{"id":22341,"date":"2023-12-30T20:41:40","date_gmt":"2023-12-30T17:41:40","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22341"},"modified":"2023-12-30T20:41:40","modified_gmt":"2023-12-30T17:41:40","slug":"spatii-culturale-nr-6-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22341","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 6 (5)"},"content":{"rendered":"

Nina PLOPEANU<\/strong>
\n\"\"

EXERCI\u021aII
\nDE APROPIERE<\/strong><\/p>\n

TEODOR BURADA<\/strong> (1800-1866)
\nS-a n\u0103scut la 28 august 1800
\nla Odobe\u0219ti ca fiu al Elenei \u0219i
\nal preotului Radu Burada. A
\nfost organizator al
\n\u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului muzical \u00een
\nMoldova, \u00een 1829 i-a ap\u0103rut
\nlucrarea \u201eGramatica
\nrom\u00e2neasc\u0103 de note pe tot
\nfundamentul chitarei,
\ncompus dup\u0103 cea
\n Europieneasc\u0103\u201d. So\u021bia sa, Maria (1812-1886),
\ncunosc\u0103toare a mai multor limbi precum greaca,
\nfranceza, rusa \u0219i germana a fost prima femeie din
\nMoldova care a tradus piese de teatru. C\u0103l\u0103toriile
\nsale din \u021bar\u0103 \u0219i str\u0103in\u0103tate, la Viena \u0219i la Vene\u021bia, s-
\nau materializat \u00een meticuloase \u0219i sentimentale note
\nde c\u0103l\u0103torie care cuprind informa\u021bii pre\u021bioase
\ndespre \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne \u0219i despre Europa acelor
\ntimpuri. Lucrarea Amintiri de c\u0103l\u0103toriile vornicului
\nTeodor Burada a fost publicat\u0103 postum \u00een anul
\n1908. Fiul s\u0103u Teodor T. Burada (1839-1923), vestit
\nfolclorist, etnograf, muzicolog, istoriograf al
\nteatrului \u0219i membru corespondent al Academiei
\nrom\u00e2ne, ne-a l\u0103sat Istoria teatrului \u00een Moldova \u00een
\ndou\u0103 volume ap\u0103rute \u00een 1915 \u0219i 1922.<\/p>\n

ALEXANDRU SIHLEANU<\/strong> (1834-1857)
\nS-a n\u0103scut \u00een familia
\nSihlenilor, familie care de\u021binea
\nun conac \u0219i propriet\u0103\u021bi \u00eentinse
\n\u00een localitatea Sihlea. Oameni
\nde vaza, membrii familiei sale
\nerau \u0219i mari iubitori de
\ncultur\u0103. \u00eentre 1841-1846, tat\u0103l
\npoetului a f\u0103cut parte din
\nComisia administrativ\u0103 a
\n\u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, \u00een anul 1857
\npoeziile sale au fost publicate \u00een volumul \u201eArmonii intime\u201d, volum pe care Alexandru Sihleanu a l\u0103sat un frumos autograf surorii sale Elena Gr\u0103di\u0219teanu. Dintre poeziile sale cit\u0103m c\u00e2teva titluri sugestive: \u201eAdio”, \u201eRevederea”\/ \u201eTe dorescu”,, \u201eGelozia”, \u201eLa o porumbi\u021b\u0103”, \u201eStrigoii”, \u201eLogodnicii mor\u021bii” etc., poezii caracterizate prin vers curg\u0103tor \u0219i imagina\u021bie puternic\u0103, dar \u0219i romantism exagerat. Mort mult
\nprea devreme poetul nu a avut timpul necesar s\u0103 se emancipeze total de poezia francez\u0103 \u0219i rom\u00e2neasc\u0103 contemporan\u0103 lui. \u00een anul 1914 din ini\u021biativa surorii sale Elena Gr\u0103di\u0219teanu a fost ridicat la Sihlea bustul poetului, care \u00eens\u0103 a disp\u0103rut \u00eentre anii 1916-1918 \u00een condi\u021biile primului r\u0103zboi mondial. \u00een 1994 sculptorul Gabriel T\u0103icu\u021bu a realizat un nou bust al poetului din ini\u021biativa Funda\u021biei culturale Alexandru Sihleanu, a familiei Ghica \u0219i a administra\u021biei locale. De asemenea Funda\u021bia cultural\u0103 Alexandru Sihleanu a ini\u021biat un concurs de crea\u021bie desf\u0103\u0219urat anual cu ocazia comemor\u0103rii poetului.
\nNICOLAE VOINOV (1834-1899)
\nAbsolvent al facult\u0103\u021bii de drept, primul avocat al urbei de pe Milcov, s-a num\u0103rat printre oamenii de cultur\u0103 \u0219i de stat ai timpului s\u0103u. A cochetat cu poezia, ca mul\u021bi dintre oamenii \u0219coli\u021bi ai vremii \u0219i firesc, \u00een crea\u021bia sa poetic\u0103 a militat pentru \u00eendeplinirea idealului na\u021bional al rom\u00e2nilor de la mijlocul secolului XIX – lea, unirea Moldovei cu \u021a\u00e2ra Rom\u00e2neasc\u0103. \u00eentre 1862-1864 a fost procuror \u0219i apoi pre\u0219edinte al tribunalului jude\u021bean. \u00een plan politic s- a remarcat ca deputat \u00een Parlament \u0219i ca ministru \u00een diferite guverne conduse de \u0219eful liberalilor I.C. Br\u0103tianu. A fost tat\u0103l cunoscutului biolog \u0219i zoolog Dimitrie Voinov.<\/p>\n

DIMITRIE VOINOV<\/strong> (1867-1951)
\nBiolog, zoolog, histolog,
\ncitolog, \u00eentemeietorul \u0219colii
\n rom\u00e2ne\u0219ti de citologie,
\n Dimitrie Voinov s-a n\u0103scut
\n la Foc\u0219ani \u00een 6 februarie
\n 1867.Dup\u0103 absolvirea \u0219colii
\n primare \u00een urbea natal\u0103 s-a
\n \u00eenscris la Liceul internat din
\n la\u0219i unde a fost coleg Emil
\n Racovi\u021b\u0103 \u0219i Grigore Antipa.
\nCa profesor la \u0219tiin\u021bele naturii l-a avut pe Grigore Cob\u0103lcescu, care i-a trezit interesul \u0219i pasiunea pentru \u0219tiin\u021bele biologice. A urmat universitatea la Paris unde s-a specializat \u00een zoologie. \u00eentre 1891- 1937 a ocupat catedra de zoologie \u0219i morfologie animal\u0103 a Facult\u0103\u021bii de \u0219tiin\u021be din Bucure\u0219ti. A adus contribu\u021bii notabile la dezvoltarea morfologiei animale \u00een special morfologia celular\u0103, devenind primul \u00een lume care a descoperit aneuploidia sau polisemia la animale. Meritele sale \u0219tiin\u021bifice au fost recunoscute \u00een 1867 c\u00e2nd a devenit membru al Academiei Rom\u00e2ne \u00een cadrul c\u0103reia s-a remarcat printr-o prodigioas\u0103 activitate \u0219tiin\u021bific\u0103.<\/p>\n

GH.M. TAT\u0102R\u0102SCU<\/strong>
\n(GHEORGHE TATTARESCU 1820-1894)<\/p>\n

Pionier al neoclasicismului
\n\u00cen pictura rom\u00e2neasc\u0103 Gheorghe Tattarescu a
\nmo\u0219tenit dragostea pentru
\n pictur\u0103 de la unchiul s\u0103u
\n Nicolae Teodorescu, zugrav
\n de biserici, fondator al \u0219colii de
\npictur\u0103 din Buz\u0103u. \u00eentre anii
\n 1845-1851 a urmat cursurile
\nAcademiei San Luca din Roma
\nunde a avut ca profesori pe Natale Carta, Giovanni Silvagni \u0219i Pietro Gagliardi. Revolu\u021bionar pa\u0219optist, a realizat portretele unor revolu\u021bionari precum: Nicolae B\u0103lcescu, Gheorghe Magheru, \u0218tefan Golescu. Idealul unit\u0103\u021bii na\u021bionale a fost reflectat \u00een compozi\u021bii alegorice ca Rena\u0219terea Rom\u00e2niei, Rom\u00e2nia modern\u0103, Unirea Principatelor. \u00cen 1860 se afirm\u0103 ca peisagist prin realizarea Albumului Na\u021bional \u00een care au fost incluse \u0219i picturile Valea Milcovului \u0219i Mun\u021bii Vrancei. Nu a renun\u021bat nici la prima sa dragoste, arta religioas\u0103, \u00eempreun\u0103 cu elevii s\u0103i de la \u0218coala de Arte Frumoase din Bucure\u0219ti, pe care de altfel a \u00eenfiin\u021bat-o \u00eempreun\u0103 cu Theodor Aman, a pictat peste 50 de biserici \u00een Bucure\u0219ti, la\u0219i, Br\u0103ila, Buz\u0103u. Mare parte din lucr\u0103rile pictorului se afl\u0103 la Muzeul Gheorghe Tattarescu din Bucure\u0219ti.
\nD1M1TRIE D\u0102SC\u0102LESCU (1827-1863)
\nN\u0103scut La Foc\u0219ani \u00een anul 1827, \u0219i-a \u00eencheiat studiile la Paris \u0219i Viena. A \u00eendeplinit func\u021bia de same\u0219 la Ia\u0219i \u0219i de asemenea a fost pre\u0219edinte al Tribunalului Putna, func\u021bie din care a fost destituit pentru activitatea sa unionist\u0103. \u00een preajma realiz\u0103rii unirii celei mici a fost administrator al districtului \u0219i deputat al jude\u021bului Putna. \u00een aul 1860 a devenit membru al Comisiei Centrale \u00eempreun\u0103 cu poetul Grigore Alexandrescu. Sub pseudonimul Un provincial public\u0103 \u00eentre 1855-1859, \u00een Steaua Dun\u0103rii, poezii \u0219i articole dedicate unirii. Poeziile sale au fost reunite \u00een volumele: \u201eZiorele” (1854), \u201eScrisori din \u021aara \u021a\u00een\u021b\u0103reasc\u0103” \u0219i \u201ePoezii nou\u0103”. Momentul istoric 5 ianuarie 1859 i-a prilejuit poetului poezia \u201eO zi frumoas\u0103” din care se desprinde laitmotivul:
\n\u201eAzi, rom\u00e2nul dovede\u0219te
\nC\u0103-n sf\u00eer\u0219it s-a de\u0219teptat
\n\u0218i c\u0103-n fapt\u0103 vrednice\u0219te
\nLibertatea ce-a visat.”<\/p>\n

MAIOR GHEORGHE PASTIA<\/strong> (1847-1929)
\nS-a n\u0103scut, se pare, \u00een anul 1847 \u00eentr-o familie bogat\u0103
\n\u0219i nobil\u0103, tat\u0103l s\u0103u Take Pastia era
\nproprietarul unor \u00eentinse mo\u0219ii situate \u00eentre
\nUreche\u0219ti \u0219i r\u00eeul Milcov. A urmat cursurile \u0218colii
\nMilitare, iar \u00eentre 1877-1878 a participat la r\u0103zboiul
\npentru cucerirea independen\u021bei fiind comandant al
\nCompaniei I din Regimentul 5 linie. Vitejia i-a fost
\nr\u0103spl\u0103tit\u0103 prin numeroase decora\u021bii: Steaua
\nRom\u00e2niei-grad de cavaler, Virtutea militar\u0103 de aur,
\nCrucea trecerii Dun\u0103rei etc. Dup\u0103 ce a renun\u021bat la
\ncariera militar\u0103 a devenit membru al Partidului
\nConservator .Trei ani a de\u021binut func\u021bia de subprefect
\nde R\u00eemnicu -S\u0103rat, apoi a fost senator de R\u00eemnicu-
\nS\u0103rat, iar din 1911 a devenit deputat. Iubitor de
\ncultur\u0103 a sim\u021bit c\u0103 Foc\u0219anii timpului s\u0103u aveau
\nnevoie de construirea unui l\u0103ca\u0219 de teatru, scop \u00een
\ncare la 3 martie 1908 face actul prin care doneaz\u0103
\nsuma de trei sute mii lei \u00een vederea construirii unui
\nteatru care s\u0103-i poarte numele \u0219i care s\u0103 fie \u201eun
\ntemplu de educa\u021biune \u0219i cultivare a sufletului”. \u00een
\nanii 1910 \u0219i 1913 face noi dona\u021bii \u00een vederea
\ndes\u0103v\u00e2r\u0219irii lucr\u0103rilor \u00eencepute, astfel \u00eenc\u00e2t teatrul a
\nputut s\u0103 fie inaugurat \u00een noiembrie 1913. \u00een vederea
\n\u00eentre\u021binerii teatrului, fa\u021b\u0103 de care autorit\u0103\u021bile vremii
\nnu se preocupau, a luat ini\u021biativa construirii
\nAteneului Popular Maior Gheorghe Pastia. \u00cen lipsa
\nmo\u0219tenitorilor direc\u021bi cele dou\u0103 ctitorii de cultur\u0103,
\nTeatrul \u0219i Ateneul, au devenit conform propriilor
\nm\u0103rturisiri \u201ecopiii” s\u0103i de suflet.<\/p>\n

ANGHEL SALIGNY <\/strong>(1854-1925)
\nS-a n\u0103scut la 19 aprilie 1854
\n\u00een comuna \u0218erb\u0103ne\u0219ti jude\u021bul
\nTecuci (ast\u0103zi Gala\u021bi). \u0218i-a
\n\u00eenceput studiile primare la
\npensionul de copii din
\nFoc\u0219ani \u00eenfiin\u021bat de tat\u0103l s\u0103u
\nAlfred Saligny, pedagog de
\norigine francez\u0103 stabilit \u00een
\nRom\u00e2nia. A urmat studiile
\nsecundare la gimnaziul din
\nFoc\u0219ani, iar liceul, \u00eempreun\u0103 cu Sofia sora sa ,1a Potsdam \u00een Germania. A f\u0103cut de asemenea studii de astronomie la Universitatea din Berlin \u0219i studii inginere\u0219ti la \u0218coala Tehnic\u0103 Superioar\u0103 din Charlottemburg. A devenit un remarcabil inginer constructor, premerg\u0103tor al \u0219tiin\u021bei \u0219i construc\u021biilor metalice \u0219i de beton armat. A realizat primele poduri combinate, \u0219osea \u0219i cale ferat\u0103, din Rom\u00e2nia, prin proiectarea liniilor ferate Adjud-T\u00eergu-Ocna, iar \u00eenl888 \u0219i 1889, pentru prima oar\u0103 \u00een lume, a construit din beton armat silozurile de la Br\u0103ila \u0219i Gala\u021bi. Cea mai important\u0103 lucrare a sa a fost construirea, \u00eentre 1890-1895, a podului peste Dun\u0103re de la Cernavod\u0103, cel mai lung din Europa la acea vreme, pod care a purtat numele regelui Carol I. De numele s\u0103u se leag\u0103 \u0219i construirea podului dublu de la Cozme\u0219ti-Doaga, amenajarea portului Constan\u021ba, calea ferat\u0103 Ploie\u0219ti-Predeal etc. A fost membru fondator al Societ\u0103\u021bii Politehnice Bucure\u0219ti \u0219i pre\u0219edinte al acesteia \u00eentre anii 1895-1897 \u0219i 1910- 1911. A l\u0103sat mo\u0219tenire marea sa experien\u021b\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103 studen\u021bilor de la \u0218coala Na\u021bional\u0103 de poduri \u0219i \u0219osele al c\u0103ror profesor a fost. A fost de asemenea ministru al Lucr\u0103rilor Publice, membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne, iar din 1897 membru titular al acesteia, precum \u0219i pre\u0219edinte al celui mai \u00eenalt for \u0219tiin\u021bific rom\u00e2nesc \u00eentre anii 1907-1910.<\/p>\n

\u0218TEFAN GH. LONGINESCU<\/strong> (1865-1931)
\nJurist, profesor de drept roman la Universit\u0103\u021bile din la\u0219i \u0219i Bucure\u0219ti, membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne, \u0218tefan Gh. Longinescu s-a n\u0103scut la Foc\u0219ani Ia data de 5 octombrie 1865. Printre lucr\u0103rile sale de istoria dreptului se num\u0103r\u0103: \u201eGaius erudit al dreptului\u201d (1896), \u201eIstoria dreptului rom\u00e2nesc” (1908), \u201eElemente de drept roman” – 9 volume (1921-1929).
\nGH. GH. LONGINESCU (1869-1939)
\nChimist, profesor universitar, cercet\u0103tor, autor de manuale, frate mai mic al juristului \u0218tefan Gh. Longinescu, s-a n\u0103scut \u00een ora\u0219ul de pe Milcov la 12 septembrie 1869. A urmat studiile liceale la Foc\u0219ani
\n\u0219i Ia\u0219i dup\u0103 care a fost student
\nla Bucure\u0219ti unde a avut ca
\nprofesori pe: dr. C. Istrate,
\nEm. Bacaloglu, Spini Haret.
\n\u00een 1896 a ob\u021binut titlul de
\ndoctor cu teza \u201eAsupra
\nacizilor amionici din seria
\nalifatic\u0103”. Dup\u0103 \u00eencheierea
\nstudiilor \u00een Germania a
\ndevenit, \u00eenl906, profesor
\nuniversitar de chimie anorganic\u0103 la Facultatea de
\n\u0218tiin\u021be din Bucure\u0219ti. I se datoreaz\u0103 a\u0219a numita
\n\u201eformul\u0103 L”, care pune \u00een leg\u0103tur\u0103 temperaturile de
\nfierbere ale lichidelor organice, densitatea lor \u0219i
\nnum\u0103rul de atomi din molecul\u0103, precum \u0219i
\nconstanta Longinescu care serve\u0219te la stabilirea
\nmasei moleculare. Dintre lucr\u0103rile sale \u0219tiin\u021bifice
\namintim: \u201eCursul metodic de chimie \u0219i mineralogie”
\nscos \u00eempreun\u0103 cu dr. C. Istrate, cursul \u201eAnaliza
\ncalitativ\u0103 \u0219i analiza cantitativ\u0103”. Personalitate
\n\u0219tiin\u021bific\u0103 de excep\u021bie, a devenit membru I
\ncorespondent al Academiei Rom\u00e2ne din 1925, iar
\ndin 1936 membru de onoare al \u00eenaltului for \u0219tiin\u021bific.
\nA fost cel dint\u00e2i care a f\u0103cut analiza izvoarelor sulfo-
\niodoase de la Vizantea \u0219i a constatat marea valoare I
\nterapeutic\u0103 a acestor ape naturale, comparabile cu
\ncele de la Weisbadene, Enghiene, Heilbrone \u0219i
\naltele. Deviza dup\u0103 care s-a ghidat \u00een via\u021b\u0103 a fost:
\n\u201e\u0219tiin\u021ba \u00eenseamn\u0103 munc\u0103, munca \u00eenseamn\u0103 onoare”. <\/p>\n


\nTRADUCERI<\/strong><\/p>\n

Un poet din Letonia:<\/em>
\nLeons BRIEDIS<\/strong>
\n\"\"

S-a n\u0103scut \u00een anul 1949. A studiat Filologia la Universitatea Leton\u0103 (1968-1970), apoi Filologia Rom\u00e2n\u0103 \u0219i Spaniol\u0103 la Universitatea din Chi\u0219in\u0103u (1972-1974), iar \u00eentre 1977-1979 a audiat cursuri la Institutul de literatur\u0103 \u201eGorki” din Moscova. Poet, prozator, eseist, publicist \u0219i critic literar, traduc\u0103tor din latin\u0103, englez\u0103 \u0219i, \u00een mod special, din limbile neolatine – rom\u00e2n\u0103, spaniol\u0103, italian\u0103, portugheza, catalan\u0103. Autor al 31 de c\u0103r\u021bi originale (poeme, proz\u0103, eseuri, c\u0103r\u021bi pentru copii), iar ca traduc\u0103tor a editat 48 de volume. Membru al Uniunii Scriitorilor din Letonia (1974), membru al PEN Centrului Interna\u021bional, din anul 2008 – membru al Academiei de \u0218tiin\u021be a \u021b\u0103rii sale. Pentru prestigioasa-i activitate literar\u0103 i s-au acordat distinc\u021bii \u00een Letonia (inclusiv, cea mai \u00eenalt\u0103: Ordinul celor Trei Stele, 1999), Lituania, Rom\u00e2nia \u0219i Portugalia (Ordem do Merito Comendador, decora\u021bia suprem\u0103 a acestei \u021b\u0103ri). \u00een prezent public\u0103 revista \u201eKentaurs XXI”, este directorul editurii private \u201eMinerva”.
\nDin limba rom\u00e2n\u0103 a tradus \u0219i a publicat 21 de c\u0103r\u021bi: \u201ePove\u0219ti populare”, „Folclor pentru copii”, Antologia prozei scurte a scriitorilor din Moldova, romane de Zaharia Stancu, proz\u0103 de Ana Blandiana, Mircea Eliade, Antologia poe\u021bilor din Moldova, poe\u021bi romani \u0219i din Moldova \u00een c\u0103r\u021bi aparte (T. Arghezi, L. Damian, N. St\u0103nescu, L. Blaga, G. Vieru, A. Blandiana, \u0218t. A. Doina\u0219, G. Naum, I. M\u0103l\u0103ncioiu, M. Dinescu, M. Sorescu), precum \u0219i nenum\u0103rate publica\u021bii \u00een presa periodic\u0103.
\nEste asistat, dar \u0219i… \u201econcurat” de so\u021bia sa, Maria Macovei-Briedis, n\u0103scut\u0103 \u00een Siberia din rom\u00e2ni basarabeni deporta\u021bi, ea \u00eens\u0103\u0219i poet\u0103, eseist\u0103, traduc\u0103toare din rom\u00e2n\u0103 \u00een leton\u0103, din leton\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103, \u0219i de fiul s\u0103u Adians Briedis-Macovei care deja a scris \u0219i o pies\u0103 despre aventurile lui P\u0103cal\u0103, \u00een prezent document\u00e2ndu-se pentru o alta, al c\u0103rui protagonist va fi Vlad \u021aepe\u0219 (Dracula). Chemat de subiect \u0219i origini, a sosit la Chi\u0219in\u0103u, a c\u0103l\u0103torit prin Rom\u00e2nia, pentru a-\u0219i redescoperi \u00een ad\u00e2ncurile memoriei limba rom\u00e2n\u0103 pe care o vorbea pe c\u00e2nd era copil.
\nSunt sigur c\u0103 cititorii no\u0219tri vor remarca pe bun\u0103 dreptate c\u0103 Leons Briedis este un mare poet.
\nUnele poeme le-am tradus din limba francez\u0103, \u00een alte cazuri beneficiind de variantele juxtalineare, \u00een rom\u00e2n\u0103 sau rus\u0103, ale colegului \u0219i prietenului de pe t\u0103r\u00e2murile chihlimbarului baltic.<\/p>\n

L.B.<\/strong>
\naripile asiriene ale libelulei
\nincredibil
\ncum supremul zeu al sumerienilor EL sau al lunii zeu akkadian 1LUM fac abia perceptibili s\u0103 se-nfioare v\u0103zduhul
\np\u0103storilor letoni
\n\u00een fiece diminea\u021b\u0103
\n\u00een fiece dup\u0103-amiaz\u0103
\n\u0219i \u00een fiece sear\u0103
\nchem\u00e2ndu-se:
\nLULU LULU LUU
\nsau poate
\nLULUM LULUM LUU ?
\npoate c\u0103
\nLILUM LILUM LUU ?
\nEL ILUM LULUM LUU ?
\nEL ILUM LILUM LUU ?
\nLUU
\n\u00een toate dimine\u021bile
\ndup\u0103-amiezile
\n\u0219i \u00een toate serile
\ndar poate c\u0103:
\nLII?
\nprecum
\naceast\u0103
\nlibelul\u0103
\nasirian\u0103
\nfrem\u0103t\u00e2nd
\n\u00een v\u0103zduh
\ncu aripile
\nabia-abia perceptibil
\nstr\u0103vezii.<\/p>\n


\nelegie andaluz\u0103<\/strong>
\nDup\u0103 Juan Ramon Jimenez<\/p>\n

duminic\u0103
\ndiminea\u021ba
\nunei mahmureli metafizice at\u00e2t de nesuportat \u00eenc\u00e2t a\u0219 vrea s\u0103-mi bag capul \u00een \u0219treangul r\u0103getului m\u0103g\u0103ru\u0219ului Platero sp\u00e2nzur\u00e2nd \u00een vi\u0219inul singuratic din fa\u021ba casei ce-a dat subit \u00een floare necuviincios sau \u00een la\u021bul clinchetului de zurg\u0103l\u0103i ai diligentei str\u0103ine aflate mereu \u00een drum spre ora\u0219ul N. \u00een care nu va ajunge nicic\u00e2nd las totul balta \u00eenchiz\u00e2ndu-m\u0103-nsingurat \u00een inima-mi m\u00e2hnit\u0103 unde s\u0103 m\u0103 \u00eenchin unui Isus Hristos de suprem\u0103 noble\u021be – El din aceast\u0103 mahala p\u0103c\u0103toas\u0103:
\nsperietoarea din gr\u0103din\u0103 ce seam\u0103n\u0103 nemaipomenit de mult cu fecioara Maria la b\u0103tr\u00e2ne\u021be
\nultimul sonet al lui Rilke
\nalb\u0103strimea e at\u00e2t de inaccesibil\u0103 \u00eenc\u00e2t acolo s-ar putea aciua doar un singur suspin al lui Dumnezeu
\nt\u0103cerea infinit c\u0103lduroas\u0103 cade ca o ramur\u0103 de prun undeva la sud de sufletul meu de unde cucul s-a zbur\u0103t\u0103cit
\neu cobor
\npe panta abrupt\u0103 a amintirilor spre marea \u00eenc\u0103 invizibil\u0103 a melancoliei care \u00eencetul cu \u00eencetul m\u0103 gole\u0219te de s\u00e2nge
\ndup\u0103 ce din \u00eent\u00e2mplare am fost \u00een\u021bepat de spinul ultimului sonet al lui Rilke
\npe sp\u00e2nzur\u0103toarea azurului
\nanotimpul
\nbugerilor sinuciga\u0219i
\nale norilor \u0219treanguri putrede pe care le clatin\u0103 b\u0103taia v\u00e2ntului – sp\u00e2nzur\u0103toarea azurului \u00eenjghebat\u0103
\ndin eterna noastr\u0103 dezam\u0103gire de
\nnoi \u00een\u0219ine
\n\u0219i de \u00eengerii care
\nau fost re\u00eentor\u0219i \u00een ceruri
\nc\u0103rora nici mor\u021bi
\nnu le-a fost sortit s\u0103
\ncoboare pe p\u0103m\u00e2nt
\n* * *
\nfarmecul autentic al
\nzilelor ploioase
\nprecum nemaipomenita \u00eenflorire a frumuse\u021bii ofilite a
\nunei femei \u00eenaintate \u00een v\u00e2rst\u0103
\na\u0219a \u00eemi vii tu \u00eentru-nt\u00e2mpinare \u00een cele mai solare zile ale
\nverii acesteia
\napoi va ploua \u00eendelung \u00eendelung \u0219i superb va ploua va tot ploua
\ncu toate c\u0103 pe cer nu va fi niciun nor de\u0219i azurul se va \u00eencinge
\nalb ca piatra
\nde\u0219i nic\u0103ieri nu te vei putea salva
\nde ar\u0219i\u021b\u0103
\n\u00eentreaga var\u0103
\nc\u00e2t va fi s\u0103 tin\u0103 ea
\nva ploua
\ncu f\u0103ptura ta
\nwww
\nce cuv\u00e2nt inexplicabil!
\ndin ad\u00e2ncurile nen\u0103scute
\n\u00een fiece noapte el r\u0103zbate la suprafa\u021b\u0103 ca un Pe\u0219te ciudat \u0219i nemaiv\u0103zut
\npoate c\u0103 efemera lui apari\u021bie
\nclipa de fa\u021b\u0103
\nochilor nev\u0103zut\u0103
\nnumai sesizat\u0103
\nfiind singura m\u0103rturie c\u0103 eu sunt viu
\n (fiindc\u0103 un altcineva VIU
\npe mine VIU consider\u00e2ndu-m\u0103
\nchiar \u00een aceast\u0103 clip\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 ia leg\u0103tur\u0103
\ncu un alt VIU)
\nAlexandra
\nAlexandra cea mai victorioas\u0103 dintre
\nto\u021bi Alexandrii biruitori
\n\u00eentraripata Nike zbur\u00e2nd prin foc \u00een m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 cu frunz\u0103 de palmier
\nsalamandra
\nr\u0103s\u0103rit de soare
\nc\u00e2nd \u00een geamurile \u00eencenu\u0219ate din sufletul meu \u00een miez-de-noapte s\u0103 aprind
\nLOGOS<\/p>\n

Traducere \u0219i prezentare de<\/em>
\nLeo BUTNARU<\/strong><\/p>\n


\nValeriu T\u0103nas\u0103<\/strong><\/p>\n

C\u00e2mp sacru<\/strong><\/p>\n

Ca un arcu\u0219 de vioar\u0103
\nS-a sub\u021biat Eva.
\nCu petale de bl\u00e2nde\u021be
\nM\u00e2ng\u00e2ie sufletul lui Adam.
\n\u00eel sublimeaz\u0103 precum o metafor\u0103 Poetul.
\nCa un fir de lumin\u0103, \u00eempr\u0103\u0219tie firul de
\nPulbere ce st\u0103 \u00een ochii Primului OM.<\/p>\n


\nVecernie<\/strong><\/p>\n

E ceas de sear\u0103-n catedral\u0103
\n\u0218i tot solemnul iese afar\u0103
\nS\u0103 nu te faci prieten cu r\u0103ul –
\nC\u0103 mintea atunci se
\nVa strica, a\u0219a cum m\u0103rul \u00ee\u0219i are viermele -n inim\u0103
\nSpune privirea Arhanghelului Mihai
\nCe a transfigurat \u00eentr-o icoan\u0103
\nB\u0103tr\u00e2na ce se \u00eenchin\u0103-n Catedral\u0103
\n\u0218i \u00eentunericul ce \u00een\u0103bu\u0219e privirea
\nCu lacrimi s\u0103 \u00eel speli
\nApele pl\u00e2ng
\nPr\u0103v\u0103lindu-se pe st\u00e2nci
\nCa o iubire nen\u0103scut\u0103
\nSt\u0103tea fericirea l\u00e2ng\u0103 mine \u00eenalt\u0103 c\u00e2t Muntele Sinai
\n\u0218i eu s-o v\u0103d ochi nu aveam
\n\u0218tii cum e c\u00e2nd mori,
\nS\u00e2ngele se retrage
\nC\u0103tre inim\u0103 –
\nA\u0219a cum sufletul se
\nR\u0103ce\u0219te, c\u00e2nd iubirea o ignor\u0103<\/p>\n


\nFemeia \u00een neputin\u021b\u0103<\/strong><\/p>\n

Ea vine singur\u0103 \u0219i \u00eentunecat\u0103 dar mai ales f\u0103r\u0103 \u00eengeri.
\nLumina din jur \u00eei pare str\u0103in\u0103, o lini\u0219te\u0219te lipsa g\u00e2ndurilor dar o \u00eengroze\u0219te
\ndispari\u021bia celorlalte \u00eenso\u021bitoare.
\nSe uit\u0103 \u00een toate p\u0103r\u021bile
\nS\u0103 z\u0103reasc\u0103 umbra sf\u00e2r\u0219itului:
\n\u00een acel moment,
\nPicioarele \u0219i m\u00e2inile I se desprind;
\nse deplaseaz\u0103 singure
\n\u0219i, dup\u0103 un timp
\nse ata\u0219eaz\u0103 altui corp.
\nApoi, \u0219i celelalte p\u0103r\u021bi
\nI se desprind.
\nNu o \u00eenv\u0103luie nici o durere l-au mai r\u0103mas ochii necuprin\u0219i de nici o spaim\u0103 dar ad\u0103uga\u021bi altei fiin\u021be nev\u0103zut\u0103 nici de ea \u00eens\u0103\u0219i.<\/p>\n


\nIntoleran\u021b\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00eentre Da \u0219i Nu, nu este dec\u00e2t o \u00eentindere neagr\u0103, abia dincolo de ele, opereaz\u0103 legile Adev\u0103rului. Da \u0219i Nu sunt dictatoriale; Pe teritoriul lor
\nn-a umblat dec\u00e2t un singur \u0219arpe, dincolo de ele, se vede umbra aripii.
\n\u00eentre Da si Nu p\u00e2n\u0103 \u0219i Speran\u021bei l-a fost zg\u00e2riat\u0103 o t\u00e2mpl\u0103.
\n\u00een afara lor, Cuv\u00e2ntul se deosebe\u0219te de l\u0103tratul mitralierei.
\nDa \u0219i Nu sunt de\u0219ertice dar mai ales limitate.
\nIntre ele nici m\u0103car punctul nu-\u0219i poate \u201earanja”- culcu\u0219ul pentru o noapte.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nina PLOPEANU EXERCI\u021aII DE APROPIERE TEODOR BURADA (1800-1866) S-a n\u0103scut la 28 august 1800 la Odobe\u0219ti ca fiu al Elenei<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22341"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22341"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22341\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22342,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22341\/revisions\/22342"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22341"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22341"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22341"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}