{"id":22390,"date":"2024-01-04T23:34:28","date_gmt":"2024-01-04T20:34:28","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22390"},"modified":"2024-01-04T23:34:28","modified_gmt":"2024-01-04T20:34:28","slug":"spatii-culturale-nr-6-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22390","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 6 (11)"},"content":{"rendered":"

Nicolae Havriliuc<\/strong><\/p>\n

Portrete \u00een mi\u0219care<\/strong><\/p>\n

Scriind \u0219i public\u00e2nd Portrete \u00een peni\u021b\u0103 (Bucure\u0219ti, Rawexcoms, 2009), Florentin Popescu depune m\u0103rturie pentru lumea prin care a trecut \u00een devenirile sale literare, evoc\u00e2nd personalit\u0103\u021bi din literatura \u0219i cultura rom\u00e2neasc\u0103 de la care, sincer \u0219i modest, a avut \u00eentotdeauna c\u00e2te ceva de \u00eenv\u0103\u021bat.
\nA\u0219a cum se \u0219tie, portretul este o descriere de particularit\u0103\u021bi fizice \u0219i morale ale unor fiin\u021be reale \u0219i imaginare. \u00een cazul portretului lui Florentin Popescu, fiin\u021bele poart\u0103 marca realit\u0103\u021bii \u0219i, de aceea, textele evocatoare sunt legate \u00eentre ele printr-un topos dat de sintagmele cred c\u0103 l-am cunoscut, c\u00e2nd l- am cunoscut, a\u0219a l-am cunoscut, l-am cunoscut t\u00e2rziu etc. Toposul plaseaz\u0103 personajul \u00eentr-un decor de sim\u021bire \u0219i de g\u00e2ndire (frecvent fiind Bucure\u0219tii deschis mai tuturor experien\u021belor \u0219i experimentelor literare cu sedii de ziare \u0219i reviste, edituri, cofet\u0103rii, cafenele, cenacluri, muzee etc.) unde \u00eent\u00e2lnirea cu ochiul observator, selectiv \u0219i subiectiv al autorului declan\u0219eaz\u0103 conexiunea privirilor, schimbul de replici, gesturi, confesiuni, prilejuind cunoa\u0219terea \u0219i fixarea interlocutorului \u00een portrete sugestive \u0219i pline de mi\u0219care. Alteori portretizarea \u00eencepe cu a\u0219ezarea personajului \u00eentr-un preexistent de configurare prin anecdot\u0103.
\nUn loc aparte \u00eel ocup\u0103 \u00een lucrare personaliz\u0103rile companionilor veni\u021bi din matricea buzoian\u0103, congeneri autorului: Radu C\u00e2rneci, Ion Gheorghe, Mircea Ichim, Gh. Ciobanu, Alex. Oproescu, Bucur Chiriac, Passionaria Stoicescu,, Gh. Istrate, A.I. Z\u0103inescu. Chipurile unora transpar din scene pline de umor sau din secven\u021be decupate cinematografic. Urmeaz\u0103 personala individual\u0103 \u0219i de grup a profesorilor \u0219i colegilor de la Facultatea de Limb\u0103 \u0219i Literatur\u0103 Rom\u00e2n\u0103 din Bucure\u0219ti: Ion Rotaru, Florin Costinescu, Tudor Octavian, Vasile Blendea, Alexandru Mica, Al. Piru, Romul Munteanu, Ion Dodu B\u0103lan, Dumitru Pricop, George Arion.
\nInteresante ca surse documentare sunt portretele colegilor de redac\u021bii \u0219i din breasla scriitoriceasc\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XX-lea: Mircea Micu, Tia Peltz, C-tin Turturic\u0103, Alex. Clenciu, Mircea S\u00e2ntimbreanu, H. Zalis, Florin Muscalu, Valeriu B\u00e2rg\u0103u, Ovidiu Papadima, C. St\u0103nescu, C-tin Daniel, Gh. Tomozei, Aureliu Goci, Daniel Turcea, Petre Ghelmez, Grigore Vieru, C. Carbar\u0103u. C\u00e2\u021biva dintre grei ai zilei sunt surprin\u0219i \u00een ipostaza omului \u0219i a artistului D.R. Popescu (om cu z\u00e2mbetul calm \u0219i prietenos, opera solid\u0103), Mircea Horia Simionescu,
\nDan Sm\u00e2nt\u00e2nescu. Cele mai multe dintre evoc\u0103ri au fost scrise \u00een anii senectu\u021bii, apel\u00e2ndu-se la memorie. \u0218i chiar dac\u0103 marginile memoriei ar p\u0103rea pe alocuri \u00eeng\u0103lbenite de timp, portretele sunt animate prin verva scrisului, prin verbul atent distribuit spre a da culoare \u0219i str\u0103lucire fiin\u021bei din chenar.. \u00eenainte de includerea \u00eentre coper\u021bile c\u0103r\u021bii mai sus amintite, textele au fost supuse lecturii publice, fiind tip\u0103rite \u00een revistele: Dor de dor (C\u0103l\u0103ra\u0219i), Litere (T\u00e2rgovi\u0219te), Pro Saeculum \u0219i Oglinda literar\u0103 (Foc\u0219ani), Cafeneaua literar\u0103 (Pite\u0219ti), Sud (Bolintin Vale) \u0219i Spa\u021bii culturale (R\u00e2mnicu S\u0103rat).
\nParcurg\u00e2nd aceste portrete \u00een peni\u021b\u0103 pe care le-a\u0219 numi segmente biografice sau inspirate surse pentru viitoare biografii, am avut sentimentul intr\u0103rii \u00een contact cu o umanitate canonic\u0103 a\u0219a cum a fost \u0219i cum se continu\u0103 \u00eentr-un climat rom\u00e2nesc de crea\u021bie, iar \u00een Florentin Popescu s\u0103 \u00eentrev\u0103d un cronicar al sufletelor alese (prin sine \u0219i riguros selectate). Nota distinct\u0103 a acestui breviar de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 se afl\u0103 \u00een dexteritatea scriitoriceasc\u0103 a Iui Florentin Popescu de a fi, dincolo de evocare \u0219i de construc\u021bia discursului, un povestitor de personaje \u0219i-n ultim\u0103 instan\u021b\u0103 un povestitor de sine.<\/p>\n


\nPETRACHE PLOPEANU<\/strong>
\n\"\"

Liliana Rus \u0219i c\u0103l\u0103toria
\ncuvintelor \u00een femeia
\nclipelor duse…<\/strong><\/p>\n

… Acesta este cel dint\u00e2i g\u00e2nd ce apare \u00eendat\u0103 ce
\nultimul r\u00e2nd din Melancolii de duminic\u0103 (Liliana
\nRus, Melancolii de duminic\u0103. Editura Carminis,
\n2009) a fost repetat, \u00eencet, \u00een t\u0103cere.
\nLiliana Rus ad\u0103poste\u0219te \u00een sine \u00eentr-o t\u0103cere
\ngrav\u0103, aceea a poetului unui citadin transfocat
\npermanent de la mare la detaliu, o multitudine de
\n femei \u0219i de fragmente de univers feminin, care
\n \u00eentregesc o imagine, acea c\u0103l\u0103torie perpetu\u0103 a
\n cuvintelor prin cei care le \u0219tiu mersul de la ne\u0219tiut la
\n lumina semnifica\u021biilor, de la molatic la d\u00e2rzenia
\n asum\u0103rii sensurilor vie\u021bii. Ea ni se dezv\u0103luie \u00eentr-o
\n lumin\u0103 ve\u0219nic schimbat\u0103, dar nu schimb\u0103toare, c\u0103ci
\n femeia r\u0103m\u00e2ne mereu aceea\u0219i, identic\u0103 \u00een ea \u00eens\u0103\u0219i,
\n ni se dezv\u0103luie \u00een locuri diferite, dar care nu o fac s\u0103
\n fie alta ci doar s\u0103-i ad\u00e2nceasc\u0103 percep\u021bia asupra
\n intimit\u0103\u021bii sale \u0219i asupra celorlal\u021bi de care intimitatea
\n sa este puternic legat\u0103.
\n\u00cen poemele Lilianei Rus apare c\u0103l\u0103toria, apare instrumentul acesta al purt\u0103rii \u00een locuri
\nnecunoscute, dorite sau nu, trenul, apare gara ca
\nsimbol al a\u0219tept\u0103rii, a] \u00eenceputului \u00eendep\u0103rt\u0103rii de
\nceea ce a fost p\u00e2n\u0103 \u00eentr-un anumit moment, element
\ndefinitoriu pentru o parte mai mic\u0103 sau mai mare
\ndin via\u021b\u0103. Trenuri, pontoane, b\u0103rci, apar ca pretexte
\nale posibilit\u0103\u021bilor de plecare, ele exist\u0103, a\u0219adar \u00eei
\nimpun ca \u00eentr-un joc acceptat reciproc, ideea
\nc\u0103l\u0103toriei, uneori chiar existen\u021ba acestor instrumente
\nale deplas\u0103rii devin cauz\u0103 a c\u0103l\u0103toriilor imaginare,
\nintrospective sau reale, c\u0103ci c\u0103l\u0103toriile Lilianei Rus
\nsunt diverse, dar \u00eenc\u0103rcate de aceea\u0219i simbolistic\u0103 a reg\u0103sirii unei v\u00e2rste de aur: c\u0103l\u0103torii \u00een trecut, c\u0103l\u0103torii \u00een alte spa\u021bii real-geografice, c\u0103l\u0103torii \u00een \u0219inele prezent, c\u0103l\u0103torii \u00een al\u021bii, apropia\u021bi sau \u00eendep\u0103rta\u021bi ca distan\u021b\u0103 sufleteasc\u0103 sau terestr\u0103.
\nC\u0103l\u0103toriile Lilianei Rus sunt ini\u021biate de c\u0103tre cuvinte \u0219i prin cuvinte. Cuvintele au o putere aici generatoare de plec\u0103ri, a\u0219a cum \u00een mitologiile antice aveau acea putere creatoare: \u201eLa \u00eenceput a fost Cuv\u00e2ntul”; cuv\u00e2ntul poetei creeaz\u0103 drumuri \u00een \u0219i dinspre ea, creeaz\u0103 plec\u0103ri, pentru c\u0103 ideea revenirii la ceea ce a fost, la un anume loc, nu-i este aproape \u00een termeni reali. Se p\u0103streaz\u0103 astfel acel mister al pierderii, pentru c\u0103 fiecare plecare este \u0219i o pierdere \u0219i oric\u00e2te noi spa\u021bii de orice fel, vin \u00een \u00eent\u00e2mpinare, ele con\u021bin \u00een \u0219inele lor plecarea, estomparea, deta\u0219area aceluia care le-a g\u0103sit \u0219i le-a dat semnifica\u021biile respective.
\nVedem, dac\u0103 reu\u0219im s\u0103 le \u00een\u021belegem \u0219i dac\u0103 reu\u0219im s\u0103 p\u0103trundem \u00een intimitatea poemelor, c\u0103ci acestea nu se dezv\u0103lui rapid ca o femeie u\u0219oar\u0103 ci este necesar\u0103 o medita\u021bie la fel de t\u0103cut\u0103 ca \u0219i t\u0103cerea ce le \u00eenconjoar\u0103, ca mediu poetic, frumuse\u021bile lor.
\nFemeile Lilianei Rus se unesc cu timpul presim\u021bindu-i curgerea inexorabil\u0103: femeia-nisip- timp (\u201e…se pare c\u0103 umplem amiaza cu nisip…”, Lini\u0219te cu limb\u0103 de clopot), femeia-feti\u021b\u0103-\u00een-vis (…M\u0103 tem s\u0103 nu visez feti\u021ba melancolic\u0103…, Mandarinii dorm pe un singur picior), femeia-mam\u0103-a-mamei (Eu sunt mama…Mai am timp s\u0103 caut, sub perne, p\u0103pu\u0219ile fetelor mele…,Eu sunt manta), femeia-diminea\u021b\u0103 (…Iat\u0103 noua mea identitate, aceast\u0103 diminea\u021b\u0103 de vat\u0103…, Sunt \u00een stare s\u0103 te iert), femeia-prins\u0103-\u00een-zi (Credeam c\u0103 e de-ajuns s\u0103 \u0219tiu c\u00e2t\u0103 muzic\u0103 pot s\u0103-mi torn \u00een timpane, c\u00e2t de repede pot s\u0103-mi \u00eenv\u00e2rt roti\u021bele, dup\u0103 ce \u00een\u021bepenesc ca o pendul\u0103 veche \u0219i dac\u0103 mai pot prinde trenul de Callais…, El este mai liber ca mine), femeia-sear\u0103 (…Luna piere \u00een rotocol de fum, ca un rege gol, mim\u00e2nd lipsa de \u00eengeri…, Bere \u0219i rock), femeia-duminic\u0103 (…Spa\u021biu cald \u0219i str\u00e2mt, \u201e\u00een bra\u021bele” ei, cotlonul acela trist ca o duminic\u0103 de iarn\u0103, luat \u00een st\u0103p\u00e2nire de hoardele insomniilor mele…Ana, mama din camera din dos, mama-duminicilor de iarn\u0103…, Mama duminicilor de iarn\u0103), femeia-\u00een vara-ei (Curat \u0219i alb \u00eencepeau verile mele, cu degete lipite de t\u0103blia patului de fier…O c\u0103l\u0103torie deasupra inhibi\u021biilor stufoase pe care le c\u0103ram \u00een bagaje I\u0219a \u00eenceputul fiec\u0103rei veri…, Curat \u0219i alb \u00eencepeau verile mele), femeia-ora\u0219-\u00een- toamn\u0103 (Ora\u0219ul lui arunc\u0103 o privire peste um\u0103r. Toamna bate uscat, f\u0103r\u0103 ploaie \u0219i m\u0103 dor to\u021bi pere\u021bii caselor din ora\u0219ul lui orgolios…, Ora\u0219ul lui orgolios), femeia- z\u0103pad\u0103 (…Cheam\u0103-\u021bi \u00eengerii sub gulerul alb! Cu pocnet de arm\u0103, voi \u00eenchide z\u0103pada \u00een Oul de Iarn\u0103…, Ca s\u0103 te pot ocroti), femeia-lini\u0219te-geroas\u0103 (Vi s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 v\u0103 moar\u0103 cerul sub ochi? T\u0103cerea infernal\u0103 a acoperi\u0219urilor s\u0103 cad\u0103 \u00een somn ad\u00e2nc \u0219i, ca \u0219i cum nu ar fi
\nde ajuns, \u00eencordarea s\u0103-\u0219i \u021bin\u0103 cump\u0103na \u00eentr-un echilibru fragil?…, Sa se ad\u0103posteasc\u0103 de cer).
\nNelini\u0219tea permanent\u0103, dorin\u021ba de a pleca din sine sau dintr-un loc, ne duc spre alte femei: femeia- neast\u00e2mp\u0103r (Neast\u00e2mp\u0103r de\u0219irat, scurs pe sub mas\u0103, pres\u0103rat pe crengi de scoru\u0219…, Neast\u00e2mp\u0103rul meu), femeia-nelalocul-ei (Foc de artificii, Nicolas!…S\u0103 nu te la\u0219i p\u0103c\u0103lit! Aristocra\u021bia mea!…Scaunul de la fereastr\u0103, globul \u00een care-mi p\u0103strez aburul pl\u0103p\u00e2nd al adolescen\u021bei \u0219i culoarea coroziv\u0103 a lucidit\u0103\u021bii. G\u0103sesc cu greu cartona\u0219ul corect…, Foc de artificii), femeia-ner\u0103bd\u0103toare (… Vorbeam repede ca \u0219i cum am fi fost a\u0219tepta\u021bi undeva, prelungi p\u00e2lp\u00e2itori, promi\u021b\u00e2ndu-ne pl\u0103ci de patefon cu orchestre c\u00e2nt\u00e2nd ninsorile ce vor veni…, Ninge \u00eentruna \u00een acest ora\u0219), femeia-desprins\u0103 (…Calc pe nori \u0219i pe nisip, m-am desprins de umerii lui de pas\u0103re-rock, de frunzele metalice \u0219i de nop\u021bile curbate magic peste dou\u0103 ora\u0219e…, Va trebui s\u0103-i m\u0103rturisesc), femeia- \u00eendep\u0103rt\u00e2ndu-se (,..E bine a\u0219a, s\u0103 mai d\u0103r\u00e2m un zid, o camer\u0103 de hotel, o var\u0103 clandestin\u0103…Eu m-am urcat de mult \u00een tren…, Eu am uitat de Dalibor fanda), femeia- ve\u0219nic-preg\u0103tit\u0103-de-plecare (Pocnesc clapele valizei. Dac\u0103 a\u0219 aduna toate dimine\u021bile \u00een care am vrut s\u0103 fug de- acas\u0103, a\u0219 umple un continent de nelini\u0219ti…, Ca o rochie alb\u0103 \u00een \u00eentuneric), femeia-ora\u0219-ce-pleac\u0103 (\u00eentr-o zi \u0219i str\u0103zile vor c\u0103l\u0103tori, se vor \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a pe \u00eentuneric, vor trece pe l\u00e2ng\u0103 turle st\u00e2rnind singur\u0103t\u0103\u021bi nepreg\u0103tite de tr\u0103d\u0103ri. …M\u0103 voi \u021bine str\u00e2ns de ferestre, de u\u0219i, cu semin\u021bele o\u021betarilor \u00een buzunare…., \u00eemi vor bate la u\u0219\u0103), femeia-dans, femeia-dans-de-ceai.
\nAlte femei sunt cele privite de ele \u00eensele sau de ceilal\u021bi: femeia-garderob\u0103 (…Voi c\u0103uta, \u00een valizele \u00eemboln\u0103vite de triste\u021be, rochiile mele nepurtate. Te voi pofti \u00een lumea de ciucuri, foarfeci \u0219i p\u00e2nzeturi…, C\u00e2nd spinii verzi au pr\u0103bu\u0219it-o din tavan), femeia-\u00een- lumin\u0103 (Lumin\u0103 crud\u0103 ca o bil\u0103 de filde\u0219 a\u021bintind asupra mea o privire nesf\u00e2r\u0219it\u0103, \u00een stare s\u0103 m\u0103 dezbrace cu for\u021ba…, P\u00e2nda luminii de m\u00e2ine), femeia-ora\u0219 (Ajunsesem \u00een ora\u0219ul t\u0103u \u0219i ne izbeam de copaci. Mirosea a lemn dulce, mirosea a ploaie prietenoas\u0103. Vorbeam \u00een limba veche a ora\u0219ului…, C\u00e2te scrisori netrimise), femeia-p\u0103pu\u0219\u0103-\u00een-haine-noi (Mirosul hainelor noi m\u0103 \u00eenflore\u0219te pe din\u0103untru. …Sunt una dintre p\u0103pu\u0219ile pe care le scot dintr-o cutie nou\u0103…, Mirosul hainelor noi), femeia-z\u00e2mbet, femeia-pl\u00e2ns, femeia-acvariu (…Nu am curaj s\u0103 merg p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t \u0219i s\u0103 m\u0103 ascund \u00een cochet\u0103ria mea mut\u0103, ca o oglind\u0103 mincinoas\u0103. Dezm\u0103\u021b contraf\u0103cut \u00een propriul meu acvariu…, Mi-ar fi pl\u0103cut s\u0103 c\u00e2nt cu tine, Nicolas), femeia-\u00een-ploaie-leb\u0103d\u0103 (Ce bine miroase ploaia la mare! Ploaia cu mari candelabre \u0219i dantel\u0103rese zbur\u00e2nd ca scoase din min\u021bi…A\u0219 merge p\u00e2n\u0103 la cap\u0103tul ploii cu teama c\u0103, la \u00eentoarcere, nu voi mai g\u0103si nimic \u0219i pe nimeni…, Se scutur\u0103 o singur\u0103 leb\u0103d\u0103), femeia-c\u00e2ntec. Sau ea este femeie pentru al\u021bii: femeia-din-lipsa- lui (Cred c\u0103 a plecat \u00een lumi\u2019 s\u0103 scrie poeme. S\u0103 caute \u021bara cu marea \u00een mijloc…\u00eencerc s\u0103 aflu dac\u0103 mi-a furat \u201erusul alb”…, Pe timp ploios), femeia-punte-a-lui (…Altfel, cuvintele mele i se scurgeau printre degete. El era obi\u0219nuit cu propria-i legend\u0103, el \u00ee\u0219i p\u0103zea f\u0103r\u0103 sens puntea. Cheiul era departe…, Cheiul era departe).
\nEa a\u0219teapt\u0103: femeia-r\u0103mas\u0103, femeia-reverie, femeia-spectator, femeia-ce-a\u0219teapt\u0103-scrisoarea (Ziua \u00een care soseau scrisorile…M\u0103 lua cu frig de parc\u0103 a\u0219 fi \u021binut ap\u0103 \u00een bra\u021be, de parc\u0103 un soare albastru m-ar fi pref\u0103cut \u00eentr-un m\u0103r de z\u0103pad\u0103…Zarurile c\u0103zuser\u0103 prost, geanta po\u0219ta\u0219ului m\u0103 ducea \u00een les\u0103 ca pe un cal plouat pe din\u0103untru…, Ziua \u00een care soseau scrisorile).
\nEa cap\u0103t\u0103 chipuri noi, cunoscute sau necunoscute chiar de ea: femeia-pisic\u0103, femeia-somn, femeia-vis- al-casei, femeia-respira\u021bie-scris\u0103, femeia-necunoscut\u0103- sie\u0219i (Cu neru\u0219inare intru \u00een via\u021ba lui s\u0103 scot la lumin\u0103 cerurile arcuite peste verile noastre de alt\u0103dat\u0103. De departe \u00eei flutur, \u00eentr-un v\u00e2rtej scurt, rochiile p\u0103tate de soare, gustul mincinos al tainelor mele… El plimb\u0103 \u00een rutina zilelor.<\/p>\n


\nFLORIN CARAGIU<\/strong>
\n\"\"

Relevan\u021ba actual\u0103 a unei
\nvechi teme: Lucia Cherciu \u0219i
\n\u201elep\u0103darea de limb\u0103”<\/strong><\/p>\n

\u00een modernitatea \u0219i mai ales \u00een postmodernitatea poetic\u0103 – \u0219i ne referim acum la spa\u021biul poeziei rom\u00e2ne – tema poetic\u0103 a dezr\u0103d\u0103cin\u0103rii a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 surmonteze cu gra\u021bie cli\u0219eele de g\u00e2ndire de tip tezist- sem\u0103n\u0103torist sau tezist-g\u00e2ndirist \u0219i \u00een genere orice tip de viziune \u00een care factorul exaltant necondi\u021bionat este considerat la modul aprioric sentimental na\u021bional. O atare concep\u021bie, care mut\u0103 grani\u021ba axiologic\u0103 obligatoriu nu mai departe de perimetrul na\u021bionalismului, poate na\u0219te cel mult o poezie a nostalgiei domestice, nostalgia unui spa\u021biu \u00een care primeaz\u0103 sentimentul de adaptare, confortul securizant, un spa\u021biu \u00een care self-ul nu este deranjat de invazia non-self-ului. \u201eLa mine acas\u0103” ar \u00eensemna, va s\u0103 zic\u0103, \u201eeu \u0219i lini\u0219tea mea”.
\nAceast\u0103 nostalgie minimal\u0103 nu-\u0219i mai are locul \u00een poezia actual\u0103. Aici zborul departe (bine\u00een\u021beles, cu avionul, peste m\u0103ri \u0219i \u021b\u0103ri), dezlipirea de p\u0103m\u00e2nt \u0219i de limb\u0103 favorizeaz\u0103 experien\u021be semnificative, culmin\u00e2nd cu o redescoperire a sinelui care nu \u021bine numaidec\u00e2t de nostalgia domestic\u0103, de acea filosofic a confortului minimal \u0219i necesar. Precum \u00een filosofia lui Blaga, \u201eacas\u0103” poate \u00eensemna de ast\u0103 dat\u0103 o \u201ematrice stilistic\u0103” abisal\u0103 care, odat\u0103 asumat\u0103, devine ea \u00eens\u0103\u0219i o condi\u021bie optim\u0103 a creativit\u0103\u021bii, a \u00eent\u00e2lnirii cu noul. Acest sine ad\u00e2nc nu este cu adev\u0103rat dat (tr\u0103it) dec\u00e2t \u00een m\u0103sura \u00een care este redescoperit \u0219i asimilat cu \u00eentreaga spontaneitate a fiin\u021bei.
\nProspe\u021bimea imaginii \u0219i a expresiei \u00een poezia Luciei Cherciu (\u201eLep\u0103darea de limb\u0103”, Vinea, 2009, volum de
\nsosirea mea \u00eentr-o gar\u0103 de c\u00e2mpie. S\u0103 cobor, s\u0103 nu-i recunosc chipul, s\u0103 nu m\u0103 recunoasc\u0103…, S\u0103 mi m\u0103 recunoasc\u0103).
\n\u00een final dup\u0103 un \u0219ir lung de identit\u0103\u021bi o g\u0103sim femeie-\u00eentrupare, femeie-acas\u0103-la-noi \u0219i devine femeia-ea-\u00eens\u0103\u0219i (M-am a\u0219teptat mereu pe mine \u00eens\u0103mi. \u0218i mi-am cerut adresa, batistele albe, p\u0103st\u0103ile de ro\u0219covi din curtea spitalului Colentina \u0219i-un butoia\u0219 de cacao pentru zilele ploioase…E \u00eenduio\u0219\u0103tor c\u00e2t de mult ne iubim numele \u0219i data na\u0219terii, liniile din caietul de caligrafie, poemele ce cresc sub ploile de octombrie, goliciunile \u00eenr\u0103mate \u00een p\u00e2sl\u0103. Nu mai v\u0103d feti\u021ba cu breton, spaimele ei locuiesc acum \u00een alt\u0103 cas\u0103. Nu mi-a\u0219 fi \u00eenchipuit c\u0103-i pot \u00eenlocui lumini\u021bele din palme cu aurul pe care mi-1 tot cos \u00een haine, M-am a\u0219teptat mereu pe mine \u00eensumi).
\nNumeroasele femei ale Melancoliilor…, c\u0103l\u0103toresc \u0219i las\u0103 urme puternice \u0219i \u00een noi, aceia care suntem de partea lor, aceia care \u0219tim sigur \u0219i accept\u0103m c\u0103 femeia este zbor, c\u0103 ea se transform\u0103 \u0219i cap\u0103t\u0103 \u00eentotdeauna forma inefabil\u0103 a unei taine \u00een zbor.
\ndebut) \u021bine de o astfel de asimilare a motivelor folclorice (iat\u0103, \u00een poezia \u201eInsomnie II” avem o suprapunere a motivelor imagistice: ochi, soare \u0219i pas\u0103re, \u00eentr-un poem cu atmosfer\u0103 erotic\u0103: \u201ea\u0219tep\u021bi s\u0103 vin\u0103 zorile\/ urm\u0103rind c\u00e2ntatul coco\u0219ilor\/ ca \u0219i cum soarele ar fi ochiul unui coco\u0219”). Rezult\u0103 un fel de stilizare abisal\u0103 a tr\u0103irii, \u00een virtutea c\u0103reia lumea cea mai contingen\u021b\u0103 se contract\u0103 \u00een puncte de maxim\u0103 coinciden\u021b\u0103 a intimit\u0103\u021bii cu alteritatea.
\nPoeta este totodat\u0103 un fin observator al automatismelor \u0219i devian\u021belor psihologice, reflectoriz\u00e2nd prin varietatea detaliilor, at\u00e2t dezr\u0103d\u0103cinarea de limb\u0103 \u0219i neam, c\u00e2t \u0219i ie\u0219irea unei \u00eentregi lumi din rosturile ei. \u00eentre con\u0219tiin\u021ba \u201e\u00eengrop\u0103rii de viu” \u0219i cea a plutirii sau leg\u0103n\u0103rii cu fervoarea iubirii, se dezvolt\u0103 afinit\u0103\u021bi misterioase, modulate de registrul unei sensibilit\u0103\u021bi cre\u0219tine.
\nImaginarul colectiv, apartenen\u021ba la neam ac\u021bioneaz\u0103 ca un fel de \u201ecatalizator al erosului” (Heidegger), c\u0103ci apartenen\u021ba la neam \u0219i la limb\u0103 \u00eenseamn\u0103 o pre-apropiere \u00eentre fiin\u021be. P\u0103m\u00e2ntul este condi\u021bia deschiderii unei lumi, spune Heidegger. Na\u021bionalismul este invocat \u00een filosofia existen\u021bialist\u0103, \u00eenc\u0103 actual\u0103 \u00een postmodernism, cu sensul de mediere a apropierii printr-o pre-apropiere, a dezv\u0103luirii printr-o pre-dezv\u0103luire. C\u0103ci limba (natal\u0103) este casa fiin\u021bei, iar rela\u021bia dintre om \u0219i limba natal\u0103 este \u00een esen\u021b\u0103 o rela\u021bie de iubire, pentru c\u0103 numai vorbitorul poate penetra limba cu care s-a n\u0103scut \u00een toate intimit\u0103\u021bile ei, cunosc\u00e2ndu-i toate unghiurile \u0219i fa\u021betele.
\nSe semnaleaz\u0103 \u00eens\u0103 riscul ca acest raport de intimitate s\u0103 se piard\u0103, dintr-o perspectiv\u0103 mult prea apropiat\u0103, devenit\u0103 utilitar\u0103. Experien\u021ba \u00eenstr\u0103in\u0103rii poate fi cu adev\u0103rat benefic\u0103 \u00een m\u0103sura in care ea redescoper\u0103 pururi ceea ce era \u0219tiut deja. Poezia Luciei Cherciu ne ofer\u0103 o astfel de experien\u021b\u0103 pl\u0103cut\u0103, a redescoperirii de sine.<\/p>\n


\nCristina Lil\u0103<\/strong><\/p>\n

O FI ,,CORBUL”…<\/strong><\/p>\n

\u00een memoria lui Edgar Allan POE 19 mai 2008
\nCine mi-a b\u0103tut \u00een geam?! Ce s\u0103 fie, cin’ s\u0103 bat\u0103?! Nu e nimenea la poart\u0103. O fi pas\u0103re sau ram?! Ram o fi, dar chiar s\u0103-mi bat\u0103, ca nebuna, mie-n geam?!
\nN-am ie\u0219it din cas’afar\u0103! Era frig, ploua cumplit. Nici o pas\u0103re nu zboar\u0103, cum s\u0103 ies din cas’afar\u0103?!
\nCe s\u0103 vad?! mi-am zis cu team\u0103, neav\u00eend chef de glumit-
\nInfinit?!<\/p>\n


\nCLOVNUL<\/strong><\/p>\n

Cine o fi fost, nu-mi pas\u0103! Eu am multe de citit! O fi pas\u0103rea M\u0103iastr\u0103?! O fi Corbul, bun\u0103oar\u0103?!
\nNu, c\u0103 el nici nu mai zboar\u0103, Edgar Poe l-a nemurit!
\nSt\u0103 t\u0103cut, topit \u00een smoal\u0103… \u0218i, apoi, dac\u0103 se scoal\u0103, O s\u0103-mi bat\u0103 mie-n geam, Corbul lui topit \u00een smoal\u0103?!
\nNu, c\u0103 el nici nu mai zboar\u0103, Edgar Poe l-a nemurit,
\nInfiniti
\nO s\u0103 ies, s\u0103-nfrunt natura, ca un vis\u0103tor ce s\u00eent!
\nNu mai vreau s-aud de noapte \u0219i de ce am eu mai sf\u00eent!
\nDar, ciudat, acum nu bate nimeni la fereastra mea! Mi s-o fi p\u0103rut?! Se poate ! \u0218i aud din nou ceva!
\nRam s\u0103 fie? Nu e ram! E vre-un trec\u0103tor prin noapte,
\nSau plesnesc fructele coapte \u00een copacul de la geam, Infinit?!<\/p>\n


\nMELCUL<\/strong><\/p>\n

luni 21 septembrie 2009<\/p>\n

El r\u00eede \u0219i c\u00eend pl\u00eenge \u00eendurerat de moarte, A\u0219a \u00eei este rolul, cum altfel s\u0103 se poarte?! Circul e-o alt\u0103 fa\u021b\u0103 a lumii nev\u0103zute, Care ne am\u0103ge\u0219te cu vrute \u0219i nevrute!
\nCircari s\u00eentem cu to\u021bii, juc\u00eend pe-aceea\u0219i scen\u0103, C\u0103reia-i zic circarii, de secole, aren\u0103!
\nUnii \u00een echilibru pe s\u00eerma vie\u021bii merg, Al\u021bii str\u0103bat arena, de-a pururea, \u00een cerc.
\nDar vine \u0219i antractul \u00een care se ridic\u0103 O p\u00eenz\u0103 de p\u0103ianjen, s\u0103 nu ne fie fric\u0103, Pentru c\u0103 \u00een aren\u0103 vor da n\u0103val\u0103 fiare…
\nLei, tigri, leoparzi \u0219i un dresor pe care
\nTo\u021bi \u00eel privim cu teama de a nu fi ucis, Dar e doar un spectacol, a\u0219a precum am zis… \u0218i dac\u0103 unul moare, ne pr\u0103p\u0103dim de r\u00ees… Circar ce avea rolul de-a fi de-a pururi pl\u00eens!<\/p>\n


\nAZI NOAPTE IN LIVAD\u0102 AU \u00ceNFLORIT
\nCIRE\u0218II<\/strong><\/p>\n

Azi noapte \u00een livad\u0103 au \u00eenflorit cire\u0219ii \u0218i azi de diminea\u021b\u0103 ningea ca-n paradis O clip\u0103 de splendoare nu \u021bine-o ve\u0219nicie E ca o amintire suav\u0103 dintr-un vis
\nT\u00eer\u00eendu-se pe frunze, se scurge ca o pat\u0103 . E melcul ce-\u0219i \u00eentrece \u0219i umbra c\u00eeteodat\u0103, Sper\u00eend cumva s-ating\u0103 infinitul \u0218i, vr\u00eend s\u0103-1 dep\u0103\u0219easc\u0103, \u00eel transcende, \u0218i chiar ne d\u0103 senza\u021bia c\u0103 \u0219ade \u00eentr-un ungher ascuns \u00een col\u021bul min\u021bii, Dar eu a\u0219 da alt \u00een\u021beles la mersu-i Cum ploaia-i d\u0103 un nou imbold semin\u021bii…
\nM\u0103 ridicam pe v\u00eerfuri mai ieri s\u0103 par mai ‘nalt\u0103 De\u0219i eram micu\u021b\u0103, pl\u0103p\u00eend\u0103 \u0219i sfioas\u0103 Eram o feti\u0219can\u0103 cu p\u0103rul \u00een codi\u021be Voiam s\u0103 par mai mare, femeie serioas\u0103
\nAzi tare-a\u0219 vrea trecutul s\u0103-1 mai tr\u0103iesc o dat\u0103 S\u0103-mi prind copil\u0103ria ca pe o floare-n p\u0103r S\u0103 m\u0103 \u00eemb\u0103t cu visuri despre eternitate
\nAzi m\u0103 mai ning spre toamn\u0103 doar florile de m\u0103r<\/p>\n


\nVALERIU SOFRONIE<\/strong>
\n\"\"

Dezlegarea Cer\u0219etorului
\n\u0219i de\u0219ertarea poemului
\n(1)<\/strong><\/p>\n

(Pe marginea volumului de versuri – Bufonul cer\u0219etorului de Petrache Plopeanu, 2009)
\nDe va veni cineva serios \u0219i va pune un oarecare adev\u0103r Ia \u00eendem\u00e2n\u0103, mai devreme sau mai t\u00e2rziu to\u021bi ascult\u0103torii vor sf\u00e2r\u0219i prin a r\u00e2de \u00een hohote. O clip\u0103 de vor putea s\u0103 priveasc\u0103 cu interes \u0219i s\u0103 as\u00aculte, \u00een clipa imediat urm\u0103toare vor trebui s\u0103 ia o pauz\u0103 de fumat, nevoi\u021bi s\u0103-\u0219i reia habitatul de acolo de unde seriozitatea reu\u0219ise s\u0103 le strice buna dispozi\u021bie. La scurt timp dup\u0103 curio\u0219i, o armat\u0103 numeroas\u0103 de licen\u021bia\u021bi alexandrini se va str\u00e2nge compact \u00een jurul vorbitorului, nel\u0103s\u00e2nd pe nimeni altcineva s\u0103 treac\u0103, decup\u00e2nd \u0219i str\u00e2ng\u00e2nd cu mult s\u00e2rg material pentru ofranda Zeului bufoneriei zilnice. Repetabil la infinit, invariabil, asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een toate timpurile serioase. De aceea, strig\u0103tul dup\u0103 adev\u0103r nu trebuie s\u0103 fie auzit ziua \u00een amiaza mare, c\u00e2nd sunt to\u021bi ocupa\u021bi cu una, cu alta. C\u00e2nd p\u00e2inea se scoate din cuptor. C\u00e2nd ne-am dat \u00eent\u00e2lnire cu ferici\u021bii ochi alba\u0219tri. C\u00e2nd m\u00e2na, pielea, fruntea cer s\u0103 fie m\u00e2ng\u00e2iate. C\u00e2nd iarba e \u0219i-n r\u0103d\u0103cini verde. Nu mai vorbesc de apropierea orei mesei. Cel mai prost moment al preg\u0103tirii scenei pentru s\u0103getarea inimii Necunoscutului, ar fi… oricare din cele enumerate. In concluzie, de nu vrei s\u0103 transformi lumea \u00een circ, nu-\u021bi trimite profe\u021bii \u00een lume. \u0218i-atunci, ce-i de f\u0103cut? Un singur lucru r\u0103m\u00e2ne – s\u0103 d\u0103m anun\u021b c\u0103 se caut\u0103 un bufon.
\nDe obicei, ace\u0219tia sunt \u00eent\u00e2lni\u021bi \u00een preajma regilor, degust\u00e2ndu-le printre chicoteli vinurile rafinate \u0219i f\u0103c\u00e2nd mereu pe nebunii. Chiar dac\u0103 fiecare este st\u0103p\u00e2n \u00een lumea lui, cei doi formeaz\u0103 \u00een fapt un cuplu nonseparabil. Pentru c\u0103 acela ce mai tot timpul st\u0103 cu capul r\u0103sturnat, la o privire mai atent\u0103 se vede cum ascunde sub hain\u0103 coroana iar cel obi\u0219nuit s\u0103 i se dezlege limba, lipsit de t\u00e2lcuitor, r\u0103m\u00e2ne ca un Moise f\u0103r\u0103 toiag \u00een fata m\u00e2niei egipteanului. Bufonul \u0219i Regele sunt cea mai potrivit- metaforic\u0103 \u00eent\u00e2lnire a Cunoa\u0219terii cu Puterea. Cunoa\u0219terea f\u0103r\u0103 putere s-a dovedit mereu complet inutil\u0103, dup\u0103 cum puterea sie\u0219i suficient\u0103 nu poate umbla dec\u00e2t oarb\u0103, amenin\u021bat\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 continuitate de propria-i deplin\u0103tate. A\u0219a c\u0103, acela care dore\u0219te s\u0103 se arate st\u0103p\u00e2n pe situa\u021bie, mul\u021bumit de felul \u00een care merg prin lume lucrurile, i-l va oferi pe bufon cer\u0219etorului ca pe cel mai pre\u021bios dar venit din partea providen\u021bei, iar bufonului \u00eei va fi g\u0103sit cel mai bun st\u0103p\u00e2n la care acesta ar fi putut vreodat\u0103 spera.
\nDar ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd bufonul r\u0103m\u00e2ne iar locul regelui este luat de cer\u0219etor? Categoric, evnicii medievali nu s-au g\u00e2ndit la asta. \u0218i, la drept vorbind, nici nu aveau cum. Pentru ei, Apocalipsa era \u00eenc\u0103 prea \u00eendep\u0103rtat\u0103. Timpurile noastre postmoderne, mai apropiate de sf\u00e2r\u0219it dec\u00e2t au fost ele vreodat\u0103, au creat toate condi\u021biile pentru ca problema \u00eenceputului \u0219i a Seriozit\u0103\u021bii s\u0103 poat\u0103 fi pus\u0103. Iar dac\u0103 nu to\u021bi fac asta, \u00een mod sigur volumul lui Petrache Plopeanu, \u201eBufonul cer\u0219etorului”, o face. \u0218i, ridic\u00e2nd pu\u021bin din v\u0103lul care acoper\u0103 demersul critic de fa\u021b\u0103, putem spune anticipativ c\u0103 suntem martori \u00een lectura poemelor ce \u00eel con\u021bin la felul cum Cer\u0219etorul, \u00eenl\u0103n\u021buit at\u00e2ta timp de ignoran\u021b\u0103 \u0219i de la\u0219itate, este dezlegat \u0219i l\u0103sat s\u0103 umble nestingherit prin lume, \u00eenso\u021bit \u00een mod necesar de prietenul lui, Bufonul, pentru a ispiti poemul, at\u00e2ta vreme \u00eemboln\u0103vit de neputin\u021ba rodirii, s\u0103-\u0219i de\u0219erte \u00een poal\u0103 merele sale.
\nEROAREA. Lumea prin care trec Bufonul \u0219i Cer\u0219etorul nu este o lume a\u0219ezat\u0103 \u00een fiin\u021ba ei. Cum ar spune un lector platonician, avem \u00een fa\u021ba sim\u021burilor o lume corupt\u0103. Adev\u0103rul exist\u0103, dar nu aici. Ne afl\u0103m foarte departe de Centru – ne afl\u0103m acolo unde totul devine margine, periferie – unde e miezul am \/ strigat c\u0103tre pas\u0103re unde \u021bi \/-e miezul (oala de p\u0103m\u00e2nt cu p\u0103m\u00e2nt \u00een mine, strig\u0103t c\u0103tre versul pas\u0103re).
\nA\u0219a lipsit de esen\u021b\u0103 cum este, procesul devenirii spre cap\u0103t nu mai poate \u00eent\u00e2lni malul Iordanului, transform\u00e2ndu-se la limit\u0103 \u00eentr-o repeti\u021bie oarb\u0103, \u00eentr-o searb\u0103d\u0103 devenire \u00eentru devenire – dup\u0103 \u00eenceput\/ai vrut tu s\u0103 semnifici dar litera a pentru mine este\/doar o reluare la infinit a neputin\u021bei de \/ a spune altceva de \/ a r\u0103m\u00e2ne sterp ca o nuc\u0103 ciobit\u0103 de ciori (oala de p\u0103m\u00e2nt cu p\u0103m\u00e2nt \u00een mine, strig\u0103t c\u0103tre versul pas\u0103re).
\nToate sunt \u00eentoarse pe dos, r\u0103sturnate. \u00eent\u00e2rzierea f\u0103r\u0103 m\u0103sur\u0103 \u00een fa\u021ba nimicnicirii face ca substan\u021ba lucrurilor s\u0103 fie roas\u0103 \u00een mod continuu de o ciroz\u0103 care nu mai ia chip de \u0219arpe \u0219i care, s\u0103tur\u00e2ndu-se s\u0103 ispiteasc\u0103, s-ar putea vreodat\u0103 retrage \u00een odihna inac\u021biunii. Nu. Starea de corupere a atins \u00eens\u0103\u0219i iconomia arheilor din vecin\u0103tatea dens\u0103 a Fiin\u021bei \u0219i nu mai \u0219tii \u00een cine s\u0103 ai \u00eencredere \u0219i \u00een cine nu; undeva s-a strecurat …o eroare… undeva edificiul acestei st\u0103ri de spirit nu sun\u0103 prea bine…(num\u0103r\u0103toare pe degete lips\u0103, impresii de ap\u0103).
\nDrept consecin\u021b\u0103, destinul omului \u00eel va repeta la indigo pe acela al stelei. Dup\u0103 presupusa lor glorie de alt\u0103dat\u0103, pe traiectoria ontologic\u0103 a fiec\u0103ruia s-a a\u0219ternut acum un strat de sunete moarte, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 nu o ploaie galactic\u0103 de stele ci imaginea trist\u0103 a unei continue \u00eendep\u0103rt\u0103ri de adev\u0103rul l\u0103untric – am v\u0103zul \u00eentreaga\/groz\u0103vie a\/ deplas\u0103rii oamenilor spre ro\u0219u \/planetele astea nu mai au mult de tr\u0103it \/ nu vezi cum li s-au \u00eenro\u0219it efectele cu care au venit din \/ ultimul r\u0103zboi (u\u0219ile despre care se spune c\u0103 sunt \u00eenchise, amintiri din r\u0103zboi).
\n\u00centr-o lume ca aceasta, singur\u0103 poezia s-ar mai fi putut constitui \u00eentr-o poten\u021bial\u0103 rea\u0219ezare \u00een ordine a elementelor. Lucrurile ar fi trebuit s\u0103 stea a\u0219a, dar tocmai ele nu stau. Atingerea constituen\u021bilor realului, pentru a-i numi \u0219i imprima orto-direc\u021bia este exclusiv mundan\u0103, nonmetafizic\u0103, lipsit\u0103 de orice form\u0103 de efectivitate – aici nu locuie\u0219te cineva cu versuri \u00een loc de degete (u\u0219ile despre care se spune c\u0103 sunt \u00eenchise, amintiri din r\u0103zboi). \u0218i tocmai poezia este aceea care rateaz\u0103, transform\u00e2ndu-se dintr-un discurs esen\u021bial care ar fi trebuit s\u0103 incendieze con\u0219tiin\u021bele \u00eentr-o goan\u0103 logoreic\u0103 dup\u0103 percep\u021bii sau dup\u0103 exhib\u0103ri intelectualiste.
\nBufonul \u00eens\u0103 \u0219tie cum trebuie s\u0103 fie cu poezia. \u0218tie si cite\u0219te aceasta \u00een ochii st\u0103p\u00e2nului s\u0103u de poezie, Cer\u0219etorul: apropierea de marginea drumului nu\/poate aduce nimic bun am \/ v\u0103zut acum c\u00e2tva timp \u00eentr-un \u0219an\u021b plin cu iarb\u0103 un \/cal mort cu picioarele \u00een sus \u0219i\/am g\u00e2ndit \u00eenc\u0103 un poem de-al t\u0103u \/ st\u0103p\u00e2ne \/ cuprins de spasmele facerii s\u0103 \u0219ti\u021bi \/ poemele se nasc din cai mor\u021bi \u0219i \/din mere stricate \u0219i\/din tomberoane ce dau pe dinafar\u0103 de gunoi putrezit \/ din c\u00e2rpe murdare de s\u00e2nge \u0219i zoi unsuroase \/ din coji de semin\u021be pline de saliv\u0103 \u0219i praf \/ din a\u0219a ceva se nasc poemele \u00eentr-un moment incert al desp\u0103r\u021birii de ape \/ e o na\u0219tere sublim\u0103 \/ aceea a unei galaxii pline de diamante\/de lapislazuli\/de m\u00e2ntuiri\/ apropierea de marginea drumului nu poate aduce nimic bun \/ dac\u0103 nu ai ochii s\u0103 vezi dincolo de rigolele \/ unde ploile se prostitueaz\u0103\/ dac\u0103 nu sim\u021bi dincolo de r\u0103d\u0103cina dezgolit\u0103 de ap\u0103 ca \/ o coaps\u0103 de pas\u0103re m\u0103iastr\u0103 \/ transformat\u0103 dintr-un cuv\u00e2nt \u00een femeie\/st\u0103p\u00e2ne \/ \u021bi-am v\u0103zut poemele sc\u0103pate de la \u00eenec de o\/m\u00e2n\u0103 plin\u0103 cu pe\u0219ti transparent \/ din aceia fr\u00e2n\u021bi de Iisus ultima dat\u0103 (presim\u021birea ruperii apei, un deget \u00een praf).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nicolae Havriliuc Portrete \u00een mi\u0219care Scriind \u0219i public\u00e2nd Portrete \u00een peni\u021b\u0103 (Bucure\u0219ti, Rawexcoms, 2009), Florentin Popescu depune m\u0103rturie pentru lumea<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22390"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22390"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22390\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22391,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22390\/revisions\/22391"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22390"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22390"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22390"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}