{"id":22325,"date":"2023-12-28T01:34:53","date_gmt":"2023-12-27T22:34:53","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22325"},"modified":"2023-12-28T01:34:53","modified_gmt":"2023-12-27T22:34:53","slug":"spatii-culturale-nr-6-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22325","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 6 (3)"},"content":{"rendered":"

FLORIN COSTINESCU<\/strong>
\n\"\"

Desc\u00e2ntec<\/strong><\/p>\n

Un r\u00e2u totdeauna pe dinainte ne trece, de singur\u0103tate s\u0103 ne dezlege, de neuitare, ne ia umbra \u0219i ne-o c\u0103l\u0103tore\u0219te \u00een mare, dac\u0103 l-am vedea \u0219i-ar opri din curgere apele argintii;
\nCe ai, soare, cu el, valul lui e moale ca blana de miel; nu-\u021bi cobor\u00ee asupra-i r\u0103suflarea fierbinte, valul lui s-ar ridica la cer, s-ar aprinde, las\u0103-1 s\u0103 curg\u0103 de viat\u0103 lung\u0103, las\u0103-1, br\u00e2u s\u0103 m\u0103 leg, doar nu cu el, nev\u0103zutul, aproapele, p\u0103m\u00e2ntul ce-I calc, alc\u0103tuiesc mirabilul, desc\u0103tu\u0219atul \u00eentreg…<\/p>\n


\nAlfabet necunoscut<\/strong><\/p>\n

Diminea\u021ba sap\u0103 la r\u0103d\u0103cina lucrurilor d\u00e2nd rou\u0103 la o parte – nu mai mult dec\u00e2t \u021bine via\u021ba primei secunde, sap\u0103 \u00een palma b\u0103t\u0103torit\u0103 a luminii,
\nAstfel se na\u0219te ziua, sco\u021b\u00e2nd capul ei somnoros, cu broboane de vis pe frunte, \u00eentreb\u0103toare:
\nCe vrea s\u0103 afle s\u0103p\u00e2nd, \u00eencord\u00e2ndu-se?
\nDe sub stratul sub\u021bire de timp, de aer, dat la o parte, p\u00e2lp\u00e2ind, c\u00e2teva semne indescifrabile…
\nCe alfabet necunoscut vorbe\u0219te \u00een numele adev\u0103rului?<\/p>\n


\nCeramic\u0103<\/strong><\/p>\n

Un joc cu lutul, nebunesc, sever, un dans al m\u00e2inilor sub soare, o fug\u0103-n sus, din efemer, amestec de lumin\u0103 \u0219i sudoare, \u00eent\u00e2ia form\u0103-a vasului de lut, a fost a lacrimei c\u0103z\u00e2nde urcat\u0103 apoi \u00een absolut, suflat\u0103-n smal\u021buri de-anotimpuri bl\u00e2nde,
\nAr sta pe-un gard, cum e, naiv, privind la cer spre curcubeie, dar timpul l-a f\u0103cut captiv, p\u0103zindu-l stra\u0219nic \u00een muzee.<\/p>\n


\nC\u0103lc\u00e2nd prin polen<\/strong><\/p>\n

C\u00e2ndva c\u0103lcar\u0103m prin polen, o, mai tr\u0103ia pe-atunci Verlaine, \u0219i-n jurul nostru cai spuma\u021bi miresmelor erau deda\u021bi,
\n\u0219i nechezau, lichizi, \u00een fr\u00e2u, treceau prin aer ca prin r\u00e2u, c\u00e2ndva c\u0103lcar\u0103m prin polen, o, mai tr\u0103ia pe-atunci Verlaine…
\n\u0218i caii au zburat \u00een cer \u00een dep\u0103rtatul emisfer, \u0219i caii s-au \u00eentors prin ploi \u0219i albul lor este noroi…
\nC\u00e2ndva c\u0103lcar\u0103m prin polen, o, mai tr\u0103ia pe-atunci Verlaine…<\/p>\n


\nC\u00e2te doi<\/strong><\/p>\n

Uite prea sfintele noastre cuvinte cum ne alearg\u0103 \u00eenainte, de o via\u021b\u0103 \u0219i de o moarte;
\nsuntem noi cei de foarte departe,
\nUite dincolo marea, albastrul suav, p\u0103m\u00e2ntul, uite-1 aici, sincer \u0219i grav, uite marea, p\u0103m\u00e2ntul, uite-ne \u0219i pe noi venind din iubire doi c\u00e2te doi.<\/p>\n


\nTRADUCERI<\/strong><\/p>\n

RAINER MARIA RILKE<\/strong>
\n\"\"

Rainer Maria Rilke s-a n\u0103scut la Praga, \u00een anul 1875, ca supus al Imperiului Austro-Ungar. Fiu de militar, urmeaz\u0103 (nevoind) o \u0219coal\u0103 militar\u0103. Se \u00eemboln\u0103ve\u0219te, scap\u0103 de via\u021ba cazon\u0103. Mai apoi, particip\u0103 (\u00eengrozit!) la primul r\u0103zboi mondial… C\u0103l\u0103tore\u0219te mult, \u00een toat\u0103 Europa, \u00eenva\u021b\u0103 limbile rus\u0103 \u0219i danez\u0103. Mari prieteni: Tolstoi, Rodin (despre care scrie un eseu-portret), Romain Rolland, Andre Gide, Stefan Zweig, Paul Valery. Moare \u00een 1926, la castelul Muzot din Elve\u021bia.
\n\u00cen poezia sa, de un profund sentiment religios, este mereu prezent\u0103 \u201emoartea, fa\u021ba nev\u0103zut\u0103 a vie\u021bii”. R\u0103m\u00e2ne celebru prin Elegiile duineze \u0219i Sonetele c\u0103tre Orfeu. Principalii s\u0103i traduc\u0103tori \u00een limba rom\u00e2n\u0103: Maria Banu\u0219, Eugen Jebeleanu, Dan Constantinescu.
\nDin admirabila-i crea\u021bie liric\u0103, am \u021binut s\u0103 a\u0219ez\u0103m \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u00eentre altele, poemul \u201eOrfeu, Eurydice, Hermes”, ca o continuare \u0219i un r\u0103spuns, dup\u0103 dou\u0103 mii de ani, la poemul \u201eOrfeu \u0219i Eurydice” a str\u0103-str\u0103mo\u0219ului nostru \u00eentru poezie, marele tomitan, Ovidius (\u201eMetamorfoze”, X, 1-85).<\/p>\n

C\u00c2NTEC DE DRAGOSTE<\/strong><\/p>\n

Sufletul meu! cum s\u0103-l tin
\ns\u0103 nu se \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eze cu-al t\u0103u? Ce zbor
\ns\u0103-1 poarte deasupra-\u021bi, spre unde \u0219i cum?
\nCe mult a\u0219 vrea s\u0103-l pot ascunde, crin
\nIa ad\u0103post \u00een seara mea de dor pe-un \u021b\u0103rm str\u0103in f\u0103r\u0103 de drum \u00eentr-un amurg precum un vast rubin!
\nPe noi orice ne-atinge o-mbr\u0103\u021bi\u0219are-i, arcu\u0219ului asemeni, care
\npe dou\u0103 coarde acela\u0219i sunet spune.
\nCe instrument puterile ne-a\u0219eaz\u0103 ce virtuoz ne \u021bine-n m\u00e2na-i treaz\u0103 o, c\u00e2nt-minune!…<\/p>\n


\nO, TU, IUBIRE DINAINTE PIERDUT\u0102<\/strong><\/p>\n

O, tu iubire
\ndinainte pierdut\u0103, nicic\u00e2nd \u00eent\u00e2lnit\u0103 azi nu mai \u0219tiu ce c\u00e2nt s\u0103-\u021bi aduc da, \u0219i c\u00e2nd viitorul se-apropie, nu mai \u00eencerc s\u0103 te g\u0103sesc, iar marile mele \u00eenchipuiri pierdute-s \u00een zare: a\u0219ez\u0103ri \u0219i turnuri \u0219i p\u0103duri \u0219i b\u0103nuitele drumuri \u0219erpuitoare
\n\u0219i taina acelor t\u0103r\u00e2muri, c\u00e2ndva cutreierate de zei: toate se-nal\u021b\u0103 \u00een mine
\n\u00eentru pream\u0103rirea ta, cea pururi pierdut\u0103.
\nO, da, tu e\u0219ti asemenea gr\u0103dinilor
\ncare mi-au venit \u00een \u00eemplinirea speran\u021belor. \u0218i s-a deschis o fereastr\u0103 \u00een casa \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103, iar tu, \u00eeng\u00e2ndurate mi s-a p\u0103rut c\u0103 m-ai urmat \u00eenl\u0103untru. Ah, da, \u021bi-am g\u0103sit urmele pe uli\u021ba pe unde abia trecuse\u0219i, iar oglinzile ferestrelor \u00eenc\u0103 ame\u021bite de chipul t\u0103u, r\u0103sfr\u00e2ngeau uimite apari\u021bia mea. Oh, poate c\u00e2ntecul aceleia\u0219i p\u0103s\u0103ri a r\u0103sunat asear\u0103 \u00een sufletul fiec\u0103ruia dintre noi?!…<\/p>\n


\nORFEU, EURYDICE, HERMES<\/strong><\/p>\n

Era \u00een a sufletelor tainic\u0103 min\u0103 \u0219i ei urcau ca argintoase vine prin minereuri de-ntuneric. Printre imense r\u0103d\u0103cini, urc\u00e2nd spre oameni un s\u00e2nge ca profirul greu \u00een bezn\u0103. \u0218i altceva nimic nu p\u0103rea ro\u0219u.
\nSt\u00e2nci se iveau, p\u0103duri de \u00eentuneric. \u0218i presupuse poduri peste goluri \u0219i lacu-acela mare, tenebros precum orbirea parc\u0103-at\u00e2rn\u00e2nd pe fundu-i f\u0103r\u0103 zare cum peste-un peisaj un v\u00e2n\u0103t cer iar printre-ncremenite paji\u0219ti ap\u0103ru un drum ca o f\u00e2\u0219ie palid\u0103 curg\u00e2nd. Iar ei urcau pe drumu-acela.
\n\u00een fa\u021b\u0103 mergea el, b\u0103rbatu-n mantie albastr\u0103 \u00eenalt, \u0219i mut, \u0219i plin de ner\u0103bdare iar pasul s\u0103u m\u00e2nca p\u0103m\u00e2ntul ad\u00e2nc mu\u0219c\u00e2ndu-1; m\u00e2inile-at\u00e2rn\u00e2nd t\u0103cu le-n faldurile f\u0103r\u0103 fo\u0219net uitaser\u0103 de lira care, supl\u0103 precum un rug \u00een st\u00e2nga lui crescuse ca pe o creang\u0103 de m\u0103slin un trandafir.
\nNest\u0103p\u00e2nite sim\u021burile-i toate \u0219i doar privirea-i alerga spre ziu\u0103
\n\u0219i-asemeni unui c\u00e2ine se-ntorcea, pleca \u0219i iar\u0103\u0219i la noua cotitur\u0103 a\u0219tept\u00e2nd; \u00een urm\u0103 doar auzu-i r\u0103m\u00e2nea ca un miros, p\u0103r\u00e2ndu-i-se c-ajunge p\u00e2n\u0103 Ia pa\u0219ii celor doi venind care, asemenea-i, suiau.
\n\u0218i-a\u0219a urca, iar dup\u0103 el ecoul pa\u0219ilor grei \u0219i-a mantiei mi\u0219care.
\n(Ah, numai de-ar veni!) \u00ee\u0219i zise-n sinea-i: vorbise aievea \u0219i ecou asemeni.
\n(Da, de-ar veni, ci am\u00e2ndoi s\u0103 fie!) ei doi al c\u0103ror mers era t\u0103cere.
\nAh, cum ar vrea o clip\u0103 s\u0103 se-ntoarc\u0103
\n(ci s-ar distruge fapta ce acum se \u00eemplinea \u00een taina-i) spre a-i vedea pe cei ce-n urma lui p\u0103reau c\u0103 suie:
\npe al soliei zeu cu mersul iute
\ncu scufa-i peste limpezi ochi mereu zorind cu varga-i ferm\u0103 ar\u0103t\u00e2nd: ‘nainte!
\n\u0219i-n st\u00e2nga-i, prea supus\u0103, ea, cea mult iubit\u0103 \u00eenc\u00e2t mai mult\u0103 jale lira-i a izvor\u00e2t
\ndec\u00e2t tot corul bocitoarelor – g\u00e2ndi – \u0219i-ndat\u0103 un univers-durere se-ntrup\u0103 \u0219i-n el din nou fu totul: codru, vale, drum c\u00e2mpie, a\u0219ezare, r\u00e2uri, fiare;
\nda, \u0219i-mprejuru-acestei lumi de lacrimi
\nca \u0219i-mprejurul celuilalt p\u0103m\u00e2nt
\nun soare trist,
\nun cer t\u0103c\u00e2nd \u0219i plin de stele at\u00e2rn\u00e2nd
\nde t\u00e2nguire cer de lacrimi, ur\u00e2\u021bite stele: pentru ea totul, ea cea mai iubit\u0103.
\nAcum, purtat\u0103 de-acel zeu, mergea cu pasu-ncetinit de giulgiul mor\u021bii: ne\u0219tiutoare, bl\u00e2nd\u0103, f\u0103r\u0103 grab\u0103. Era numai \u00een sine \u0219i era de o speran\u021b\u0103 nalt\u0103 d\u0103ruit\u0103 b\u0103rbatului ce-1 urma nu-i da vrun g\u00e2nd nici drumul ce-1 suia merg\u00e2nd spre via\u021b\u0103; se p\u0103trundea de moartea plin\u0103-n toate cum fructa-i plin\u0103 de-ntuneric dulce a\u0219a era de moartea-i st\u0103p\u00e2nit\u0103, \u00eenc\u00e2t \u00een \u00een\u021belesu-i nu era nimic.
\nDa, se afla-ntr-o feciorie nou\u0103: sexu-i \u00eenchis t\u0103cea, de neatins precum o floare fraged\u0103-n amurg iar m\u00e2inile-i nu mai \u0219tiau alintul \u00eenc\u00e2t atingerea u\u0219oar\u0103-a zeului o sup\u0103ra ca o necuviin\u021b\u0103.
\nNu mai era minunea ceea blond\u0103 ce izvora poetului c\u00e2nt\u0103ri;
\nnu mai era mireasma-n pat de nunt\u0103 nici, a b\u0103rbatului din fa\u021ba sa, avere.
\nEra asemeni unei r\u0103d\u0103cini – \u0219i c\u00e2nd, pe ne-a\u0219teptate, cu durere, zeul \u00eei spuse: \u00aba-ntors capul\u00bb
\nne-n\u021beleg\u00e2nd, ca spuse-n \u0219oapt\u0103: \u00abCine?\u00bb
\nDeparte, \u00eens\u0103, -n poarta de lumin\u0103 sta cineva \u00een umbra-i: fa\u021ba Iui de nerecunoscut. \u0218i uluit vedea cum printre paji\u0219ti, pe-o c\u0103rare \u00eenso\u021bitorul zeu privind m\u00e2hnit son toarse spre-a urma f\u0103ptura-n alb ce se \u00eenapoia pe-acela\u0219i drum cu pasul stingherit de giulgiul mor\u021bii ne\u0219tiutoare, bl\u00e2nd\u0103, f\u0103r\u0103 grab\u0103…<\/p>\n


\nZI DE TOAMN\u0102<\/strong><\/p>\n

Doamne, e timpul! Vara a fost lung\u0103. Peste ornicul soarelui umbra-\u021bi s-ajung\u0103 iar peste ogoare las\u0103 v\u00e2ntul s\u0103 sune. Da, cerc ultimelor fructe dulcea\u021b\u0103 s-adune: mai d\u0103-Ic dou\u0103 zile de sud cu bl\u00e2nde\u021be, \u00eendemn spre \u00eemplinire; \u0219i triste\u021be dulce in vinul greu a\u0219eaz\u0103.
\nCine, acum, n-are cas\u0103, nu-\u0219i mai dureaz\u0103.
\nCine e singur, \u00een singur\u0103tate-o s\u0103 fie: veghind pe c\u0103r\u021bi, el lungi scrisori va scrie \u0219i, pe alei, va r\u0103t\u0103ci nelini\u0219tit cu frunzele c\u0103z\u00e2nd \u00een infinit…<\/p>\n


\nDIN ADORA\u021aIE<\/strong><\/p>\n

Stinge-mi lumina ochilor: \u00eenc\u0103 Te v\u0103d! Astup\u0103-mi urechile: eu tot Te-aud! Olog de-a\u0219 fi, spre Tine alerg! F\u0103r\u0103 de limb\u0103 Ia Tine m\u0103 rog?
\nFr\u00e2nge-mi bra\u021bele: la fel inima-mi Te va cuprinde! Opre\u0219te-mi-o \u0219i creieru-mi \u00een locu-i va bate, iar dac\u0103 \u00een foc \u00eel vei azv\u00e2rli, pe s\u00e2nge Te voi purta mereu mai departe.<\/p>\n


\nCE TE FACI, DOAMNE, DAC\u0102 MOR?<\/strong><\/p>\n

Ce te faci, Doamne
\nDac\u0103 m\u0103 sparg (\u00ee\u021bi sunt ulcior!)? Dac\u0103 m\u0103 stric (\u0219i b\u0103utur\u0103-\u021bi sunt!)? Exact \u00een tot ce faci sub ve\u0219nicu-\u021bi ve\u0219m\u00e2nt; pierind, \u0219i \u00een\u021belesul T\u0103u se piere, \u00een urma mea n-ai casa nici avere iar sa Te-nt\u00e2mpine n-ar fi cuvinte.
\nCad eu din obositele-\u021ai picioare sfinte cade sandala Ta de lut \u0219i m\u00e2ng\u00e2iere. Mantaua Ta (c\u00e2t cerul!) Te ascunde. Privirea Ta, spre care se \u00eendreapt\u0103 privirea-mi cald\u0103 n\u0103zuind \u00een fapt\u0103 va r\u0103t\u0103ci prin vreme dup\u0103 mine iar \u00een amurg de zi ea va p\u0103trunde \u00een vatra rece, prin firida mic\u0103.
\nCe Te faci, Doamne? Mi-e fric\u0103…<\/p>\n

Traducere \u0219i prezentare de<\/em> RADU C\u00c2RNECI<\/strong><\/p>\n


\nIONEL NECULA<\/strong>
\n\"\"

Gheorghe Istrate \u0219i aprehensiunile infinitului
\nN-a\u0219 vrea s\u0103 m\u0103 implic \u00eentr-o disput\u0103 istoric\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103
\nsemne de istovire. O fi fost mai \u00eent\u00e2i oul? O fi fost g\u0103ina?
\nSigur este c\u0103 \u00een cazul nostru, \u00een drenarea noastr\u0103 unul
\nc\u0103tre altul, esen\u021bial a fost coco\u0219ul. El, coco\u0219ul de munte,
\ncu spiritul lui clarv\u0103z\u0103tor \u0219i cu judecata lui clar\u0103, s\u0103pat\u0103
\n\u00een durit\u0103\u021bi de granit ne-a apropiat, ne-a facilitat
\n\u00eent\u00e2lnirea \u0219i ne-a \u00eendrumat unul c\u0103tre cel\u0103lalt. Se-n\u021belege,
\ncoco\u0219ul nu era altul dec\u00e2t poetul Dumitru
\nPricop. De-ar fi fost s\u0103 scrie un testament, cred c-ar fi
\nprev\u0103zut, printre altele, \u0219i porunca de a ne \u021bine unul \u00een
\napropierea celuilalt.
\nAt\u00e2t de mult l-a pre\u021buit pe Gheorghe Istrate \u0219i at\u00e2t de
\nfrumos mi-a vorbit despre el, c-am \u00eenceput s\u0103-l admir
\n\u00eenainte de a-1 cunoa\u0219te personal. C\u00e2nd, \u00een sf\u00e2r\u0219it, s-a
\n\u00eent\u00e2mplat s\u0103 fim \u00eempreun\u0103, ne purtam deja ca dou\u0103
\ncuno\u0219tin\u021be vechi \u0219i bine \u00eencercate sub nevralgiile vremii.
\nGheorghe Istrate este el \u00eensu\u0219i de o delicate\u021be a\u0219a de
\nbalsamic\u0103, \u00eenc\u00e2t e greu s\u0103-i g\u0103se\u0219ti motive pentru o
\neventual\u0103 g\u00e2lceava. Are cultul prieteniei \u0219i-\u0219i cultiv\u0103
\namici\u021biile cu o devo\u021biune haric\u0103.
\nCartea pe care o am pe mas\u0103 (\u201eFragmente despre
\ninfinit , Editura Crater, 2000), a fost distins\u0103 cu premiul
\n\u201eMihai Eminescu” al Academiei Rom\u00e2ne, ceea ce
\n\u00eenseamn\u0103 c\u0103 poetul este bine a\u0219ezat \u00een cadrele literaturii
\nactuale. \u0218tiu c\u00e2t de iubit este printre confra\u021bi \u0219i mai \u0219tiu
\nc\u0103 are ceva din \u00eenzestr\u0103rile regelui Midas: transform\u0103
\n\u00een aur tot ce atinge. Mai nou, a fost solicitat s\u0103 editeze o
\nrevist\u0103 de cultur\u0103 Ia Odobe\u0219ti. A primit f\u0103r\u0103 condi\u021bii \u0219i
\nceea ce a rezultat din str\u0103dania sa poart\u0103 semnele
\nexcelen\u021bei.
\nBuzoian din Limpezi\u0219, a fost adoptat de legendara
\nVr\u00e2ncioaie ca pe unul din feciorii s\u0103i menit s\u0103
\nrecupereze vechea demnitate a spa\u021biului mioritic
\nconferit\u0103 prin actul genezic. \u0218i nu se poale spune c\u0103
\nimplicarea lui nu are urm\u0103ri reale \u00een propulsarea
\nactului de cultur\u0103 vr\u00e2ncean.
\nGheorghe Istrate este poet prin voca\u021bie, prin
\nrespira\u021bie \u0219i prin toat\u0103 dieta homcostatic\u0103. Confirm\u0103
\nparc\u0103, \u00een forma cea mai exact\u0103, versul versul lui
\nHolderlin, at\u00e2t de drag Iui Martin Heidegger: \u201e\u00een chip
\npoetic locuie\u0219te omul pe p\u0103m\u00e2nt”. El confirm\u0103 \u00een felul
\ns\u0103u, pentru c\u0103 Gheorghe Istrate nu-\u0219i extrage seva
\npoetic\u0103 dintr-o ontologie anume, ci dintr-o stare
\nsubiectiv\u0103. Parafraz\u00e2ndu-1 pe Blaga, a\u0219 putea spune c\u0103
\nGheorghe Istrate nu tr\u0103ie\u0219te poetic, ci se tr\u0103ie\u0219te pe sine,
\nse consum\u0103 \u0219i se transfer\u0103 \u00een poezie, cum o amfibie
\npoate tr\u0103i \u00een dou\u0103 realit\u0103\u021bi diferite \u0219i paralele f\u0103r\u0103 s\u0103 se
\nst\u00e2njeneasc\u0103 reciproc. Face din via\u021b\u0103 un ritual poetic, \u00ee\u0219i
\ncapitalizeaz\u0103 gheizerul tr\u0103irilor \u0219i st\u0103rilor
\ntemperamentale \u0219i le trece \u00een registru liric cu un har
\ncum numai la marii poe\u021bi se mai poate \u00eent\u00e2lni. Nu-i de
\nmirare c\u0103 o mare parte din poeziile lui se deconteaz\u0103
\ndin ipostazele ritualului desf\u0103\u0219urat \u00een ofrandele lui
\ngenuine. Iat\u0103, bun\u0103oar\u0103, cum sun\u0103 \u201eritualul”
\n(testament): \u201es\u0103 nu m-auzi durere s\u0103 n-auzi \/ mi-s
\numerii sub cariul mor\u021bii uzi \/ deasupr\u0103-mi trec luceferii
\n\u00een \u0219opot \/ mi-s oasele dogite ca un clopot \/\/ \u00eencearc\u0103
\ndar s\u0103 vii s\u0103 m\u0103 desprinzi \/ din cuiele acestei negre
\ngrinzi \/ din greaua \u00eencruntare-
\na gurii grave \/ gr\u0103ind grotesc
\ncolindele-i g\u00e2ngave \/\/ s\u0103 nu
\nm-auzi minune s\u0103 m-am\u00e2ni \/
\ns\u0103-mi \u021bii suflarea-n dulce dou\u0103
\nm\u00e2ni \/ s\u0103-mi pui \u0219tergare
\nnrourate-n voce \/ s\u0103 nu r\u0103sune
\nlespedea atroce \/ pe care-mi
\ncade lacrima ori cerul \/
\ndesfigur\u00e2nd \u00een trupul meu
\nmisterul \/\/ s\u0103-mi la\u0219i m\u0103car
\nprin cr\u0103p\u0103tura por\u021bii \/ copiii
\ns\u0103-mi priveasc\u0103 apa mor\u021bii”.
\nCe se poate face cu o via\u021b\u0103
\nalc\u0103tuit\u0103 din tot felul de ritualuri, care de care mai
\nnevrotice \u0219i ductile dec\u00e2t s\u0103 fie transfigurat\u0103 poetic \u0219i
\nlivrat\u0103 registrului liric? Gama ritualurilor inventariate
\nde poetul Gheorghe Istrate este a\u0219a de generoas\u0103, c\u0103
\nacoper\u0103 \u00eentregul ciclu de fiin\u021bare uman, de la na\u0219tere la
\ndezintegrare. Privite dintr-o strapontin\u0103 mai
\nperspectivant\u0103, cele \u201e101 intropoeme” ce compun
\nvolumul \u201eFragmente despre infinit” reconstituie
\ntraiectul destinului uman, cu tot zbuciumul trecerii prin
\ntimp \u0219i priit lume. La drept vorbind, Gheorghe Istrate
\nrescrie povestea omului ce-\u0219i caut\u0103 esen\u021ba \u0219i ra\u021biunea de
\na fi – nu prin plonjarea \u00eentr-o alt\u0103 lume, \u00een afara cercului
\nstr\u00e2mt”, ci r\u0103scolindu-\u0219i propriile interioare,
\nconsum\u00e2ndu-se \u00een tot felul de ceremonii presupuse sau
\nimpuse de via\u021b\u0103 \u0219i de destin, a\u0219a cum au fost hot\u0103r\u00e2te
\nprin genez\u0103. Autorul nu trebuie s\u0103 ocoleasc\u0103 prin Cer
\npentru a se impregna de cucernicie, pentru c\u0103
\nDumnezeu nu s\u0103l\u0103\u0219luie\u0219te \u00eentr-un loc anume, ci acolo
\nunde ii g\u0103se\u0219te fiecare. Evident, poetul l-a g\u0103sit \u00een
\ninteriorul propriei sale subiectivit\u0103\u021bi, iar povestea sa
\neste tulbur\u0103toare tocmai prin ceremonia ritualurilor pe
\ncare le \u00eencearc\u0103 \u0219i le proceseaz\u0103 cu pudoare, cu
\n\u00een\u021belepciune \u0219i cu bemoli afectivi la cheie. Poetul este \u0219i
\nel traversat de acela\u0219i binom vechi \u0219i mereu actual, al
\npartajului dintre minte \u0219i inim\u0103 \u0219i nu se poate spune c\u0103
\nnu \u021bine cump\u0103na dreapt\u0103 \u00eentre afectiv \u0219i ra\u021bional, de\u0219i
\nGheorghe Istrate este un afectiv, un erotic. Multe din
\nritualurile sale (\u201eum\u0103rul mamei”, \u201emigr\u00e2nd”, \u201eeram
\norb \u0219i pl\u00e2ngeam”, \u201eincest”) se deconteaz\u0103 din
\npatrimoniul s\u0103u de sim\u021bire \u0219i din zbuciumul interior.
\nExist\u0103 o prevalen\u021b\u0103 a ra\u021biunii, chemat\u0103 s\u0103 dea semne de
\nvia\u021b\u0103, dar mai ales de vremelnica noastr\u0103 trecere prin
\nlume. Altfel, poetul cocheteaz\u0103 frecvent cu moartea \u0219i
\nnu pare deloc disperat de iminen\u021ba ei: \u201ese-aude s\u00e2nge \u00een
\ngenuni \u00een raz\u0103 \/ cum patruleaz\u0103 moartea printre noi \/
\ncum \u00eengerul prunciei \u00eenviaz\u0103 \/ smulg\u00e2ndu-\u0219i pleoapa
\nars\u0103 din noroi \/\/ vetust \u00eens\u0103 lucid \u00een rama nop\u021bii \/
\narunc priviri fugare-n infinit \/ rotind \u00een degete cristalul
\nmor\u021bii \/ prin care cu-ncruntare am privit” (\u201eRitual –
\ncristalul mor\u021bii”).
\n\u201eNumai prostu-i pururea t\u00e2n\u0103r \/ \u00een\u021beleptul
\n\u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u0219te mereu”, spune \u00eentr-un catren, dar reflec\u021bia
\nnu-1 r\u0103sfr\u00e2nge pe el, care este poet adev\u0103rat ce nu \u0219tie de
\nmoarte \u0219i nu are v\u00e2rst\u0103. Urcat pe culmi, p\u0103\u0219e\u0219te din
\ncreast\u0103-n creast\u0103 ca un patriarh al logosului \u0219i al
\nVerbului adus \u00een partitur\u0103 liric\u0103. N-a fost o problem\u0103
\ns\u0103 fie adoptat ca fecior al plaiului mioritic. Prea s-a
\nidentificat cu matricea baciului moldovean, prea se las\u0103
\nademenit de ar\u0103t\u0103rile infinitului, transcendentului \u0219i de
\ntot ce se afl\u0103 dincolo de zare! Unde mai g\u0103se\u0219ti o
\nasemenea dumbrav\u0103 de om?<\/p>\n


\nGHEORGHE ISTRATE<\/strong>
\n\"\"

Ritual<\/strong>
\n(casa rea)<\/p>\n

M\u0103ritului Domn Gh. Pienescu-Arghezi<\/em><\/p>\n

e ora zero c\u00e2nd tavanul ninge
\nsuspinul \u0219oaptelor de peste zi
\n\u00een strugure lor mustul trist se str\u00e2nge
\nvestind be\u021bia ce ne va trezi
\nne-nfioreaz\u0103 c\u00e2inele \u0219i latr\u0103
\n\u00een somnul lui cu g\u00e2tu-nl\u0103n\u021buit
\nsub labele-i greoaie \u0219i de piatr\u0103
\nse clatin\u0103 p\u0103m\u00e2ntul zm\u0103l\u021buit
\nce cas\u0103 rea a sufletului sumbru
\ncu turnuri tremur\u00e2nd prin lum\u00e2n\u0103ri
\nsub zidurile c\u0103rora eu umblu
\n\u00een c\u0103utarea vechilor spin\u0103ri…<\/p>\n


\nRitual
\n(parte de zi)<\/strong><\/p>\n

Parte de zi, parte de noapte
\nOasele mele \u00eenc\u0103 nu-s coapte
\nEle \u00eenc\u0103 mai \u00eenoat\u0103-n osul
\nn-am Doamne-ntuneric destul
\nm\u00e2ine m\u0103 voi na\u0219te cu pleoapele mate cu palmele pe cer rezemate<\/p>\n


\nRitual
\n(sonet imperfect)<\/strong><\/p>\n

Am s\u0103 retrag algebra-n paranteze m-a p\u0103lmuit prea mult \u00een timpul rupt febril o despicam pe dedesubt nopt\u00e2nd \u00een metafizic\u0103 \u0219i-n teze
\nacum – un zero – m-am retras din fruct predau miresme \u0219i polenuri treze evit \u00een mar\u0219 ideile obeze
\n\u0219i m\u0103 ascund ca melcu-n viaduct
\nmai am trei uli\u021be \u0219i-ajung \u00een sat la locul unde Domnu-a ad\u0103stat acolo-a-nfipt ad\u00e2nc semin\u021be albe sub pesc\u0103ru\u0219ii-nn\u0103moli\u021bi \u00een salbe
\nam fost un Num\u0103r mi\u0219c\u0103tor dar trist doar prin cenu\u0219a lui de aur mai exist…<\/p>\n


\nRitual
\n(sonet)<\/strong><\/p>\n

\u00eentreab\u0103-\u021bi clopotele c\u00e2nd coboar\u0103 Din osiile cerului stricat
\nIubirea ta de mult s-a-nvinovat
\n\u0218i se r\u0103stoarn\u0103 acru \u00een ocar\u0103
\nLa ceasul c\u00e2nd morm\u00e2ntul este pat
\nRastelul vorbelor o s\u0103 m\u0103 doar\u0103
\nTe voi iubi timid a mia oar\u0103
\nDin dep\u0103rtarea care mi s-a dat
\nTu datini cerul ca s\u0103 ceri iertare
\nDar cerul ca o sfer\u0103 s-a \u00eenchis
\nTu scutur\u0103-\u021bi \u00een tind\u0103-n paraclis
\nP\u0103catele ce-\u021bi zorn\u0103ie \u00een poale
\nTe las \u00een centrul fricii androgine
\nPrintre amante sterpe \u0219i virgine…<\/p>\n


\nRitual (\u0219inele)<\/strong><\/p>\n

Port o fric\u0103 de mine cumplit\u0103:
\nCarnea din carnea ei vomit\u0103
\nDe veacuri t\u00e2r\u0103sc o-ntrebare:
\nSinele-n sine cum moare?<\/p>\n


\nRitual
\n(domn peste nop\u021bi)<\/strong><\/p>\n

domn peste nop\u021bi \u0219i dezastre timp \u00eeng\u00e2nat de zodii \u0219i astre mi-adun \u00eentuneric din mor\u021bile vaste
\nn-ai team\u0103 – moartea lipse\u0219te
\ndin ziua ta dintre de\u0219te
\nc\u00e2nd duhul \u00een tine prin numere cre\u0219te
\ntu d\u0103-mi o m\u0103sur\u0103: un astru mai mic d\u0103-mi buburuza ars\u0103 din spic
\n\u0219i verbul penultim pe care-1 despic…<\/p>\n


\nRitual
\n(triunghi)<\/strong><\/p>\n

noi vom umbla prin noi ca la-nceput c\u00e2nd b\u00e2jb\u00e2iam ferestrele \u00een rut c\u00e2nd pulberea prunciei se presar\u0103 pe trupul ars de \u00eenger \u0219i de fiar\u0103
\nce vechi pustiu se-a\u0219eaz\u0103 \u00eentre noi desperechindu-ne din doi \u00een doi – alunec\u0103 un glon\u021b din infinit
\n\u00eenspre triunghiul t\u0103u nepreg\u0103tit…<\/p>\n


\nRitual
\n(amnare)<\/strong><\/p>\n

desfacem palimpseste \u0219i duhuri vechi sub viermii ce mi\u0219un\u0103 prin litere de fum se-arat\u0103 duhurile vechi – eternii
\np\u0103str\u00e2nd \u00een palma str\u00e2ns\u0103 gust de scrum
\neram cu ei – probabil micul scrib – cu ochii dilata\u021bi pe-abecedare rul\u00e2nd sub grinda marelui meu trib sc\u00e2nteile eternelor amnare…<\/p>\n


\nIon Lazu<\/strong>
\n\"\"

G\u00e2lceava sonetelor –
\nMANUSCRISELE DE LA
\nMAREA NEAGR\u0102<\/strong><\/p>\n

(unde am fost \u00een octombrie 2006
\n\u00eempreun\u0103 cu poe\u021bii Gh. Istrate
\n\u0219i I. Murgeanu)<\/p>\n

Atestare Ion Lazu<\/strong><\/p>\n

Ca opera s\u0103 mi-o edific,
\nCu-o burs\u0103 m-au trimis la Mare.
\nDac\u0103 \u0219tiau c\u00eet sunt de mare,
\nM\u0103 trimiteau drept la Pacific!<\/p>\n


\nLa Cazemat\u0103<\/strong>
\nPoetului Ion Murgeanu<\/em><\/p>\n

Cum bate Marea-n zid, la Cazemat\u0103,
\nPlesnind la nesf\u00e2r\u0219it din mii de bice,
\nUn ciob ro\u0219cat, de amfore antice
\nMi-a etalat, pe plaja \u00eenspumat\u0103…<\/p>\n

Nisip, pietri\u0219, granule de silice
\nLe scuip\u0103 \u0219i le-nghite totdeodat\u0103,
\nLe-ndeas\u0103 \u0219i le fur\u0103, exersat\u0103,
\nSub talpa de vizitator factice.<\/p>\n

\u00cen coamele ce c\u0103tre \u021b\u0103rm le m\u00e2n\u0103
\n\u0218i-n urletul ce-a cople\u0219it p\u0103m\u00e2ntul
\n\u00cencerc zadarnic s\u0103-ntregesc cuv\u00e2ntul
\nPe care l-a-nceput de-o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103.<\/p>\n

Eu ciobul ro\u0219u excedat ridic
\n\u0218i scriu pe zid: Nu \u00een\u021beleg nimic!<\/p>\n


\nSonetul Stainless Steel.<\/strong>
\nPoetului Gh. Istrate<\/em><\/p>\n

Tu, Mare, ai colane \u0219i inele,
\nAi ghiuluri, ai br\u0103\u021b\u0103ri \u0219i nestemate –
\nHo\u021be\u0219te le-ai subtilizat pe toate
\n\u0218i-acum te faci c\u0103 nici nu \u0219tii de ele!<\/p>\n

Ai viclenit codane dintr-acele
\nCe s-au \u00eentins pe plaj\u0103, r\u0103sf\u0103\u021bate,
\nPrivind lasciv la valuri \u00eenspumate,
\nC\u00eend tu-ngropai, la fund, podoabe grele…<\/p>\n

Mi-ai aruncat \u0219i mie, de urgen\u021b\u0103,
\nUn lung cu\u021bit de suedez\u0103 marc\u0103
\n\u00cen locul aurului ce-ai ascuns, de parc\u0103
\nSperai s\u0103-adoarm\u0103 treaza-mi vigilen\u021b\u0103.<\/p>\n

Ci, neclintit, p\u00eendesc ca \u00eentr-o vraj\u0103:
\nDositul aur s\u0103-l vomi\u021bi pe plaj\u0103…<\/p>\n


\nSonetul Marelui Anonim<\/strong>
\n(Murgeanu)<\/p>\n

Eu niciodat\u0103 n-am s\u0103 iau \u00een seam\u0103
\nBenghiul celui ce nu-\u0219i semneaz\u0103 opul!
\nCenu\u0219i ne-a dat, dup\u0103 ce arse snopul,
\nIar nicidecum esen\u021biala flam\u0103!<\/p>\n

Nu m\u0103 intereseaz\u0103 cum \u00eel cheam\u0103
\n\u0218i nici de ce a m\u0103 bloca i-i scopul,
\nDar de ce-ar fi s\u0103 num\u0103r eu potopul
\nDe sticle ce le-a dat pe g\u00e2t, la Cram\u0103?<\/p>\n

La \u201ecozi \u00eemb\u00e2rligate” nu mi-e mintea
\nC\u00e2nd, desf\u0103cut de tin\u0103, stau naintea
\nSl\u0103vitei M\u0103ri, nisipul de \u0219i-l cerne,
\nFin decant\u00e2nd valorile eterne.<\/p>\n

La cei ce n-o-n\u021beleg, \u00eentr-o clipit\u0103,
\nLe d\u0103 la cap cu-o iscusit\u0103 sit\u0103…<\/p>\n


\nSonetul ruginii<\/strong>
\nLui Gh. Istr\u0103-\u021aoiu<\/em><\/p>\n

De \u201eaur ruginit”, eu drept \u021bi-oi spune,
\nAzi auzi-l-am pentru prima oar\u0103 –
\nNaiv cum sunt, crezusem, bun\u0103oar\u0103,
\nDin aur c\u0103 se fac podoabe-anume<\/p>\n

Ca s\u0103 reziste \u0219i s\u0103 fie bune
\nVeacuri la r\u00eend, \u00een case \u0219i pe-afar\u0103,
\nPe deget sau la g\u00eetul de fecioar\u0103
\n\u0218i-n punga celor care vor s\u0103-adune…<\/p>\n

Cu fierul calp chiar \u0103sta e necazul:
\nAzi e lucios, dar m\u00eeine sau alt’dat\u0103 –
\nCa vina ce-i ascuns\u0103, ocultal\u0103 –
\nC\u00eendva rugina-i va p\u0103ta obrazul…<\/p>\n

\u0218tie vecia aurul s\u0103-nfrunte.
\nLa fier rugina-i un p\u0103duche-n frunte!
\nSonetul contondent
\nCelor doi\/poe\u021bi de marc soi…<\/p>\n

Visam c\u0103 Marea-\u0219i p\u0103r\u0103sea ghiocul
\nCu-al s\u0103u tumult din valuri euxine
\n\u0218i, h\u0103t-departe,-n zonele alpine,
\nCa-n Cretaceu, \u00ee\u0219i reg\u0103sise locul…<\/p>\n

Priveam de-acuma fascinat la jocul
\nDe valuri \u00een\u021besate de jivine
\nDin vremuri disp\u0103rute, care,-n fine,
\n\u00ce\u0219i \u00eencercau, o dat\u0103-n plus, norocul.<\/p>\n

Sim\u021beam o dulce binecuv\u00eentare
\nC\u0103-n groapa euxinic\u0103 ad\u00eenc\u0103
\nO Mare Neagr\u0103 nu exist\u0103 \u00eenc\u0103,
\nNici Casa Scriitorilor la mare;<\/p>\n

Nici doi poe\u021bi cu barb\u0103, bur\u021bi \u0219i plete,
\nS\u0103-n\u0219ire contondentele sonete.<\/p>\n


\nSonetul mantinelei<\/strong>
\nLui I.M., elocventul.<\/em><\/p>\n

Sonetul diatrib\u0103 are-o… hib\u0103 –
\nCa s\u0103 nu spun c\u0103 hibele-s mai multe –
\nOare exist\u0103 cauze oculte
\nCe-at\u00eet de categoric te inhib\u0103?<\/p>\n

P\u0103reai a fi un ins ce se exhib\u0103
\nDezl\u0103n\u021buindu-se \u00een largi tumulte,
\nL\u0103s\u00eend pe cei din jur doar s\u0103 asculte
\nMurgeana nesf\u00eer\u0219it\u0103 diatrib\u0103…<\/p>\n

E drept, \u00een preajm\u0103-\u021bi doi Titani respir\u0103
\n\u0218i-aceasta o teroare \u00ee\u021bi induce,
\nC\u0103-n fiecare clip\u0103-i vezi \u201ein nuce”
\nCu superbie-oficiind din Lir\u0103…<\/p>\n

\u0218i-atuncea, spune sincer: Oare cin’ \u021bi-a
\nBlocat la mantinel\u0103 elocin\u021ba?<\/p>\n


\nSonetul A\u021bei f\u0103r\u0103 Ac<\/strong>
\nLui Gh.I. Strate-gicu’<\/em><\/p>\n

Afl\u00eend c\u0103 Acul f\u0103r\u0103 a\u021b\u0103 trist e,
\nM-a\u0219 repezi cu-o papiot\u0103-ntreag\u0103
\nS-o d\u0103rui celui ce cuvinte leag\u0103
\n\u00eentr-un sonet cu rime anarhiste;<\/p>\n

Mai bine poate-ar fi s\u0103 nu insiste,
\nC\u00eend toat\u0103 p\u00eenz\u0103tura e beteag\u0103
\n\u0218i nici metaforele nu se-ncheag\u0103
\n\u00een versuri ce ezit\u0103 s\u0103 existe…<\/p>\n

C-am vrut s\u0103 te \u00eenec la Mare spus-ai?
\nApoi c\u0103-am vrut s\u0103 \u00eemi \u00eempl\u00eent cu\u021bitul?!
\n\u0218i c\u00eend continui astfel cu scornitul,
\nMai po\u021bi pretinde c\u0103 r\u0103spunsu-i musai?<\/p>\n

Nici un r\u0103spuns! T\u0103cerea suveran\u0103
\nPumnal e, r\u0103sucit ad\u00eenc \u00een ran\u0103!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

FLORIN COSTINESCU Desc\u00e2ntec Un r\u00e2u totdeauna pe dinainte ne trece, de singur\u0103tate s\u0103 ne dezlege, de neuitare, ne ia umbra<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22325"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22325"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22325\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22327,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22325\/revisions\/22327"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22325"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22325"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22325"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}