{"id":22378,"date":"2024-01-03T16:45:49","date_gmt":"2024-01-03T13:45:49","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22378"},"modified":"2024-01-03T16:45:49","modified_gmt":"2024-01-03T13:45:49","slug":"spatii-culturale-nr-6-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22378","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 6 (9)"},"content":{"rendered":"

ARTEMIZA-DELIA AS\u0102NACHE<\/strong>
\n\"\"

Coduri ale modernit\u0103\u021bii \u00een
\nromanul \u201ePatul lui Procust\u201d
\nde Camil Petrescu<\/strong><\/p>\n

La vremea apari\u021biei romanului \u201ePatul lui Procust (1933), se produseser\u0103 deja schimb\u0103ri importante, at\u00e2t \u00een literatur\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een societate, pe plan mondial \u0219i european. Acestea \u00eencep s\u0103 se simt\u0103, din ce \u00een ce mai mult \u0219i la noi, \u00een toate domeniile. Literatura rom\u00e2n\u0103 face salturi rapide \u0219i ajunge s\u0103 se sincronizeze cu noile modele romane\u0219ti europene. O direc\u021bie major\u0103 \u00een acest sens este cea conturat\u0103 \u00een jurul cenaclului Sbur\u0103torul, condus de Eugen Lovinescu (epic\u0103 urban\u0103, psihologic\u0103, introspectiv\u0103, personajul-intelectual). Vechile teme s\u0103m\u0103n\u0103toriste sunt abandonate, iar unii scriitori \u00ee\u0219i elaboreaz\u0103 teorii romane\u0219ti proprii, pe care le proiecteaz\u0103 \u00een opere.
\nUn astfel de scriitor este \u0219i Camil Petrescu, un spirit preocupat de multiple domenii (literatur\u0103, teatru, actorie, jurnalism, sport, avia\u021bie, automobile). Cuno\u0219tin\u021bele lui din aceste domenii se reflect\u0103 \u0219i \u00een operele sale, meii ales \u00een \u201ePatul lui Procust”, unde putem vorbi chiar de anumite coduri ale societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti de la \u00eenceputul anilor 1920 – 1930. Cel mai pregnant dintre acestea este cel vestimentar, c\u0103ci romanul abund\u0103 \u00een descrieri vestimentare, foarte detaliate. Ele dovedesc buna pricepere a scriitorului \u00een materie de mod\u0103, materiale, croieli, accesorii \u0219i combina\u021bii \u00een vederea asort\u0103rii, toate \u00een concordant\u0103 cu ultimele tendin\u021be, astfel \u00eenc\u00e2t cel care poart\u0103 o anumit\u0103 hain\u0103 s\u0103 se simt\u0103 bine \u00een ea \u0219i s\u0103 nu fie demodat.
\nO scen\u0103 reprezentativ\u0103 \u00een acest sens este aceea \u00een care Fred Vasilescu \u00eei tine lui Ladima o adev\u0103rat\u0103 lec\u021bie de mod\u0103.
\n Pentru Fred important\u0103 e calitatea materialului, c\u0103ci un costum de stof\u0103 englezeasc\u0103, de calitate \u021bine de patru – cinci ori mai mult dec\u00e2t unul confec\u021bionat din postav rom\u00e2nesc. Alegerea culorii se face \u00een func\u021bie de momentul zilei, de eveniment sau de anotimp: un costum u\u0219or, \u00eentr-o culoare care s\u0103 nu atrag\u0103 aten\u021bia – diminea\u021ba, mai \u00eenchis pentru diferitele \u00eent\u00e2lniri – seara sau alb (de flanel\u0103 ori tenis) – vara. Toate acestea trebuie s\u0103-l fac\u0103 pe cel care respect\u0103 unele reguli elementare de vestimenta\u021bie s\u0103 se simt\u0103 bine \u00een propriile haine \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, s\u0103 nu par\u0103 snob sau demodat. O \u021binut\u0103 neadecvat\u0103 atrage aten\u021bia mai mult dec\u00e2t una \u00een ton cu moda. Este cazul lui Ladima, care pare tuturor cunoscu\u021bilor o siluet\u0103 pr\u0103fuit\u0103 din pricina gulerelor \u0219i a man\u0219etelor prea largi.
\nNumeroase sunt \u0219i descrierile vestimenta\u021biei doamnelor, autorul dovedindu-se, de asemenea, \u0219i un fin cunosc\u0103tor al modei feminine. Sub influen\u021ba modei americane a anilor ’20 se produc schimb\u0103ri majore \u00een garderoba doamnelor. Profilul femeii se modific\u0103 \u0219i el: p\u0103r tuns scurt, b\u0103ie\u021be\u0219te, drept sau ascu\u021bit pe obraz, \u00een dreptul urechii, fust\u0103 mini, pantofi cu toc, farduri, ruj \u0219i \u021bigar\u0103. Un astfel de portret este cel al lui Mouthy, t\u00e2n\u0103ra care-1 \u00eenso\u021be\u0219te pe Fred la Movil\u0103, \u00een compania mai multor prieteni. Adolescent\u0103, de fapt, c\u0103ci are doar cincisprezece ani, cu un chip de p\u0103pu\u0219\u0103, ea este de o vitalitate uluitoare, dar \u0219i o teribilist\u0103. Vrea s\u0103 par\u0103 o femeie adev\u0103rat\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-l seduc\u0103 pe Fred, cu o insisten\u021b\u0103 care \u00eei determin\u0103 pe ceilal\u021bi pasageri ai ma\u0219inii s\u0103 reac\u021bioneze vehement. Alegerea unui costum de baie \u0219i a halatului de plaj\u0103 reprezint\u0103 pentru femeile cochete o adev\u0103rat\u0103 problem\u0103, pe care o studiaz\u0103 cu mult timp \u00eenainte de sezon. E o epoc\u0103 \u00een care trupul se dezgole\u0219te din ce \u00een ce mai mult, foarte deosebit\u0103 de era precedent\u0103, c\u00e2nd era ascuns cu str\u0103\u0219nicie.
\nPrintre mesele aglomerate \u0219i printre toaletele de tot felul (rochii de m\u0103tase ori casha \u00een culori calde, rochii de sear\u0103, smokinguri, jerseuri \u0219i e\u0219arfe asortate) de la restaurantul Popovici, din Movil\u0103, Fred o z\u0103re\u0219te pe doamna T., fosta lui iubit\u0103. Aflat\u0103 \u00een compania unor domni mai \u00een v\u00e2rst\u0103, doamna T. st\u0103 cu spatele la masa lui Fred \u0219i nu are scaunul cel mai bun. A nu oferi locul cel mai bun la mas\u0103 unei femei frumoase \u0219i tinere era o impolite\u021be a b\u0103rba\u021bilor epocii. \u00een schimb, dac\u0103 invitai o femeie la dans f\u0103r\u0103 s\u0103 o cuno\u0219ti, chiar atunci c\u00e2nd aceasta era cu so\u021bul ei, nu ofensai pe nimeni. Aceast\u0103 mod\u0103, destul de nou\u0103, a\u0219a cum ne m\u0103rturise\u0219te chiar naratorul, \u00eei permite lui M\u0103rginoiu, un prieten al grupului din care f\u0103cea parte Fred, s-o invite la dans pe doamna T. Dansator des\u0103v\u00e2r\u0219it, acesta \u0219tie s\u0103 pun\u0103 \u00een eviden\u021b\u0103 bustul \u0219i talia femeii, printr-o \u021binut\u0103 elegant\u0103 \u0219i adecvat\u0103 melodiei, un tango argentinian la mod\u0103. Cei doi formeaz\u0103 o pereche foarte reu\u0219it\u0103 \u0219i atrag, \u00een cur\u00e2nd, aten\u021bia tuturor, spre gelozia lui Fred, mai ales c\u0103 doamna T. poart\u0103 un tulpan alb, care i se potrive\u0219te de minune.
\nMuzica \u0219i dansul erau percepute \u00een epoc\u0103 drept adev\u0103rate elixire ale dragostei, dup\u0103 cum reiese \u0219i din
\ncercet\u0103rile Ioanei P\u00e2rvulescu, din volumul \u201e\u00eentoarcere \u00een Bucure\u0219tiul” interbelic. Nu e de mirare c\u0103 Fred urm\u0103re\u0219te cu aten\u021bie dansul doamnei T.. Apropierea dintre doi parteneri de dans poate deveni at\u00e2t de senzual\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 duc\u0103 la o poveste de dragoste. Pozi\u021bia corpului, mimica, orice mi\u0219care sau gest conteaz\u0103. Rolul cel mai important e al b\u0103rbatului, c\u0103ci el este acela care trebuie s\u0103-\u0219i pun\u0103 partenera \u00een valoare. Totul devine foarte u\u0219or, dac\u0103 ai un antrenament sportiv.
\nActivit\u0103\u021bile sportive \u00eencep s\u0103 fie acum, \u00een primele decenii ale secolului al XX-lea, foarte apreciate, iar acest lucru se reflect\u0103 \u0219i \u00een alte romane ale epocii. \u00een Cartea nun\u021bii, de G. C\u0103linescu, Jim, unul dintre personajele principale, merge la meciuri de box, \u00eenoat\u0103, face gimnastic\u0103 \u0219i chiar \u00ee\u0219i impune un program sportiv. Alte preocup\u0103ri ale b\u0103rba\u021bilor sunt \u0219ofatul, pilotajul \u0219i cursele de cai, la care iau parte \u0219i doamnele. Totul se desf\u0103\u0219oar\u0103 dup\u0103 reguli bine stabilite \u0219i cunoscute de toat\u0103 lumea. Se \u0219tie ce se cuvine \u0219i ce nu \u00een diferite situa\u021bii, ce atitudine trebuie s\u0103 iei \u00een preajma unei doamne sau a unui camarad etc. Aflat cu ni\u0219te scriitori la un restaurant, Fred \u00eent\u00e2mpin\u0103 o mare dificultate \u00een momentul \u00een care observ\u0103 \u00een farfuria unuia dintre ei o musc\u0103. Fr\u0103m\u00e2nt\u00e2ndu-se enorm asupra mijlocului \u00een care ar putea s\u0103-i atrag\u0103 elegant aten\u021bia, devine at\u00e2t de palid, \u00eenc\u00e2t e \u00eentrebat dac\u0103 nu i s-a \u00eent\u00e2mplat ceva. La finalul \u00eent\u00e2lnirii, \u00eentreb\u00e2nd cum poate pl\u0103ti abonamentul revistei lor \u0219i duc\u00e2nd m\u00e2na la portofel, Fred consider\u0103 c\u0103 i-a jignit. Din fericire, cei doi nu se sup\u0103r\u0103, firi mai pu\u021bin sensibile dec\u00e2t fiul lui T\u0103nase Vasilescu.
\n\u00een ceea ce prive\u0219te rela\u021bia cu o femeie, romanul ne dezv\u0103luie aspecte diferite. Ladima este \u00eendr\u0103gostit de Emilia, dar nu-\u0219i permite dec\u00e2t s-o s\u0103rute, pl\u0103nuind ca abia dup\u0103 c\u0103s\u0103torie (c\u0103ci viseaz\u0103 s-o ia de so\u021bie), apropierea dintre ei s\u0103 fie mai mare. Idealismul \u0219i cavalerismul lui fa\u021b\u0103 de Emilia \u00eel uimesc pe Fred care o \u0219tie drept o femeie gata oric\u00e2nd s\u0103 se ofere oric\u0103rui b\u0103rbat cu bani. Vizita pe care i-o face, \u00eentr-o dup\u0103- amiaz\u0103 de august, \u00eencheiat\u0103 dup\u0103 mai multe ore petrecute \u00een pat, ne aduce date noi cu privire la senzualitate, sexualitate \u0219i seduc\u021bie. Trupul gol al Emiliei, descris p\u00e2n\u0103 \u00een cele mai mici detalii, nu-i treze\u0219te sim\u021burile lui Fred. O dat\u0103 actul sexual consumat, atmosfera devine destul de \u00eenc\u0103rcat\u0103: Fred tace, iar Emilia \u00eencearc\u0103 un dialog f\u0103r\u0103 succes. Ceea ce-i atrage aten\u021bia mai mult dec\u00e2t trupul ei greoi, gr\u0103su\u021b, ca \u00eentr-un tablou de Rubens, nu lipsit de o anume frumuse\u021be, sunt fotografiile de pe pere\u021bi, mobilele \u0219i c\u0103r\u021bile din mica ei bibliotec\u0103, iar mai apoi, dup\u0103 ce Emilia \u00eei arat\u0103 o cutie de scrisori, epistolele lui Ladima.
\nLa un moment dat, din cauza c\u0103ldurii, atingerea ei i se pare de nesuportat.
\nCu totul alta este prima noapte l\u00e2ng\u0103 doamna T. Proprietar\u0103 a unui magazin de mobil\u0103 cubist\u0103, foarte modern\u0103 la acea vreme, ea este rugat\u0103 de Fred s\u0103-i mobileze o garsonier\u0103 pe care tocmai o cump\u0103rase. \u00cen seara inaugur\u0103rii, Fred simte c\u0103 f\u0103r\u0103 ea, casa ar r\u0103m\u00e2ne goal\u0103 \u0219i o invit\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la el. Dac\u0103 Emilia se dezbrac\u0103 f\u0103r\u0103 nici o sfial\u0103 \u00een fa\u021ba lui Fred, cu gesturi sigure, doamna T. se ascunde toat\u0103 sub cear\u0219af, emo\u021bionat\u0103, cu o timiditate de feti\u021b\u0103. Fred descoper\u0103 un trup minunat, care-1 fascineaz\u0103 din prima clip\u0103. Nici corpul Emiliei nu e ur\u00e2t, c\u0103ci e \u00eenc\u0103 t\u00e2n\u0103r, dar ceea ce \u00eei scade din farmec este, \u00een opinia lui Fred, capul, cu tr\u0103s\u0103turi lipsite de mister. Acesta \u00ee\u0219i expune propria teorie despre iubire, pornind de la ce se spunea \u00een epoc\u0103: femeile nu trebuie sa-\u0219i arate prea mult corpul. De aceea, dezvelirea gleznei unei femei la urcarea \u00een automobil (sau \u00een oricare alt\u0103 \u00eemprejurare) tulbura orice prezen\u021b\u0103 masculin\u0103 care se afla \u00een preajm\u0103. Pentru Fred exist\u0103 femei adev\u0103rate, care-\u0219i dezv\u0103luie misterul abia dup\u0103 ce s-au culcat cu persoana iubit\u0103 \u0219i femei-femele, cele care nu \u00eenseamn\u0103 nimic \u00een via\u021ba unui b\u0103rbat, care nu-i marcheaz\u0103 destinul. De aceea \u00eembr\u0103\u021bi\u0219area Emiliei i se pare stearp\u0103, pe c\u00e2nd cea a doamnei T. e mistuitoare, devoratoare, plin\u0103 de pasiune.
\nCodul erotic subliniaz\u0103 o apropiere fizic\u0103 inimaginabil\u0103 \u00eenainte, c\u0103ci romancierii dep\u0103\u0219esc marile tabuuri din zona sexualit\u0103\u021bii. Fred e considerat un mare cuceritor, un don juan care ar putea avea orice femeie – are o reputa\u021bie de monden \u0219i o avere considerabil\u0103. Chiar dac\u0103 a avut mai multe aventuri, fiind considerat din aceast\u0103 cauz\u0103 un amator de senza\u021bii erotice (Romanul rom\u00e2nesc interbelic, Pompiliu Constantinescu, Bucure\u0219ti, Editura Minerva, 1977, p. 109), Fred e chinuit de Iubirea pentru doamna T., pe care o consider\u0103 superioar\u0103 Iui. El a descoperit acest lucru abia dup\u0103 ce a tratat-o ca pe o femeie obi\u0219nuit\u0103. \u00eei cunoa\u0219te fiecare p\u0103rticic\u0103 a corpului, o dore\u0219te mai mult dec\u00e2t orice pe lume, dar sensibilitatea Iui \u00eei interzice orice apropiere fa\u021b\u0103 de ea.
\nSchimb\u0103rile majore ale \u00eenceputului de secol nu puteau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een afara preocup\u0103rilor scriitorilor timpului. Romanele din epoca interbelic\u0103 (Patul lui Procust, Cartea nun\u021bii, Fecioarele despletite, Concert din muzic\u0103 de Bach, Drumul ascuns, Jocurile Daniei etc.) vorbesc despre nout\u0103\u021bile momentului (tramvaiul, automobilul, trenul, avionul, electricitatea, pavajul, cinematograful, telefonul, fotografia, nudismul, moda, fumatul, sportul, sexul etc.) \u0219i despre anumite coduri de polite\u021be dup\u0103 care mai ofteaz\u0103 \u0219i azi nostalgicii.<\/p>\n

BIBLIOGRAFIE
\n1.\tConstantinescu, Pompiliu, Romanul rom\u00e2nesc interbelic, Bucure\u0219ti, Editura Minerva, 1977;
\n2.\tCrohm\u0103lniceanu, Ov., S., Cinci prozatori \u00een cinci feluri de lectur\u0103, Bucure\u0219ti, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1984;
\n3.\tP\u00e2rvulescu, Ioana, \u00eentoarcere \u00een Bucure\u0219tiul interbelic, Bucure\u0219ti, Editura Humanitas, 2006;
\n4.\tPetrescu, Camil, Patul lui Procust, Timi\u0219oara, Editura Facla, 1973.<\/em><\/p>\n


\nNicolae Pogonaru<\/strong>
\n\"\"

Semnifica\u021bii simbolice \u0219i locuri mitice<\/strong><\/p>\n

\u00cen zilele de azi, c\u00e2nd c\u0103l\u0103toriile sunt organizate \u0219i aventurile programate, exist\u0103 \u00eenc\u0103, din fericire, o geografie imaginar\u0103 \u0219i aventuri visate care sunt vii \u00een c\u0103r\u021bi, citite de tineri, c\u0103r\u021bi \u00een care adultul, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii, arunc\u0103 o privire avid\u0103 \u0219i plin\u0103 de nostalgie. Este, de altfel, visul care, dincolo de luxul h\u00e2rtiei glace \u0219i al fotografiilor \u00een culori, \u00een bro\u0219uri furnizate de agen\u021biile de voiaj te face s\u0103 te decizi pentru masivul Hoggar sau Insulele Virgine. Cu siguran\u021b\u0103 acesta este mai mult dec\u00e2t la mod\u0103. Dar ce face moda dec\u00e2t s\u0103-\u021bi dea emo\u021bii la plecare, \u00een acord cu imaginarul colectiv, emo\u021bii venite din visurile copil\u0103riei \u0219i ale tinere\u021bii, hr\u0103nite cel mai profund cu lecturile c\u0103r\u021bilor de aventur\u0103?
\nChiar \u0219i copiii no\u0219tri, care au v\u0103zut marea \u0219i multe alte locuri inaccesibile bunicilor lor, ba chiar p\u0103rin\u021bilor, cutreier\u0103 Oceanul \u0219i chiar Marea M\u00e2necii, marea balenei Moby Dick, Mediterana pira\u021bilor b\u0103rbo\u0219i \u0219i insulele misterioase, p\u0103durea cavalerilor Mesei Rotunde, p\u0103durea apropiat\u0103 fie ea cu prozaici brazi sau stejari galezi, animale din jungl\u0103 sau bazine \u00eenghe\u021bate \u00een gr\u0103dina \u00eengropat\u0103 din Marele Nord, \u00een timp ce dunele din step\u0103 sau o simpl\u0103 step\u0103 nisipoas\u0103 breton\u0103 devin de\u0219ertul unde viseaz\u0103 femeia ideal\u0103, chiar dac\u0103 filmele de la televizor le-au \u00eenlesnit traversarea de\u0219ertului Tenere \u00een timpul raliului Paris – Dakar. La fel, minunatele imagini submarine ale filmelor lui Cousteau nu fac dec\u00e2t s\u0103 le prezinte mai viu, suprapun\u00e2ndu-se, dar ne\u0219terg\u00e2ndu-le pe primele, gravurile din edi\u021bia Hetzel a c\u0103r\u021bii \u201eDou\u0103zeci de leghe sub m\u0103ri”. Iar termenul de \u201eviu” convine foarte bine, pentru c\u0103 este vorba de o via\u021b\u0103 imaginar\u0103, de o experien\u021b\u0103 poetic\u0103 tr\u0103it\u0103 pentru sine \u00een cel mai profund sine \u0219i care este cea mai important\u0103 experien\u021b\u0103 a vie\u021bii, mai ales \u00een lumea aseptizat\u0103, unde riscurile aventurii sunt a\u0219a de reduse, \u00eenc\u00e2t trebuie s\u0103 \u00eencerci recordul sau extravagantul pentru a reg\u0103si fiorul marilor aventurieri ai secolului al XIX. \u0218i mai constat\u0103m totodat\u0103, \u0219i probe sunt destule, c\u0103, chiar dac\u0103 ai copii l\u00e2ng\u0103 tine, tot nu e de ajuns. Pentru c\u0103 exist\u0103 un fel de paradox care este interesant de examinat \u00een lumina teoriilor \u0219i cercet\u0103rilor f\u0103cute de mai bine de treizeci de ani de Gaston Bachelard, Mircea Eliade, Gilbert Durand \u0219i \u00een urma lor de cercet\u0103tori de la Centrul de Investiga\u021bii asupra Imaginarului (CRI) de pe l\u00e2ng\u0103 Universitatea din Grenoble. Simone Vierne s-a ocupat, cronologic vorbind, de autorii pentru tineret, Jules Verne cu seria de romane de aventur\u0103 pe care le-a scris \u00eentre 1864-1905 \u00eentr-o edi\u021bie care ea \u00eens\u0103\u0219i te face visezi (Jules Verne, \u201eMythe et modernite”, PUF, 1989). Studiul marilor motive ale imagina\u021biei Vemiene face s\u0103 apar\u0103 o constela\u021bie semnificativ\u0103 de simboluri, de imagini, de situa\u021bii \u0219i structuri care \u021bin seama \u00een foarte mare m\u0103sur\u0103 de fascina\u021bia pe care o exercit\u0103 romanul de aventur\u0103. \u00een special anumite locuri, decoruri \u0219i scopuri ale aventurii dau acesteia un scop mult mai secret \u0219i o transform\u0103 \u00eentr-o c\u0103utare care arat\u0103 c\u0103 tezaurul pira\u021bilor nu este \u00een final dec\u00e2t un avatar al acestui Graal medieval, al acestui obiect misterios care nu se descoper\u0103 muritorilor de r\u00e2nd, dar care totu\u0219i exist\u0103 \u0219i este absolut necesar pentru ca fiin\u021ba uman\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la statutul s\u0103u cel mai \u00eenalt: s\u0103 devin\u0103 un erou (heros), ceea ce, \u00een greac\u0103, ar vrea s\u0103 \u00eensemne semizeu. A deveni erou, prin intermediul asimil\u0103rii copilului cu personajul romanului, este unul din mijloacele cele mai importante pentru formarea sa. Aceasta se \u00eenscrie \u00eentr-o foarte veche tradi\u021bie ini\u021biatic\u0103 pe care mul\u021bi psihologi, psihanali\u0219ti \u0219i sociologi o regret\u0103 de a fi disp\u0103rut sau de a se fi devalorizat. C\u0103ci, pentru a deveni adult, nu este simplu \u0219i transform\u0103rile au mai multe puncte comune cu preschimbarea statutului dec\u00e2t cu schimbarea progresiv\u0103 a acestuia. \u00een plus, mai multe din marile probleme umane despre care copiii \u0219i adolescen\u021bii au mai mult\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 dec\u00e2t se crede \u00een general, cel pu\u021bin, nelini\u0219tile din subcon\u0219tient se g\u0103sesc puse \u0219i rezolvate \u00een lumea imaginar\u0103, singura cale ce poate s\u0103 aduc\u0103 solu\u021bii satisf\u0103c\u0103toare \u00een acest domeniu, deoarece ra\u021biunea se dovede\u0219te neputincioas\u0103: moartea, \u00eentotdeauna prezent\u0103 la cotitur\u0103 \u00een vacan\u021be, ca \u0219i pe ecranele televizoarelor sau cinematografelor; locul omului \u00een societate \u0219i \u00een lume (lumea noastr\u0103 modern\u0103, ostil\u0103, care ne ofer\u0103 at\u00e2tea catastrofe naturale sau provocate, pe care media le amplific\u0103, lumea noastr\u0103 devenit\u0103 un mic canton al Universului de c\u00e2nd am p\u0103\u0219it pe lun\u0103 \u0219i de c\u00e2nd sonda Voyager a atins marginea lui Uranus). Alte mari \u00eentreb\u0103ri sunt luate \u00een discu\u021bie: problema binelui \u0219i r\u0103ului \u0219i dificultatea de a triumfa a primului; problema originii \u0219i destinului nostru de oameni-este simptomatic c\u0103 a fost reluat\u0103 cu succesul care se cunoa\u0219te \u00een \u201eR\u0103zboiul focului” de Rosny \u0219i c\u0103 Science-Fiction-ul vorbe\u0219te at\u00e2t de mult de Apocalips\u0103, \u00eenc\u00e2t \u00een 2006 ordinea spa\u021biului d\u0103 omului un mesaj de speran\u021b\u0103 \u0219i de schimbare. F\u0103r\u0103 a mai vorbi de apari\u021bia omului din marea noastr\u0103 bunic\u0103 african\u0103 Lucy, \u00een \u201eBig- Bang”- teme care graviteaz\u0103 \u00een jurul originii noastre. Pentru a nu ne abate de la tema acestei expuneri, aventura este c\u0103utarea a altceva, a unui spa\u021biu unde se deruleaz\u0103 o alt\u0103 via\u021b\u0103, foarte adesea o \u201evia\u021b\u0103 \u00een s\u0103lb\u0103ticie” urm\u00e2nd modelul Iui Robinson. \u0218i aceast\u0103 via\u021b\u0103 \u00een s\u0103lb\u0103ticie este simbolic\u0103 pentru \u00eentoarcerea la surse, la origini, care va permite un nou punct de plecare. Chiar dac\u0103 primul Robinson, cel al lui Defoe, ra\u021bionalist la extremitatea demersului naufragiului-suntem \u00een secolul Luminilor – aceste aventuri rescriu o a\u0219ezare a lumii \u00een microcosmosul insulei, despre care se \u0219tie bine c\u0103 a f\u0103cut multe genera\u021bii s\u0103 viseze \u00een momentul \u00een care chiar Rousseau, foarte dispre\u021buitor fa\u021b\u0103 de toate c\u0103r\u021bile, i- o permite elevului s\u0103u ideal, Emil. \u00cen rest, Robinsonul lui Michel Tournier, ultimul s\u0103u avatar, dep\u0103\u0219e\u0219te foarte repede etapa \u00een care eroul se conformeaz\u0103 normelor sociale \u0219i morale ale lumii de care se separ\u0103. \u00eenc\u0103rc\u0103tura simbolic\u0103 a etapelor vie\u021bii eroului \u0219i transformarea sa sunt subliniate de fidelitatea autorului (con\u0219tien\u021b\u0103? incon\u0219tien\u021b\u0103?) fixat\u0103 pe cele patru elemente pe care Bachelard \u0219i-a fondat teoria func\u021bion\u0103rii imagina\u021biei – apa care este reprezentat\u0103 de mla\u0219tin\u0103, \u201eperioada teluric\u0103, focul solar \u0219i experien\u021ba zborului”. S\u0103 mai not\u0103m \u00een trecere c\u0103 pe acest model simbolic s-au cl\u0103dit \u0219i \u00eencerc\u0103rile lui Tamino \u00een \u201eFlautul fermecat” al lui Mozart, o feerie masonic\u0103. Este fidelitatea romanului de aventuri cu o structur\u0103 de ordin ini\u021biatic care face parte din dinamismul imaginar al tuturor oamenilor: dintotdeauna au sperat \u00eentr-o transformare a statutului lor printr-o moarte simbolic\u0103 ce le permite s\u0103 \u00eenving\u0103 moartea biologic\u0103. A rena\u0219te \u00eenseamn\u0103 a fi un altul, „Eu este un altul”, a-\u0219i schimba pielea; to\u021bi copiii \u0219i adolescen\u021bii au visat la acest lucru. Noi to\u021bi \u00eenc\u0103 mai vis\u0103m \u0219i doar asta singur\u0103 permite s\u0103 \u00eenvingi timpul – dup\u0103 ce ai \u201ec\u0103utat timpul pierdut de a-l reg\u0103si despuiat de instabilitatea sa, de fragilitate \u0219i ireversibilitate. \u00een rest, nu este necesar s\u0103 multiplici episoadele”. For\u021ba aventurii este extrem\u0103 \u00een \u201eMoby Dick”, modul de dezgolire \u0219i simplitate, de nuditate absolut\u0103 a femeii aventurii, care \u00een romane, de exemplu Paul d’Ivoi, imitator f\u0103r\u0103 scrupule al lui Jules Verne, unde acumularea nu produce dec\u00e2t un sentiment de curiozitate \u0219i nu tot at\u00e2t efect comic, de exemplu \u00een \u201eOcolul p\u0103m\u00e2ntului \u00een optzeci de zile”. A\u0219a se face c\u0103 acest ultim roman are multe rezonan\u021be simbolice pe care parti-pris-ul umorului nu disimuleaz\u0103 dec\u00e2t pe jum\u0103tate. C\u0103ci se \u0219tie bine, cel pu\u021bin de la Rabelais, c\u0103 r\u00e2sul ascunde esen\u021bialul. Jules Verne s-a confruntat de astfel cu o problem\u0103 de tehnic\u0103 narativ\u0103 care \u00eel preocupa mult: dac\u0103 e s\u0103 ne lu\u0103m dup\u0103 scrisorile adresate lui Hetzel, editorul s\u0103u, \u00een romanul \u201eDou\u0103zeci de mii de leghe sub m\u0103ri”. De fapt, ar fi pu\u021bin pertinent s\u0103 separi tehnica povestirii \u0219i simbolicului de istorie. Pentru c\u0103, \u00een aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie submarin\u0103, unde minunata ma\u0219in\u0103 \u0219i maestrul ei par a fi la ad\u0103post de orice accident, odat\u0103 aventura pus\u0103 \u00een mi\u0219care, Jules Verne a \u0219tiut s\u0103 chibzuiasc\u0103 o serie de \u00eencerc\u0103ri care \u00eel transform\u0103 pe Aronnaux, foarte cump\u0103tatul profesor supleant al Muzeului de Istorie Natural\u0103 din Paris, \u00een momentul \u00een care termin\u0103 povestirea referindu-se la \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura Bibliei: „Cine a putut s\u0103 p\u0103trund\u0103 vreodat\u0103 \u00een profunzimea abisului?”. \u0218i dintr-un orgoliu legitim, el afirm\u0103, acestea fiind ultimele cuvinte ale romanului: \u201edoi oameni au dreptul s\u0103 r\u0103spund\u0103 acum: c\u0103pitanul Nemo \u0219i eu”. Pentru c\u0103 el a v\u0103zut ceea ce nu este permis omului profan s\u0103 vad\u0103, de exemplu, frumoasele monumente \u00een ruin\u0103 ale Atlantidei, loc magic \u0219i loc de origine luminat de un vulcan submarin. El a devenit un erou capabil s\u0103 transmit\u0103 cuno\u0219tin\u021bele care i-au permis s\u0103-l cucereasc\u0103 pe supraomul disp\u0103rut, Nemo, \u0219i a f\u0103cut-o pun\u00e2ndu-\u0219i via\u021ba \u00een pericol, \u00een pofida aparen\u021bei de securitate a submarinului c\u0103ci, chiar el \u00eensu\u0219i, prietenii s\u0103i \u0219i Nemo sunt pu\u0219i succesiv \u00een pericol de: caracati\u021b\u0103, monstru submarin, form\u0103 a m\u0103rii \u0219i mam\u0103 \u00eenfrico\u0219\u0103toare; de culoarul din ce \u00een ce mai str\u00e2mt sub banchiza polului austral care amenin\u021ba s\u0103 sf\u0103r\u00e2me submarinul \u0219i unde simptomele sufoc\u0103rii urmate de eliberare \u00een sensul obstetric al cuv\u00e2ntului, marcheaz\u0103 o (re)na\u0219tere; de v\u00e2rtejul ultim, gura devorant\u0103 a m\u0103rii. Ce se g\u0103se\u0219te \u00een final, la cap\u0103tul drumului, chiar dac\u0103 acest cap\u0103t este o re\u00eentoarcere la punctul de plecare? Care este adev\u0103rat\u0103 miz\u0103 a aventurii? Ce p\u0103m\u00e2nt necunoscut, ce tezaur, ce sens este convenabil s\u0103-i atribui? Este interesant de remarcat cu c\u00e2t\u0103 vehemen\u021b\u0103 speciali\u0219tii polemizeaz\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een privin\u021ba Craal-ului, a naturii sale, a semnifica\u021biei simbolice \u0219i a altor obiecte ale procesiunii \u00een ciclul arturian. Este dovedit c\u0103 obiectul c\u0103utat a fost interpretat simbolic, dar se \u0219tie c\u0103 simbolurile sunt prin natura lor polivalente. Ceea ce conteaz\u0103 este c\u0103 fiecare persoan\u0103 sau grup uman, fiecare cultur\u0103 vede \u00een obiect. Important este c\u0103 „vezi” ceva \u00een obiect, c\u0103ci \u00een primul text \u00een care s-a vorbit despre asta, „Perceval” de Chretien de Troyes, eroul este pus pentru prima dat\u0103 \u00een prezen\u021ba obiectului sacru, „nev\u0103z\u00e2nd” nimic, pentru c\u0103 nu c\u0103uta nimic \u0219i pentru c\u0103 el trebuie s\u0103 re\u00eenceap\u0103 c\u0103utarea. \u0218i, cum romanul nu a fost terminat, nu putem s\u0103 \u0219tim ce a fost \u00een mintea autorului. Dar mul\u021bi al\u021bi continuatori, datorit\u0103 polivalen\u021bei simbolului, au dat interpret\u0103rile lor. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de altfel ca s\u0103 fii neputincios s\u0103 exprimi revela\u021bia final\u0103 sau ca ea s\u0103 nu poat\u0103 trece dec\u00e2t prin expresie poetic\u0103; \u00een ceea ce se consider\u0103 ca fiind primul roman al civiliza\u021biei noastre, \u201eM\u0103garul de aur” al lui Apuleius, eroul nu poate dec\u00e2t s\u0103 spun\u0103: \u201eam v\u0103zut soarele str\u0103lucind \u00een plin\u0103 noapte”. Ceea ce se \u00eent\u00e2lne\u0219te, \u00een mod curios, \u00een formula prin care J.V. ( are nu-l citise pe Apuleius) traduce minunea coloni\u0219tilor naufragia\u021bi din \u201eInsula misterioas\u0103” \u00een fa\u021ba lui Nautilus \u0219i a magiei ilumin\u0103rii electrice; acolo era soarele acestei caverne \u0219i el o umplea \u00een \u00eentregime.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ARTEMIZA-DELIA AS\u0102NACHE Coduri ale modernit\u0103\u021bii \u00een romanul \u201ePatul lui Procust\u201d de Camil Petrescu La vremea apari\u021biei romanului \u201ePatul lui Procust<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22378"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22378"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22378\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22379,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22378\/revisions\/22379"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22378"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22378"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22378"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}