{"id":22422,"date":"2024-01-11T00:48:41","date_gmt":"2024-01-10T21:48:41","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22422"},"modified":"2024-01-11T00:48:41","modified_gmt":"2024-01-10T21:48:41","slug":"spatii-cultura-nr-5-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22422","title":{"rendered":"Spa\u021bii cultura nr. 5 (3)"},"content":{"rendered":"

DAN BRUDA\u0218CU<\/strong><\/p>\n

Contribu\u021bii la o istorie a
\nleg\u0103turilor rom\u00e2no-polone \u00een
\nperioada interbelic\u0103<\/strong><\/p>\n

*Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 se Constat\u0103 o extrem de intens\u0103 activitate de traduceri(19), \u00een polon\u0103 \u0219i rom\u00e2n\u0103, a numeroase piese de teatru, poeme, nuvele,. romane|201 etc., inclusiv punerea \u00een scen\u0103 a unora dintre ele, respectiv includerea \u00een antologii sau publicarea \u00een volume de sine st\u0103t\u0103toare(21). Importante publica\u021bii literare(22), dar nu numai, din cele dou\u0103 \u021b\u0103ri semnaleaz\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 traducerile respective, \u0219i diverse evenimente editoriale, public\u0103 recenzii, note sau interviuri, \u00eentre\u021bin viu interesul cititorilor fa\u021b\u0103 de operele clasice sau contemporane ale celor dou\u0103 popoare.
\nMediile universitare, artistice \u0219i scriitorice\u0219ti poloneze au fost extrem de active \u0219i implicate \u00een dezvoltarea \u0219i \u00eembog\u0103\u021birea sistematic\u0103 a leg\u0103turilor dintre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri \u0219i popoare pe plan academic, \u0219tiin\u021bific sau cultural artistic. Importante personalit\u0103\u021bi din cele dou\u0103 \u021b\u0103ri au scris articole, au preg\u0103tit \u0219i sus\u021binut conferin\u021be, concerte, spectacole, au participat la expozi\u021bii, reuniuni \u0219i dezbateri pe teme de interes reciproc, au efectuat traduceri din literatura celor dou\u0103 \u021b\u0103ri, au comentat \u0219i sus\u021binut conferin\u021be, au organizat recitaluri de poezie sau muzicale, au semnalat \u0219i comentat favorabil diverse apari\u021bii editoriale importante sau au efectuat vizite de agrement, informare sau de documentare \u00een cele dou\u0103 \u021b\u0103ri. Mai mult, ele au contribuit la \u00eenfiin\u021barea a numeroase ligii, asocia\u021bii sau funda\u021bii culturale bilaterale. O prim\u0103 astfel de asocia\u021bie, efemer\u0103, \u00eens\u0103, a ap\u0103rut, \u00een anul 1921, la Var\u0219ovia.
\nAstfel, \u00een 1922, se constituie, la Bucure\u0219ti, Comitetul de ini\u021biativ\u0103 pentru str\u00e2ngerea rela\u021biilor culturale rom\u00e2no-oolonel241, poate \u0219i ca urmare a vizitei \u0219efului statului polonez, mare\u0219alul Pilsudski, \u00een Rom\u00e2nia, din luna septembrie(25).
\nLa 27 iunie 1923 s-a constituit la Bucure\u0219ti un comitat rom\u00e2no-polon(26) pentru rela\u021biile artistico-literare, despre care \u00eens iu se cunosc foarte multe date concludente.
\nLa 22 ianuarie 1926(27), din ini\u021biativa pre\u0219edintelui Dietei poloneze, Leon Pludnski, \u00een prezen\u021ba a peste 50 de persoane parlamentari, ziari\u0219ti, diploma\u021bi din cadrul M.A.E. polonez \u0219i al .delega\u021biei rom\u00e2ne din Var\u0219ovia) s-au pus bazele Asocia\u021biei amicale polono-rom\u00e2ne. Comitetul de organizare, ales cu aceast\u0103 ocazie, se-ns\u0103rcina cu redactarea statutelor \u0219i elaborarea programelor de schimburi bilaterale polono-rom\u00e2ne.
\nDoi ani mai t\u00e2rziu, respectiv la 24 martie 1928, la Lwow este \u00eenfiin\u021bat\u0103 Liga polono-rom\u00e2n\u0103, considerat\u0103 de speciali\u0219ti ca fiind cea mai activ\u0103 \u00een promovarea rela\u021biilor culturale rom\u00e2no-polone. In 1930 ea a decis s\u0103 deschid\u0103 o sucursal\u0103 \u00een ora\u0219ul Poznan, la inaugurarea c\u0103reia, pe scena teatrului din localitate s-a jucat o pies\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.’ Deschiderea ei oficial\u0103 a avut loc abia \u00een ianuarie 1931 \u0219i a ini\u021biat numeroase concerte de muzic\u0103 polonez\u0103 \u0219i rom\u00e2neasc\u0103, festivaluri, conferin\u021be \u0219i numeroase alte manifest\u0103ri cultura-\u0219iin\u021bifice de larg interes.
\n\u00een mai 1932, universitarii din Cracovia au pus bazele Societ\u0103\u021bii polono-rom\u00e2ne, cu o activitate mai pu\u021bin intens\u0103, \u00eens\u0103, dec\u00e2t cea din Lwow. Istoricul. Nicolae Dasc\u0103lu . mai semnaleaz\u0103, in acest sens, \u00eenfiin\u021barea, la 7 martie 1933, a Societ\u0103\u021bii polono-rom\u00e2ne din Var\u0219ovia, urmat\u0103 de cele din Wilno (1934), Lodz (1935) \u0219i Tamopol (1936). Tot potrivit lui Nicolae Dasc\u0103lu(28), \u201e\u00eentre anii 1920-1936 s-au creat nou\u0103 asocia\u021bii rom\u00e2no-polone cu caracter general.
\nDin aceea\u0219i surs\u0103 afl\u0103m \u0219i despre demersurile f\u0103cute \u00een Rom\u00e2nia pe linia constituirii de asocia\u021bii, societ\u0103\u021bi \u0219i ligi culturale. Pe l\u00e2ng\u0103 marile centre universitare din tar\u0103(29) vor fiin\u021ba o serie de astfel de institu\u021bii. \u00een 1934, de exemplu, \u00een capital\u0103 existau dou\u0103 asocia\u021bii, respectiv Asocia\u021bia interuniversitar\u0103 rom\u00e2no-polon\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 Academia de studii comerciale, \u0219i Asocia\u021bia academic\u0103 Amicii Poloniei. Tot. la. Bucure\u0219ti a avut o activitate modest\u0103 \u00een\u021belegerea juridic\u0103 rom\u00e2no-polon\u0103, precum \u0219i Comitetul de pres\u0103 rom\u00e2no-polon. Societatea Amicii Poloniei a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 Universitatea din la\u0219i, iar Liga rom\u00e2no-polon\u0103 la Gala\u021bi.
\nLa 25 mai 1934 a avut loc, \u00een Bucure\u0219ti, \u0219edin\u021ba de constituire a Asocia\u021biei intelectuale rom\u00e2no-polone al c\u0103rei pre\u0219edinte a fost ales Octavian Goga. Dup\u0103 moartea, la 7 mai 1938, a poetului, Liviu Rebreanu, P.P. Panaitescu \u0219i Ion Pillat vor \u00eencerca s\u0103 continue activitatea acesteia; pun\u00e2nd bazele unei Asocia\u021bii culturale rom\u00e2no-polone.
\nDin motive ce \u021bin mai degrab\u0103 de cenzura comunist\u0103 sau de re\u021binerile exagerate ale istoricilor \u0219i exege\u021bilor literari atunci c\u00e2nd s-a pus problema recunoa\u0219terii, cu onestitate, a activit\u0103\u021bii complexe desf\u0103\u0219urate de c\u0103tre Octavian Goga, munca acestuia pe planul rela\u021biilor bilaterale rom\u00e2no-polon\u0103 r\u0103m\u00e2ne un capitol insuficient cunoscut \u0219i aprofundat.
\nRecurg\u00e2nd la relat\u0103rile presei din epoc\u0103, \u00eencerc\u0103m azi la 75 de ani de la \u00eenfiin\u021bare, o prezentare mai larg\u0103 a momentului constituirii Asocia\u021biei intelectuale rom\u00e2no-polone, precum \u0219i a implic\u0103rii personale a poetului \u0219i omului politic Goga.
\nExtrem de harnicul \u0219i competentul ambasador polonez M. Arczisewski de la Bucure\u0219ti este cel care a ac\u021bionat at\u00e2t pentru constituirea acestei asocia\u021bii, c\u00e2t \u0219i pentru atragerea poetului \u0219i academicianului Octavian Goga \u00een acest proiect La 24 mai 1934, la re\u0219edin\u021ba din Bucure\u0219ti a poetului, diplomatul polonez face o vizit\u0103 de c\u00e2teva ceasuri, \u00een cadrul c\u0103reia sunt abordate \u0219i discutate detaliat m\u0103surile ce trebuiau luate a doua zi \u00een vederea desf\u0103\u0219ur\u0103rii \u0219edin\u021bei de constituire.
\nZiarul \u021aara Noastr\u0103, an XIII, nr. 601, din 26 mai 1934, p. 4, \u00een articolul, nesemnat, intitulat Constituirea Asocia\u021biunii Intelectuale Rom\u00e2no-Polone. ofer\u0103 detalii interesante cu privire la acest eveniment. Afl\u0103m, astfel, c\u0103 au fost prezen\u021bi membri ai Academiei Rom\u00e2ne, scriitori, compozitori, actori, ziari\u0219ti \u0219i politicieni. \u0218edin\u021ba de constituire a fost convocat\u0103 de Octavian Goga.
\nLu\u00e2nd cuv\u00e2ntul, ambasadorul M. Arczysewski a subliniat importan\u021ba deosebit\u0103 a momentului \u0219i a evocat lunga \u0219i fructuoasa cooperare rom\u00e2no-polon\u0103.
\nLa r\u00e2ndul s\u0103u poetul \u0219i academicianul Octavian Goga a afirmat c\u0103: \u201eNoi suntem predestina\u021bi s\u0103 fim \u00eentr’o apropiere organic\u0103 de poporul polonez. \u0218i poporul rom\u00e2n \u0219i poporul polonez au stat ca un zid de ap\u0103rare a cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii \u00eempotriva barbarilor. Aceste dou\u0103 popoare au ap\u0103rat patrimoniul civiliza\u021biei europene […] \u00een Polonia exist\u0103 o societate: „Prietenii Rom\u00e2niei”. E necesar s\u0103 fie o reciprocitate de sim\u021bire, o colaborare sufleteasc\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 popoare. cari nu se pot izola unul de altul.”
\nAu mai rostit alocu\u021biuni, cu acest prilej, prof. dr. Gheorghe Marinescu \u0219i prof. dr. Gheorghe \u021ai\u021beica, din partea Academiei Rom\u00e2ne, Eugen Fitotti, din partea Ministerului Afacerilor Str\u0103ine, poetul Ion Pillat, din partea Societ\u0103\u021bii Scriitorilor Rom\u00e2ni, \u0219i prof. dr. D. Caracostea, din partea Universit\u0103\u021bii Bucure\u0219ti.
\nDin consiliul de conducere al noii asocia\u021bii, ales \u00een aceea\u0219i \u0219edin\u021b\u0103, au f\u0103cut parte: Octavian Goga, pre\u0219edinte; Ion Pillat, secretar general; I. Cantacuzino, secretar \u0219i ing. C. Bu\u0219il\u0103(30), casier. Asocia\u021bia a fost constituit\u0103 av\u00e2nd \u00een componen\u021ba sa o serie de sec\u021biuni ai c\u0103ror pre\u0219edin\u021bi au fost ale\u0219i urm\u0103torii: Gh. \u021ai\u021beica (\u0219tiin\u021bific\u0103), Corneliu Moldoveanu (literar\u0103), Victor Eftimiu (teatral\u0103), George Oprescu (arte plastice), Nona I. Ottescu (muzical\u0103), Liviu Rebreanu(31) (propagand\u0103 cultural\u0103) \u0219i prof. P.P. Panaitescu (universitar\u0103).
\nParticipant au decis s\u0103 fie adresate telegrame celor doi \u0219eii de state (Carol al ll-lea \u0219i Mosdski), mare\u0219alului Pilsudski, mini\u0219trilor de externe (J. Beck \u0219i Nicolae Titulescu, precum \u0219i lui Makowski, pre\u0219edintele Asocia\u021biei polono-rom\u00e2ne din Var\u0219ovia \u0219i vicepre\u0219edinte al Dietei, semnate de Octavian Goga \u00een noua sa calitate.
\nConstituirea Asocia\u021biei intelectuale rom\u00e2no-polone nu a fost un act formal, iar Octavian Goga \u0219i-a luat rolul extrem de serios. Ziarul s\u0103u, \u021aara Noastr\u0103 \u00ee\u0219i nume\u0219te, \u00eenc\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul anului 1934, un corespondent permanent la Var\u0219ovia, \u00een persoana lui llie B\u0103doiu, ale c\u0103rui articole urm\u0103resc absolut orice eveniment demn de luat \u00een seam\u0103 care a avut loc pe teritoriul Poloniei. Sunt consemnate cu predilec\u021bie evenimentele literare, artistice, \u0219tiin\u021bifice \u0219i culturale, dar nu lipsesc informa\u021biile ce \u021bin de via\u021ba economic\u0103, politic\u0103, militar\u0103, diplomatic\u0103, sportiv\u0103, inclusiv cele legate de
\ncutremure, inunda\u021bii, accidente rutiere sau feroviare. Sunt prezentate \u0219i comentate pe larg aspecte din via\u021ba partidelor politice, manifest\u00e2ndu-se o aten\u021bie sporit\u0103 fa\u021b\u0103 de ascensiunea partidelor de extrem\u0103 dreapt\u0103 \u00een peisajul politic polonez, mai ales ac\u021biunile acestora \u00eendreptate \u00eempotriva minorit\u0103\u021bilor etnice(32).
\n\u00een paginile ziarului sunt, frecvent, publicate articole semnate de diver\u0219i autori polonezi(33).
\nPe l\u00e2ng\u0103 depe\u0219ele de pres\u0103 aproape zilnice ale lui llie B\u0103doiu, \u00een redac\u021bia ziarului sunt numero\u0219i aceia care vor scrie despre Polonia: Octavian Goga(34). Ion Balint(35), Alexandru Hodo\u0219(36), G. M. Ivanov(37), Gr. Diaconu(38), C. Stan(39), N. Paicu(40), Bucur \u021aincu(41), Ion S\u00e2n-Georgiu(42), Dim. Bogdan(43), Aurel George Stino(44) etc. Sunt, de asemenea, foarte frecvente \u0219i numeroase textele nesemnate, fie referitoare la aspecte ale cooper\u0103rii bilaterale, la situa\u021bia politic\u0103 din Polonia, la vizita lui Carol al ll-lea la Var\u0219ovia, fie la rela\u021bii \u0219i evenimente culturale majore, la prezen\u021be culturale rom\u00e2ne\u0219ti \u00een Polonia sau comentarii pe marginea unor apari\u021bii editoriale sau concerte, spectacole ori expozi\u021bii de art\u0103 plastic\u0103. In acest sens, articolele \u0219i informa\u021biile oferite de corespondentul ziarului la Var\u0219ovia, ca \u0219i cele semnate de unii din cei men\u021biona\u021bi sau nesemnate ofereau cititorilor rom\u00e2ni din epoc\u0103 informa\u021bii utile \u0219i comentarii pertinente, nu o dat\u0103 critice la adresa unor neajunsuri din partea rom\u00e2neasc\u0103. O aten\u021bie aparte a fost acordat\u0103 personalit\u0103\u021bii mare\u0219alului Pilsudski, fostul pre\u0219edinte al Poloniei, subliniindu-se rolul jucat de acesta \u00een refacerea, modernizarea \u0219i reorganizarea \u021b\u0103rii dup\u0103 evenimentele ce au urmat primului r\u0103zboi mondial(45). El a fost, pe bun\u0103 dreptate, numit de ziari\u0219tii rom\u00e2ni \u201eun d\u0103r\u0103m\u0103tor de grani\u021be \u0219i ctitor de \u021bar\u0103 nou\u0103”. Ei au \u00eencercat s\u0103 descifreze sensurile testamentului politic al acestuia \u00een contextul acutiz\u0103rii mi\u0219c\u0103rii revizioniste pe plan european, ce viza \u00een mod direct \u0219i Polonia.
\nLa 1 februarie 1936, poetul rom\u00e2n prime\u0219te o scrisoare(46) din partea prof. univ. dr. Jerzy Smolenski(47). pre\u0219edintele Societ\u0103\u021bii polono-rom\u00e2ne, \u00een care acesta \u00eei propunea str\u00e2ngerea leg\u0103turilor dintre studen\u021bii rom\u00e2ni \u0219i polonezi, \u00een special cu cei de la Universitatea Jagelon\u0103 din Cracovia \u0219i Universitatea din Bucure\u0219ti. Universitarul polonez mai avea \u00een aten\u021bie prezentarea unui spectacol pentru studen\u021bi \u0219i publicul capitalei rom\u00e2ne\u0219ti, \u00een jur de 20 mai, \u201epentru a str\u00e2nge leg\u0103turile culturale de str\u00e2ns\u0103 prietenie, uimindu-i pe Rom\u00e2ni \u0219i pe Polonezi”.
\nCoroborate cu celelalte ac\u021biuni \u00eentreprinse de membrii Asocia\u021biei, articolele \u0219i materialele de pres\u0103 ap\u0103rute \u00een ziarul \u021aara Noastr\u0103, \u00een pofida unor accente, deja semnalate, u\u0219or extremiste, au contribuit \u00een mare m\u0103sur\u0103 la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea \u0219i diversificarea rela\u021biilor bilaterale, la buna \u0219i corecta cunoa\u0219tere de c\u0103tre cititorii rom\u00e2ni a realit\u0103\u021bilor poloneze \u00een cele mai diverse domenii.
\n\u00een afara acestei contribu\u021bii substan\u021biale, meritele personale ale lui Octavian Goga mai includ \u0219i \u00eencurajarea \u0219i sprijinirea apari\u021biei de traduceri din literatura polonez\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Nu ne referim doar la sprijinirea Elenei Eftimiu pentru publicare, \u00een 1938, a Antologiei prozei polone, a c\u0103rei prefa\u021b\u0103 este semnat\u0103 de poet, de\u0219i la sus\u021binerea pe care a avut-o, \u00een calitate de membru \u0219i ulterior de vicepre\u0219edinte al Academiei Rom\u00e2ne, pentru numirea ca membri de onoare sau coresponden\u021bi ai acesteia a unor savan\u021bi sau oameni de cultur\u0103 din Polonia.
\n\u00cen deceniul al patrulea al secolului XX, Octavian Goga era
\nuna dintre cele mai cunoscute personalit\u0103\u021bi rom\u00e2ne \u00een Polonia, nu
\ndoar ca urmare a tot mai intensei sale activit\u0103\u021bi politice \u0219i ca
\npoet(48). Poeziile lui sunt induse \u00een antologiile publicate(49) \u00een acest
\ninterval de timp \u0219l figureaz\u0103 \u00een studiile critice sau istoriile literare
\nconsacrate literaturii rom\u00e2ne(50).
\nPrin intermediul extrem de abilului \u0219i activului ambasador
\npolonez la Bucure\u0219ti, M. Arczysewski, care devine unul dintre foarte
\napropia\u021bii colaboratori ai poetului \u0219i omului politic rom\u00e2n, f\u0103c\u00e2ndu-i
\nfrecvent vizite acas\u0103, \u00een Bucure\u0219ti, la Sinaia \u0219i Predeal, sau
\n\u00eenso\u021bindu-l \u00een vacan\u021be \u00een str\u0103in\u0103tate, mai ales la curele f\u0103cute anual
\nla Karlsbad, Octavian Goga \u00eentre\u021bine contacte directe cu o serie de
\noficialit\u0103\u021bi \u0219i oameni politici polonezi sau reac\u021bioneaz\u0103 la unele
\nevenimente majore din via\u021ba politic\u0103 sau literar\u0103 din aceast\u0103 \u021bar\u0103.
\nIstoricilor rom\u00e2ni le revine datoria de a aprofunda cercet\u0103rile \u00een acest
\ndomeniu fiind convins c\u0103 ele vor eviden\u021bia contribu\u021bii importante la
\nclarificarea rolului jucat de el at\u00e2t \u00een rela\u021biile bilaterale, c\u00e2t \u0219i \u00een planul
\ncoordon\u0103rii ac\u021biunilor de contracarare, pe plan regional, central \u0219i
\nsud-este european, a politicii agresive, revan\u0219arde, iredentiste \u0219i
\nrevizioniste din epoc\u0103.
\nDup\u0103 ce ajunge prim ministru, fiind bine informat cu
\nprivire la scopul, ostil \u021b\u0103rii noastre, urm\u0103rit de regentul Horthy Miklos
\n\u00een vizita pe care preconiza s-o \u00eentreprind\u0103 oficial \u00een Polonia, Octavian
\nGoga a \u00eencercat, printr-o interven\u021bie epistolar\u0103 direct\u0103, tot cu sprijinul
\nambasadorului polonez la Bucure\u0219ti, s\u0103 determine autorit\u0103\u021bile
\npoloneze s\u0103 anuleze aceast\u0103 vizit\u0103. Interven\u021biile politicianului rom\u00e2n
\nsunt tardivei^, se dovedesc inutile \u00eentruc\u00e2t, pe canale diplomatice,
\nfuseser\u0103 deja stabilite toate detaliile, inclusiv agenda de lucru \u0219i
\n\u00eent\u00e2lnirile celor dou\u0103 delega\u021bii de nivel \u00eenalt. A\u0219adar, autorit\u0103\u021bile
\npoloneze nu dau curs cererii lui spre a evita un eventual conflict
\ndiplomatic cu partea ungar\u0103.
\n\u00cen ansamblul ei, activitatea lui Octavian Goga prezint\u0103
\n\u00eenc\u0103 multe necunoscute pentru cititorii de azi. O dovede\u0219te \u0219i
\npar\u021biala cunoa\u0219tere a implic\u0103rii sale \u00een dezvoltarea \u0219i diversificarea
\nrela\u021biilor bilaterale rom\u00e2no-poloneze, a rolului jucat \u00een dezvoltarea \u0219i
\namplificarea schimburilor cultural artistice.
\n\u00cen anii 1938-1939, stimulate \u0219i de contactele la nivelul
\n\u0219efilor de stat ai celor dou\u0103 \u021b\u0103ri, leg\u0103turile bilaterale rom\u00e2no-polone
\nau continuat, \u00eenregistr\u00e2nd noi \u0219i semnificative momente. Climatul
\neuropean, agresiv \u0219i violent, ostil artei \u0219i culturii, ca \u0219i bunei
\n\u00een\u021belegeri \u00eentre popoare, datorit\u0103 tendin\u021belor revizioniste \u0219i cu privire
\nla o nou\u0103 ordine politico-militar\u0103 pe continent, a avut un efect contrar
\nasupra rom\u00e2nilor \u0219i polonezilor, la fel de amenin\u021ba\u021bi de extremismul
\nmaghiar sau german. La fel ca \u00een anii preceden\u021bi, interferen\u021bele
\nculturale rom\u00e2no-polone au cuprins toate domeniile vie\u021bii spirituale a
\ncelor dou\u0103 popoare: art\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021b\u0103, teatru, muzic\u0103, literatur\u0103, dar \u0219i \u00een
\nplan turistic, sportiv sau chiar religios, fapt ce reflect\u0103 preocuparea
\nconstant\u0103 de mai bun\u0103 cunoa\u0219tere reciproc\u0103, dar \u0219i de valorificare a
\npatrimoniului cultural. Pe bun\u0103 dreptate, Nicolae Dasc\u0103lu afirm\u0103 c\u0103:
\n\u201eToate aceste direc\u021bii reflect\u0103 complexitatea rela\u021biilor culturale
\nrom\u00e2no-polone care, av\u00e2nd \u00een vedere tradi\u021bia istoric\u0103, au atins \u00een
\nperioada interbelic\u0103 un nivel superior. Pe de alt\u0103 parte, leg\u0103turile
\nculturale trebuie privite \u00een ansamblul rela\u021biilor rom\u00e2no-polone, care,
\n\u00een perioada dintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, au fost complexe \u0219i
\nmereu ascendente, \u00een duda unor momente de stagnare sau de
\npauz\u0103”(52).<\/p>\n

Bibliografie:
\nNicolae Dasc\u0103lu, Rela\u021bii rom\u00e2no-polone \u00een perioada
\ninterbelic\u0103, Bucure\u0219ti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 1991.
\nMihai Mitu, Rom\u00e2no-polonica, I, Studii de istorie
\ncultural\u0103, Bucure\u0219ti, Editura Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, 2007.
\nP. P. Panaitescu, Pagini de jurnal (1921-1927), Cfcjj-
\nNapoca, Editura Dada, 1974.
\nIon Petric\u0103 (coord.) et alia, Rela\u021bii culturale rom\u00e2no-
\npolone, Bucure\u0219ti, 1982.
\nStan Velea, Paralelisme \u0219i retrospective literare,
\nBucure\u0219ti, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1974.
\nStan Velea, Literatura polon\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Receptarea
\nunei mari literaturi, Bucure\u0219ti, Editura Saeculum I.0,2001.
\nColec\u021bia ziarului \u021aara Noastr\u0103 pe anii 1934-1938.
\n(19) Amintim, \u00een acest sens, unele dintre cele mai importante
\ntraduceri ap\u0103rute \u00een limba polon\u0103: N. lorga, Histoire des Roumains
\net de leur civilisation, L Rebreanu, Ion, Ciuleandra \u0219i P\u0103durea
\nsp\u00e2nzura\u021bilor (\u00een versiunea semnat\u0103 de S. Lukasik), o Antologie
\nEminescu (cu o prefa\u021b\u0103 de N. lorga), I. Creang\u0103, Pove\u0219ti (prefa\u021b\u0103
\nde N. lorga), I. Creang\u0103, Povestiri, M. Eminescu, \u00eemp\u0103rat \u0219i
\nproletar (o edi\u021bie de lux), Orbul (nuvel\u0103) de M. Sadoveanu, C.
\nKiri\u021bescu, La Roumanie dans le guerre mondiale, Tematy
\nRumunskie (o antologie de poezie), o Antologie a poeziei
\nrom\u00e2ne de azi (a scriitorului Wladimir Lewik), G. Ciprian, Omul cu
\nm\u00e2r\u021boaga (\u00een mai multe edi\u021bii), C. Petrescu, \u00eentunecare \u0219i Omul din
\nvis, Mihai Eminescu, Poezii \u0219i poeme, Poezii rom\u00e2ne\u0219ti (realizat\u0103
\nde Emil Zegadlowicz), L. Blaga, Me\u0219terul Manole, Nuvele \u0219i schi\u021be
\nrom\u00e2ne\u0219ti (traduse de C. Mayslovwa) (cf. Nicolae Dasc\u0103lu, Rela\u021bii
\nrom\u00e2no-polone \u00een perioada interbelic\u0103, Bucure\u0219ti, Editura Academiei
\nRom\u00e2ne, 1991, p. 177-181).
\n(20) \u00eentr-un articol intitulat Scrisori din Var\u0219ovia. Literatura
\npolon\u0103. Perspectivele unei apropieri culturale rom\u00e2no-polone,
\nap\u0103rut \u00een ziarul \u021aara Noastr\u0103, an XIV, nr. 777, din 11.01.1935, p. 1-
\n2, ziaristul rom\u00e2n llie B\u0103cioiu, corespondentul permanent al ziarului
\n\u00een Polonia, dup\u0103 ce semnala apari\u021bia antologia Tematy Rumunskie,
\nrealizat\u0103 de Emil Zegladowicz, afirma: „Polonia se intereseaz\u0103 de
\nc\u00e2tva timp foarte mult de literatura noastr\u0103 pe c\u00e2nd la noi fa\u021b\u0103 de
\nliteratura polone\u0219te domne\u0219te cea mai deplin\u0103 necunoa\u0219tere
\nAceast\u0103 stare de lucruri \u00een orice caz este d\u0103un\u0103toare”. Afirm\u0103rile
\ncitate sunt doar \u00een parte adev\u0103rate \u0219i ele au o cauzalitate politic\u0103.
\nDup\u0103 cum se \u0219tie, \u00een anul 1934 se \u00eenregistreaz\u0103 un moment de
\ndeclin \u00een rela\u021biile politice dintre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri, fapt ce a influen\u021bat
\nfrecven\u021ba \u0219i consisten\u021ba ac\u021biunilor de propagand\u0103 \u0219i cunoa\u0219tere
\nreciproc\u0103.
\n(21) De remarcat, totodat\u0103, participarea poe\u021bilor \u0219i scriitorilor din cele
\ndou\u0103 \u021b\u0103ri la o serie de ac\u021biuni specifice. Scriitorii Eugen Botez \u0219i Al.
\nBr\u0103tescu-Voine\u0219ti particip\u0103 \u00een fruntea unei delega\u021bii, \u00een iunie 1930, la
\nal Vll-lea Congres interna\u021bional al debuturilor literare, iar \u00een
\nfebruarie 1934, poetul Victor Eftimiu, aflat \u00een vizit\u0103 la Var\u0219ovia ,
\ncaut\u0103 noi c\u0103i de intensificare a leg\u0103turilor cu cercurile literare polone.<\/em>
\n\u00cen iunie 1934, Caton Teodorian \u00eenainta un Raport congresului
\nautorilor dramatici de la Var\u0219ovia (cf. \u021aara Noastr\u0103, an XIII, nr.
\n622\/22.06,1934, p. 1-2). Tot \u00een 1934, \u00een luna septembrie, Ion Marin
\nSadoveanu, \u00een calitatea sa de director general al teatrelor \u0219i operelor
\ndin \u021bara noastr\u0103, ia parte la al Vlll-tea Congres interna\u021bional de
\nteatru. Evident, exemplele conlucr\u0103rii dintre scriitorii celor dou\u0103 \u021b\u0103ri
\nsunt mult mai numeroase.
\n(22) Publica\u021biile Literarisze Bleter. Polska Zbrpjna, Widamosd
\nLiteracki \u0219i Swiaf au publicat edi\u021bii speciale referitoare la literatura
\nrom\u00e2n\u0103, respectiv la rela\u021biile Poloniei cu Mica \u00een\u021belegere (din care
\nf\u0103cea parte \u0219i Rom\u00e2nia). Amintim aici \u0219i desele materiale ap\u0103rute \u00een
\nperioada interbelic\u0103 \u00een Trygodnik; Od A do Z, Express Poranny,
\nMuzyka. Literarisze Bleter, lllustrovany Kurjer Codzincny, Argus,
\nPorony Curjer. Kurjer Posznanskin, Tristiczny i Uzdrowiscowy,
\nSlowo Pdskie. Biuletin Prasowy. Warsawski Dziennik Narodowy
\n\u0219.a
\n(23) Amintim, \u00een acest sens, acordarea, \u00een anul 1930, a titlului de
\nDoctor Honoris Causa istoricului Nicolae Iorga de c\u0103tre
\nUniversitatea din Wilno, cu prilejul marc\u0103rii a 350 de ani de la
\nfondare, sus\u021binerea, \u00een anul 1933, a unei teze de doctorat de un
\njurist polonez, la Universitatea din Bucure\u0219ti, privind regimul Dun\u0103rii
\netc.
\n(24) cf. P.P. Panaitescu, Pagini de jurnal (1921-1927), Cluj-
\nNapoca, Editura Dada, 1974, p. 118.
\n(25) Vezi articolul lui Nicolae lorga din Neamul rom\u00e2nesc, an XVII,
\n1922, nr. 210,19 septembrie, p. 2.
\n(26) cf. Mihai Mitu, Rom\u00e2no-polonica, I, Studii de istorie cultural\u0103,
\nBucure\u0219ti, Editura Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, 2007, p. 186.
\n(27) cf. Nicolae Dasc\u0103lu, op. cit, p. 194.
\n(28) idem, op. dt, p. 195.
\n(29) Nicolae Dasc\u0103lu, op. cit, p. 220-221, scoate \u00een eviden\u021b\u0103 \u0219i
\ncontribu\u021biile Universit\u0103\u021bii clujene la dezvoltarea rela\u021biilor \u0219tiin\u021bifice
\ndintre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri. Astfel, aid s-a asigurat preg\u0103tirea unor
\nstuden\u021bi polonezi, \u00een spedal \u00een domeniul filologiei; doi profesori
\nclujeni (V. C\u0103dere \u0219i P. Sergescu), cu misiuni diplomatice \u00een Polonia,
\nau devenit membri ai Societ\u0103\u021bii de \u0218tiin\u021be din Var\u0219ovia; P. Sergescu
\na sus\u021binut prelegeri de matematic\u0103 la Universit\u0103\u021bile din Lwow, Wilno,
\nPoznan \u0219i Var\u0219ovia; , 7 matematicieni polonezi au colaborat la
\neditarea revistei Mathematica ap\u0103rut\u0103 la Cluj ; editarea, \u00een anul
\n1937, \u00een seria Monografii matematice, a studiului Leqons sur Ies
\nensembles analythiques de polonezul W. Sierpinski; (cinci savan\u021bi
\npolonezi au vizitat Universitatea Clujean\u0103, unul dintre ei de trei ori
\nchiar), precum \u0219i participarea la congresele \u0219tiin\u021bifice g\u0103zduite de
\nPolonia (geologie, 1925; istorie, 1933; matematic\u0103, 1927, 1929,
\n1931 \u0219i 1937).
\n(30) Ing. C. Bu\u0219il\u0103 era un foarte fidel colaborator politic al lui
\nOctavian Goga.
\n(31) De remarcat faptul c\u0103, de\u0219i se situau, din punct de vedere politic
\n(romancierul figura printre membri marcan\u021bi ai P.N.\u021a, de\u021bin\u00e2nd chiar
\nfunc\u021bii, m\u0103runte \u00eens\u0103, \u00een cadrul guvern\u0103rilor \u021b\u0103r\u0103niste), pe pozi\u021bii
\naverse \u0219i se manifesta constant o anumit\u0103 ostilitate \u00eentre ei, reie\u0219ita
\n\u00een special din Jurnalul lui Liviu Rebreanu, recunosc\u00e2nd valoarea
\nestetico-literar\u0103 a operei acestuia, Octavian Goga accept\u0103 includerea
\nlui \u00eentre membrii conducerii noii asocia\u021biuni.
\n(32) vezi, pe aceast\u0103 tem\u0103, Ion Molea, Polonia face cur\u0103\u021benie la ea
\nacas\u0103, \u00een \u021aara Noastr\u0103, an XIII, nr. 1274\/15.11.1936, p. 1, \u00een care
\nautorul aprob\u0103 ac\u021biunile antisemite din Polonia; D. I. Cucu, Polonia
\nantisemit\u0103, \u00een nr. 1271\/12.11.1936, p. 1; \u00een nr. 1394\/2.06.1937, p. 1,
\nun text nesemnat, intitulat \u00een Polonia se cere expulzarea jidanilor,
\nPostulatele polone \u00een chestiunea emigr\u0103rii, \u00een \u021aara Noastr\u0103, nr.
\n1487\/22.10.1937, p.1. sau Polonia \u0219i problema coloniilor, \u00een \u021aara
\nNoastr\u0103, nr. 1580\/7 mai 1938, p. 1-2.
\n(33) Astfel, I E. Skiwski semneaz\u0103, \u00een \u021aara Noastr\u0103, nr.
\n626\/27.06.1934, p. 1, articolul intitulat Literatura polon\u0103
\ncontimporan\u0103; Alfred Poninski despre Ideologia Poloniei
\ncontemporane, \u00een \u021aara Noastr\u0103, nr. 1302\/30.12.1936, p. 1-2.
\n(34) Este vorba despre articolele: Prietenia polono-rom\u00e2n\u0103, \u00een
\n\u021aara Noastr\u0103, nr. 834\/22.03.1935, p. 2 (articol reprodus \u0219i \u00een Linia
\ndreapt\u0103, an II, nr.6\/5 iunie 1937, p. 1) ; conferin\u021ba Aniversarea
\nPoloniei, rostit\u0103 la Radio Bucure\u0219ti \u0219i reprodus\u0103 \u00een \u021aara Noastr\u0103 nr.
\n1272\/13.11.1936, p.1.
\n(35) Ion Balint, Noua atitudine a Poloniei, \u00een \u021aara Noastr\u0103, an XIII,
\nnr. 674\/28.08.1934, p. 1
\n(36) Semneaz\u0103 mai multe articole, unele preluate ulterior \u0219i \u00een revista
\nde extrem\u0103 dreapt\u0103 Linia dreapt\u0103: Pro Polonia, \u00een nr.
\n989\/10.10.1935, p. 1; Polonia de azi. Var\u0219ovia. Note de drum, \u00een
\nnr. 1016\/14.11.1935, p. 1, 3; \u0219i nr. 1020\/ 19.11.1935, p. 1, 3;
\nPolonia de azi, \u00een, nr. 1090\/22.02.1936, p. 2; Polonia aliata
\nnoastr\u0103, \u00een nr. 1271\/ 12.11.1936, p. 1; Testamentul politic al
\nmare\u0219alului Pilsudski, \u00een nr. 1399\/10.06.1937, p. 1.
\n(37) A semnat, \u00eentre altele, articolele: Republicanism monarhic \u2022
\nExemplul Poloniei, \u00een nr. 843\/2.04.1935; Na\u021bionalismul creator \u0219i
\nquasi-integrator, \u00een \u021aara Noastr\u0103, nr. 872\/14.05.1935, p. 1-2;
\nPilsudski: Aristocrat revolu\u021bionar \u0219i na\u021bionalist, \u00een Tara Noastr\u0103,
\nnr. 875\/17.05.1935, p. 1-2.
\n(38) Tradi\u021bia eroilor, \u00een \u021aara Noastr\u0103, nr. 1271\/12.11.1936, p. 1.
\n(39) Polonia de azi \u0219i de ieri, \u00een \u021aara Noastr\u0103, nr. 1271\/12.11.1936,
\np.1.
\n(40) AIian\u021ba cu Polonia, \u00een Linia dreapt\u0103, an I, nr. 1\/24.11.1935, p. 5.
\n(41) Polonia \u2022 o mare na\u021biune, \u00een \u021aara Noastr\u0103, nr.
\n1336\/24.02.1937, p. 1; Expozi\u021bia de art\u0103 polon\u0103 (de la sala Dalles),
\n\u00een \u021aara Noastr\u0103, nr. 1483\/16.10.1937, p. 1.
\n(42) Confirmarea unei alian\u021be, \u00een \u021aara Noastr\u0103, nr. 1411\/1.07.1937,
\np.1.
\n(43) Axa Var\u0219ovia-Bucure\u0219ti, \u00een \u021aara Noastr\u0103, nr. 1413\/3.07.1937,
\np.1.
\n(44) Sufletul Poloniei milenar\u00bb (evocare istoric\u0103), \u00een \u021aara Noastr\u0103,
\nnr. 1438\/12.08.1937, p. 1-2.
\n(45) La moartea mare\u0219alului Joseph Pilsudski, Octavian Goga \u0219i
\nIon Pilat au adresat o telegram\u0103 de condolean\u021be. La 17 Iunie
\n1935. printr-o scrisoare adresat\u0103 poetului Octavian Goga de
\nc\u0103tre M. Arciszewsky. ministrul (ambasadorul Poloniei la
\nBucure\u0219ti), exprim\u0103 „mul\u021bumirile foarte mi\u0219cate” ale lui W.
\nSlawek. Pre\u0219edinte al Consiliului Republicii Polone „pentru
\ncondolean\u021bele pe care a\u021bi avut bun\u0103voin\u021ba s\u0103 i le adresa\u021bi […], In
\nnumele Asocia\u021biei pe care o prezida\u021bi.” Diplomatul polonez
\nsubliniaz\u0103 totodat\u0103 c\u0103: „Colaborarea polono-rom\u00e2n\u0103. \u00een cadrul
\nc\u0103reia depune un efort at\u00e2t de eficient Societatea pe care o
\nprezida\u021bi, este tocmai o parte rodnic\u0103 a acestui patrimoniu”. El
\n\u00ee\u0219i exprim\u0103 „convingerea \u00een succesul care v\u0103 va sus\u021bine opera
\nde apropiere rom\u00e2no-polon\u0103” (vezi Octavian Goga,
\nCoresponden\u021b\u0103 primit\u0103, vol. III, Edi\u021bie \u00eengrijit\u0103 de dr. Gh. I.
\nBodea, Cluj-Napoca, Editura Limes, 2004, p. 129).
\n(46) op. dt., p. 164-166.
\n(47) Profesorul Smolensk! urm\u0103rea, de asemenea, s\u0103 intensifice
\n\u201eschimbul cultural rom\u00e2no-polonez”, scop \u00een care propunea \u201eun
\nplan de ac\u021biune detaliat”, care s\u0103 cuprind\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 structurare
\npe sec\u021biuni a viitoarei activit\u0103\u021bi, primirea de noi membri \u00een s\u00e2nul
\nsociet\u0103\u021bii, inclusiv provincia, editarea unui opere colective
\n\u0219tiin\u021bifice invitarea in cele dou\u0103 capitale de speciali\u0219ti \u00een drept
\npentru studierea sistemului juridic, al proceselor de reforme
\nimplementate etc., crearea unei comisii speciale care s\u0103 fac\u0103
\ncunoscute \u00een Rom\u00e2nia manifest\u0103rile culturale poloneze \u0219i
\nini\u021bierea a cel pu\u021bin dou\u0103 tipuri de conferin\u021be: pentru marele
\npublic \u0219i unele strict \u0219tiin\u021bifice pe teme istorice, juridice \u0219i literare.
\nExtrem de interesante, de larg interes \u0219i adecvat formulate sunt,
\n\u00een opinia noastr\u0103, cele din ciclurile istoric \u0219i literar, care, dac\u0103 ar
\nfi fost realizate, ar fi l\u0103rgit \u00een mod semnificativ apropierea dintre
\nelitele culturale ale celor dou\u0103 \u021b\u0103ri. Dintre cele literare,
\neviden\u021biem: 1. Noile curente \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 \u0219i polon\u0103; 2.
\nRela\u021biile literare polono-rom\u00e2ne de-a lungul istoriei; 3. Epoca
\nromantismului \u00een via\u021ba na\u021bional\u0103 a Poloniei; 4. \u021a\u0103ranii \u00een
\nliteratura modern\u0103 polonez\u0103 \u0219i rom\u00e2n\u0103; 5. Subiect practic:
\nposibilit\u0103\u021bile de colaborare \u0219i de schimb cultural polono-rom\u00e2n\u0103
\n\u00een domeniul literaturii \u0219i al teatrului (vezi op. dt., p. 165-166).
\n(48) Poeta \u0219i traduc\u0103toarea Kazimiera Illakoczowna, care locuie\u0219te
\nla Cluj, \u00eentre anii 1939-1947, a studiat opera poetului rom\u00e2n \u0219i a
\ntradus poeziile Tristia, Vita Nova, C\u00e2nt\u0103 moartea, din volumul
\npostum Din larg, pe care le public\u0103 \u00een Kurier Polski, nr. 640 (179),
\ndin 3 august 1940, p. 3.
\n(49)\tEl figureaz\u0103, de exemplu, \u00een Antologia poeziei rom\u00e2ne de
\nEmil Zegadtowicz.
\n(50) Ne referim, \u00een mod concret, la Istoria literaturii rom\u00e2ne de
\nEmil Biedrzycki, profesor la Academia Comercial\u0103 \u0219i lector de limba
\nrom\u00e2n\u0103 la Universitatea din Lwow. La sf\u00e2r\u0219itul acestei lucr\u0103ri, autorul
\na inclus \u0219i o mini antologie a poeziei populare \u0219i culte rom\u00e2ne\u0219ti, care
\ncuprinde poeziile Plugarul, Paris, P\u0103r\u0103sit ale lui Octavian Goga (cf.
\nIlie B\u0103cioiu, Scrisori din Polonia. O biruin\u021b\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. O
\nistorie a literaturii rom\u00e2ne\u0219ti \u00een limba polon\u0103, \u00een \u021aara Noastr\u0103, an XIII,
\nnr. 734\/11.11.1934, p. 1-2).
\n(51) \u00eentr-o scrisoare, datat\u0103 8 ianuarie 1938, ambasadorul M
\nArciszewsky \u00eei preciza primului ministru rom\u00e2n: \u201eSpre marele
\nmeu regret solicitarea mea a ajuns prea t\u00e2rziu. Lucrurile erai
\ndeja prea avansate, de ceva vreme vizita ar fi fost anun\u021ba\u021bi
\npentru mar\u021bea viitoare simultan \u00een cele dou\u0103 capitale. \u2019 Totodat\u0103
\ndiplomatul polonez afirma: \u201eSunt sincer dezam\u0103git c\u0103 nu am
\nputut s\u0103-i servesc Excelen\u021bei Voastre” (vezi Octavian Goga, op
\ncit. p. 222).<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

DAN BRUDA\u0218CU Contribu\u021bii la o istorie a leg\u0103turilor rom\u00e2no-polone \u00een perioada interbelic\u0103 *Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 se Constat\u0103 o extrem<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22422"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22422"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22422\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22423,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22422\/revisions\/22423"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22422"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22422"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22422"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}