{"id":22441,"date":"2024-01-13T23:57:25","date_gmt":"2024-01-13T20:57:25","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22441"},"modified":"2024-01-13T23:58:33","modified_gmt":"2024-01-13T20:58:33","slug":"spatii-culturale-nr-5-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22441","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 5 (6)"},"content":{"rendered":"

IONEL NECULA<\/strong>
\n\"\"

Triptic pentru \u0218tefan Zeletin (prima parte)<\/strong><\/p>\n

Dintre scriitorii rom\u00e2ni ap\u0103ru\u021bi \u00een diorama spiritului rom\u00e2nesc din intervalul celor dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, \u0218tefan Zeletin n-a fost pe deplin explorat \u0219i nu s-au extras toate \u00een\u021belesurile \u00eencifrate \u00een diagrama depozi\u021biilor sale filosofice. Fire retras\u0103 \u0219i cu delicate probleme de s\u0103n\u0103tate, a r\u0103mas un \u00eensingurat \u00een via\u021b\u0103, dar \u0219i dup\u0103 trecerea la cele ve\u0219nice. A murit t\u00e2n\u0103r, la numai 52 de ani, c\u00e2nd \u00eenc\u0103 nu-\u0219i \u00eemplinise toate proiectele filosofice \u0219i nu d\u0103duse \u00eentreaga m\u0103sur\u0103 a abilit\u0103\u021bilor sale speculative. E p\u0103cat c\u0103 editarea lucr\u0103rilor sale, dup\u0103 revolu\u021bie, n-a generat comentariile a\u0219teptate \u0219i n-a constituit prilejuri pentru o discu\u021bie mai aplicat\u0103 asupra izvodirilor sale filosofice. \u00eensingurarea din timpul vie\u021bii s-a prelungit – vai! – \u0219i dup\u0103 moartea sa timpurie, c\u00e2nd se creaser\u0103 condi\u021bii pentru o excavare desf\u0103\u0219urat\u0103 \u0219i sporitoare de \u00een\u021belesuri a \u021binuturilor sale \u00eendr\u0103zne\u021be de g\u00e2nd filosofic. Acum, la comemorarea celor trei sferturi de veac de la moartea sa, putem fi mai concesivi \u0219i s\u0103 \u00eendrept\u0103m \u00een vreun fel lungile decenii de nedreapt\u0103 ignorare.
\nDisconfortul unei biografii asumate
\n\u0218tefan Zeletin s-a n\u0103scut la 19 iunie 1882 \u00een satul Burdusaci din fostul jude\u021b Tecuci, fiind ultimul din cei \u0219ase fra\u021bi ai familiei Mota\u0219 – Catinca \u0219i Dumitrache Mota\u0219, postelnic, mort t\u00e2n\u0103r, \u00een 1866, cu 16 ani \u00eenainte de a se na\u0219te viitorul filosof. Acesta a fost, – aspect inavuabil al biografiei filosofului – n\u0103scut pe valea Zeletinului, un fel de variant\u0103 moldoveneasc\u0103 a transilvanei v\u0103i a Izei. Cine a fost tat\u0103l natural al lui \u0218tefan Zeletin, de vreme ce s-a n\u0103scut \u00een al \u0219aisprezecelea an de v\u0103duvie al mamei sale?
\nHarnicul cercet\u0103tor C.D. Zeletin, un descendent al familiei filosofului, a cercetat cu mult\u0103 acribie acest aspect
\nGermania pentru a-\u0219i continua studiile – la Erlangen, la Leipzig, mai apoi la Oxford \u0219i la Paris. \u0218i-a sus\u021binut doctoratul la Universitatea din Erlangen cu diserta\u021bia \u201eIdealismul personal fa\u021b\u0103 cu idealismul absolut din filosofia englez\u0103 contemporan\u0103” sub conducerea \u0219tiin\u021bific\u0103 a profesorului Richard Fulckenberg.
\n\u00eentre anii 1912-1920 revine ca profesor de limb\u0103 german\u0103 la Liceul Gheorghe Ro\u0219ea Codreanu din B\u00e2rlad. Tr\u0103ia retras, \u00een condi\u021biile opacitare ale provinciei oferite de urbea Moldovei de Jos. Lucra la \u201eEvanghelia naturii”, al c\u0103rei prim volum a ap\u0103rut \u00een 1915 la la\u0219i. Din \u201eContribu\u021biile documentare” ale lui C.D. Zeletin afl\u0103m c\u0103 volumul al doilea a fost predat la 31 august 1942, de fratele filosofului, D. Mota\u0219, lui Gheorghe Vl\u0103descu-R\u0103coasa, pentru a-l tip\u0103ri la Casa \u0218coalelor, unde urma s\u0103 apar\u0103 \u0219i edi\u021bia a doua a volumului \u201eNa\u021bionalizarea \u0218coalelor\u201d, sporit\u0103 fa\u021b\u0103 de prima edi\u021bie cu circa 300 de pagini. Am\u00e2ndou\u0103 manuscrisele au disp\u0103rut \u00een timpul bombardamentelor ce-au zguduit Bucure\u0219tiul \u00een timpul ultimului r\u0103zboi. Tot din aceast\u0103 perioad\u0103 dateaz\u0103 pamfletul \u201eDin \u021bara m\u0103garilor\u201d, ap\u0103rut\u0103 \u00een 1916, poate cea mai virulent\u0103 critic\u0103 a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, ce contrasta violent cu imaginea idilic\u0103 a firii rom\u00e2ne\u0219ti, \u00eenc\u0103rcat\u0103 doar cu virtu\u021bi \u0219i calit\u0103\u021bi angelice. \u0218tefan Zeletin a fost printre primii care au insistat, cu o tu\u0219\u0103 destul de \u00eengro\u0219at\u0103, asupra metehnelor \u0219i vulnerabilit\u0103\u021bilor noastre cronice.
\n\u00eentre anii 1916-1917 a fost concentrat pe front, iar \u00eentre anii 1920-1927 a func\u021bionat ca profesor la Liceul Mihai Viteazul din Bucure\u0219ti. In 1927, \u00een timpul celei de-a doua guvern\u0103ri averescane, cu filosoful tecucean Ion Petrovici la Ministerul Instruc\u021biunii, este numit profesor titular la catedra de introducere \u00een filosofie \u0219i istoria filosofiei vechi \u0219i medievale din cadrul Universit\u0103\u021bii din la\u0219i. L-a avut ca asistent pe Al. Claudian, fostul s\u0103u coleg de cancelarie la Liceul Mihai Viteazul din Bucure\u0219ti. Din nefericire, n-a func\u021bionat pe aceast\u0103 catedr\u0103 dec\u00e2t \u0219ase ani, pentru c\u0103, \u00een 1933, a fost fulgerat de o boal\u0103 neiert\u0103toare care-l \u00eencerca de mult\u0103 vreme. A \u00eencetat din via\u021b\u0103 la 20 iulie 1934, imediat dup\u0103 ce \u00eemplinise 52 de ani. A fost \u00eenmorm\u00e2ntat duminic\u0103, 22 iulie 1924, la cimitirul Sf. Vineri din Bucure\u0219ti. O imagine din presa vremii (reprodus\u0103 \u0219i de C.D. Zeletin \u00een cartea sa, \u201eContribu\u021bii documentare”), \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 momentul \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii defunctului, cu Al. Claudian \u0219i al\u021bi c\u00e2\u021biva apropia\u021bi transport\u00e2ndu-i sicriul la locul de veci. Destin tragic \u0219i nefericit, asem\u0103n\u0103tor \u00een multe privin\u021be cu cel al lui Nietzsche.
\nNec\u0103s\u0103torit \u0219i f\u0103r\u0103 urma\u0219i direc\u021bi, n-a avut cine s\u0103 se ocupe de lucrurile \u0219i de manuscrisele sale, unele pierdute, din nefericire, iremediabil. Biblioteca filosofului, bun\u0103oar\u0103, trebuia s\u0103 fie donat\u0103 unei institu\u021bii de cultur\u0103, \u00een spe\u021b\u0103 Universit\u0103\u021bii din la\u0219i. Op\u021biunea nu a fost \u00eenscris\u0103 \u00eentr-un document testamentar, dar a fost m\u0103rturisit\u0103 micului s\u0103u cerc de prieteni. S-a \u00eent\u00e2mplat \u00eens\u0103 ca, datorit\u0103 unui nefericit complex de \u00eemprejur\u0103ri, nici aceast\u0103 dorin\u021b\u0103 s\u0103 nu poat\u0103 fi \u00eemplinit\u0103. C\u0103r\u021bile se aflau \u00een locuin\u021ba filosofului din Bucure\u0219ti (strada Alexandrina, num\u0103rul 6),
\niar intermedierea era f\u0103cut\u0103 de Cezar Papacostea, care a comunicat Universit\u0103\u021bii din la\u0219i de aceast\u0103 op\u021biune la 1 septembrie 1934, explic\u00e2nd c\u0103 problema este urgent\u0103, deoarece de\u021bin\u0103toarea c\u0103r\u021bilor, doamna Bra\u0219oveanu, inten\u021biona s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Bucure\u0219tiul. Nu mai trebuia dec\u00e2t expedierea unei sume necesare transportului (doamna Bra\u0219oveanu se oferea s\u0103 \u00eempacheteze singur\u0103 arhiva filosofului). Decanatul Universit\u0103\u021bii ie\u0219ene a luat cuno\u0219tin\u021b\u0103 de aceast\u0103 ofert\u0103, dar n-a \u0219tiut unde s\u0103 trimit\u0103 suma necesar\u0103. (Cezar Papacostea p\u0103r\u0103sise \u0219i el Bucure\u0219tiul, fiind delegat \u00eentr-o comisie de bacalaureat la Br\u0103ila, astfel \u00eenc\u00e2t biblioteca filosofului a ajuns la Liceul Mihai Viteazul, unde filosoful func\u021bionase cu ceva ani \u00een urm\u0103. Era evident c\u0103 destinul tragic trebuia s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 \u00eentr-o form\u0103 complet\u0103, f\u0103r\u0103 excep\u021bii \u0219i f\u0103r\u0103 reziduuri ne\u00eencadrate.
\nCu toate c\u0103 de abia a ajuns pe culmea maturit\u0103\u021bii sale spirituale, \u0218tefan Zeletin, gra\u021bie unei v\u0103dite precocit\u0103\u021bi, a \u00eentocmit de timpuriu opere filosofice viguroase, care s-au impus aten\u021biei celor cunosc\u0103tori, spunea Ion Petrovici \u00een necrologul ce i l-a consacrat: \u201e… acel care ne p\u0103r\u0103se\u0219te ast\u0103zi \u00eenainte de vreme era mai presus de toate un spirit constructiv \u0219i creator, f\u0103r\u0103 a nesocoti, fire\u0219te, nici aparatul critic, \u00een marginile \u00een care el nu este o manie, ci constituie o elementar\u0103 datorie \u0219tiin\u021bific\u0103\u201d (Ion Petrovici, „Din cronica filosofiei rom\u00e2ne\u0219ti”, Editura Institutului European, la\u0219i, 2005, p. 191). C\u0103r\u0103u\u0219ea \u0219i el – prin lume, prin via\u021b\u0103 – caravane carbonice de abilit\u0103\u021bi \u0219i proiecte, dar \u0219i lumea, \u0219i via\u021ba s-au desprins de el \u00eenainte de a-\u0219i optimiza ansamblul de idei \u0219i paradigme ce-ar fi indus un aer proasp\u0103t \u0219i personal \u00een filosofia rom\u00e2neasc\u0103. S-a \u00eent\u00e2mplat \u00eens\u0103 ca, din stolul bufni\u021belor asupra c\u0103rora s-a repezit s\u0103 le prind\u0103, n-a mai r\u0103mas dec\u00e2t cu c\u00e2teva pene. Se sf\u00e2r\u0219ise odat\u0103 cu chinul materiei \u0219i al dorin\u021belor, dar moartea adev\u0103rat\u0103 s-a \u00eemplinit odat\u0103 cu uitarea posterit\u0103\u021bii – lung\u0103, nedreapt\u0103 \u0219i ap\u0103s\u0103toare.<\/p>\n


\nMIOARA BAHNA<\/strong>
\n\"\"

Volumul \u201ePlumb\u201d de G.
\nBacovia – din perspectiva
\nStructurii liricii moderne
\na lui Hugo Friedrich<\/strong><\/p>\n

Lirica rom\u00e2neasc\u0103 din veacul al XX-lea \u0219i-a \u00eenceput drumul magistral, a\u0219a cum prev\u0103zuse Titu Maiorescu, \u201esub auspiciile\u201d geniului eminescian, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 ca poe\u021bii mari care apar acum s\u0103 fie ni\u0219te epigoni. Unul dintre ace\u0219tia este George Bacovia.
\nOpera bacovian\u0103 este \u00eens\u0103 receptat\u0103 inegal, ca \u0219i omul care a creat-o: \u201econsiderat, la \u00eenceput, ca un poet minor, el a fost, cu timpul, trecut \u00een r\u00e2ndul celor mai importan\u021bi poe\u021bi rom\u00e2ni moderni\u201d (R.Zafiu). Cu privire la oper\u0103, exege\u021bii acesteia au remarcat fie \u201esimplitatea\u201d, \u201eelementaritatea” (N.Davidescu, E.Lovinescu etc.), fie \u201eartificialitatea\u201d, \u201epoza\u201d, \u201eteatralismul\u201d (G.C\u0103linescu). E.Lovinescu nota, spre exemplu, c\u0103 \u201epoezia lui Bacovia este expresia celei mai elementare st\u0103ri suflete\u0219ti”, \u00een timp ce G.C\u0103linescu remarca: \u201etocmai artificialitatea te izbe\u0219te \u0219i-i formeaz\u0103 \u00een definitiv valoarea\u201d.
\nCrea\u021bia bacovian\u0103 a atras interesul a numero\u0219i critici \u0219i istorici literari. Unul dintre ace\u0219tia este Ion Caraion, pentru care Bacovia \u201eeste poetul nega\u021biilor de felurite nuan\u021be, autorul, \u00een literatura noastr\u0103, al \u00eent\u00e2iului nu ideistic \u0219i structural, opera sa comport\u00e2ndu-se ca un repro\u0219 inextingibil adresat lumii\u201d.
\nVom \u00eencerca, \u00een continuare, o lectur\u0103 a operei bacoviene, folosind, pe c\u00e2t posibil, instrumente \u00eemprumutate din lucrarea lui Hugo Friedrich, Structura liricii modeme. Mai \u00eent\u00e2i \u00eens\u0103, ne vom opri pe scurt asupra unui termen cu care vom opera, acela de motiv literar.
\nMotivul literar, care va fi obiectul r\u00e2ndurilor urm\u0103toare, este un concept controversat \u00een teoria literar\u0103, fiind adesea confundat cu tema operei. Spre exemplificare, vom ar\u0103ta c\u0103 Boris^Toma\u0219evski
\ndefine\u0219te tema ca \u201eunitatea sensurilor diverselor elemente ale operei […]. Conceptul de tem\u0103 este unul de \u00eensumare, de unificare a materialului lexical al lucr\u0103rii. Poate c\u0103 exist\u0103 o tem\u0103 general\u0103 a lucr\u0103rii \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, fiecare parte component\u0103 s\u0103 aib\u0103 tema ei\u201d. Aceast\u0103 tem\u0103 secundar\u0103, dup\u0103 reprezentantul \u0219colii formale ruse, \u201ese nume\u0219te motiv. \u00een fond, fiecare propozi\u021bie \u00ee\u0219i are motivul s\u0103u”.
\nPentru criticul \u0219i istoricul literar Paul van Tieghem, tema \u0219i motivul sunt identice, iar, \u00een teoria literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, Tudor Vianu, de asemenea, consider\u0103 c\u0103 motivul \u201eeste partea cea mai general\u0103 a subiectului, adic\u0103 acea \u00eembinare de reprezent\u0103ri, idei, sentimente, tendin\u021be, prin care opere cu un cuprins deosebit se numesc, totu\u0219i, \u00eentre ele, \u00een interorul unei categorii anumite\u201d. Pe de alt\u0103 parte, Tzvetan Todorov vorbe\u0219te despre motive numindu-le teme, iar Wellek \u0219i Warren se refer\u0103 doar la motive.
\n\u00een ceea ce ne prive\u0219te, \u00een abordarea operei lui G. Bacovia, vom considera motivul ca fiind \u201ecea mai mic\u0103 unitate semnificativ\u0103 a textului, spre deosebire de tem\u0103, care reprezint\u0103 unitatea sensurilor diverselor elemente ale operei\u201d (Dic\u021bionar de termeni literari, Ed.Academiei, Bucure\u0219ti, 1976).
\nVolumul de versuri al lui G. Bacovia, Plumb, apare \u00een 1916, este editat de I.Pillat \u0219i este elogiat \u00een Facla de c\u0103tre AI.Macedonski, de\u0219i nu a reprezentat, la momentul respectiv, un eveniment editorial, trec\u00e2nd aproape neobservat, \u00eentr-un moment \u00een care \u021bara se preg\u0103tea s\u0103 intre \u00een r\u0103zboi.
\nDe\u0219i \u00een critica literar\u0103 au existat voci care au apropiat opera lui Bacovia de expresionism (M.Petroveanu, L.UIici), majoritatea criticilor consider\u0103 \u00eenc\u0103 de la apari\u021bia acestui volum ca incontestabil\u0103 apartenen\u021ba sa la simbolism, poetul \u00eensu\u0219i suger\u00e2nd aceasta prin referiri la reprezentan\u021bi majori ai curentului \u00een plan european: Baudelaire, Verlaine, Rollinat, E.A.Poe.
\nOper\u0103 de inspira\u021bie citadin\u0103, crea\u021bia bacovian\u0103 \u00eenglobeaz\u0103 motive specifice simbolismului european: solitudinea, triste\u021bea, amurgul, ploaia, be\u021bia, toamna, parcul solitar, boala, ap\u0103sarea, pustiul, corbii, muzica grav\u0103 etc., aproape omniprezente, \u00eenc\u0103 din titlul unor poezii ca: Amurg de toamn\u0103, Corbii, Nervi de toamn\u0103, Amurg violet, Nevroz\u0103, Sear\u0103 trist\u0103, Oh, amurguri…, Amurg de iarn\u0103, Toamn\u0103, Singur, Plumb de toamn\u0103 etc.
\nAproape pretutindeni o muzic\u0103 evocatoare a st\u0103rilor de suflet, creat\u0103 de fanfar\u0103, clavir, de c\u00e2ntecul \u201ebarbar\u201d al femeii \u00een \u201ecafeneaua goal\u0103\u201d, de caterinc\u0103, goarn\u0103, clopot, talang\u0103, vioar\u0103 etc., \u201esonoriza orice atom\u201d(Largo).
\nDe asemenea, din recuzita simbolist\u0103 trec \u00een poezia bacovian\u0103 sinestezia, accentul pus pe cromatic\u0103, acuitatea senzorial\u0103, dar lipse\u0219te latura exotic\u0103 a curentului. La fel ca marii lirici europeni ale c\u0103ror opere sunt analizate de Hugo Friedrich, Bacovia creeaz\u0103 un univers artistic, \u00een care elementele din realitate nu se reg\u0103sesc \u00eens\u0103 descriptiv, \u201ecu c\u0103ldura proprie unei optici \u0219i unei sensibilit\u0103\u021bi familiare” (H.Friedrich).
\nLumea operei lui Bacovia este catastrofal\u0103, pustie, destr\u0103mat\u0103, dezarticulat\u0103: materia pl\u00e2nge (Lacustr\u0103), \u201ePotop e-napoi \u0219i-nainte” (Decembre); \u201ecadavrele se descompun\u201d (Cuptor), toamna e \u201eputred\u0103\u201d (Nervi de toamn\u0103), totul av\u00e2nd \u201eve\u0219minte funerare de mangal” (Negru). \u201eRealitatea\u201d de aici e nelini\u0219titoare, \u00eenstr\u0103inat\u0103, deformat\u0103, astfel c\u0103 \u0219i opera bacovian\u0103 demonstreaz\u0103 afirma\u021bia lui H. Friedrich, potrivit c\u0103reia \u201edintre cele trei componente posibile ale poeziei lirice – cel al sensibilit\u0103\u021bii, al contempla\u021biei \u0219i al metamorfozei – \u00een poezia modern\u0103 domin\u0103 ultimul\u201d.
\nPoet modern, Bacovia nu-\u0219i exprim\u0103 direct sentimentele, ci se manifest\u0103 ca o inteligen\u021b\u0103 care observ\u0103 \u0219i \u201etraduce” existen\u021ba, lumea, \u00eentr-un limbaj nou, uneori dezarticulat, eliptic (\u201eCarbonizate flori, noian de negru… \/ Sicrie negre, arse, de metal, \/ Negru profund, noian de negru…”), c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 stabileasc\u0103 o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre lumea artei \u0219i cea din afar\u0103, cea real\u0103, r\u0103t\u0103cind \u00eentre aceste dou\u0103 lumi, fiind, dup\u0103 caracterizarea pe care o face poetului, \u00een general, Saint-John Perse, \u201evorbitor a dou\u0103 limbi, \u00eentre lucruri de dou\u0103 ori ascu\u021bite, tu \u00eensu\u021bi o lupt\u0103 \u00eentre tot ce se lupt\u0103, gl\u0103suind \u00eentre multiplele \u00een\u021belesuri, ca unul ce s-a r\u0103t\u0103cit \u00een lupta dintre aripi \u0219i spini\u201d.
\nPoeziile bacoviene sunt extrem de concentrate, at\u00e2t sub aspectul expresiei, c\u00e2t \u0219i sub cel al elementelor care le compun, dar, la oricare ne-am referi, \u00eent\u00e2lnim o hart\u0103 a sufletului s\u0103u tulburat- \u0219i tulbur\u0103tor totodat\u0103. Suferin\u021ba, tema fundamental\u0103 a poeziei bacoviene, e real\u0103, a fiin\u021bei, dar, \u00een acela\u0219i timp, programatic\u0103. Lacustra, de pild\u0103, este un factor simbolist prin care poetul \u00eencearc\u0103 salvarea de aceast\u0103 tr\u0103ire suger\u00e2nd izolare, numai c\u0103 starea depresiv\u0103 nu-l p\u0103r\u0103se\u0219te la g\u00e2ndul acestui spa\u021biu. Toat\u0103 fiin\u021ba, \u00een stare de veghe sau \u00een somn, st\u0103 la p\u00e2nd\u0103.
\nReprezentant al liricii moderne, Bacovia nu ilustreaz\u0103 \u00een crea\u021biile sale ceea ce H.Friedrich nume\u0219te \u201ecategorii pozitive\u201d ale lumii \u0219i ale artei. Acestea sunt apanajul artei anterioare. Pentru a le ilustra, H.Friedrich extrage c\u00e2teva din crea\u021bia lui Goethe: \u201etihn\u0103, bucurie, plenitudine, concordan\u021b\u0103 \u00een iubire”. Arti\u0219tii moderni \u00eens\u0103, vizeaz\u0103 s\u0103 surprind\u0103, s\u0103 \u0219ocheze, poezia modern\u0103 \u201eademene\u0219te \u0219i dezorienteaz\u0103, \u00een acela\u0219i timp\u201d.
\nNervi de toamn\u0103 (\u201eLa toamn\u0103, c\u00e2nd frunza va \u00eeng\u0103lbeni…\u201d], spre exemplu, poezie bacovian\u0103 construit\u0103 ca monolog adresat, \u201eademene\u0219te\u201d prin atmosfera a c\u0103rei for\u021b\u0103 dezolant\u0103 e reliefat\u0103 prin laitmotivul toamnei, prin motivul iubirii, ca spa\u021biu posibil protector (\u201eT\u00e2rziu, \u00een geamul t\u0103u, \u00eencet, cu o moned\u0103 voi suna…”) \u0219i \u201edezorienteaz\u0103\u201d prin aglomerarea de \u201ecategorii negative\u201d: motivul bolii, al ploii ostile a c\u0103rei for\u021b\u0103 descompune materia (\u201etoamna asta ud\u0103” este \u201emai putred\u0103 ca cele ce s-au dus\u201d), dar \u0219i prin utilizarea frecvent\u0103 a verbelor la indicativ viitor, a locu\u021biiunii adverbiale \u201edin nou”, suger\u00e2nd previzibilul, \u00een virtutea experien\u021bei. Aceea\u0219i sugestie a ploii ca agent distructiv al materiei, exprim\u00e2ndu-\u0219i ea \u00eens\u0103\u0219i suferin\u021ba prin pl\u00e2ns, poten\u021beaz\u0103 spaima materializat\u0103 \u00een claustrofobie pentru c\u0103 apa erodeaz\u0103 \u0219i \u00eel erodeaz\u0103 l\u0103untric.
\n\u00een prefa\u021ba la lucrarea citat\u0103 a lui H.Friedrich (Hugo Friedrich \u0219i poezia ca diferen\u021b\u0103 radical\u0103), profesorul Mircea Martin \u00ee\u0219i exprim\u0103 regretul c\u0103 autorul acestui studiu extraordinar de valoros nu a cunoscut poezia rom\u00e2neasc\u0103 pentru c\u0103 \u201epoe\u021bii rom\u00e2ni \u0219i-ar fi g\u0103sit cu siguran\u021b\u0103 un loc \u00een cartea sa\u201d de vreme ce \u201ec\u00e2nd cite\u0219ti o fraz\u0103 ca aceasta Sintaxa se dezarticuleaz\u0103 sau se reduce la predicate nominale voit primitive… ai impresia c\u0103 ea a fost inspirat\u0103 de poemele bacoviene\u201d. Acela\u0219i sentiment \u00eel putem avea de-a lungul \u00eentregului studiu. Enumerarea categoriilor negative identificate, de exemplu, \u00een poezia lui Lautreamont, pare a fi rezultatul studierii operei lui G.Bacovia: \u201espaime, tulbur\u0103ri, \u00eenjosiri, grimase, domina\u021bia excep\u021biei \u0219i a straniului, obscuritate, fantezie scormonitoare, tenebre \u0219i \u00eentuneric, sf\u00e2\u0219ieri \u00een extreme, atrac\u021bia spre neant”.
\nComparabil\u0103 cu La Charogne de Ch.Baudelaire \u0219i apropiat\u0103 de texte ale lui Maurice Rollinat, poezia Cuptor cuprinde multe dintre categoriile de mai sus. Adres\u00e2ndu-se iubitei, eul liric \u201edescrie\u201d, aparent teatral, artificial, atmosfera tulbur\u0103toare generat\u0103 de invazia mor\u021bii \u00een ora\u0219. Motivul mor\u021bii, al caniculei ucig\u0103toate, al parfumurilor tari compun imaginea unui univers agoniz\u00e2nd, \u00een care nu numai \u201ecadavrele se descompun\u201d, ci \u0219i \u201eCei vii se mi\u0219c\u0103 \u0219i ei descompu\u0219i, \/ Cu lutul de c\u0103ldur\u0103 asudat…\u201d
\nAsemenea imagini nu surit \u00eens\u0103 \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 exprime dezastrul sufletesc, nefiind prezentate \u201edepreciativ\u201d. Enun\u021barea lor ca o cronic\u0103 pare a-i da eului liric o stare de \u00eenc\u00e2ntare abia re\u021binut\u0103, chiar de euforie. A\u0219a poate fi citit\u0103 ultima strof\u0103 a poeziei Cuptor \u0219i nu ca imagine a necesit\u0103\u021bii izol\u0103rii de macabru: \u201eToarn\u0103 pe covoare parfume tari, \/ Adu roze pe tine s\u0103 le pun: \/ Sunt c\u00e2\u021biva mor\u021bi \u00een ora\u0219, iubito, \/ \u0218i-ncet cadavrele se descompun”. Se pot recunoa\u0219te \u0219i \u00een aceste versuri o seam\u0103 de categorii negative: \u201edezorientare, destr\u0103marea celor obi\u0219nuite, ordine pierdut\u0103, incoeren\u021b\u0103, fragmentarism, reversibilitate, stil asociativ, poezie depoetizat\u0103, imagini t\u0103ioase, repeziciune brutal\u0103, dislocare, optic\u0103 astigmatic\u0103, \u00eenstr\u0103inare…\u201d
\nAstigmatismul este vizibil cel pu\u021bin \u00een toate poeziile care fac obiectul r\u00e2ndurilor de fa\u021b\u0103. \u00een Decembre, spre exemplu,, c\u0103derea continu\u0103 a z\u0103pezii, pe fondul lecturii a \u201eceva de la poluri\u201d, determin\u0103 alunecarea g\u00e2ndului spre posibilitatea extinc\u021biei: \u201e\u0218i ning\u0103… z\u0103pada ne-ngroape”.
\nHiperbolizarea z\u0103pezii c\u0103z\u00eend nu mai creeaz\u0103 imagini pitore\u0219ti ca, de pild\u0103, \u00een opera lui V.AIecsandri, unde \u201edoritul soare \/ Str\u0103luce\u0219te \u0219i dizmiard\u0103 oceanul de ninsoare\u201d (Iarna), ci-i izoleaz\u0103 pe \u00eendr\u0103gosti\u021bi, \u00een mijlocul unui univers apocaliptic: \u201ePotop e-napoi \u0219i-nainte”, determin\u00e2ndu-i s\u0103 se \u00eenchid\u0103 \u00eentr-un timp interior, \u00een care salvarea este \u00eentrev\u0103zut\u0103 \u00een actul cultural: \u201eTe uit\u0103 cum ninge decembre, \/ Nu r\u00e2de… cite\u0219te-nainte”. Imaginile poetice, traduc\u00e2nd un con\u021binut sufletesc, sunt oximoronice: \u201eE ziu\u0103 \u0219i ce \u00eentuneric..,”
\nRuptura cu lumea, sugerat\u0103 prin aceast\u0103 izolare impus\u0103 de potopul z\u0103pezii nu este \u00eens\u0103 total\u0103. Ur\u00e2tul din afar\u0103, negativul, devine atr\u0103g\u0103tor: \u201e\u0218i m\u00e2n\u0103 fotoliul spre sob\u0103, \/ La horn s\u0103 ascult vijelia, \/ Sau
\nzilele mele – tot una\u201d, mai ales c\u0103 \u00een tumultul de
\nafar\u0103 se poate citi propria vijelie din suflet.
\nAceea\u0219i fascina\u021bie a repulsivului se remarc\u0103 \u0219i \u00een
\nNegru, prin reluarea exasperant\u0103 a sintagmei-
\nlaitmotiv \u201enoian de negru\u201d \u0219i prin \u00eencununarea ei \u00een
\nversul-refren \u201eNegru profund, noian de negru…\u201d,
\npunctele de suspensie suger\u00e2nd continuitatea
\nacestei st\u0103ri de nivelare prin ardere p\u00e2n\u0103 la
\ncarbonizare.
\nAprecierile lui H.Friedrich referitoare la poezia lui
\nBaudelaire pot fi transferate \u0219i asupra poeziei
\nbacoviene: \u201econceptul de modernitate mai are \u0219i o
\nalt\u0103 latur\u0103. E disonant, transform\u00e2nd totodat\u0103
\nnegativul \u00een surs\u0103 de fascina\u021bie. Mizerabilul,
\ndec\u0103zutul, r\u0103ul, nocturnul, artificialul ofer\u0103 excitative*
\nce-\u0219i revendic\u0103 receptarea poetic\u0103\u201d. Un singur
\ncuv\u00e2nt, de pild\u0103, \u201enegru\u201d, din poezia citat\u0103 este un
\nunivers. Totul poate fi descoperit \u00een el: \u0219i disonan\u021b\u0103,
\n\u0219i mizerie, \u0219i r\u0103u, \u0219i nocturn, \u0219i artificial…
\nCategorii negative, asemenea celor identificate
\nde H. Friedrich \u00een lirica modern\u0103 european\u0103,
\ndescoper\u0103 I. Caraion, pornind de la poezia
\nbacovian\u0103, pe care le nume\u0219te \u201edominante
\nbacoviene\u201d: \u201er\u00e2sul \u0219i pl\u00e2nsul, starea planului \u00eenclinat,
\nne\u00eentrerupta agita\u021bie, obsesia mor\u021bii, frica de via\u021b\u0103,
\nabulia, ve\u0219nicul du-te-vino, ponderea senza\u021biilor
\nsonore \u0219i optice, caseta cu tremure, vibra\u021bii, tres\u0103riri,
\nd\u00e2rd\u00e2ieli \u0219i alarme, \u00eenc\u0103rcatul deviz al buletinelor
\nmeteorologice, statismul, \u00eempietrirea, dar \u0219i
\ntrep\u0103darea steril\u0103, z\u0103p\u0103citoare, absurd\u0103, autismul,
\ndar \u0219i turuiala \u00een vid, a\u0219teptarea \u0219i nea\u0219teptarea,
\nsarcasmul, renun\u021bul, mizantropia, nebunia, \u00een sf\u00e2r\u0219it,
\nartele \u0219i \u00eendeosebi muzica…”
\nDup\u0103 cum ar\u0103tam mai sus, poezia bacovian\u0103
\nexprim\u0103 o continu\u0103 suferin\u021b\u0103 \u0219i, totodat\u0103, o voluptate
\na contempl\u0103rii ei: \u201e\u0218i parc\u0103 dorm pe sc\u00e2nduri ude, \/
\n\u00een spate m\u0103 izbe\u0219te-un val”. La acestea se mai pot
\nad\u0103uga ascultatul vijeliei (Decembre), \u201eamorul
\nfumeg\u00e2nd\u201d (Negru), \u201espaima nop\u021bii”, cu certitudinea
\ndezarticul\u0103rii suflete\u0219ti viitoare, c\u00e2nd va \u201erepeta c\u0103
\nanii trec mereu mai greu \u0219i mai brutal” (Nervi de
\ntoamn\u0103).
\nAcela\u0219i I. Caraion mai remarc\u0103 o dedublare a
\npoetului: \u201eEl ar suferi dac\u0103 n-ar mai suferi. Ca-n
\nmasochism\u201d. \u0218i chiar retorismul pe care-l practic\u0103 e
\nunul \u201eduplicitar, al exhib\u0103rii st\u0103rilor deficitare,
\ninhibate. E frustrat, \u00eens\u0103 \u00ee\u0219i \u021bip\u0103 frustrarea […] \u0218i el
\nsufer\u0103. El sufer\u0103, – dar vrea s\u0103 se \u0219tie c\u0103 sufer\u0103 \u0219i
\nc\u0103 se \u0219tie c\u0103 se \u0219tie aceasta\u201d.
\nFantezia lui G. Bacovia st\u0103 nu \u00een aglomerarea de
\nelemente, ci \u00een atribuirea, \u00een acela\u0219i context sau \u00een
\ncontexte diferite, a unor semnifica\u021bii multiple unui
\nnum\u0103r redus de cuvinte. Lumea lui este auster\u0103.
\nCh. Baudelaire afirma c\u0103 \u201epoetul este inteligen\u021ba
\nsuprem\u0103 \u0219i fantezia este cea mai \u0219tiin\u021bific\u0103 dintre
\ntoate facult\u0103\u021bile\u201d \u0219i tot el adaug\u0103 c\u0103 \u201epentru a
\np\u0103trunde \u00een sufletul unui poet, trebuie s\u0103 c\u0103ut\u0103m \u00een
\nopera lui cuvintele care apar cel mai frecvent.
\nCuv\u00e2ntul va traduce obsesia\u201d. \u00een lumina acestor <\nafirma\u021bii, opera poetului rom\u00e2n ar fi a unui \u201edisperat \ncu at\u00e2t mai nefericit, cu c\u00e2t avea luciditatea st\u0103rii lui \nirezolvabile\u201d (I. Caraion).\nUn motiv recurent \u00een poeziile bacoviene citate \u00een\naceste r\u00e2nduri este cel al apei, care se reg\u0103se\u0219te\nsub o form\u0103 sau alta (ploaie, z\u0103pad\u0103, moin\u0103 etc.). Se\npoate astfel vorbi despre ceea ce Gatston Bachelard\nnume\u0219te o \u201etragic\u0103 chemare a apelor\u201d.\nAstfel, \u00een Lacustr\u0103, ploaia este pl\u00e2nsul materiei,\niar refugiul \u00een trecut devine zadarnic, din moment ce\n\u00eentre prezent \u0219i epocile imemoriale se afl\u0103 \u201eun gol\nistoric\u201d, d\u00e2nd sentimentul c\u0103 \u201ePe-acelea\u0219i vremuri\nm\u0103 g\u0103sesc\u201d, dac\u0103 r\u0103ul nu este o apari\u021bie accidental\u0103,\nci o manifestare perpetu\u0103 care genereaz\u0103 ispita\nmor\u021bii. De asemenea, Decembre aduce apa sub\nforma z\u0103pezii, care invadeaz\u0103 \u0219i izoleaz\u0103, iar\nindicativul prezent al verbelor creeaz\u0103 senza\u021bia de\nnesf\u00e2r\u0219ire. \u201eTe uit\u0103 cum ninge decembre\u201d. La fel, viii,\n\u00een Cuptor, au \u201elutul de c\u0103ldur\u0103 asudat\u201d, iar, \u00een Nervi\nde toamn\u0103, ploaia face \u201etoamna asta, mai putred\u0103 ca\ncele ce s-au dus\u201d, \u00een timp ce, \u00een Negru, ploaia este\nsublim\u0103, amestecat\u0103 cu \u201eparfum de pene arse\u201d.\nObsesia apei este evident\u0103 \u00een opera lui Bacovia.\nObserva\u021biile lui G.Bachelard explic\u0103 aceasta:\n\u201eFiecare dintre elemente \u00ee\u0219i are propria lui dizolvare,\np\u0103m\u00e2ntul are praful s\u0103u, focul are fumul s\u0103u. Apa\ndizolva mai complet. Ea ne ajut\u0103 s\u0103 murim total\u201d.\nUn alt motiv-obsesie al crea\u021biei bacoviene este\nnoaptea, manifestare a devast\u0103rii suflete\u0219ti, ca si\ncele de mai sus. \u00een Lacustr\u0103, coexist\u0103 sugestia\ninfinitului, a triste\u021bii, a suferin\u021bei \u0219i chiar a vidului.\nZiua, \u00een Decembre, e invadat\u0103 de \u00eentuneric, iar\nnegrul, poate fi descifrat \u0219i ca o hiperbolizare a\nnop\u021bii. Mesajul adus iubitei, \u00een Nervi de toamn\u0103, e\nproiectat, de asemenea, \u00een noapte: \u201eLa geamul t\u0103u,\n\u00een spaima nop\u021bii...\u201d\nPoezia bacovian\u0103 e deconcertant\u0103. Motivul\nnevrozei, omniprezent, explicit sau implicit, sus\u021bine\nacest efect. \u00een Lacustr\u0103, prezen\u021ba nevrozei este\nimplicit\u0103: omul st\u0103 cu toate sim\u021burile la p\u00e2nd\u0103, starea\nde \u00eencordare nevrotic\u0103 fiind sugerat\u0103 prin cuvinte ca\n\u201etresar\u201d, \u201emi se pare\u201d, \u201esimt\u201d. Starea de disconfort se\nexprim\u0103 metaforic \u00een Decembre prin \u201evijelia\u201d care\nune\u0219te spa\u021biul protector \u2014 casa iubitei \u2014 cu exteriorul.\nO sugestie a nelini\u0219tii poate fi \u00een Negru vibrarea\n\u201esc\u00e2nteilor de vis\", dar ar fi, poate, \u0219i o speran\u021b\u0103\nvag\u0103 de evadare dintr-un spa\u021biu \u00een care\nhipersensibilitatea poetului detecteaz\u0103 continuu\nfactori de stres, generatori de \u201enervi de toamn\u0103\u201d sau\n\u201ede prim\u0103var\u0103\u201d, de \u201eplumb de iarn\u0103\u201d, \u201ede toamn\u0103\u201d,\noricum, provoac\u0103 degradarea, pulverizarea\ninterioar\u0103, p\u00e2n\u0103 ce \u201eVa r\u0103t\u0103ci, alcoolizat, apoi, \u00een\nnoapte, un schelet...\u201d\nNevroza, ipostaz\u0103 a motivului bolii, ca form\u0103 a\ndescompunerii omului \u0219i a naturii, se manifest\u0103 \u00een\nfelurite fa\u021bete, de la ftizie, alcoolism \u0219i p\u00e2n\u0103 la\nputrefac\u021bia \u00eentregii naturi, perspectiv\u0103 a unei\nsensibilit\u0103\u021bi exacerbate de o \u201einteligen\u021b\u0103 senzorial\u0103\",\ncare d\u0103 posibilitatea transform\u0103rii visului \u00een realitate\nsau transfer\u0103rii coordonatelor visului c\u00e2te realitate.\nA\u0219adar, crea\u021bia lui Bacovia, asemenea celor\nanalizate de H. Friedrich, aduce imaginea unei lumi\ndisonante, impresie indus\u0103 de interac\u021biunea dintre\ninteligibilitate \u0219i fascina\u021bie. De\u0219i profesorul romanist\nde la Freiburg im Breisgau nu se refer\u0103 la crea\u021bia poetului rom\u00e2n, atunci c\u00e2nd vorbe\u0219te despre \u201elirica alogic\u0103 a formelor libere\", despre \u201elirica intelectualit\u0103\u021bii \u0219i a austerit\u0103\u021bii formelor\", despre complexitatea conceptului de modernism sau despre \u201eun sens suspendat, nedefinit, al c\u0103rui caracter enigmatic rezid\u0103 mai pu\u021bin \u00een semnifica\u021biile nucleelor lexicale dec\u00e2t \u00een for\u021bele lor sonore \u0219i \u00een zonele lor semantice marginale\u201d sau chiar despre \u201eo liric\u0103 ce va renun\u021ba treptat \u00een favoarea for\u021belor magice ale sunetului, la ordinea obiectiv\u0103, logic\u0103, afectiv\u0103 \u0219i chiar gramatical\u0103, intercept\u00e2nd din impulsurile cuv\u00e2ntului con\u021binuturi inaccesibile unei reflec\u021bii metodice\", observa\u021biile lui pot fi sus\u021binute prin opera poetului rom\u00e2n, demonstr\u00e2nd \u0219i astfel c\u0103 poezia noastr\u0103 este comparabil\u0103 cu lirica modern\u0103 european\u0103, exprim\u00e2nd, printre altele, \u201enedeterminarea prin cuvinte determinative, complexitatea prin propozi\u021bii simple, nemotivarea printr-un motiv (sau invers), neraportarea printr-o raportare (sau invers), spa\u021biul sau atemporalitatea prin denumiri temporale, abstractul prin faptele magice ale cuv\u00e2ntului, arbitrarul con\u021binutului prin forme severe, imaginea invizibilului prin elemente senzoriale ale imaginii\u201d.\n\n
\nGEORGE BACOVIA<\/strong><\/p>\n

Estetic urban<\/strong><\/p>\n

Ora\u0219ul seara…
\n\u0218antiere \u00een repaos.
\n\u0218i firme scrise
\nDin becuri \u00eenstelate.<\/p>\n

Ora\u0219ul seara…
\nPe o pia\u021b\u0103
\nCu sclipiri de fier
\nClaxon, armonic, a sunat.<\/p>\n

Foburgul
\nCu bachice dorin\u021bi,
\n\u0218i cuget\u0103ri
\nDe opere v\u0103zute.<\/p>\n

Ora\u0219ul, seara…
\nDin statica uit\u0103rii, –
\nDestul frumos,
\nDestul departe.<\/p>\n


\nGheorghi\u021b\u0103 Dr\u0103ghici<\/strong><\/p>\n

C\u0103l\u0103torie<\/strong><\/p>\n

Vaporul meu
\nc\u0103l\u0103tore\u0219te de pl\u0103cere
\npe valuri, pe c\u00e2mpuri \u0219i pe pietre
\nv\u00e2sle\u0219te singur – un nebun –
\np\u00e2n\u0103-n ad\u00e2ncuri
\npietruite cu cenu\u0219\u0103,
\nunde apar,
\nca \u00eentr-un p\u00e2ntec de fantom\u0103,
\nsirene s\u0103-l salute.<\/p>\n

Vaporul meu
\nc\u0103l\u0103tore\u0219te de pl\u0103cere
\nprintre epave ruginite,
\nprintre cor\u0103bii f\u0103r\u0103 p\u00e2nze \u0219i printre
\naste minuni din lumea cea nou\u0103
\nel nu-\u0219i \u00eentoarce prora
\n– ve\u0219m\u00e2nt pe care dorm adesea –
\nspre limesul albastru<\/p>\n

Vaporul meu c\u0103l\u0103tore\u0219te…<\/p>\n


\nMitul crea\u021biei<\/strong><\/p>\n

Comori furate din p\u0103m\u00e2nturi
\nsunt azi
\nacei neferici\u021bi stejari cu
\nscoar\u021ba roas\u0103-n cotul nop\u021bii,
\nc\u00e2nd nasc din glasul lor
\npoetul<\/p>\n

Dorin\u021be smulse dintr-un
\npapirus r\u0103stignit pe
\nbra\u021bul unui templu
\ndau via\u021b\u0103 azi
\npoetului<\/p>\n

El nu creeaz\u0103 mituri
\n\u0219i nici iubiri
\nal c\u0103ror trist sf\u00e2r\u0219it
\nr\u0103pune mii de \u00eengeri
\nPoetul e creat<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

IONEL NECULA Triptic pentru \u0218tefan Zeletin (prima parte) Dintre scriitorii rom\u00e2ni ap\u0103ru\u021bi \u00een diorama spiritului rom\u00e2nesc din intervalul celor dou\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22441"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22441"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22441\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22443,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22441\/revisions\/22443"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22441"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22441"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22441"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}