{"id":22335,"date":"2023-12-28T21:26:04","date_gmt":"2023-12-28T18:26:04","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22335"},"modified":"2023-12-28T21:26:04","modified_gmt":"2023-12-28T18:26:04","slug":"spatii-culturale-nr-6-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22335","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 6 (4)"},"content":{"rendered":"

AUREL POP<\/strong><\/p>\n

Acum<\/strong><\/p>\n

Ies din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd
\nLa lumin\u0103
\nDin c\u00e2te-un poem
\nNoaptea
\n\u00eemi potrivesc g\u00e2ndurile
\nCu grij\u0103
\nPeste zi
\nVorbesc despre criza
\nDe timp
\nDe spa\u021biu
\nDe viteza
\nEvenimentelor
\nCe au loc \u00een\u0103untrul \u0219i-n afara Cuv\u00e2ntului<\/p>\n


\nAlfa \u0219i Omega<\/strong><\/p>\n

Ori de c\u00e2te ori
\nPoetul
\n\u00ee\u0219i propune s\u0103 scrie
\nDesparte
\nCuvintele de cuvinte
\nLitera o deduce din litere –
\nStabile\u0219te
\nApoi
\n\u00eenceputul
\n\u0218i
\nSf\u00e2r\u0219itul
\nPoemului<\/p>\n


\nAlt anotimp<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd pleac\u0103 berzele
\nSe desprinde din noi
\nCerul
\n\u00eel sim\u021bim mai aproape
\nSemn c\u0103 vine alt anotimp
\nCe ne face uneori
\nS\u0103 st\u0103m \u00eencuia\u021bi \u00een cas\u0103
\nD\u0103m la zaruri
\nDoi cu doi
\n\u0218ase cu \u0219ase
\nFacem por\u021bi \u00een mijlocul
\nCasei
\nDe fiecare dat\u0103 intr\u0103 cineva
\nDup\u0103 care a\u0219tept\u0103m cumin\u021bi
\nJurnalul de \u0219tiri
\nAm\u0103gire
\nDe ieri
\nMi-a r\u0103mas pe retin\u0103
\nO lume plin\u0103
\nDe promisiuni
\nC\u0103r\u0103ri b\u0103t\u0103torite
\nF\u0103r\u0103 vin\u0103
\n\u0218i lacrimi
\nDe alte dimensiuni
\nUmbra-mi poart\u0103 pic\u0103…<\/p>\n


\nCa pe-o hain\u0103 Ce-o mai port<\/strong><\/p>\n

Vremea o urc\u0103
\n\u0218j-o ridic\u0103 \u0219i-mi decolteaz\u0103 umbra \u00een
\nDreptul inimii…
\nAm\u0103git
\nDe-o b\u00e2rf\u0103
\nO suport<\/p>\n


\nAst\u0103zi \u0219i m\u00e2ine<\/strong><\/p>\n

Zi \u0219i noapte
\nNoapte \u0219i zi
\nToate sunt apte
\nAst\u0103zi
\nM\u00e2ine
\nAlerg din zori
\nDup\u0103 p\u00e2ine
\nOri de c\u00e2te ori
\nStarea de ran\u0103
\nM\u0103 oblig\u0103
\nS\u0103-mi caut hran\u0103
\nC\u00e2nd strig\u0103
\nNepotul
\nCu din\u021bii de lapte
\nCuv\u00e2ntul
\n\u0218apte
\nCrea\u021bia
\nPoemele
\nAcelea f\u0103r\u0103 form\u0103
\nGoale
\nScrise
\nPe \u00eentuneric
\nN-au mai avut trecere
\nAbia c\u00e2nd s-a f\u0103cut
\nLumin\u0103
\nAm scris altele
\nD\u00e2ndu-le o alt\u0103
\nForm\u0103
\nAm prins curaj \u00eentorc\u00e2nd pe toate fe\u021bele Cuv\u00e2ntul
\nIar dac\u0103 a fost cazul
\nL-am desp\u0103r\u021bit
\n\u00een silabe – \u00een iar\u0103\u0219i nocturne
\nLumini de veghe – \u00een
\nPraguri de lumi – trec\u00e2nd cu pas greu prin Inima Literei
\nIat\u0103 primul poem<\/p>\n


\nSPA \u0218I
\nISTORIA RECENT\u0102<\/strong><\/p>\n

ECATERINA \u021aAR\u0102LUNG\u0102<\/strong>
\n\"\"

UNIUNEA EUROPEAN\u0102 \u0218I
\nPROIECTUL ROM\u00c2NIA<\/strong><\/p>\n

A\u0219a cum este important s\u0103 \u0219tii ce \u00eenseamn\u0103 pentru rom\u00e2ni proiectul Rom\u00e2nia al mileniului trei, mi se p\u0103rea c\u0103 este important \u0219i s\u0103 \u0219tii ce \u00eenseamn\u0103 pentru ceilal\u021bi, pentru europeni \u00een general, fie c\u0103 apar\u021bin sistemului institu\u021bional, fie c\u0103 nu. Ei cum v\u0103d problema integr\u0103rii, cum ne v\u0103d pe noi, ca indivizi \u0219i ca na\u021bie? Unde se afl\u0103 ei, cu problemele lor \u0219i unde ne afl\u0103m noi, cu ale noastre? Raportul dintre identitate \u0219i alteritate ce rol joac\u0103 \u00een tot acest peisaj? Cine sunt eu, cine sunt ceilal\u021bi? Ce putere de absorb\u021bie au, ce putere de rezisten\u021b\u0103 identitar\u0103 avem? Ce-ar trebui, de fapt, s\u0103 fac, s\u0103 facem, noi, cu proiectul nostru de \u021bar\u0103? Iat\u0103 \u00eentreb\u0103ri care mi-au stat pe buze ori de c\u00e2te ori eram invitat\u0103 la diverse ambasade ori Institute pentru Cultur\u0103 ale diverselor \u021b\u0103ri la Bucure\u0219ti, ori de c\u00e2te ori am c\u0103l\u0103torit \u0219i am stat mai mult\u0103 vreme \u00eentr-un loc, at\u00e2ta c\u00e2t s\u0103 pot stabili contacte utile, capabile s\u0103 ofere r\u0103spunsuri \u00eentreb\u0103rilor mele. Conturul problemelor pe care 1- am realizat astfel a fost prezent \u00een diverse emisiuni, difuzate \u00een general de Canalul Rom\u00e2nia Interna\u021bional, dar \u0219i de Canalul Cultural al Televiziunii Rom\u00e2ne.<\/p>\n


\nSerge Cagnolari<\/strong>
\ndirector, Editura Oxus, Paris<\/p>\n

Kazahstan, o regiune
\n\u00ce. Sunte\u021bi directorul
\nEditurii Oxus din Paris,
\ncare public\u0103 \u0219i seria
\nRom\u00e2nii din Paris. Ce
\nsemnifica\u021bie are numele
\nediturii?
\nR. Este numele unui
\nfluviu din Himalaia, care
\ntrece \u0219i prin Uzbekistan,
\nunde se \u00eent\u00e2lnesc toate
\nreligiile. G\u00e2ndul nostru a fost s\u0103 ne oprim la un
\nnume care semnific\u0103 o confluen\u021b\u0103 de culturi.
\nColec\u021bia Rom\u00e2nii din Paris apare in cadrul mai larg
\nLes Etrangers de Paris, aceste personaje fabuloase care au contribuit la efervescen\u021ba artistic\u0103 \u0219i intelectual\u0103 care a f\u0103cut din Paris capitala mondial\u0103 a artelor. Ei bine, printre to\u021bi ace\u0219ti intelectuali sunt numero\u0219i rom\u00e2ni. \u00een trecut mul\u021bi dintre ei au tr\u0103it foarte mult la Paris \u0219i au devenit mai scriitori francezi dec\u00e2t scriitorii francezi. \u0218i adesea sunt mai recunoscu\u021bi \u00een Fran\u021ba dec\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia. Inten\u021bia noastr\u0103 a fost, pe de o parte, s\u0103-i facem \u0219i mai cunoscu\u021bi pe rom\u00e2ni \u00een Fran\u021ba, \u0219i pe de alta s\u0103-i redescoperim pentru Rom\u00e2nia.
\n\u00ce. Publica\u021bi numai autori contemporani sau \u0219i clasici?
\nR. Autori ai secolului XX, azi deceda\u021bi. Ultimul care a decedat dintre ei a fost Eugene Ionesco. Dar \u0219i dup\u0103 ol au mai decedat personalit\u0103\u021bi valoroase. Cred c\u0103 ave\u021bi dreptate \u0219i ne vom g\u00e2ndi \u0219i la ei \u00een viitor. Am programat pentru \u00eenceput 15, dintre care 6 deja au ap\u0103rut, 5 vor apare \u00een 2005 \u0219i restul \u00een 2006.
\n \u00ce. V\u0103 doresc mare succes. \u0218i ne doresc \u0219i nou\u0103, rom\u00e2nilor.
\nR. Mul\u021bumesc.
\n2003<\/p>\n


\nDonato Giuliani<\/strong><\/p>\n

director pentru Europa de Est, DACOR (Consiliul Cultural pentru Dezvoltarea Regiunilor Europei)<\/p>\n

\u00ce. Prin ce crede\u021bi c\u0103 este
\nrelevant\u0103 politica \u00een
\ndomeniul culturii, prin liniile
\nei directoare, \u00een Uniunea
\nEuropean\u0103 comparativ cu
\n\u021b\u0103rile din Est?
\nR. Politica \u00een domeniul
\nculturii \u00een Europa de azi se
\nface la scara regiunilor. In
\nEuropa regiunile simt unit\u0103\u021bi cu adev\u0103rat teritoriale, plec\u00e2nd de la care se pot realiza schimburi cu adev\u0103rat interesante, at\u00e2t la nivelul spectacolului, prin schimb de spectacole, c\u00e2t \u0219i \u00een ce prive\u0219te tehnologia, tehnica, ceea ce explic\u0103 prezen\u021ba mea \u00een Rom\u00e2nia \u00een acest moment.
\nI. Numi\u021bi regiune o regiune geografic\u0103 sau \u0219i o entitate cultural\u0103, na\u021bional\u0103?
\nR. Aici e o adev\u0103rat\u0103 dificultate. Fiindc\u0103 \u00een Fran\u021ba, de pild\u0103, decupajul regiunilor e foarte recent. Fran\u021ba e o \u021bar\u0103 foarte centralizat\u0103, care a angajat o descentralizare de foarte pu\u021bin timp, dup\u0103 al doilea
\nr\u0103zboi mondial. O entitate regional\u0103 reia, \u00een Fran\u021ba, decupajul Departamentelor, deci exist\u0103 un anumit teritoriu ce trimite la o cultur\u0103, o tradi\u021bie, men\u021bine un decupaj care este mo\u0219tenirea Revolu\u021biei Franceze. Fiecare \u021bar\u0103 are sistemul ei. Alte \u021b\u0103ri au un decupaj ce corespunde mo\u0219tenirii istorice. De aceea, cazul Fran\u021bei, oric\u00e2t de complex ar fi, reprezint\u0103 numai un caz particular.
\n\u00ee. Considera\u021bi Rom\u00e2nia o regiune?
\nR. Evident c\u0103 nu. Rom\u00e2nia e mai mult: e o \u021bar\u0103.
\nI. Cum defini\u021bi Estul, cu \u021b\u0103rile care-1 compun, din punctul de vedere al regiunilor?
\nR. Pentru noi, francezii, e foarte greu de \u00een\u021beles subtilitatea decupajelor na\u021bionale c\u00e2nd vedem cum se prezint\u0103 situa\u021bia.
\n1. Programele de integrare cultural\u0103 cu care lucra\u021bi vizeaz\u0103 doar anumite regiuni, discriminarea lor pozitiv\u0103, ori se ocup\u0103 de integrarea Estului \u00een ansamblul Uniunii Europene?
\nR. Cred, \u00een orice caz, c\u0103 un element esen\u021bial de integrare a regiunilor este chiar cultura.
\nI. Exist\u0103 un program special pentru Rom\u00e2nia, pentru regiunile care, eventual, ar compune-o?
\nR. Sigur. Exist\u0103 programul PHARE al Uniunii Europene, destinat s\u0103 creeze \u00een \u021b\u0103rile Europei Centrale \u0219i Orientale condi\u021bii de dezvoltare economic\u0103, de achizi\u021bionare de tehnic\u0103, de tehnologie, \u00een special \u00een informatic\u0103, \u0219i, de asemenea, destinat cre\u0103rii unei economii de pia\u021b\u0103. Deci programul PHARE este \u00een \u00eentregime dedicat cooper\u0103rii cu Europa Central\u0103 \u0219i Oriental\u0103.
\n1. Mai sunt \u0219i alte programe, mai ales culturale?
\nR. Exist\u0103 un program dedicat Uniunii Europene, \u00een care Rom\u00e2nia poate juca un rol esen\u021bial. Este vorba de programul Caleidoscop, care va deveni \u00een cur\u00e2nd activ \u0219i pentru Rom\u00e2nia. E un program care cuprinde trei \u021b\u0103ri, dar, dac\u0103 o \u021bar\u0103 din Europa Central\u0103 sau Oriental\u0103 face parte din el, se creeaz\u0103 \u0219ansa unor burse create pentru acest program. Ceea ce probeaz\u0103 cooperarea cu \u021b\u0103rile din Est \u0219i integrarea lor \u00een programele europene.
\nI. Cunoa\u0219te\u021bi vreun program special pentru tineri, pentru studen\u021bi?
\nR. V\u0103 m\u0103rturisesc c\u0103 sunt mai pu\u021bin la curent cu aceste programe, dar \u0219tiu despre Leonardo, care prevede posibilit\u0103\u021bi de mi\u0219care ale studen\u021bilor, elevilor.
\n\u00ee. Crede\u021bi c\u0103 o \u021bar\u0103 ca Rom\u00e2nia, plasat\u0103 \u00eentre Occident \u0219i Orient, poate decanta influen\u021bele diverse \u0219i transmite un mesaj identitar pertinent pentru restul lumii?
\nR. Cred c\u0103 da. Pentru c\u0103 Rom\u00e2nia este o \u021bar\u0103 cu adev\u0103rat uimitoare. Mai ales pentru c\u0103 noi, francezii, pe reg\u0103sim aici, ne sim\u021bim ca acas\u0103, de\u0219i ne despart
\nnr, 6 \/ septembrie – oc\u00bbomhrir
\n2000 de kilometri, o c\u0103l\u0103torie de trei ore cu avionul Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 func\u021bionam \u00een virtutea aceluia\u0219i substrat latin, deci Rom\u00e2nia a reu\u0219it s\u0103-\u0219i p\u0103streze identitatea dincolo de toate turbulen\u021bele istoriei. Mi se pare un loc privilegiat pentru ap\u0103rarea culturii latine \u00een Europa Central\u0103. Cred c\u0103 trebuie s\u0103 ac\u021biona\u021bi pentru a p\u0103stra aceast\u0103 identitate.
\n\u00ee. Vi se pare c\u0103 Uniunea European\u0103 func\u021bioneaz\u0103 ca un fel de centru care trebuie s\u0103 integreze marginile? Fie c\u0103 da, fie c\u0103 nu, la ce crede\u021bi c\u0103 poate aspira intelectualul rom\u00e2n?
\nR. \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ceea ce numi\u021bi centru, noi, \u00een Fran\u021ba, ne-am pus aceast\u0103 problem\u0103 chiar dup\u0103 r\u0103zboi. Dar s-a procedat la o descentralizare care face ca Parisul s\u0103 nu mai fie centrul Fran\u021bei. E o regiune printre altele. Plec\u00e2nd de aici, e o chestiune destul de delicat\u0103 s\u0103 define\u0219ti centrul Europei, fiindc\u0103 fiecare regiune are de jucat rolul ei.
\n\u00ee. Crede\u021bi c\u0103 Rom\u00e2nia poate fi perceput\u0103 prin regiunile ei ca o voce distinct\u0103, care transmite un mesaj integrat pentru zona balcanic\u0103?
\nR. Ne putem imagina un astfel de rol pentru Rom\u00e2nia \u00een leg\u0103tur\u0103 cu problema pe care o men\u021biona\u021bi.
\n\u00ee. Personal, chiar ac\u021biona\u021bi \u00een acest sens?
\nR. Cred c\u0103 angajamentul prezen\u021bei mele \u00een Rom\u00e2nia \u00eenseamn\u0103 dou\u0103 lucruri: odat\u0103 angajarea unei cooper\u0103ri a regiunilor, deci de Ia regional Ia european, \u0219i \u00een al doilea r\u00e2nd prezen\u021ba mea ca formator la acest master, administrator de program cultural \u00eentr-un proiect ini\u021biat aici, Ia Bucure\u0219ti, fapt cu adev\u0103rat novator, pentru care merit\u0103 s\u0103 ne mobiliz\u0103m.
\n1996<\/p>\n

Prof. univ. dr. Giovanni Sartori<\/strong> specialist \u00een Drept Constitu\u021bional<\/p>\n

\u00ee. Sunte\u021bi considerat inul
\ndintre marii speciali\u0219ti \u00een
\nDrept constitu\u021bional, ati
\nf\u0103cut deopotriv\u0103 profesorat
\n\u00een SUA \u0219i Uniunea
\nEuropean\u0103. Ce fel de
\nConstitu\u021bie \u0219i ce fel de regim
\nconsidera\u021bi c\u0103 i s-ar potrivi
\nRom\u00e2niei de azi, \u00een
\nperspectiva integr\u0103rii europene?
\nR. Sper c\u0103 pot vorbi italiene\u0219te, fiindc\u0103 am venit
\n\u00eentr-o \u021bar\u0103 latin\u0103 \u0219i eu \u00eensumi \u00een\u021beleg o mul\u021bime de
\ncuvinte c\u00e2nd mi se vorbe\u0219te rom\u00e2ne\u0219te.
\n\u00ee. Evident, pute\u021bi. \u0218i mie mi se pare la fel c\u00e2nd aud
\nitaliene\u0219te.
\nR. Cred c\u0103 cel mai bun pentru o \u021bar\u0103 francofon\u0103 ca Rom\u00e2nia este sistemul francez, adic\u0103 o republic\u0103 semiprezidenjial\u0103 \u0219i un Parlament bicameral. Rom\u00e2nia are uzan\u021ba bunelor rela\u021bii cu Fran\u021ba, acest model este \u00een\u021beles \u0219i asimilat \u00eenc\u0103 din veacul al XIX- lea. V\u0103d c\u0103 deja structurile create sunt viabile \u0219l merg \u00een acest sens. Iar a\u0219ezarea dup\u0103 majorit\u0103\u021bi parlamentare este eficient\u0103 \u0219i democratic\u0103. Accederea \u00een Parlament s\u0103 se fac\u0103 propor\u021bional cu voturile. Sunt \u00eenc\u0103 prea multe partide politice, dar asta se va a\u0219eza cu timpul, electoralul va decide. Eventual ar trebui majorat pu\u021bin procentul de accedere \u00een Parlament. Cel mai eficient este un sistem bipartit. \u00een felul acesta se va construi un sistem politic care s\u0103 r\u0103spund\u0103 nu numai necesit\u0103\u021bilor rom\u00e2ne\u0219ti, ci \u0219i acelora de integrare a Rom\u00e2niei \u00een Uniunea European\u0103. De altfel, toate aceste chestiuni le pute\u021bi g\u0103si mai exact exprimate \u00een cartea mea Ingengneria Cosii tu tionale, care tocmai a ap\u0103rut \u0219i la Bucure\u0219ti.
\n2004<\/p>\n

Excelen\u021ba sa Jesus Atienza Serna<\/strong> ambasadorul Spaniei la Bucure\u0219ti<\/p>\n

\u00ee. Ne afl\u0103m la o
\ndegustare de vinuri la
\nInstitutul Cervantes.
\nCrede\u021bi c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103
\nschimburile culturale,
\nSpania \u0219i Rom\u00e2nia pot
\ncolabora cu succes \u0219i \u00een
\ndomeniul economic?
\nR. Sigur c\u0103 da. Avem de
\nf\u0103cut schimb de experien\u021b\u0103 relativ la tehnologii de produc\u021bie, mai ales \u00een agricultur\u0103, mai ales cu privire la vinuri. Cred c\u0103 fiecare \u021bar\u0103 \u00ee\u0219i poate vinde cu succes vinurile \u00een cealalt\u0103, deoarece sunt asem\u0103n\u0103toare ca profil, gust, sunt foarte bune. \u0218i cercetarea pentru viitor \u00een domeniile de interes comun trebuie s\u0103 colaboreze, cu succes pentru ambele \u021b\u0103ri.
\nI. Crede\u021bi c\u0103 for\u021ba de munc\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din Spania poate c\u00e2\u0219tiga \u00een mod direct din experien\u021ba spaniol\u0103?
\nR. Efectiv. E unul din aspectele pozitive ale programului de migrare a muncitorilor rom\u00e2ni \u00een Spania. Dar \u0219i ei aduc propria lor experien\u021b\u0103, de organizare a muncii, de produc\u021bie. De altfel \u021bara dumneavoastr\u0103 \u0219i Spania sunt \u00een Europa din vremurile antice, fiindc\u0103 \u00eemp\u0103ratul Traian era n\u0103scut pe p\u0103m\u00e2ntul Spaniei de azi \u0219i a ajuns p\u00e2n\u0103 aici, \u00een Dacia. El a fost primul care a unit cele dou\u0103 capete ale Europei.
\n\u00ee. La c\u00e2t crede\u021bi c\u0103 se ridic\u0103 for\u021ba de munc\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din Spania?
\nR. E o for\u021b\u0103 de munc\u0103 extraordinar de apreciat\u0103. Acum doi ani, \u00eentr-o singur\u0103 provincie, Nuelva, erau 1500 de muncitori rom\u00e2ni. \u00een aceea\u0219i provincie, \u00een acest an sunt 4000 de muncitori. Iar anul viitor vor fi 10.000 de muncitori rom\u00e2ni. Asta spune ceva despre aprecierea de care se bucur\u0103 rom\u00e2nii \u00een Spania.
\n2003<\/p>\n

Excelenta Sa Teofil Bauer<\/strong>
\nambasadorul Ucrainei la Bucure\u0219ti<\/p>\n

1. Salonul de carte de
\ntoamn\u0103 de la Bucure\u0219ti,
\ng\u0103zduie\u0219te anul acesta, ca
\n\u021bar\u0103 invitat\u0103, Ucraina. Cum
\ncrede\u021bi c\u0103 vor evolua
\nrela\u021biile noastre ?
\nR. Ucraina este pentru a
\ntreia oar\u0103 participant\u0103 la
\nacest t\u00e2rg, dar numai acum
\nsuntem in centrul aten\u021biei, ca s\u0103 zic a\u0219a. Ambasada Ucrainei \u0219i Comitetul de Stat pentru Radiodifuziune \u0219i Televiziune au primit cu bucurie acest lucru. Prezent\u0103m \u00een special manuale \u0219i c\u0103r\u021bi care sunt importante pentru Ucraina \u0219i Rom\u00e2nia, \u00een sensul c\u0103 se adreseaz\u0103 minorit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti din Ucraina \u0219i minorit\u0103\u021bii ucrainene din Rom\u00e2nia, fiind editate \u00een limbile respectivelor minorit\u0103\u021bi.
\n\u00ee. Dar cum este tratat\u0103, pe ansamblu, dac\u0103 pute\u021bi s\u0103-mi spune\u021bi, comparativ, situa\u021bia celor dou\u0103 minorit\u0103\u021bi \u00een cele dou\u0103 \u021b\u0103ri?
\nR. Ucraina acord\u0103 foarte mare importan\u021b\u0103 asigur\u0103rii drepturilor minorit\u0103\u021bilor, iar \u00een ce prive\u0219te minoritatea rom\u00e2neasc\u0103 ave\u021bi un exemplu clar, am expus la t\u00e2rg seria complet\u0103 a manualelor \u0219colare \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Dar, din c\u00e2te am auzit, Rom\u00e2nia mai are de completat manuale \u00een ucrainean\u0103 pentru minoritatea ucrainean\u0103 existent\u0103 \u00een nordul Rom\u00e2niei.
\n\u00ee. Ce importan\u021b\u0103 acorda\u021bi rela\u021biilor noastre viitoare, \u00een condi\u021biile \u00een care Rom\u00e2nia se va integra \u00een Uniunea European\u0103, iar Ucraina va avea un parteneriat privilegiat cu Uniunea European\u0103?
\nR. Ucraina a sus\u021binut tot timpul integrarea Rom\u00e2niei \u00een Uniunea European\u0103, iar scopul strategic al Ucrainei este ca \u0219i ea s\u0103 se integreze \u00een Uniune. \u0218i sper\u0103m c\u0103 dup\u0103 2007 integrarea Rom\u00e2niei \u00een Uniune va aduce sprijinul ei pentru ca, \u00een viitor, s\u0103 se integreze \u0219i Ucraina.
\n\u00ee. V\u0103 mul\u021bumesc \u0219i succes.
\nR. Mul\u021bumesc.
\n2004<\/p>\n


\nF\u0103rkas Gyorgy<\/strong><\/p>\n

Realizator la Televiziunea Duna, Budapesta; directorul Festivalului interna\u021bional de film documentar, Sf. Gheorghe<\/p>\n

\u00ee. Sunte\u021bi directorul
\nacestui festival. Ce
\nsec\u021biuni are, ce filme v-au
\nvenit \u00een concurs, ce
\nevalu\u0103ri preliminare a\u021bi
\nf\u0103cut?
\nR. Au fost trimise 185
\nde filme la preselec\u021bia
\nfestivalului \u0219i au ajuns \u00een
\nfinal\u0103 numai 58 de filme, iar 30 ca program informativ. Filmele din programul informativ n-au o valoare mai mic\u0103 dec\u00e2t celelalte, unele chiar au participat la Oscar, au avut premii la festivaluri interna\u021bionale – dar juriul s-a g\u00e2ndit Ia o stabilitate tematic\u0103 a competi\u021biei. Temele sunt: deceniul, revolu\u021bia, economia, filmul experimental, filmul dramatic. Ultimele dou\u0103 sunt categorii destul de interesante, fiindc\u0103 \u021belul acestui festival este s\u0103 g\u0103sim un limbaj nou pentru filmele documentare. Un limbaj care s\u0103-l \u021bin\u0103 \u00een aten\u021bie pe spectator. \u0218i sec\u021biunea de film economic este foarte interesant\u0103, dar ne-au venit foarte pu\u021bine filme la aceast\u0103 sec\u021biune, doar patru. Eu a\u0219 opta pentru mai multe coproduc\u021bii rom\u00e2no-maghiare.
\nI. Care este \u00een prezent situa\u021bia documentarului \u00een Ungaria? Pentru c\u0103, din c\u00e2te \u0219tiu, \u00een Rom\u00e2nia, dup\u0103 1956, c\u00e2nd documentarul rom\u00e2nesc a luat Marele Premiu la Cannes, produc\u021bia a sc\u0103zut, iar \u00een ultimii ani de dinainte de revolu\u021bia din 1989, nu se mai f\u0103ceau dec\u00e2t ni\u0219te documentare turistice. Dar la \u00eent\u00e2lnirea de la Govora din toamna trecut\u0103 a documentari\u0219tilor rom\u00e2ni am v\u0103zut c\u0103 se \u00eencearc\u0103 \u00eennoiri tematice, o mai puternic\u0103 implicare \u00een actualitate \u0219i, evident, se caut\u0103 \u0219i finan\u021b\u0103ri. Care este situa\u021bia acum \u00een Ungaria?
\nR. Situa\u021bia din Ungaria e ceva mai bun\u0103 dec\u00e2t cea din Rom\u00e2nia. In plan financiar. In primul r\u00e2nd s\u0103 spun ce p\u0103rere personal\u0103 am despre filmele documentare rom\u00e2ne\u0219ti. Sunt deosebit de interesante. Dar sub aspect financiar cele maghiare sunt mai bine plasate. Televiziunile au un supliment de buget pentru asta. Cred c\u0103 putem folosi reciproc experien\u021bele noastre artistice, iar bilingvismul este o \u0219ans\u0103. Dar \u00een Ungaria se fac prea multe filme \u0219i arti\u0219tii n-au timp pentru concep\u021bia artistic\u0103.
\n\u00ee. Dar nu exist\u0103 \u0219i studiouri speciale de film
\nnr. 6\/septembrie-och,mhri^ documentar?
\nR. Exist\u0103 vreo dou\u0103zeci-treizeci. Dar c\u00e2nd e vorba de concuren\u021ba pentru finan\u021bare, c\u00e2\u0219tig\u0103 totdeauna televiziunea.
\n\u00ee. Crede\u021bi c\u0103 minoritatea maghiar\u0103 de la noi \u0219j minoritatea rom\u00e2neasc\u0103 din Ungaria au acum \u0219anse mai mari s\u0103-\u0219i fac\u0103 auzit\u0103 vocea?
\nR. Cred c\u0103 tocmai asta e interesant \u0219i frumos: c\u0103 nu suntem la fel, c\u0103 suntem diferi\u021bi. Asta ne poate face s\u0103 discut\u0103m c\u00e2nd st\u0103m Ia o mas\u0103, s\u0103 scoatem reviste, s\u0103 scriem c\u0103r\u021bi, s\u0103 facem filme. Asta d\u0103 farmec vie\u021bii. Diferen\u021ba asta trebuie \u021binut\u0103. \u0218j Uniunea European\u0103 g\u00e2nde\u0219te c\u0103 na\u021biunile trebuie s\u0103-\u0219i \u021bin\u0103 identit\u0103\u021bile lor. Pentru toate astea filmele sunt un apropo destul de bun. Eu a\u0219a v\u0103d. Chiar la acest festival, dac\u0103 de ui\u021bi Ia dou\u0103 filme cu aceea\u0219i tem\u0103, unul f\u0103cut de un maghiar \u0219i altul de un rom\u00e2n, diferen\u021bele sunt extraordinar de interesante, avem dou\u0103 identit\u0103\u021bi puternice. E foarte bine. Omogenitatea n-ar face s\u0103 se \u00eennoiasc\u0103 nimic, dar mai ales cultura. Ar fi un blocaj total. Fiecare na\u021biune are pre\u021bul ei. \u00eempreunarea acestor na\u021biuni d\u0103 farmecul Europei \u0219i rezisten\u021ba ei \u00een timp, modelul ei cultural. O na\u021biune este puternic\u0103 prin cultura ei, a\u0219a rezist\u0103 timpului.
\n\u00ee. V\u0103 mul\u021bumesc \u0219i v\u0103 doresc succes \u00een festival.
\n2004<\/p>\n


\nBeke Mih\u00e2ly Andr\u00e2s<\/strong><\/p>\n

Director al Institutului Cultural al
\nUngariei la Bucure\u0219ti<\/p>\n

\u00ee. Aceasta este una
\ndintre cele mai ample
\nac\u021biuni ale Institutului
\nCultural al Ungariei la
\nBucure\u0219ti. Spune\u021bi-mi de
\nce un asemenea tip de
\nmanifestare.
\nR. Eu sunt de la 1
\nseptembrie anul trecut
\ndirectorul acestui
\nInstitut \u0219i este cu adev\u0103rat primul eveniment de amploare, dar sper s\u0103 nu fie \u0219i ultimul. Eu de profesie simt ziarist, cineast. Deci am o preferin\u021b\u0103 pentru film. \u0218i-mi pare r\u0103u c\u0103 acest gen al filmului documentar \u0219i-a pierdut credibilitatea cu un deceniu \u00eenaintea schimb\u0103rii, at\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia, c\u00e2t \u0219i \u00een Ungaria. \u0218tim bine din ce cauz\u0103: a devenit o unealt\u0103 a politicii, poate mai mult \u00een Rom\u00e2nia dec\u00e2t \u00een Ungaria, unde erau ceva posibilit\u0103\u021bi de a spune adev\u0103rul prin filme documentare, dar se f\u0103ceau plictisitor, neinteresant. De\u0219i credin\u021ba mea este c\u0103
\nfilmul documentar poate fi foarte viu, folositor, arc posibilitatea de a reflecta \u00een chip nemijlocit problemele societ\u0103\u021bii. \u0218i cum societ\u0103\u021bile noastre, rom\u00e2n\u0103 \u0219i ungar\u0103, sunt \u00een curs de redefinire, cred c\u0103 pentru filmul documentar e un bun moment de relansare dup\u0103 schimbarea de regim. Prin urmare un schimb de idei \u00eentre noi \u00een vederea acestui proces poate fi foarte folositor. Trei idei de baz\u0103 am avut in vedere pentru organizarea acestui festival: cei care nu-\u0219i cunosc trecutul sunt os\u00e2ndi\u021bi s\u0103-l repete. Noi n-am dori acest lucru \u0219i cred c\u0103 documentarul ne poate evoca trecutul, trecutul mai recent; \u00een al doilea r\u00e2nd, cine nu-\u0219i cunoa\u0219te comunitatea \u00een care tr\u0103ie\u0219te este os\u00e2ndit s\u0103 piard\u0103 drumul, s\u0103 bat\u0103 pasul pe loc; \u00een al treilea r\u00e2nd, cine nu-\u0219i cunoa\u0219te vecinii este silit s\u0103 fie ne\u00eemp\u0103cat \u00een suflet. Acestea sunt ideile care au dus la na\u0219terea acestui festival de filme documentare rom\u00e2no-maghiare. De ce la Sf\u00e2ntu Gheorghe? Din motive mai ales organizatorice: ora\u0219ul e mic, nu ne trebuie mijloace de transport de la hotel la sala de proiec\u021bie, hotelul e mai ieftin, \u00een aceia\u0219i bani putem participa mai mul\u021bi, prim\u0103ria ne-a ajutat necer\u00e2ndu-ne bani pentru chiria s\u0103lii, vor \u0219i ei s\u0103 se lanseze turistic etc. \u0218i timpul pe care l-am avut la dispozi\u021bie pentru organizare a fost scurt, cam 3-4 luni.
\n\u00ee. Am observat c\u0103 exist\u0103 \u0219i un festival rom\u00e2nesc al filmului documentar, cred c\u0103 a avut patru edi\u021bii, anul acesta a fost la Govora, tot un ora\u0219 mic, era un festival rom\u00e2no-italian. Crede\u021bi c\u0103 astfel de programe bilaterale sau multilaterale pot ajuta la o mai rapid\u0103 integrare a \u021b\u0103rilor noastre \u00een Uniunea European\u0103?
\nR. Sub aspect cultural. Exact. Cred c\u0103 astfel de manifest\u0103ri dau la iveal\u0103 chiar valorile europene ale
\nambelor culturi. \u0218i aceste valori ajut\u0103 ambele societ\u0103\u021bi s\u0103-\u0219i p\u0103streze identitatea lor cultural\u0103.
\n\u00ce. Dac\u0103-mi da\u021bi voie, l-a\u0219 cita pe un scriitor care este maghiar la origine, dar tr\u0103ie\u0219te \u00een Fran\u021ba \u0219i semneaz\u0103 cu numele Peter Diener. Recent, \u00eentr-un simpozion organizat de Institutul Francez din Bucure\u0219ti\/ spunea: voi, \u021b\u0103rile din Est, s\u0103 nu confunda\u021bi Uniunea European\u0103 \u0219i cultura european\u0103. La ce crede\u021bi c\u0103 se g\u00e2ndea?
\nR. Am fost \u0219i eu prezent la acel simpozion. Trebuie s\u0103 v\u0103 m\u0103rturisesc c\u0103 cu am \u0219i o diplom\u0103 de expert european, deci m-am specializat \u00een studii referitoare la Uniunea European\u0103. Pot s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 aceasta este o structur\u0103 economic\u0103 foarte, foarte birocratic\u0103, de care avem nevoie, dar \u00een nici un caz nu asta reprezint\u0103 Europa, esen\u021ba culturii europene. \u00een nici un caz. Deci ea poate ajuta cu fonduri identit\u0103\u021bile diferitelor culturi, dar nu se poate confunda cu ele.
\n\u00ee. Crede\u021bi c\u0103 \u00een aceast\u0103 redefinire a identit\u0103\u021bilor culturale pe fondul mai larg al identit\u0103\u021bii culturale europene, minorit\u0103\u021bile – culturale, na\u021bionale, religioase etc. – pot avea un rol mai mare dec\u00e2t au avut \u00een trecut?
\nR. Ajunge daca m\u0103 refer la ideea subsidiarit\u0103\u021bii. \u00een virtutea ei minorit\u0103\u021bile vor avea un cuv\u00e2nt mai mare de spus, pentru c\u0103, \u00een totalul popula\u021biei europene, minorit\u0103\u021bile \u00eensumeaz\u0103, per total, c\u00e2t popula\u021bia celei de-a doua \u021b\u0103ri ca m\u0103rime a Uniunii Europene. Asta mi-a spus un deputat european. Sunt minorit\u0103\u021bi multe \u0219i vechi. Deci vor avea o posibilitate \u00een plus de a-\u0219i exprima voin\u021ba \u00een corul vocilor europene.
\n\u00ee. V\u0103 mul\u021bumesc pentru interviu \u0219i v\u0103 doresc succes.
\n2004<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

AUREL POP Acum Ies din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd La lumin\u0103 Din c\u00e2te-un poem Noaptea \u00eemi potrivesc g\u00e2ndurile Cu grij\u0103 Peste<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22335"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22335"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22335\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22336,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22335\/revisions\/22336"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22335"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22335"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22335"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}