{"id":22426,"date":"2024-01-12T01:59:00","date_gmt":"2024-01-11T22:59:00","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22426"},"modified":"2024-01-12T01:59:00","modified_gmt":"2024-01-11T22:59:00","slug":"spatii-culturale-nr-5-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22426","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 5 (4)"},"content":{"rendered":"

DIANA VRABIE<\/strong>
\n\"\"

SUB ZODIA STELELOR
\nR\u0102T\u0102CITOARE<\/strong><\/p>\n

Ce are a le mul\u021bumi Europa evreilor? – Multe,
\nbune \u0219i rele \u0219i, mai ales, un lucru \u021bine \u0219i de bine
\n\u0219i de r\u0103u: stilul grandios \u00een moral\u0103, maiestatea \u0219i
\noroarea nesf\u00eer\u0219itelor semnifica\u021bii, sublimul \u0219i
\n\u00eentregul romantism ai \u00eendoielilor morale \u0219i,
\nnecesarmente, acea atr\u0103g\u0103toare, \u00een\u0219el\u0103toare \u0219i
\naleas\u0103 parte a acelui miraj, a acelei seduc\u021bii a
\nvie\u021bii \u00een al c\u0103rui reflex t\u00eerziu arde ast\u0103zi cerul
\nculturii noastre europene, arde cerul ei de sear\u0103
\n\u2014 poate deja stins. Pentru aceasta, noi arti\u0219tii,
\nprintre spectatori \u0219i filozofi, le s\u00eentem evreilor
\nrecunosc\u0103tori.
\n(Fr. Nietzsche, Dincolo de bine \u0219i de r\u0103u)
\nLa sf\u00eer\u0219itul anilor\u201920, Rom\u00e2nia Mare era o (ar\u0103 \u00een
\ncare minorit\u0103\u021bile na\u021bionale, inclusiv evreii,
\nreprezentau, dup\u0103 calcule aproximative, mai mult de
\n25% din popula\u021bie. \u00een asemenea condi\u021bii, problema
\nevreiasc\u0103 dob\u00eendea pe alocuri accente stridente \u0219i
\nchiar provocatoare. Dar apari\u021bia problemei evreie\u0219ti
\n\u00een Rom\u00e2nia \u0219i, implicit, \u00eenceputurile antisemitismului
\npolitic \u0219i doctrinar dateaz\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul
\nsecolului al XlX-lea, c\u00eend prezen\u021ba evreilor la sate, ca
\narenda\u0219i \u0219i c\u00eerciumari era considerat\u0103 drept cauza
\ndegrad\u0103rii vie\u021bii rurale. Argumentele economice vor fi
\n\u00eent\u0103rite \u0219i vehiculate, mai ales de c\u0103tre unii scriitori,
\nprintre care \u0219i B.P. Hasdeu, care \u021binea s\u0103
\neviden\u021bieze unele tr\u0103s\u0103turile negative ale evreilor,
\nprintre care \u201eparazitism, necinste, ostilitate fa\u021b\u0103 de
\ncelelalte popoare, absen\u021ba patriotismului\u201d(1). Dup\u0103
\n1880, antisemitismul va deveni \u00een Rom\u00e2nia un
\nfenomen social \u0219i politic curent, ca dup\u0103 primul
\nr\u0103zboi mondial, c\u00eend are loc \u00eencet\u0103\u021benirea tuturor
\nevreilor n\u0103scu\u021bi \u00een Rom\u00e2nia \u0219i a celor care au
\nparticipat \u00een r\u0103zboi \u00een armata rom\u00e2n\u0103, conform
\nConstitu\u021biei din 1919, mi\u0219carea antisemit\u0103 s\u0103 ating\u0103
\no cot\u0103 f\u0103r\u0103 precedent. N. lorga, \u00een str\u00eens\u0103 asocia\u021bie
\ncu A.C. Cuza, se va angaja \u00eentr-o foarte energic\u0103
\nactivitate publicistic\u0103 \u0219i politic\u0103, de tendin\u021b\u0103
\ninstaurarea comunismului \u00een Rom\u00e2nia. Datorit\u0103 prigoanei rasiste din timpul r\u0103zboiului majoritatea evreilor vor intra, \u00eentr-adev\u0103r, pe f\u0103ga\u0219ul orient\u0103rii de st\u00eenga: I. Ludo, Marcel Bresla\u0219u, Al. Jar, Ion C\u0103lug\u0103ru \u0219. a. A\u0219a se explic\u0103 \u0219i colaborarea multor scriitori evrei, printre care \u0219i Felix Aderca, la ultima serie a \u201eCuv\u00eentului liber\u201d, din anii\u201930, cea mai angajat\u0103 pe linia kominternului5. Aderarea la comunism a celor mai mul\u021bi scriitori rom\u00e2ni evrei poate fi explicat\u0103 prin faptul c\u0103, suport\u00eend \u00een anii r\u0103zboiului \u0219i \u00een cei dinainte efectele persecu\u021biei rasiale, ei \u00ee\u0219i legaser\u0103 toate speran\u021bele de ideologia comunist\u0103, singura la acea etap\u0103, care se suprapunea peste fascism.
\nDup\u0103 r\u0103zboi, prezen\u021ba evreilor \u00een pres\u0103 \u0219i \u00een toate sferele culturii devenise o realitate evident\u0103. P\u0103trunderea evreilor \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 punea, cum bine observ\u0103 Leon Volovici6, ideologilor na\u021bionalismului o problem\u0103 grav\u0103: perspectiva \u201eiudaiz\u0103rii\u201d culturale \u0219i spirituale. De studierea am\u0103nun\u021bit\u0103 a fenomenului de \u201eiudaizare\u201d a literaturii rom\u00e2ne s-au ocupat Nicolae Ro\u0219u \u0219i Nicolae Davidescu, care ajungeau la un moment dat la concluzia c\u0103 alterarea culturii moderne se datoreaz\u0103 exclusiv influen\u021bei semite?. \u00een urma argumentelor aduse de cei doi, m\u0103sura elimin\u0103rii evreilor din cultura rom\u00e2n\u0103 se impunea de la sine. \u00een acela\u0219i timp, E. Lovinescu \u0219i G. C\u0103linescu, cei mai importan\u021bi critici rom\u00e2ni din perioada interbelic\u0103, se situeaz\u0103 de partea cealalt\u0103 a baricadei. Din 1919, \u00een jurul \u201eSbur\u0103torului\u201d lovinescian s-au grupat majoritatea scriitorilor evrei, printre care F. Aderca, Ury Benador, Virgiliu Monda, Cella Serghi, Sorana Gurian, Max Blecher, Al. Robot, Isac Peltz, Oscar Lemnaru, Sanda Movil\u0103, Camil Baltazar, \u0219. a. \u00een cazul multora dintre ei devine dificil de imaginat afirmarea literar\u0103 f\u0103r\u0103 sprijinul \u0219i autoritatea interpret\u0103rilor marelui critic. Mentorul \u201eSbur\u0103torului\u201d le va defini profilul \u0219i \u00eei va \u201elansa\u201d ca scriitori rom\u00e2ni, \u00een Memorii, criticul adun\u0103 \u00eentr-un singur capitol portretele scriitorilor evrei pe care i-a cunoscut pornind de la descoperirea unor \u201eelemente de psihologie evreiasc\u0103\u201d. Modelul scriitorului evreu rom\u00e2n este Felix Aderca, c\u0103ruia E. Lovinescu \u00eei face un portret remarcabil prin subtilitatea nuan\u021belor surprinse: lombrozian \u00eenc\u0103 din \u0219coal\u0103, simbolist aprig din mahalaua Craiovei, bol\u0219evic din moment ce se impune bol\u0219evismul, \u201esportiv al tuturor inven\u021biilor tehnice, frenetic al radiofaniei\u201d, \u201ecentru al unei roze a v\u00eenturilor, scoic\u0103 plin\u0103 de rumoarea continentelor, receptacol al tuturor mi\u0219c\u0103rilor din circumvolu\u021biunile creierului omenesc\u201d8.
\nTot dintr-o perspectiv\u0103 estetic\u0103, dar cu o mai pronun\u021bat\u0103 afirmare a etnicului \u0219i a \u201erasei\u201d \u00een literatur\u0103 s\u00eent inclu\u0219i scriitorii evrei \u00een magistrala istorie a literaturii rom\u00e2ne a lui G. C\u0103linescu. Criticul a dat dovad\u0103 de mult\u0103 temeritate, incluz\u00eend un num\u0103r impresionant de scriitori evrei \u00eentr-o sintez\u0103 fundamental\u0103, ap\u0103rut\u0103 \u00een perioada c\u00eend statul rom\u00e2n punea \u00een aplicare m\u0103surile cele mai drastice de reprimare a evreilor. Presa de dreapta a \u00eent\u00eempinat Istoria literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00een\u0103 \u00een prezent cu o violen\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 egal \u00een via\u021ba cultural\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, acuz\u00eend-o c\u0103 acord\u0103 loc \u0219i aten\u021bie scriitorilor evrei, \u0219i etichet\u00eend-o, \u00een consecin\u021b\u0103, drept filosemit\u0103. In realitate, G. C\u0103linescu, care se afla, de altfel, mereu \u00een disput\u0103 cu mentalitatea \u201eireductibil\u0103\u201d a scriitorilor evrei, \u00eencercase o istorie literar\u0103 cuprinz\u0103toare, de mare atitudine, aplic\u00eend cu consecven\u021b\u0103 o unic\u0103 optic\u0103 tuturor scriitorilor9. Mai mult dec\u00eet \u00een studiile critice ale lui E. Lovinescu, portretele scriitorilor evrei constituie la G. C\u0103linescu ilustr\u0103ri ale specificului evreiesc. Astfel, comportamentul eroului lui Mihail Sebastian din romanul De dou\u0103 mii de ani \u00een fa\u021ba unor manifest\u0103ri antisemite, observ\u0103 criticul, \u201edovede\u0219te sensibilitatea exagerat\u0103 a evreului, pl\u0103cerea de a se sim\u021bi victim\u0103, incapacitatea lui congenital\u0103 de a concepe lupta cu toate riscurile ei\u201d10. Ar fi mai apoi de men\u021bionat \u0219i acele tr\u0103s\u0103turi ale \u201erasei\u201d relevate de G. C\u0103linescu \u0219i luate ca elemente de raportare c\u00eend vrea s\u0103 defineasc\u0103, \u00een capitolul final, \u201especificul na\u021bional\u201d. Criticul consider\u0103 c\u0103 amestecul de elemente str\u0103ine \u00een crea\u021bia na\u021bional\u0103, \u00een propor\u021bie redus\u0103, este binevenit: \u201eun alogen poate s\u0103 ne \u00eembog\u0103\u021beasc\u0103 sufletul\u201d. Concluzia este extins\u0103 \u0219i asupra contribu\u021biei evreilor la dezvoltarea culturii rom\u00e2ne. \u00een opinia lui G. C\u0103linescu, evreii \u201efac puntea de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre na\u021bional \u0219i universal\u201d, s\u00eent \u201etotdeauna informa\u021bi, colportori de lucrurile cele mai noi, anticlasici\u0219ti, moderni\u0219ti, agita\u021bi de probleme”, compens\u00eend \u201einer\u021bia tradi\u021biei\u201d \u0219i f\u0103c\u00eend-o \u201es\u0103 se revizuiasc\u0103”(11). \u00centr- adev\u0103r, modernismul rom\u00e2nesc, \u00een special \u00een zonele curentului avangardei, i-a avut printre exponen\u021bii cei mai activi pe evrei (nu doar \u00een literatur\u0103, ci \u0219i \u00een artele plastice). Tot G. C\u0103linescu observa \u00eens\u0103 c\u0103 exist\u0103 \u0219i o serie de scriitori evrei ata\u0219a\u021bi de arhaic \u0219i de \u201eneao\u0219”, din \u201edorin\u021ba sincer\u0103 de asimilare”, printre care \u00eei citeaz\u0103 pe Mozes Gaster, Laz\u0103r \u0218\u0103ineanu, Ion Aurel Candrea.
\nScriitorii rom\u00e2ni evrei au dat culturii noastre nume de rezonan\u021b\u0103 mondial\u0103, ce aveau s\u0103 constituie un ferment de deschidere european\u0103. Este cazul s\u0103 fie reamintite meritele evreilor la dezvoltarea culturii rom\u00e2ne\u0219ti \u00eenainte \u0219i chiar dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial. Astfel, printre renumi\u021bii autori de dic\u021bionare \u0219i istorici ai limbii, etnologi, filozofi \u0219i marii lingvi\u0219ti \u00eentemeietori se num\u0103r\u0103 Haim Tiktin, Laz\u0103r \u0218\u0103ineanu, Mozes Gaster, Ion Aurel Candrea, Alexandru Graur, Jacques Byck, lancu Fischer \u0219. a. Avangarda a fost str\u0103lucit ilustrat\u0103 de Tristan Tzara, llarie Voronca, Victor Brauner, Marcel lancu, Gherasim Luca, Sa\u0219a Pan\u0103 \u0219. a. De asemenea, literele rom\u00e2ne\u0219ti s\u00eent onorate de prozatori \u0219i critici literari ca Ion Triviale, Henric Sanielevici, C. Dobrogeanu-Gherea, Petre Solomon, Ronetti- Roman, Miron Grindea, leronim \u0218erbu, Eugen Relgis, Jacques G. Costin, D. lacobescu, Emil Dorian, Tudor Vianu, Camil Baltazar, F. Aderca, Mihail Sebastian, H. Bonciu, I. Peltz, Ion C\u0103lug\u0103ru, Ury Benador, F. Brunea-Fox, Sergiu Dan, Sorana Gurian, Cella Serghi, Al. Robot \u0219i at\u00ee\u021bia al\u021bii, care prin scrierile lor au contribuit la dezvoltarea literaturii rom\u00e2ne. Acestor personalit\u0103\u021bi li se adaug\u0103 prin ce au
\nscris \u00een rom\u00e2ne\u0219te, B. Fundoianu (ucis \u00een lag\u0103rele
\nnaziste) \u0219i Paul Celan cu ambii p\u0103rin\u021bi mor\u021bi la
\nAuschwitz, dar \u0219i numero\u0219ii gazetari din sfera
\npublicisticii de atitudine, inclusiv intelectual\u0103, printre
\ncare se num\u0103r\u0103 cronicarul dramatic Emil D. Fagure,
\neditorialist B. Br\u0103ni\u0219teanu, cronicarul-reporter Liviu
\nFloda, referentul Isaia R\u0103c\u0103ciuni, Leon Feraru. Un
\nincontestabil merit cultural le revine evreilor \u00een
\ndomeniul criticii \u0219i istoriei literare. Ramil Portnoi,
\nscriitor evreu din Basarabia, valorific\u0103 opera lui Mihai
\nEminescu \u00een \u00eemprejur\u0103ri proletcultiste. Efim Levit se
\n\u00eengrije\u0219te \u0219i valorific\u0103 scrierile lui Alexei Mateevici,
\nGh. Asachi, Alecu Russo(12). Aria poate fi extins\u0103 la
\nNorman Manea, Mihail Petroveanu, unul dintre primii
\nautori ai unei monografii despre Bacovia, Nina
\nCassian \u0219i Maria Banu\u0219, dramaturgii Alexandru
\nMirodan \u0219i D. Solomon, criticul S. Damian, exilat mai
\nbine de dou\u0103 decenii la Heidelberg, Zigu Ornea,
\nerudit al publicisticii literaturii rom\u00e2ne interbelice,
\nprecum \u0219i Ov. S. Crohm\u0103lniceanu, Henri Zalis,
\nteoreticianul naturalismului rom\u00e2nesc \u00een proz\u0103, losif
\nSava, Leon Volovici \u0219. a. Srul (Israel) Bronstein,
\nlacob lachir-L\u0103pu\u0219neanu, Aizic Raboi, David Sel\u021ber,
\nIhil \u0218raibman, Motl Sac\u021bier s\u00eent doar c\u00eeteva nume
\nreprezentative, apar\u021bin\u00eend scriitorilor evrei de etnie
\nrom\u00e2n\u0103 din Basarabia care au contribuit la
\ndezvoltarea literaturii din acest \u021binut.
\nSimpla evocare a acestor nume de scriitori pare
\na vorbi prin ea \u00eens\u0103\u0219i despre \u00eensemn\u0103tatea
\ncontribu\u021biei etnicilor evrei la dezvoltarea literaturii
\nrom\u00e2ne. Scrierile lor \u00eenregistreaz\u0103 unele note
\ncomune, al\u0103turi de care transpar \u0219i o serie de
\ntr\u0103s\u0103turi care \u00eei individualizeaz\u0103 pe fiecare. Meritul
\nacestor scrieri deriv\u0103, \u00een primul r\u00eend, din faptul c\u0103 au
\n\u00eembog\u0103\u021bit tematic literatura rom\u00e2n\u0103, prin evocarea
\nunei lumi caracteristice. Astfel, I. Peltz, \u00een Calea
\nV\u0103c\u0103re\u0219ti sau \u00een Foc \u00een Hanul cu tei, Ion C\u0103lug\u0103ru,
\n\u00een Copil\u0103ria unui netrebnic, Ury Benador, \u00een Ghetto
\nveac XX sau \u00een Galonz Magazin Universal, Mihail
\nSebastian, \u00een De dou\u0103 mii de ani au \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at o
\numanitate cu \u00eendeletniciri specifice, tr\u0103itoare \u00een medii
\nevreie\u0219ti, astfel cum ele se prezentau \u00een Rom\u00e2nia
\nantebelic\u0103. \u00een afara descrip\u021biei de moravuri, de medii
\nsociale \u0219i profesionale, scriitorii etnici evrei au
\n\u00eembog\u0103\u021bit literatura rom\u00e2n\u0103 \u0219i cu o serie de probleme
\nproprii, decurg\u00eend din chiar condi\u021bia evreit\u0103\u021bii (cazul
\nreprezentativ \u00een epoca este ilustrat de romanul De
\ndou\u0103 mii de ani al lui Mihail Sebastian). Literatura
\nscris\u0103 de etnicii evrei are un specific \u0219i un farmec
\ndeosebit, \u00eentruc\u00eet scriitorul evreu \u00een Rom\u00e2nia aduce
\n\u00een crea\u021bie \u201eo uimitoare naturale\u021be a expresiei \u0219i nu
\nrareori o puternic\u0103 tendin\u021b\u0103 inovatoare; adev\u0103rul este
\no sintez\u0103 a firescului \u0219i straniului, a ceea ce a fost
\na\u0219a cum a fost \u0219i a ceea ce nu a ajuns \u00eenc\u0103 s\u0103 fie,
\ndar nu trebuia cu nici un chip s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 inexistent \u0219i
\nneexprimat\u201d(13). Pe l\u00eeng\u0103 valoarea estetic\u0103
\nincontestabil\u0103, scrierile respective posed\u0103 \u0219i una
\ndocumentar-istoric\u0103, deoarece o dat\u0103 cu emigrarea
\nevreilor, cadrele de via\u021b\u0103 cu personajele \u0219i coloritul
\nlocal aproape c\u0103 au disp\u0103rut. A\u0219adar, meritul
\nscriitorilor de origine evreiasc\u0103 manifesta\u021bi \u00een
\nliteratur\u0103 rom\u00e2n\u0103 apare ast\u0103zi ca o realitate mai mult
\ndec\u00eet evident\u0103. Cum bine observa G. C\u0103linescu \u201eo
\nminte dreapt\u0103, care nu confund\u0103 problemele politice
\ncu lumea ideal\u0103 a crea\u021biei, nu poate s\u0103 nu
\nrecunoasc\u0103 contribu\u021bia lor”(14).<\/p>\n

(1) Cf. B. P. Hasdeu, Industria na\u021bional\u0103, industria strein\u0103 \u0219i
\nindustria ovreiasc\u0103 fa\u021b\u0103 cu principiul concuren\u021bei. Bucure\u0219ti.
\n1866, p. 10.
\n(2) Aceast\u0103 idee \u00eenregistreaz\u0103 o carier\u0103 tragic\u0103, \u00eentre\u021binut\u0103 p\u00een\u0103 \u00een prezent. \u00cencerc\u00eend s\u0103 elucideze starea de fapt format\u0103 \u00een Basarabia, regiunea cea mai masiv populat\u0103 de evrei, la vremea respectiv\u0103, Onisifor Ghibu, \u00een articolul Masca religioas\u0103 \u00een luptele na\u021bionale, publicat \u00een Rom\u00e2nia Nou\u0103’\u2019. Chi\u0219in\u0103u. 1927, constata c\u0103 latura grav\u0103 a \u201echestiunii evreie\u0219ti\u201d nu este religioas\u0103, ci de natur\u0103 politic\u0103: \u201ec\u0103ci evreii basarabeni, \u00een absoluta lor majoritate nu s\u00eent periculo\u0219i prin religia lor mozaic\u0103, ci prin filorusismul lor \u00eendreptat direct sau indirect. \u00een contra ideii de stat rom\u00e2n. \u0218i aici problema evreiasc\u0103 nu este altceva dec\u00eet o masc\u0103 pentru politica ruseasc\u0103\u201d.
\n(3) Trebuie remarcat\u0103, totodat\u0103, solidaritatea pe care au manifestat\u00ac-o numero\u0219i oameni de cultur\u0103, de etnie rom\u00e2n\u0103 fa\u021b\u0103 de colegii lor evrei. Pus \u00een situa\u021bia dificil\u0103 de a nu-\u0219i putea publica textele, Mihail Sebastian nu ar fi putut s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 f\u0103r\u0103 ajutoarele editorului s\u0103u. Al. Rosetti, f\u0103r\u0103 sprijinul prin\u021bului Bibescu \u0219i al directorului de teatru, Sic\u0103 Alexandrescu, care a jucat piesa lui Sebastian pe un nume fals.
\n(4) M\u0103surile de eliminare a evreilor din organiza\u021biile profesionale vor fi intensificate \u00een perioada 1940-1944. Lya Benjamin, \u00een Prigoana \u0219i rezisten\u021ba \u00een istorie a evreilor din Rom\u00e2nia 1940- 1944, Bucure\u0219ti, Editura Hasefer, 2001, \u00eenregistreaz\u0103 cronologia principalelor legi \u0219i decizii ministeriale. Astfel, conform dispozi\u021biei administrative din 11 septembrie 1940, \u201etot personalul evreiesc de la teatrele na\u021bionale sau particulare este exclus f\u0103r\u0103 nici o excep\u021bie\u201d. Potrivit altei dispozi\u021bii din 21 septembrie 1940, \u201eOpera Rom\u00e2n\u0103 elimin\u0103 \u00eentregul s\u0103u personal evreiesc\u201d, iar \u201eSocietatea Scriitorilor rom\u00e2ni decide eliminarea scriitorilor evrei\u201d (conform dispozi\u021biei din 4 octombrie, 1940) etc.
\n(5) Adept declarat al \u201erevolu\u021biei leniniste”. Felix Aderca va scrie cartea Moartea unei republici ro\u0219ii, urmare a propriei particip\u0103ri, ca soldat rom\u00e2n la ocuparea Budapestei. \u00een 1919. de c\u0103tre armata rom\u00e2n\u0103. G. C\u0103linescu \u00eei repro\u0219eaz\u0103 autorului, \u00een Istoria literaturii rom\u00e2ne, c\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 armata rom\u00e2n\u0103 ca pe \u201eo turm\u0103 de bestii\u201d. De altfel, criticul \u00eei tratase, ceva mai \u00eenainte, romanul 1916, drept ,.o apologie a tr\u0103d\u0103rii\u201d, ceea ce st\u00eerne\u0219te o reac\u021bie violent\u0103 din partea lui Felix Aderca care \u00eei promite aducerea \u00eenaintea judec\u0103torului de institu\u021bie. In realitate, G. C\u0103linescu \u00eei repro\u0219a doar tezismul din aceste c\u0103r\u021bi, deoarece at\u00eet 1916. c\u00eet \u0219i Moartea unei republici ro\u0219ii, au un e\u0219afodaj ideologic, care nu este doar pacifist, ci kominternist, condamn\u00eend imperialismul rom\u00e2nesc\u201d (Ilie B\u0103descu, Mihai Llngheanu, Enciclopedia valorilor reprimate, Bucure\u0219ti, Editura Pro- Humanitas, 2000, p. 273).
\n(6) Leon Volovici, Ideologia na\u021bionalist\u0103 \u0219i \u201eproblema evreiasc\u0103\u201d \u00een Rom\u00e2nia anilor \u201930, Bucure\u0219ti. Editura Humanitas, 1995, p. 182.
\n(7) Cf. Nicolae Ro\u0219u, Orient\u0103ri \u00een veac, Bucure\u0219ti, 1937 \u0219i Nicolae Davidescu, Primejdia iudaic\u0103, Bucure\u0219ti, 1939.
\n(8) E. Lovinescu, Scrieri, voi. 2, Bucure\u0219ti, Editura Minerva, 1970, p. 304.
\n(9) Discu\u021biile ce vizeaz\u0103 statutul scriitorilor de origine evreiasc\u0103 manifesta\u021bi \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 se poart\u0103 cu aceea\u0219i intensitate \u0219i ast\u0103zi. Revoltat de alc\u0103tuirea unui dic\u021bionar al scriitorilor evrei de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103, coordonat de Al. Mirodan. Gabriel Dimisianu repune discu\u021bia \u00een termeni corec\u021bi: \u201edac\u0103 s\u00eent de limba rom\u00e2n\u0103 scriitorii \u00een cauz\u0103 nu pot fi dec\u00eet scriitori rom\u00e2ni, indiferent de originea etnic\u0103, limba fiind elementul care decide apartenen\u021ba la o literatur\u0103 sau alta\u201d (Contribu\u021bia evreilor. \u00een \u201eVia\u021ba rom\u00e2neasc\u0103\u201d, nr. 12, 1999, p. 29).
\n(10) G. C\u0103linescu, Istoria literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00een\u0103 \u00een prezent, Bucure\u0219ti, Editura Minerva, 1988, p. 963.
\n(11) G. C\u0103linescu, op. cit., p. 976. Aceea\u0219i idee este sus\u021binut\u0103 \u0219i de criticul Mihai Cimpoi. \u201eCet\u0103\u021bean al universului, opineaz\u0103 criticul, evreul asimileaz\u0103 tot ce produce acesta \u00een plan intelectual. Capacitatea asimilatoare, sincronizatoare, \u00eennoitoare are semnele des\u0103v\u00eer\u0219irii. pragul de sus absolut este ceea ce prive\u0219te \u00een mod real; este ideea demonic\u0103 ce*l posed\u0103\u201d (O istorie deschis\u0103 a literaturii rom\u00e2ne din Basarabia. Chi\u0219in\u0103u, Editura Arc, 1997, p. 284).
\n(12) ,,Ca oriunde \u00een lume, \u00een Basarabia evreii apar \u0219i ca adev\u0103ra\u021bi cai de po\u0219t\u0103 ai culturii universale, scriind studii, traduc\u00eend, fiind editori, unii de forma\u021bie intelectual\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, s\u00eent slujitori fideli ai lumii lui Eminescu\u201d. observ\u0103 criticul Mihai Cimpoi (idem, p. 284).
\n(13) Caius Traian Dragomir, Complexitatea etnic\u0103 natural\u0103 a oric\u0103rei literaturi \u0219i destinul scriitorului evreu \u00een Rom\u00e2nia, \u00een \u201eVia\u021ba rom\u00e2neasc\u0103\u201d, nr. 12, 1999, p. 22.
\n(14) G. C\u0103linescu, op. cit., p. 976.<\/em><\/p>\n


\nCAMELIA MANUELA SAVA<\/strong>
\n\"\"

SPA\u021aIUL CARCERAL vs.
\nSPA\u021aIUL DOMESTIC<\/strong><\/p>\n

\u201e\u00cenchisoare\u201d! Niciun alt cuv\u00e2nt din limba rom\u00e2n\u0103 nu sun\u0103 at\u00e2t de \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor ca acela care define\u0219te un spa\u021biu privativ \u0219i \u00een acela\u0219i timp punitiv! Defini\u021bia este clar\u0103 \u0219i surprinz\u0103toare: \u201ecl\u0103dire, loc \u00een care sunt \u00eenchi\u0219i cei condamna\u021bi la pedepse privative de libertate sau cei de\u021binu\u021bi preventiv; temni\u021b\u0103, pu\u0219c\u0103rie, penitenciar, arest, prinsoare\u201d (DEX, p. 523).
\nProvenind de la participiul \u201e\u00eenchis\u201d (plus sufixul \u201e-oare\u201d) al verbului \u201ea \u00eenchide\u201d (din latinescul \u201eincludere\u201d), \u201e\u00eenchisoare\u201d este totuna pentru carcer\u0103; spa\u021biul carceral e \u00eenchis prin defini\u021bie, \u00eenchis pe dinafar\u0103, o u\u0219\u0103 masiv\u0103 pecetluie\u0219te acest univers l\u0103c\u0103tuit, \u00eencuiat, spa\u021biu care nu \u00ee\u021bi ofer\u0103 intimidate, stabilitate, protec\u021bie. U\u0219a presupune un \u00eentreg cosmos al \u00eentredeschisului, serve\u0219te at\u00e2t la \u00eenchidere, c\u00e2t \u0219i la deschidere. Cheia \u00eenchide mai mult dec\u00e2t deschide, iar gestul care \u00eenchide este \u00eentotdeauna mai ferm, mai puternic, mai scurt dec\u00e2t gestul care deschide, larg, prietenos, familiar. \u00een u\u0219\u0103 e \u00eencarnat un zeu al pragului, \u00eens\u0103 u\u0219ile se deschid oare pentru lumea oamenilor sau a singur\u0103t\u0103\u021bii? Singur\u0103tatea devine prea ap\u0103s\u0103toare \u00een \u00eenchisoare, iar compania oamenilor e c\u0103utat\u0103 cu disperare. Aici se ridic\u0103 ziduri \u0219i la propriu, \u0219i la figurat, c\u0103ci \u201eZidul este comunicarea t\u0103iat\u0103, cu dubla sa inciden\u021b\u0103 psihologic\u0103: securitate, \u00een\u0103bu\u0219ire; ap\u0103rare, dar \u0219i \u00eenchisoare\u201d (Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, \u201cDic\u021bionar de simboluri”, vol. 3, p. 495).
\nAt\u00e2t casa, c\u00e2t \u0219i \u00eenchisoarea sunt spa\u021bii \u00eenchise, cl\u0103diri \u00een care func\u021biile uneia sunt total opuse celeilalte. \u00cen cas\u0103, fiin\u021ba domne\u0219te \u00eentr-un soi de paradis terestru, pare c\u0103 \u00een acest paradis ea se scald\u0103 \u00een hran\u0103, e cople\u0219it\u0103 de toate bunurile esen\u021biale, mai ales c\u0103 \u00een aceast\u0103 ambian\u021b\u0103 tr\u0103iesc \u0219i celelalte fiin\u021be ocrotitoare. \u00cen \u00eenchisoare, Paradisul se transform\u0103 \u00een iad, fiin\u021ba sufer\u0103 o foame cumplit\u0103, exacerbat\u0103, e privat\u0103 de orice fel de bunuri, \u00eenconjurat\u0103 numai de fiin\u021be care \u00eei fac r\u0103u, chiar dac\u0103 e nevinovat\u0103. \u00cen acest sens e semnificativ\u0103 afirma\u021bia lui Nichifor Crainic din \u201eMemoriile\u201d sale (subintitulate \u201eM\u0103rturii din \u00eenchisoare”): \u201eAm cunoscut iadul\u201d, propozi\u021bie care sugereaz\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput via\u021ba infernal\u0103 dus\u0103 \u00een \u00eenchisoare.
\nDac\u0103 \u00een cazul casei exist\u0103 un raport de interdependen\u021b\u0103 \u00eentre ea \u0219i cel care o locuie\u0219te, \u00een sensul c\u0103 locatarul imprim\u0103 casei o identitate, dar In acela\u0219i timp \u0219i ea, la r\u00e2ndul ei, confer\u0103 proprietarului o anumit\u0103 mentalitate, o atitudine specific\u0103, in \u00eenchisoare orice urm\u0103 de identitate dispare. De\u021binu\u021bi sunt transforma\u021bi \u00een numere \u0219i indiferent de func\u021bia social\u0103 pe care au avut-o anterior (profesor, preot, general, politician, ministru, scriitor), ei sunt chema\u021bi \u0219i identifica\u021bi dup\u0103 aceste numere.
\nCasa e un loc privilegiat, este col\u021bul nostru de lume, primul nostru univers. Ea \u00eel men\u021bine pe om prin furtunile vie\u021bii, este trup \u0219i suflet cu el \u0219i pentru el. \u00eenainte de a fi „aruncat \u00een lume\u201d, omul este depus \u00een leag\u0103nul casei. Ea ad\u0103poste\u0219te reveria, \u00eel protejeaz\u0103 pe vis\u0103tor. Casa este invadat\u0103 de lumin\u0103, are ferestrele largi, pe unde soarele p\u0103trunde \u0219i inund\u0103 pere\u021bii. \u00een schimb, \u00eenchisoarea reprezint\u0103 polul opus, e \u00eentunericul, clarobscurul, are ferestrele oblonite sau nu are deloc.
\nBun\u0103starea material\u0103 presupune \u0219i hran\u0103 suficient\u0103, iar din aceast\u0103 privin\u021b\u0103 casa \u00ee\u021bi ofer\u0103 confortul meselor \u00eendestulate, pe c\u00e2nd \u00eenchisoarea e opusul. Foamea aici are dimensiuni apocaliptice, ea pune st\u0103p\u00e2nire pe min\u021bile oamenilor, produce st\u0103ri vecine cu nebunia, d\u0103 o boal\u0103 ca un blestem \u00een care oamenii devin neoameni. Singura libertate e cea interioar\u0103, a spiritului, a memoriei \u0219i a crea\u021biei. Ea, pe de alt\u0103 parte, le d\u0103 puterea oamenilor s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 \u00eentr-un infern al mizeriei \u0219i al umilin\u021belor, s\u0103 reg\u0103seasc\u0103 for\u021ba sufletului \u00een care mai p\u00e2lp\u00e2ie reflexele divine \u00een bezna unui univers subuman, b\u00e2ntuit de demonia urii ira\u021bionale a politicului.
\n\u00eentr-un secol \u00een care imense aparate ideologice s-au specializat \u00een scrierea \u0219i rescrierea istoriei \u00een func\u021bie de interesele unor poten\u021ba\u021bi cu preten\u021bii de semizei, nume importante ale culturii \u0219i societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti ca Nichifor Crainic, Vasile Voiculescu, Mircea Vulc\u0103nescu, p\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae, Nicolae Steindhart, Petre \u021au\u021bea, Radu Gyr au ap\u0103rat dreptul la memorie, la p\u0103strarea acelor distinc\u021bii fundamentale dintre bine \u0219i r\u0103u, \u00een a c\u0103ror absen\u021b\u0103 totul este permis.
\nMarea confruntare a secolului al XX-lea r\u0103m\u00e2ne efortul de salvare a spiritului autonom \u00een lupta cu mirajul \u00eenregiment\u0103rii totalitare unde re\u021beaua carceral\u0103 cu formele ei compacte ori diseminate, cu sistemele ei de integrare, repartizare, supraveghere a constituit marele suport al puterii normatoare. \u021aes\u0103tura carceral\u0103 a societ\u0103\u021bii asigur\u0103 deopotriv\u0103 captarea real\u0103 \u0219i sigur\u0103 a corpului \u0219i ne\u00eencetata lui tinere sub observa\u021bie; constituie, gra\u021bie propriet\u0103\u021bilor ei intrinsece aparatul de pedepsire cel mai adaptat la noua economie a puterii \u0219i instrumentul de formare a con\u0219tiin\u021belor \u201ereeducate\u201d de care chiar aceast\u0103 putere are nevoie.
\nRolul \u00eenchisorii e acela de aparat ce transform\u0103 indivizii. Ea trebuie s\u0103 se ocupe de toate aspectele lui, de la modelarea lui fizic\u0103 la atitudinea lui moral\u0103; este o disciplin\u0103 permanent\u0103, despotic\u0103. Izolarea \u0219i munca sunt principii de ordine \u0219i de regularitate, prin care se impune o ierarhie bine stabilit\u0103, ca \u0219i supravegherea continu\u0103. Dar oare ce scap\u0103 de sub aceast\u0103 supraveghere? De sub ochiul vigilent al gardianului sau mili\u021bianului? Unii g\u0103sesc o solu\u021bie \u00een credin\u021b\u0103, al\u021bii \u00een moarte, iar al\u021bii \u00een crea\u021bie. Acesta din urm\u0103 este \u0219i cazul Lenei Constante, c\u0103ci dac\u0103 ar fi s\u0103 parafraz\u0103m celebrele cuvinte ale lui Nicolae Steindhart, \u00een situa\u021bia Lenei Constante se aplic\u0103 o solu\u021bie salvatoare, nu a misticii credin\u021bei, ci a crea\u021biei: \u201ePentru a ie\u0219i dintr-un univers concentra\u021bionar- \u0219i nu e neap\u0103rat nevoie s\u0103 fie un lag\u0103r, o temni\u021b\u0103 ori o alt\u0103 form\u0103 de \u00eencarcerare; teoria se aplic\u0103 oric\u0103rui tip de produs al totalitarismului- exist\u0103 solu\u021bia (mistic\u0103 ) a credin\u021bei\u201d (Jurnalul fericirii\u201d, p.6.)- adic\u0103, a crea\u021biei (n.n.). Crea\u021bia este pentru Lena Constante singura porti\u021b\u0103 de salvare, evadarea \u00een sine, \u201eevadarea t\u0103cut\u0103\u201d.
\nMircea Eliade, \u00een \u201eJurnalul\u201d s\u0103u (Paris, 2 octombrie, 1968) aminte\u0219te de suferin\u021ba Lenei Constante \u0219i a so\u021bului ei, Harry Brauner: \u201e\u00eei \u00eent\u00e2lnesc pe Harry Brauner \u0219i Lena Constante (so\u021bia lui), condamna\u021bi prin 1947-[19]48 \u00een procesul P\u0103tr\u0103\u0219canu \u0219i elibera\u021bi doar acum c\u00e2\u021biva ani. Lena a f\u0103cut opt ani de celul\u0103. Singur\u0103. N-a vorbit \u0219i n-a v\u0103zut pe nimeni. Ca s\u0103 nu \u00eennebuneasc\u0103, a compus piese pentru copii. Nu se gr\u0103bea: \u201escria\u201d, \u00een g\u00e2nd, o pies\u0103 \u00een c\u00e2teva luni. A fost condamnat\u0103 pentru c\u0103, \u00eempreun\u0103 cu so\u021bia lui Lucre\u021biu P\u0103tr\u0103\u0219canu, a \u00eenfiin\u021bat \u0219i condus dup\u0103 1945 un teatru de marionete. Am\u00e2ndoi laud\u0103 existen\u021ba pe care au descoperit-o \u00een temni\u021b\u0103. M\u0103rturisesc c\u0103 nu regret\u0103 ace\u0219ti cincisprezece – \u0219aisprezece ani de pu\u0219c\u0103rie. El, Brauner, \u00eenv\u0103\u021ba pe de rost poeziile (mistice) pe care i le comunica Nichifor Crainic, prin alfabetul Morse, b\u0103t\u00e2nd cu pumnul \u00een peretele celulei vecine. \u0218i acestor poeme religioase, Brauner le compunea muzica. Totul \u00een minte. Reg\u0103sirea func\u021biei primordiale a memoriei…\u201d.<\/p>\n


\nDebuturi lirice – elevii R\u00e2mnicului<\/strong><\/em><\/p>\n

PETRONELA COMAN<\/strong><\/p>\n

Ieri am fost frunze,
\nazi sunt copac;
\nm\u00e2ine ce voi fi, p\u0103m\u00e2nt sau via\u021b\u0103?<\/p>\n

Ast\u0103zi sunt eu,
\nieri am fost un g\u00e2nd;
\nm\u00e2ine ce voi fi: pietre sau valuri?<\/p>\n

M\u00e2ine, \u0219tiu, voi fi
\nfire de argint
\nast\u0103zi sunt ia \u00eenceput,
\nieri oare ce am fost:
\nnimic sau tot?<\/p>\n


\nIOANA NISTOR<\/strong><\/p>\n

C\u00e2mpul uitat<\/strong><\/p>\n

am pierdut f\u0103r\u0103 s\u0103
\n\u0219tiu ce, poate jocul,
\npoate raza de soare,
\npoate anotimpul din care
\nai plecat,
\nfirul de iarb\u0103 r\u0103sare
\nl\u00e2ng\u0103
\nzidul prim\u0103verii, dar
\ntu nu-l vezi, ai
\nplecat s\u0103
\nalergi pur \u0219i simplu pe
\nc\u00e2mpul uitat<\/p>\n


\nAndreea Apostu<\/strong><\/p>\n

Visul<\/strong><\/p>\n

un cer \u00eenstelat,
\ntu ai putea fi frumoas\u0103,
\nai putea fi singur\u0103.
\nNu-l po\u021bi vedea, nici
\nnu-l po\u021bi \u00eentreba
\nde ce,
\nvisul nu te minte, \u00ee\u021bi
\narat\u0103
\nfa\u021ba pl\u00e2ns\u0103 a
\nsperan\u021bei, dincolo de
\n\u00eentuneric<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

DIANA VRABIE SUB ZODIA STELELOR R\u0102T\u0102CITOARE Ce are a le mul\u021bumi Europa evreilor? – Multe, bune \u0219i rele \u0219i, mai<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22426"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22426"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22426\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22427,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22426\/revisions\/22427"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22426"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22426"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22426"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}