare \u0219i gimnaziale la Foc\u0219ani, iar liceul \u0219i Facultatea de Drept la Bucure\u0219ti (licen\u021biat in 1880),unde leag\u0103 o str\u00e2ns\u0103 prietenie cu Duiliu loanin-Romanov, viitor magistrat. Este judec\u0103tor la H\u00e2r\u0219ova \u0219i T\u00e2rgovi\u0219te. \u00een 1885 intr\u0103 prin concurs la Ministerul de Externe, iar dup\u0103 trei ani, \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u00e2nd cariera diplomatic\u0103, este secretar de lega\u021bie la Roma p\u00e2n\u0103 la 1906, cunosc\u00e2nd perfect italiana. A mai lucrat la Atena, Bruxelles, a fost membru \u00een Comisia European\u0103 a Dun\u0103rii, pre\u0219edinte al Camerei Deputa\u021bilor. Dup\u0103 r\u0103zboi, a fost ministru de Externe \u00een guvernul Averescu. A scris versuri, proz\u0103 scurt\u0103, piese de teatru, dar cea mai important\u0103 contribu\u021bie a sa la literatura rom\u00e2n\u0103 o reprezint\u0103 romanele din Ciclul Com\u0103ne\u0219tenilor (Via\u021ba la \u021bar\u0103, T\u0103nase Scatiu, \u00een r\u0103zboi, \u00eendrept\u0103ri, Anna, ceea ce nu se poate), 1884- 1911, care contrapune clasa vechilor boieri celei mai noi, in ascensiune, a arenda\u0219ilor. Acestea se constituie \u00een primul ciclu din literatura rom\u00e2n\u0103, asem\u0103n\u0103tor ciclului lui Emile Zola Les Rougon- Macquart. La acestea se adaug\u0103 primul roman epistolar din literatura noastr\u0103, Lydda. Pre\u0219edinte al Uniunii Scriitorilor (1916-1917). Membru titular (1908) \u0219i vicepre\u0219edinte al Academiei Rom\u00e2ne (1918-1919). Biblioteca jude\u021bean\u0103 din Foc\u0219ani \u00eei poart\u0103 numele.<\/p>\n

Zelea-Codreanu, Corneliu (nume la na\u0219tere: Corneliu Zelinski, n. 13 septembrie 1899, Storojine\u021b, Bucovina \u2014 m. 30 noiembrie 1938, pe \u0219oseauna Ploie\u0219ti-Bucure\u0219ti) \u2014 politician legionar. Tat\u0103 de etnie polonez\u0103 \u0219i mam\u0103 de etnie german\u0103. Dup\u0103 \u0219coala primar\u0103 f\u0103cut\u0103 la Hu\u0219i \u0219i la\u0219i a absolvit Liceul Militar la M\u0103n\u0103stirea Dealu \u0219i Dreptul la la\u0219i. Tentativa de laicizare a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului superior din 1922 a avut ca urmare formarea Asocia\u021biei Studen\u021bilor Cre\u0219tini la Universitatea din la\u0219i, av\u00e2ndu-l drept lider pe C. Z.- C. A devenit \u00een 1919 membru al G\u0103rzii Con\u0219tiin\u021bei Na\u021bionale, motivat de lupta anticomunist\u0103, \u0219i s-a implicat astfel \u00een \u00een\u0103bu\u0219irea grevelor de la CFR Nicolina, 1920. Studiaz\u0103 c\u00e2teva luni la Berlin \u0219i Jena, \u00eentemeiaz\u0103 \u00een 1923, \u00eempreun\u0103 cu A. C. Cuza, Liga Ap\u0103r\u0103rii Na\u021bionale Cre\u0219tine, care cere \u201enumerus clausus\u201d, limitarea num\u0103rului evreilor \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior rom\u00e2nesc. \u00een 1924 fondeaz\u0103, \u00eempreun\u0103 cu Ion Mo\u021ba, Corneliu Georgescu, Ilie G\u00e2rnea\u021b\u0103 \u0219i Radu Mironovici, Legiunea Arhanghelului Mihail, cap de serie al mi\u0219c\u0103rii legionare rom\u00e2ne\u0219ti, care lupt\u0103 programatic \u201econtra corup\u021biei parlamentare, evreilor \u0219i comunismului”. Caracteristica principal\u0103 a Legiunii era rela\u021bia expres\u0103 dintre na\u021bionalism ca esen\u021b\u0103 a rom\u00e2nit\u0103\u021bii _ \u0219i caracterul majoritar ortodox al rom\u00e2nilor. \u00een 1931 intr\u0103 ca deputat de Neam\u021b \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei. \u00een 1932 \u00eentemeiaz\u0103 partidul Totul pentru \u021aar\u0103, care se implic\u0103 \u00een asasinarea primului ministru Gheorghe Duca (1933) \u0219i a ziaristului Mihai Stelescu (1936). Arestat \u00een 1938, a fost ucis \u00een p\u0103durea T\u00e2nc\u0103be\u0219ti, pe drumul dintre \u00eenchisoarea de la R\u00e2mnicu S\u0103rat \u0219i cea de la Jilava. <\/p>\n


\nARTEMIZA DELIA
\nAS\u0102NACHE<\/strong>
\n\"\"

Suplimentul literar-artistic al
\n\u201eSc\u00e2nteii tineretului\u201d la
\n\u00eenceputul anilor \u201880<\/strong><\/p>\n

Odat\u0103 cu instaurarea regimului comunist au disp\u0103rut ori \u0219i-au schimbat denumirile cele mai importante reviste \u0219i ziare care existaser\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci (Universul, Adev\u0103rul etc.). Publica\u021biile care apar \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 (1948 – 1989) trebuie s\u0103 fie o anex\u0103 a aparatului de propagand\u0103 \u0219i s\u0103 aib\u0103 un rol definitor \u00een formarea omului nou. Ele sunt controlate de stat printr-o serie de institu\u021bii, printre care Direc\u021bia General\u0103 a Presei \u0219i Tip\u0103riturilor, din subordinea Consiliului Culturii \u0219i Educa\u021biei Socialiste, \u0219i sec\u021bia de Pres\u0103 \u0219i Propagand\u0103 a Comitetului Central al Partidului Comunist Rom\u00e2n. \u00een 1948, editurile se na\u021bionalizeaz\u0103, presa cultural\u0103 fiind editat\u0103 de Uniunea Scriitorilor \u0219i de Uniunea Arti\u0219tilor Plastici. Printre publica\u021biile care puteau fi citite \u00een timpul regimului comunist se num\u0103r\u0103: Steaua, Rom\u00e2nia literar\u0103, Luceaf\u0103rul, Munca, Via\u021ba rom\u00e2neasc\u0103, S\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 cultural\u0103 a capitalei, Contemporanul, Teatrul, Cinema, Arta, Secolul 20, Sc\u00e2nteia \u0219i altele.
\nZiarul Sc\u00e2nteia a fost unul dintre organele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Rom\u00e2n, respectiv al Partidului Comunist Rom\u00e2n \u0219i a ap\u0103rut, \u00een mod ilegal, la Bucure\u0219ti, f\u0103r\u0103 a avea o periodicitate precis\u0103 (15 august 1931 – 8 octombrie 1940). Sc\u00e2nteia reapare, de data aceasta legal, pe 21 septembrie 1944, fiind editat\u0103 zilnic p\u00e2n\u0103 \u00een data de 21 decembrie 1989. \u00een acest interval, ziarul a avut \u0219i dou\u0103 suplimente, Sc\u00e2nteia ilustrat\u0103 \u0219i Almanah \u201eSc\u00e2nteia”. Publica\u021bia a contribuit, \u00eempreun\u0103 cu Lupta de clas\u0103 \u0219i Era socialist\u0103, la \u00eendoctrinarea popula\u021biei \u00een spiritul ideologiei comuniste. Tinerii se puteau \u201edelecta” citind, zilnic, Sc\u00e2nteia tineretului (5 noiembrie 1944 – 21 decembrie 1989), organ al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist. Articolele de aici, semnate, unele (\u00een primele numere), chiar de Nicolae Ceau\u0219escu, \u00eendeamn\u0103 tineretul la lupta pentru democratizarea \u021b\u0103rii \u0219i la \u00eenrolarea pe marile \u0219antiere na\u021bionale de la Bumbe\u0219ti – Livezeni, Salva – Vi\u0219eu ori Canalul Dun\u0103re – Marea Neagr\u0103. Sc\u00e2nteia tineretului editeaz\u0103, \u00een corpul ziarului, suplimentul literar Preludiu, ap\u0103rut \u00eentre 1966 \u0219i 1974, \u0219i, separat, din 1981, Suplimentul literar-artistic al \u201eSc\u00e2nteii tineretului” (S.L.A.S.T.). Acest supliment a ap\u0103rut la Bucure\u0219ti p\u00e2n\u0103 \u00een decembrie 1989, fiind rampa de lansare a tinerelor talente.
\nPrimul num\u0103r din 20 septembrie 1981 (duminic\u0103) avea dou\u0103sprezece pagini \u0219i costa 3 lei. Deviza publica\u021biei era: \u201eProletari din toate \u021b\u0103rile, uni\u021bi-v\u0103!”. Pe post de editorial g\u0103sim, pe prima pagin\u0103, un \u201eCuv\u00e2nt \u00eenainte”, din care cit\u0103m: \u201eTribun\u0103 de afirmare a tinerilor creatori, Suplimentul literar-artistic al \u201eSc\u00e2nteii tineretului” constituie \u00eenc\u0103 o dovad\u0103 a grijii partidului, a tovar\u0103\u0219ului Nicolae Ceau\u0219escu pentru educarea patriotic\u0103, revolu\u021bionar\u0103 a tinerilor scriitori, muzicieni, arti\u0219ti plastici, actori \u0219i regizori, pentru afirmarea lor plenar\u0103, sub semnul artei angajate, demne de zilele epocii socialiste \u00een care tr\u0103im”. Textul este \u00eenso\u021bit de o fotografie a so\u021bilor Nicolae \u0219i Elena Ceau\u0219escu.
\n\u0218eful statului le recomand\u0103 tinerilor arti\u0219ti s\u0103 \u00ee\u0219i creeze operele urm\u00e2nd re\u021betele realismului socialist, pentru a rezulta ni\u0219te crea\u021bii cu \u201eadev\u0103rat revolu\u021bionare\u201d: \u201eAvem nevoie de o literatur\u0103 militant\u0103, revolu\u021bionar\u0103. Avem nevoie de romane, de piese de teatru care s\u0103 oglindeasc\u0103 munca entuziast\u0103, grea, dificult\u0103\u021bile ce trebuie dep\u0103\u0219ite, dar \u0219i succesele pe care le \u00eenregistreaz\u0103 poporul nostru \u00een edificarea celei mai drepte societ\u0103\u021bi din lume, \u00een urcu\u0219ul spre \u00eenaltele piscuri luminoase ale comunismului. (…) Avem nevoie de picturi \u0219i sculpturi care s\u0103 oglindeasc\u0103 realit\u0103\u021bile vie\u021bii, nu doar abstrac\u021biuni. Avem nevoie de un teatru \u0219i de o cinematografie cu adev\u0103rat revolu\u021bionare\u201d (num\u0103rul 11 \/1982).
\nDirec\u021biile pe care Ceau\u0219escu vrea s\u0103 le traseze \u00een materie de literatur\u0103 nu mai reprezint\u0103 liter\u0103 de lege, \u00eentruc\u00e2t la momentul apari\u021biei Suplimentului literar-artistic al \u201eSc\u00e2nteii tineretului” avusese loc dezghe\u021bul ideologic de la \u00eenceputul anilor ’70, se desfiin\u021base cenzura, ap\u0103ruser\u0103 unele volume (at\u00eet de proz\u0103, c\u00e2t \u0219i de poezie) neimpregnate de factorul ideologic, iar \u00een publica\u021biile literare se f\u0103cea foarte mult\u0103 critic\u0103 literar\u0103. Cu toate acestea, la \u00eenceputul anilor \u201980, literatura scris\u0103 dup\u0103 programul realist-socialist coexist\u0103 cu literatura \u00een care primeaz\u0103 factorul estetic. \u00een primul num\u0103r al S.L.A.S.T., la rubrica numit\u0103 \u201eConstela\u021bia liric\u0103\u201d, putem citi at\u00e2t poezii proletcultiste (Septembrie la P\u0103uli\u0219 de Gheorghe Daragiu, Steaguri albe de Carolina llica), c\u00e2t \u0219i poezii care abordeaz\u0103 lucruri abstracte (De dragoste de loan Dinulescu). Al\u021bi poe\u021bi care mai apar \u00een acest num\u0103r sunt Corneliu Vadim Tudor, Dan Ciachir, Dan David \u0219i George Arion. Numele lor sunt anun\u021bate \u00eentr-o caset\u0103 mic\u0103 din josul primei pagini. Doina Uricariu, Cleopatra Lorin\u021biu, Aurelian Titu Dumitrescu, Mihai B\u0103rbulescu, Nicolae Dan Fruntelat\u0103, Adrian P\u0103unescu, George \u021a\u0103rnea (nume care nu s-au impus \u00een istoria literar\u0103) colaboreaz\u0103 \u0219i ei cu versuri \u00een S.LA.S.T..
\nAlte rubrici ale primului num\u0103r din Supliment sunt \u201eColegi de crea\u021bie, colegi de genera\u021bie” (interviu cu Gabriel Chifu), \u201eDezbaterea noastr\u0103\u201d (dezbatere despre genul scurt \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, la care r\u0103spund Cristian Teodorescu, George Cu\u0219narencu, Mircea Nedelciu \u0219i Sorin Preda), \u201eSe anun\u021b\u0103 o nou\u0103 carte” (Aerostatul inocen\u021bilor, de Radu Pintea – scurt\u0103 prezentare a autorului, plus c\u00e2teva fragmente din roman, \u00eenso\u021bite de ilustra\u021bii), \u201eDistingem o voce” (Ioan L\u0103cust\u0103 – apare cu un fragment \u00een proz\u0103, scurt\u0103 prezentare a autorului, plus o ilustra\u021bie), \u201eAtelier \u201981\u2019 (copii ale c\u00e2\u021biva tablouri semnate de pictorul Virgil Manca\u0219, c\u0103ruia i se face un mic\u0103 prezentare), \u201eLiteratura de anticipa\u021bie tehnico-\u0219tiin\u021bific\u0103\u201d (fragmente de roman SF), \u201eConfluen\u021be\u201d (plastic\u0103, poezie \u0219i muzic\u0103) \u0219i \u201ePost scriptum” (diverse informa\u021bii culturale). Cronicile literare sunt semnate de Ion Cristoiu \u0219i de Corneliu Leu, iar al\u021bi colaboratori sunt Lauren\u021biu Ulici, Platon Pard\u0103u \u0219i Nicolae \u021aic.
\nNum\u0103rul al doilea al Suplimentului, ap\u0103rut pe 27 septembrie 1981, p\u0103streaz\u0103 exact aceea\u0219i schem\u0103 a rubricilor, av\u00e2nd, \u00een plus, pe prima pagin\u0103, un sumar a subiectelor ce se pot citi \u00een paginile publica\u021biei. \u00een urm\u0103toarele dou\u0103 numere, apar rubrici noi: \u201eDin versurile trimise de cititori la redac\u021bie „\u0219i chiar \u201ePagina cititorilor\u201d, \u201eDiligen\u021ba po\u0219tal\u0103” (semnat\u0103 de Emil Brumaru), \u201eBiblioteca de proz\u0103 scurt\u0103\u201d, Autorul se explic\u0103* \u0219i altele. Num\u0103rul din 6 decembrie 1981 marcheaz\u0103 ziua onomastic\u0103 a lui Nicolae Ceau\u0219escu printr-un subtitlu \u00eenchinat lui: \u201eCeau\u0219escu – Rom\u00e2nia, pacea \u0219i prietenia”. Ultimul num\u0103r al anului, cel din 27 decembrie, este dedicat s\u0103rb\u0103torilor de iarn\u0103 \u0219i datinilor care se desf\u0103\u0219oar\u0103 de Cr\u0103ciun \u0219i de Anul Nou. G\u0103sim \u00een S.LA.S.T. pagini \u00eentregi de colinde, variante de Sorcova \u0219i de Plugu\u0219or, adaptate, bine\u00een\u021beles, noilor realit\u0103\u021bi ale epocii (S\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103 Rom\u00e2nia, \u021bara p\u0103rinteasc\u0103 – vers dintr-un Plugu\u0219or).
\nSuplimentul literar-artistic al \u201eSc\u00e2nteii tineretului\u201d a fost continuat, dup\u0103 decembrie 1989, de Suplimentul literar-artistic al Tineretului liber, ziar- urma\u0219 al Sc\u00e2nteii Tineretului. Aceast\u0103 publica\u021bie a ap\u0103rut la Bucure\u0219ti, saptam\u0103nal, timp de c\u00e2\u021biva ani.
\nExcept\u00e2nd anumite pagini, dedicate \u201econduc\u0103torului iubit” \u0219i unele materiale f\u0103r\u0103 nido valoare literar\u0103, lectura Suplimentului literar-artistic al \u201eSc\u00e2nteii tineretului” este una destul de pl\u0103cut\u0103. Publica\u021bia g\u0103zduie\u0219te \u00een paginile ei rubrici diverse, din toate domeniile artistice (literatur\u0103, muzic\u0103, pictur\u0103, sculptur\u0103 etc.), fiind u\u0219or de urm\u0103rit Consult\u00e2nd \u00eens\u0103 \u0219i numere din 1982 \u0219i 1983, am constatat c\u0103 revista \u0219i-a pierdut structura aerisit\u0103 de la \u00eenceput, fiind foarte stufoas\u0103 \u0219i dens\u0103. Le-a\u0219 fi citit cu siguran\u021b\u0103, \u0219i a\u0219a, \u021bin\u00e2nd cont c\u0103 \u00een perioada comunist\u0103 accesul publicului la informa\u021bie, de orice fel ar fi fost ea, era extrem de limitat
\n\u00eentr-un astfel de peisaj cultural, infinit diferit de cel de ast\u0103zi, nu a\u0219 fi ratat Suplimentul literar-artistic al \u201eSc\u00e2nteii tineretului”, un ziar care te \u021binea la curent cu cele mai noi evenimente din sfera artistic\u0103.
\nInteresant e \u0219i faptul c\u0103 publica\u021bia promova dezbaterile, \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care diversitatea era interzis\u0103. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 \u00een paginile acestei reviste au publicat articole majoritatea poe\u021bilor \/ prozatorilor\/ criticilor din anii ’80, unii av\u00e2nd chiar rubrici permanente (Eugen Barbu).<\/p>\n

Bibliografie
\n1.\tHangiu, I. – Dic\u021bionar al presei literare
\nrom\u00e2ne\u0219ti (1970 – 1982), argument de Ion
\nDodu B\u0103lan, Bucure\u0219ti, Editura \u0218tiin\u021bific\u0103 \u0219i
\nEnciclopedic\u0103, 1987.
\n2.\tHangiu, I. – Dic\u021bionarul presei literare
\nrom\u00e2ne\u0219ti, 1970 – 1990, edi\u021bia a ll-a
\nrevizuit\u0103 \u0219i completat\u0103, Bucure\u0219ti, Editura
\nFunda\u021biei Culturale Rom\u00e2ne, 1996.<\/em><\/p>\n


\nVALERIU SOFRONIE<\/strong>
\n\"\"

Blestemul<\/strong><\/p>\n

cine te va atinge cu privirea
\ns\u0103 nu c\u0103l\u0103toreasc\u0103 dec\u00e2t prin
\ntrec\u0103torile clipei
\np\u00e2n\u0103 I se va topi
\nc\u0103ma\u0219a \u00een oase
\np\u00e2n\u0103 se va \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i
\ncu cenu\u0219a b\u0103tr\u00e2ne\u021bii salo
\ncine \u00ee\u021bi va lua drumurile
\n\u0219i va uita
\nc\u00e2t de u\u0219or te po\u021bi pierde
\n\u00een cel\u0103lalt
\ns\u0103 nu aib\u0103 lini\u0219te
\n\u00een ape
\np\u00e2n\u0103 nu-i vor fi pescuite
\nvietate cu vietate
\ntoate visele
\ncine \u00ee\u021bi va r\u0103v\u0103\u0219i continentele
\ncu p\u0103s\u0103rile
\n\u00eenfometate de odihn\u0103
\ncu genunchii s\u00e2nger\u00e2nd de \u00eentreb\u0103ri
\nacela
\nB\u0103 nu aib\u0103 parte dec\u00e2t de ve\u0219nicia ta
\niubito<\/p>\n


\nIOAN SCOROBETE<\/strong><\/p>\n

NOP\u021aI ALBE<\/strong><\/p>\n

\u00een orice senza\u021bie doarme lini\u0219tea mi\u0219c\u0103rii
\n\u00eenceputul
\npe care-l reiau dintr-un reflex
\nneepuizat
\nca retoric\u0103 precis ticluit\u0103
\nde parc\u0103 a\u0219 scrie ce nu m\u0103 las\u0103 veghea s\u00e2ngelui
\ns\u0103 desenez
\npe h\u00e2rtia alb\u0103 a clipei
\nprecum ar pl\u00e2nge desc\u0103tu\u0219ate
\nsegmente
\nale unui timp
\ncare nu-mi apar\u021bin mie
\nactorul
\nde\u0219i se desfac din noapte por\u021bi
\nale cuv\u00e2ntului rebel
\n\u00een scena care-mi scap\u0103
\na\u0219i\u0219derea
\n\u00een nesf\u00e2r\u0219itul periplu de \u00eencerc\u0103ri
\ndin marginea acestui perimetru cu at\u00e2tea unghiuri
\nflexibile
\n***
\n\u00eentr-o fereastr\u0103 ochiul poetului
\ncapteaz\u0103 atomi de lumin\u0103
\neste principiul deschiderii \u00eentre
\nlumi c\u0103ci
\nse reazem\u0103 \u00een inima mea
\n\u00eencercat\u0103
\nde furtuna care tocmai a \u00eencetat
\ndin zbatere
\nprintre copacii absorbitori
\naduce \u00eemprejur culorile care
\nse \u00een\u021beap\u0103 acerb
\n\u00een armonia discret\u0103
\nca ni\u0219te fecioare desuete
\numbl\u0103 alc\u0103tuind palmele dup\u0103
\nun model cu tr\u0103s\u0103turile
\nascunse \u00een cheag
\n***
\noglinda \u00een care privesc demonteaz\u0103
\nun vis \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nat
\na p\u0103stra carnea imaginii
\nini\u021biale
\ndin c\u0103l\u0103toria lui Descartes
\nneag\u0103 sensul i\u021bit de muchia piramidei
\nreflecteaz\u0103 efectul unei geometrii
\ncare nu mi se potrive\u0219te
\nm\u0103 seduce cu palmaresul acelei
\nspirale
\nrobotit\u0103 \u00een atelierul de repaus al
\ndiagramei st\u0103rilor
\nde nefericitul degust\u0103tor de esen\u021be moi
\ndin centrul ora\u0219ului<\/p>\n

\u0219i pentru a nu se \u00eemplini nimic
\norologiul nu distinge
\nc\u00e2nd se face transferul \u00eentre
\nhohotele reci \u0219i cele
\nfierbin\u021bi
\ndin miezul cristalelor
\nstr\u0103b\u0103tute c\u00e2nd se reprim\u0103
\ndizgra\u021bia de pl\u0103cere
\nastfel c\u0103 scriu numai cum
\nse pr\u0103bu\u0219e\u0219te o zi \u00een
\ncofrajul celei deja descompuse c\u0103
\nperetele e at\u00e2t de str\u0103veziu
\n\u00eentre repere
\n\u00eendeajuns s\u0103 trag aer in piept
\nsub clopotul cerului risipit
\npe buzele ierbii din gr\u0103din\u0103<\/p>\n


\nSPA\u021aIU ALERT<\/strong><\/p>\n

\u00een vid r\u0103d\u0103cinile se deghizeaz\u0103
\npe \u00eenclina\u021bia realului
\nsingur\u0103tatea e rana care nu
\nse mai ascunde
\n\u00een conul de umbr\u0103 al
\nexcentricit\u0103\u021bii
\natomii au renun\u021bat la repaus<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ECATERINA \u021aARALUNG\u0102 R\u00e2mnicu S\u0103rat: Dic\u021bionar de personalit\u0103\u021bi Minovici, Mina (n. 30 aprilie 1858, Br\u0103ila \u2014 m. 25 aprilie 1935, Bucure\u0219ti)<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22448"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22448"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22448\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22449,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22448\/revisions\/22449"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22448"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22448"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22448"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}