{"id":22319,"date":"2023-12-27T01:15:43","date_gmt":"2023-12-26T22:15:43","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22319"},"modified":"2023-12-27T01:15:43","modified_gmt":"2023-12-26T22:15:43","slug":"spatii-culturale-nr-6-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22319","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 6 (2)"},"content":{"rendered":"<p><strong>FAPTE CULTURALE<\/strong><\/p>\n<p><strong>Comunicat de pres\u0103<\/strong><\/p>\n<p>Premiile Festivalului-Concurs Interna\u021bional de Poezie \u201eAvangarda XXII&#8221;<br \/>\nedi\u021bia a IX -a Bac\u0103u, 18 -19 septembrie 2009<br \/>\nS\u00e2mb\u0103t\u0103, 19 septembrie a.c., Juriul Festivalului- Concurs Na\u021bional de Poezie \u201eAvangarda XXII&#8221;, alc\u0103tuit din Dan Cristea &#8211; pre\u0219edinte (Bucure\u0219ti), Mihai Cimpoi (Chi\u0219in\u0103u), George Vulturescu (Satu Mare), Nicolae Dabija (Chi\u0219in\u0103u), Mircea A. Diaconu (Suceava), Gheorghe Glodeanu (Baia Mare) \u0219i Victor Munteanu (Bac\u0103u) a acordat urm\u0103toarele premii:<br \/>\nl.\tPentru poe\u021bii care nu au debutat editorial \u0219i care nu au dep\u0103\u0219it v\u00e2rsta de 35 de ani:<br \/>\n&#8211;\tPremiul I, Premiul Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia<br \/>\n&#8211; Filiala Bac\u0103u \u0219i Premiul Revistei \u201ePoesis&#8221;:<br \/>\nCornel Paiu &#8211; Roman, jude\u021bul Neam\u021b<br \/>\n&#8211;\tPremiul II \u0219i Premiul Revistei \u201eOglinda literar\u0103&#8221;: Tatiana Dumbrava &#8211; Niciporeni, Republica Moldova<br \/>\n&#8211;\tPremiul III \u0219i Premiul Revistei \u201eCitadela&#8221;: Ana Jitaru, Chi\u0219in\u0103u<br \/>\nII.\tPentru poe\u021bii consacra\u021bi, care nu au dep\u0103\u0219it v\u00e2rsta de 55 de ani:<br \/>\nPremiul  Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia &#8211; Filiala Bac\u0103u pentru cea mai bun\u0103 carte de poezie a anului 2008: Ioan Radu V\u0103c\u0103rescu, Muzeul figurilor de umbr\u0103, Editura \u201eVinea&#8221;, Bucure\u0219ti, 2008<br \/>\nIV. Pentru cea mai bun\u0103 antologie de poezie a anului 2008:<br \/>\nVisteriile Cet\u0103\u021bii, 19 poe\u021bi sibieni. Realizatori: Liliana Ursu \u0219i Ioan Radu V\u0103c\u0103rescu, Editura \u201eInstitutul Cultural Rom\u00e2n&#8221;, Bucure\u0219ti, 2008<br \/>\nIII.\tPentru cea mai bun\u0103 revist\u0103 literar\u0103 \u0219i de cultur\u0103 a anului 2008:<br \/>\nRevista \u201eARGE\u0218&#8221; &#8211; Pite\u0219ti, redactor-\u0219ef: Dumitru Augustin Doman<br \/>\nIV.\tPremiul OPERA OMNIA: ILEANA M\u0102L\u00c2NCIOIU<br \/>\nLa festivitatea de premiere &#8211; care a avut loc la statuia lui Vasile Alecsandri din Centru Bac\u0103ului -, au participat, printre scriitorii b\u0103c\u0103uani, Corneliu Antoniu &#8211; director al revistei \u201eAntares&#8221;, Gala\u021bi, Nicolae B\u0103ciu\u021b &#8211; director al Direc\u021biei de Cultur\u0103 Tg. Mure\u0219, redactor-\u0219ef al revistei \u201eVatra veche&#8221;, Leo Butnaru &#8211; Chi\u0219in\u0103u, Ion Cozmei &#8211; Suceava, Mircea A. Diaconu &#8211; Suceava, Virgil Diaconu &#8211; director al revistei \u201eCafeneaua literar\u0103&#8221;, Pite\u0219ti, Alexandru Dobrescu &#8211; la\u0219i, Florea Firan &#8211; director al revistei \u201eScrisul Rom\u00e2nesc&#8221;, Craiova, Silviu Guga &#8211; Sibiu, Carolina Ilica &#8211; director al Editurii Interna\u021bionale Orient-Occident, Bucure\u0219ti, Dumitru M. Ion &#8211; Curtea de Arge\u0219, Gheorghe Izb\u0103\u0219escu &#8211; One\u0219ti, Emilian<br \/>\nMarcu &#8211; la\u0219i, Ileana M\u0103l\u0103ncioiu &#8211; Bucure\u0219ti, Sorina Munteanu &#8211; Editura \u201eDoxologia&#8221; &#8211; Ia\u0219i, Gheorghe Neagu &#8211; director al revistei \u201eOglinda literar\u0103&#8221;, Foc\u0219ani, Arcadic Opai\u021b &#8211; pre\u0219edinte al Societ\u0103\u021bii pentru Cultur\u0103 Rom\u00e2neasc\u0103 \u201eMihai Eminescu&#8221;, Cern\u0103u\u021bi, Cornel Paiu, director al revistei \u201eClepsidra&#8221;, Roman, Ioan Pintea &#8211; redactor-\u0219ef al revistei \u201eMi\u0219carea Literar\u0103&#8221; &#8211; Bistri\u021ba, Viorica R\u0103du\u021b\u0103 &#8211; redactor al revistei \u201eAxioma&#8221;, Ploie\u0219ti, Daniel S\u0103uca &#8211; redactor-\u0219ef al revistei \u201eCaiete Silvane&#8221;, S\u0103laj, Vasile Spiridon &#8211; P. Neam\u021b, Carmen Raluca \u0218erban &#8211; redactor al revistei \u201eTomis&#8221;, Constan\u021ba, Valeria Manta T\u0103icu\u021bu &#8211; redactor-\u0219ef al revistei \u201eSpa\u021bii culturale&#8221;, R\u00e2mnicu S\u0103rat, Vasile T\u0103r\u00e2\u021beanu &#8211; pre\u0219edintele Societ\u0103\u021bii de binefacere \u201eCasa Limbii Rom\u00e2ne&#8221;, Cern\u0103u\u021bi, Liliana Ursu &#8211; Radio Cultural Bucure\u0219ti, Sterian Vicol &#8211; redactor-\u0219ef al revistei \u201ePorto Franco&#8221;, George Vulturescu &#8211; director al Direc\u021biei de Cultur\u0103 Satu Mare \u0219i al revistei \u201ePoesis&#8221;.<br \/>\nPremiile anuale pentru Literatur\u0103, Arta \u0219i \u0218tiin\u021b\u0103 ale Funda\u021biei Culturale \u201eGeorgeta \u0219i Mircea<br \/>\nCancicov&#8221;<br \/>\nTot cu acest prilej au fost decernate premiile anuale ale Funda\u021biei Culturale \u201eGeorgeta \u0219i Mircea Cancicov&#8221;. Juriul, alc\u0103tuit din Victor Munteanu &#8211; pre\u0219edinte, Doru Kalmuski, Daniel Nicolescu, Vasile-Cr\u0103i\u021b\u0103 M\u00e2ndr\u0103 \u0219i Mircea Muntean, a acordat urm\u0103toarele distinc\u021bii:<br \/>\nPoezie<br \/>\nPremiu] de Excelen\u021b\u0103 pentru cea mai bun\u0103 carte de poezie a anului 2008:<br \/>\nT\u0103cerea de clopot, de Ioan Petru-Viziteu, Editura Funda\u021biei Culturale Cancicov, Bac\u0103u, 2009<br \/>\nProz\u0103<br \/>\nPremiul de Excelen\u021b\u0103 pentru cea mai bun\u0103 carte de proz\u0103 a anului 2008: Str\u0103luciri diamantine \u00een Israel, Ed. Didactic\u0103 \u0219i Pedagogic\u0103, Bucure\u0219ti, 2008<br \/>\nTraduceri<br \/>\nPremiul de Excelen\u021b\u0103 pentru cartea cea mai bun\u0103 traducere de poezie a anului 2008: antologia 33 de poe\u021bi greci contemporani, traducere, selec\u021bie \u0219i note de Sorina Munteanu, Editura Funda\u021biei Culturale Cancicov, Bac\u0103u, 2008<br \/>\nArt\u0103 plastic\u0103<br \/>\nPremiul de Excelen\u021b\u0103 pentru cel mai bun plastician al anului 2008:<br \/>\nIoan L\u0103zureanu, membru al Uniunii Arti\u0219tilor Plastici din Rom\u00e2nia &#8211; Filiala Bac\u0103u<br \/>\n\u0218tiin\u021b\u0103:<br \/>\nPremiul de Excelen\u021b\u0103 pentru cea mai bun\u0103 carte de \u0219tiin\u021b\u0103 a anului 2008:<br \/>\nContabilitate aprofundat\u0103. Concepte, modele, studii de caz, Ed. \u201eAlma Mater&#8221;, Bac\u0103u, 2008<\/p>\n<p>Pre\u0219edinte, <strong>Victor Munteanu<\/strong><\/p>\n<p><strong><br \/>\nLA ANIVERSAR\u0102<\/p>\n<p>Al. S\u0102NDULESCU<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/sandulescu.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/sandulescu.jpg\" alt=\"\" width=\"240\" height=\"354\" class=\"alignnone size-full wp-image-21808 lazyload\" data-srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/sandulescu.jpg 240w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/sandulescu-203x300.jpg 203w\" data-sizes=\"(max-width: 240px) 100vw, 240px\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 240px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 240\/354;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/sandulescu.jpg\" alt=\"\" width=\"240\" height=\"354\" class=\"alignnone size-full wp-image-21808\" srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/sandulescu.jpg 240w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/sandulescu-203x300.jpg 203w\" sizes=\"(max-width: 240px) 100vw, 240px\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p>Le reamintim cititorilor no\u0219tri c\u0103,<br \/>\n\u00een iunie 2009, Al. S\u0103ndulescu a<br \/>\n\u00eemplinit 80 de ani. \u00eenc\u0103 o dat\u0103,<br \/>\n\u201eLa mul\u021bi ani!&#8221;, maestre!<\/p>\n<p><strong>\u00centoarcere \u00een timp &#8211;<br \/>\nmemoriali\u0219ti rom\u00e2ni<br \/>\nConstantin Beldie<\/strong><\/p>\n<p>Prin 1962, Tudor Vianu \u00eemi vorbea de Constantin Beldie (1887-1954), un fel de om de cas\u0103 al lui Tudor Arghezi, fost secretar de redac\u021bie la \u201eNoua Revist\u0103 Rom\u00e2n\u0103&#8221; \u0219i la \u201eIdeea european\u0103&#8221;, \u00eenc\u0103 b\u0103rbat verde la cei aproape 70 de ani, amator de petreceri \u0219i de vin bun, care se l\u0103uda cu amante \u0219i \u021binea de mult\u0103 vreme un jurnal, ce-i l\u0103sase profesorului, prin cele c\u00e2teva fragmente citite, o foarte bun\u0103 impresie \u00een 1949-1950, \u0219i ap\u0103rut la Editura Albatros, dup\u0103 o jum\u0103tate de veac.<br \/>\nPentru genera\u021biile tinere \u0219i nu numai pentru ele, Constantin Beldie este ca \u0219i necunoscut. S-a n\u0103scut la Bucure\u0219ti, unde a \u00eenv\u0103\u021bat la liceele \u201eSf. Sava&#8221; \u0219i \u201eGh. \u0218incai&#8221;. Fire prin excelen\u021b\u0103 boem\u0103, \u201eantiintelectualist&#8221;, r\u0103m\u00e2ne de dou\u0103 ori repetent, \u00eens\u0103 \u00ee\u0219i trece examenele \u00een particular. Lucreaz\u0103 ca \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor prin jude\u021bele Prahova \u0219i R\u00e2mnicu S\u0103rat, ca func\u021bionar la un laborator de analize medicale, iar din 1908 p\u00e2n\u0103 \u00een 1916, ca secretar de redac\u021bie la \u201eNoua Revist\u0103 Rom\u00e2n\u0103&#8221; a lui C. R\u0103dulescu- Motru, fiind cel mai apropiat colaborator al directorului. Acum urmeaz\u0103 \u0219i cursurile Facult\u0103\u021bii de Filosofie \u0219i Litere pe care o absolv\u0103 \u00een 1912. Este epoca \u00een care traduce din simboli\u0219ti \u0219i parnasieni francezi pentru editorul \u0219i librarul Alcalay, c\u00e2nd \u00eel cunoa\u0219te pe Urmuz, ale c\u0103rui deprinderi nonconformiste, ne \u00eencredin\u021beaz\u0103 \u0219i C. Beldie, nu se \u00eemp\u0103cau cu func\u021bia de magistrat. Paralel, \u00eencep\u00e2nd din 1913 p\u00e2n\u0103 \u00een 1947, la pensionare, este profesor de limba rom\u00e2n\u0103 la o serie de licee din<br \/>\nBucure\u0219ti, secretar de redac\u021bie la revista \u201eInsula&#8221;, scoas\u0103 de Ion Minulescu, mai t\u00e2rziu, la \u201eCuv\u00e2ntul&#8221; \u0219i, din 1919 p\u00e2n\u0103 \u00een 1930, la \u201eIdeea european\u0103&#8221;. Va fi apoi director Ia Societatea \u201eReforma social\u0103&#8221;, care edita, printre altele, \u201eArhiva pentru \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i reform\u0103 social\u0103&#8221;, condus\u0103 de Dimitrie Gu\u0219ti, cam pe nedrept ponegrit \u00een \u201eMemorii&#8221;, \u0219i la Editura Cultura Na\u021bional\u0103.<br \/>\nPrimul contact cu lumea literar\u0103 l-a avut C. Beldie la \u201eNoua Revist\u0103 Rom\u00e2n\u0103&#8221;, publica\u021bie antipoporanist\u0103, antisem\u0103n\u0103torist\u0103, eclectic\u0103, receptiv\u0103 la crea\u021bia tinerilor scriitori din a\u0219a-zisa \u201e\u0219coal\u0103 nou\u0103&#8221; (simbolist\u0103). Fondurile erau puse la dispozi\u021bie de \u00eensu\u0219i C. R\u0103dulescu- Motru, care, de\u0219i i se p\u0103rea plafonat \u00een domeniul artei (ceea ce nu prea se confirm\u0103 totdeauna), a fost pentru t\u00e2n\u0103rul secretar de redac\u021bie \u201eb\u0103rbatul prea \u00een\u021belept, prea bun, prea cumsecade \u0219i prea \u00eeng\u0103duitor cu tineretul&#8221;, dasc\u0103l pe l\u00e2ng\u0103 care a ucenicit p\u00e2n\u0103 la primul r\u0103zboi mondial. Colaboratorii, crede C. Beldie, nu se dovedeau a fi to\u021bi de soi \u0219i prea pu\u021bine nume au supravie\u021buit. A\u0219 spune da \u0219i nu. Dac\u0103 un Emil Isac sau Ion Trivale \u0219i chiar N. Davidescu \u0219i Felix Aderca sunt, fire\u0219te, scriitori de al doilea raft, nu acela\u0219i lucru s-ar putea spune despre Mihail Sorbul \u0219i mai ales despre Adrian Maniu \u0219i Nae Ionescu. Pentru memorialistul nostru, Emil Isac este un modernist \u201eemfatic \u0219i l\u0103b\u0103r\u021bat&#8221;, Ramiro Ortiz, \u201eagent pl\u0103tit al expansiunii italiene&#8221; (?!), dar \u0219i specialist \u00een opera lui Dante, un excelent colaborator al lui G. Co\u0219buc la traducerea \u201eDivinei Comedii&#8221;, pe care a revizuit-o. N. Davidescu i se pare Iui C. Beldie plicticos \u0219i monocord, F. Aderca, \u201etip ar\u021b\u0103gos \u0219i ritos, gata s\u0103-i sar\u0103 capsa din senin, din iarb\u0103 verde, dar numai pe pricini transcendente&#8221;. Un portret mai conturat este al lui Ion Trivale (Iosif Netzler, evreu din Pite\u0219ti, criticul literar clasicizant al \u201eNoii Reviste Rom\u00e2ne&#8221; care a murit pe front \u00een 1916):<br \/>\n\u201et\u00e2n\u0103r \u00eenalt, usc\u0103\u021biv, ochelari \u00abpince-nez\u00bb, de miop cu ochii lui obosi\u021bi de lecturi, aparent timid, dar sigur pe sine&#8221;. Mihail Sorbul se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 ca un caz paradoxal. Dramaturgul a r\u0103mas \u201eun om simplu \u0219i comun, ca un primitiv, ca un incult&#8221;, dar capodopera lui, \u201ePatima ro\u0219ie&#8221;, jucat\u0103 \u0219i la Paris, \u201eeste opera unui cerebral cu dispozi\u021bii proprii \u0219i furnizor de emo\u021bii tari, nu departe de ale lui Aug. Strindberg&#8221;. Surprinz\u0103tor de negativ se arat\u0103 nonconformistul Beldie, care avea deschidere spre modernism, fa\u021b\u0103 de Adrian Maniu, \u00een care mul\u021bi au fost dispu\u0219i s\u0103 identifice, pe bun\u0103 dreptate, \u201ecopilul teribil&#8221; al literaturii rom\u00e2ne, \u201ezburd\u00e2nd de capul lui \u0219i d\u00e2nd cu tifla formulelor de art\u0103 oficial\u0103 \u0219i academic\u0103&#8221;, \u00een figura celui ce scria pe atunci \u201eSalomeea&#8221; \u0219i \u201eBalada sp\u00e2nzuratului&#8221;, malignul memorialist vedea un \u201eindivid dubios cu bra\u021be lungi \u0219i moi at\u00e2rn\u00e2nd lene\u0219e \u00een jos, ca la un personaj tragicomic, care prime\u0219te palmele, din teatrul clasic de p\u0103pu\u0219i&#8221;. \u00eel acuz\u0103 apoi de oportunism (?!) pentru evolu\u021bia lui ulterioar\u0103 spre poezia tradi\u021bionalist\u0103, \u00een cadrul c\u0103reia, se \u0219tie, Adrian Maniu a devenit o personalitate. Oarecum contradictorii sunt opiniile lui C. Beldie despre Nae Ionescu, pe care-1 cunoscuse, de asemenea, la \u201eNoua Revist\u0103 Rom\u00e2n\u0103&#8221;, \u201epe atunci un \u021big\u0103nos de golan, levantin iste\u021b \u0219i ros de ambi\u021bii&#8221;, \u00een a c\u0103rui ascensiune social\u0103 femeile (suspuse \u0219i \u201eb\u0103tr\u00e2ne&#8221;) au jucat un rol determinant. Filosoful e c\u00e2nd st\u00e2lp de cafenele \u201eratat \u00eenainte de vreme&#8221;, c\u00e2nd \u201eomul tuturor \u00eemprumuturilor \u0219i improviza\u021biilor, c\u00e2nd compens\u00e2nd cu prisosin\u021b\u0103, ba chiar \u00eentrec\u00e2nd inteligen\u021bele noastre medii, ale celor de la \u00abgalerie\u00bb&#8221;. Mai fiecare propozi\u021bie con\u021bine un s\u00e2mbure de adev\u0103r, dar mai complex\u0103 \u0219i mai aproape de realitate pare a fi ultima. La o examinare c\u00e2t de c\u00e2t atent\u0103, constat\u0103m c\u0103 \u00een istoria literaturii rom\u00e2ne au intrat, la niveluri diferite, desigur, mai mul\u021bi dintre colaboratorii \u201eNoii Reviste Rom\u00e2ne&#8221; dec\u00e2t credea parcimoniosul C. Beldie.<br \/>\nTrec\u00e2nd la scriitorii de la \u201eIdeea european\u0103&#8221;, memorialistul e mai sumar, acord\u0103, \u00een mod exagerat, numeroase pagini lui Emanoil Bucu\u021ba, pe care-1 supraliciteaz\u0103 numindu-1 \u201eunul dintre cei mai de seam\u0103 poe\u021bi \u0219i prozatori ai no\u0219tri&#8221; \u0219i Corei Irineu, autoarea, pare-se talentat\u0103, a volumului \u201eScrisori b\u0103n\u0103\u021bene&#8221; (ce ar trebui recitit), iubit\u0103 \u00een tain\u0103 de poetul deja pomenit \u0219i ceva mai p\u0103m\u00e2nte\u0219te de infatigabilul Don Juan-secretar de redac\u021bie, care \u00ee\u0219i recunoa\u0219te vina de a fi \u00eempiedicat dragostea dintre \u201emuza gracil\u0103 \u0219i excelentissim\u0103 a \u00abIdeii europene\u00bb&#8221; \u0219i Emanoil Bucuta. Cora Irineu, \u00eenc\u0103 foarte t\u00e2n\u0103r\u0103, s-a sinucis, motivul suspectat fiind aceast\u0103 dezam\u0103gire sentimental\u0103. Printre colaboratorii de marc\u0103 ai \u201eIdeii europene&#8221; este semnalat \u0219i Nae Ionescu, de care tocmai am vorbit.<br \/>\n\u00een linii mult mai ap\u0103sate se deta\u0219eaz\u0103 autoportretul memorialistului, care \u00ee\u0219i aminte\u0219te c\u0103 l-a v\u0103zut \u00een copil\u0103rie pe Catulle Mendes, prietenul simboli\u0219tilor, \u201echel \u0219i burduh\u0103nos, ca un Silene&#8221;, venit s\u0103<br \/>\nconferen\u021bieze la Bucure\u0219ti, \u0219i pe frumoasa lui so\u021bie, fiic\u0103 a lui Th\u00e2ophile Gautier. Adolescentul de pe malurile D\u00e2mbovi\u021bei era un spirit boem antipatiz\u00e2nd profund \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura oficial\u0103, \u00eenclinat spre instruirea autodidact\u0103, prefer\u00e2nd lectura \u00een bibliotec\u0103, cercetarea anticarilor, frecventarea conferin\u021belor de la Ateneu, a expozi\u021biilor \u0219i concertelor. El are o foarte rea p\u0103rere despre \u0219coala rom\u00e2neasc\u0103 (chiar dup\u0103 reformele benefice ale lui Spiru Haret), \u00eenchistat\u0103 \u00een canoane uzate, formalist\u0103, insuficient\u0103, profesorii, \u201eni\u0219te func\u021bionari lene\u0219i, care-\u0219i meritau batjocura elevilor&#8221;, ar fi fost \u201eimbecili, ignari, rutinari&#8221;, lipsi\u021bi de orizont, inclus aici, din p\u0103cate, \u0219i Sabba \u0218tef\u0103nescu, apreciat, cum \u0219tim, printre al\u021bii, de Gala Galaction. Exager\u00e2nd uneori \u00een diatribele lui \u201eantiintelectualiste&#8221;, C. Beldie critic\u0103, de fapt, falsa cultur\u0103, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul abstract, rupt de via\u021b\u0103, conven\u021bional, pr\u0103fuit, cantonat \u00een epoca clasic\u0103, osificat\u0103 prin uzur\u0103, ignor\u00e2ndu-i complet pe moderni (Baudelaire, Jules Laforgue, Mallarme), de care, probabil, belferii cei mai anchiloza\u021bi nici nu auziser\u0103. Aceea\u0219i observa\u021bie o face \u0219i Paul Zarifopol. S\u0103 mai amintesc versul bacovian, care b\u0103tea \u0219i el \u00eentr-acolo: &#8222;Liceu, cimitir al tinere\u021bii mele&#8221;&#8230;? Foarte dur, p\u00e2n\u0103 la negativism, este memorialistul \u0219i cu armata, unde \u00eent\u00e2lne\u0219te numai ofi\u021beri incapabili, v\u00e2r\u00e2\u021bi \u00een afaceri dubioase (\u201ePatriotismul de portofel&#8221;) sau monumente ale mediocrit\u0103\u021bii birocratice, (un general este numit \u201eprim furier al armatei rom\u00e2ne&#8221;).<br \/>\nConstantin Beldie se autocaracterizeaz\u0103 c\u00e2nd ca fire libertin\u0103 (\u201elibertin sentimental&#8221;), c\u00e2nd ca \u201emoralist f\u0103r\u0103 moralitate&#8221;. Din relatarea multelor experien\u021be erotice, \u00een\u021belegem c\u0103 era un senzual, ca s\u0103 nu spun un priapic, aflat \u00een rut cvasipermanent, compl\u0103c\u00e2ndu-se, c\u00e2t \u00eei \u00eeng\u0103duia timpul, \u00een compania lasciv\u0103 a femeilor de toat\u0103 m\u00e2na, amante \u201estabile&#8221; \u0219i ocazionale bacante. Sexualismul s\u0103u (desprins parc\u0103 din filmele care ne invadeaz\u0103 non-stop ecranul televizoarelor) nu ocole\u0219te viciile, alunec\u00e2nd repede \u00een vulgaritate. Scenele lubrice, c\u00e2teodat\u0103 scabroase, abund\u0103. Memorialistul av\u00e2nd ca una din marile lui dominante obsesia sexual\u0103, scrie un fel de \u201eArs amandi&#8221;, \u00een care dizerteaz\u0103 despre tipul seduc\u0103torului \u0219i strategia seducerii, despre psihologia \u0219i mai ales fiziologia amorului, exhib\u00e2ndu-\u0219i mereu (cam penibil) succesele erotice. Parafraz\u00e2ndu-1, ne pare mai mult \u201elibertin&#8221; dec\u00e2t \u201esentimental&#8221;. Dar aceasta nu este singura component\u0103 a personalit\u0103\u021bii sale. Senzualul Beldie se relev\u0103 \u00een acela\u0219i timp ca un gurmand \u0219i ca un ceea ce numesc francezii \u201egourmet&#8221;, o \u201efire pofticioas\u0103&#8221;, cu \u201e\u00eensu\u0219iri de admirabil \u201ema\u00eetre d&#8217;hotel&#8221;, cum se autodefine\u0219te \u00een alt\u0103 parte. El era dedat la trai bun \u0219i \u00eembel\u0219ugat, l\u0103s\u00e2ndu-i gura ap\u0103 c\u00e2nd vorbe\u0219te despre \u201esaramura de caras, cu m\u0103m\u0103ligu\u021b\u0103 cald\u0103 \u0219i vin de c\u00e2mp sprinten la b\u0103ut&#8221;, despre \u201eplachiile de crap, iepuri a la greque \u0219i poale-n br\u00e2u moldovene\u0219ti&#8221;, despre \u201ep\u0103str\u0103murile de capr\u0103, dar mai ales de oaie \u0219i ghiudemurile pentru a\u021b\u00e2\u021bat pofta de b\u0103utur\u0103&#8221;.<br \/>\nC. Beldie este o spef\u00e2 de Gargantua, cu un apetit insa\u021biabil, dar \u0219i un rafinat al gastronomiei, alc\u0103tuind o veritabil\u0103 enciclopedie culinar\u0103. El cunoa\u0219te \u00centreg dichisul preg\u0103tirii bucatelor, de la ciorbe \u0219i fripturi la felurimea de pe\u0219te \u0219i dulciuri, toate stropite cu vinul potrivit. Nu mai lipsesc dec\u00e2t l\u0103utarii \u0219i memorialistul nostru, capt\u00e2nd ecouri din \u201eCraii de Curtea Veche , ajunge s\u0103 scrie o poezie a iubirii senzuale, agrementat\u0103 gastronomic \u0219i acompaniat\u0103 \u00een surdin\u0103 de vioar\u0103. Libertinul e un petrec\u0103re\u021b, cu gustul pitorescului oriental<br \/>\nDar o asemenea via\u021b\u0103 de huzur, \u201elene\u0219\u0103&#8230; lesnicioas\u0103 pentru toat\u0103 lumea&#8221;, nu era posibil\u0103 dec\u00e2t \u00een Bucure\u0219tiul patriarhal de la 1900, \u00een mahalale (cartiere ca Brezoianu \u0219i Gorgonul), \u00een care se n\u0103scuse publicistul. Acolo tr\u0103ia o popula\u021bie multina\u021bional\u0103 de \u201ec\u00e2rciumari albanezi, brutari \u0219i b\u0103cani greci, meseria\u0219i nem\u021bi, unguri \u0219i evrei, b\u0103rbieri \u021bigani, func\u021bionari, militari \u0219i prostituate de <na\u021bie autohton\u0103>&#8222;. Copilul \u0219i mai apoi t\u00e2n\u0103rul cu lavalier\u0103 au mai apucat ultimii \u201emuscali cu cauciuc&#8221; din Pia\u021ba Teatrului National, ultimul tramvai cu cai \u0219i ultimii sacagii. Vehiculul spectaculos al epocii, folosit \u0219i de Al. Macedonski, era velocipedul, cel cu roata din fa\u021b\u0103 enorm\u0103. Apoi, treptat, secretarul de redac\u021bie a v\u0103zut primul tramvai electric, primul automobil, a fost contemporanul primului zbor cu avionul (Bleriot, Aurel Vlaicu), a ascultat primele emisiuni radiofonice. Tabloul de epoc\u0103 al Bucure\u0219tiului.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nLA ANIVERSAR\u0102<\/strong><\/p>\n<p><strong>EMILIAN MARCU<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/marcu-e1681149855227.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-1\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/marcu-e1681149855227.jpg\" alt=\"\" width=\"402\" height=\"350\" class=\"alignnone size-full wp-image-20830 lazyload\" data-srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/marcu-e1681149855227.jpg 402w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/marcu-e1681149855227-300x261.jpg 300w\" data-sizes=\"(max-width: 402px) 100vw, 402px\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 402px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 402\/350;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/marcu-e1681149855227.jpg\" alt=\"\" width=\"402\" height=\"350\" class=\"alignnone size-full wp-image-20830\" srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/marcu-e1681149855227.jpg 402w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/marcu-e1681149855227-300x261.jpg 300w\" sizes=\"(max-width: 402px) 100vw, 402px\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p>Pe Emilian Marcu \u00eel urm\u0103resc cu fervoare \u0219i cu Interes ne\u00eempu\u021binat de mult\u0103 vreme. Primele dou\u0103 volume ale fabulosului s\u0103u roman \u201eSuburbii municipale&#8221; (Editura Augusta, Timi\u0219oara, 2005- 2007) m-au convins c\u0103 autorul poate optimiza cu<br \/>\ne desenat cu acela\u0219i condei al scriitorului senzual: \u201ehalele, b\u0103c\u0103niile, br\u00e2nz\u0103riile, \u00abbirturile na\u021bionale\u00bb &#8211; m\u00e2ndriile acestui ora\u0219 de bonvivan\u021bi cu pipote s\u0103n\u0103toase&#8221;. Un bon vi v\u00e2nt este \u0219i Constantin Beldie, care, al\u0103turi de \u201eeternul feminin&#8221; (chiar \u0219i din cartierele deocheate) surprinde poezia zalhanalei, a c\u00e2rciurnelor (inclusiv \u201eliterare&#8221;). Identific\u0103m aici, ca \u0219i \u00een apetisantele lui expozeuri gastronomice, paginile unui prozator inspirat, constituind, estetic vorbind, partea cea mai rezistent\u0103 a c\u0103r\u021bii. \u201eAntiintelectualistul&#8221; declarat era, de fapt, un erudit, foarte bun cunosc\u0103tor de umanioare, care abuzeaz\u0103 cit\u00e2nd prea adesea nume celebre. Din p\u0103cate, comentariile lui se dilat\u0103 uneori p\u00e2n\u0103 la a-\u0219i pierde caracterul memorialistic \u0219i a da senza\u021bia c\u0103 autorul bate apa \u00een piu\u0103. Dar istoria noastr\u0103 literar\u0103 c\u00e2\u0219tig\u0103 informa\u021bii de pre\u021b despre cercul de colaboratori a dou\u0103 reviste nu lipsite de importan\u021b\u0103, ca \u201eNoua Revist\u0103 Rom\u00e2n\u0103&#8221; \u0219i \u201eIdeea european\u0103&#8221; (viitorul monograf ist va g\u0103si un amplu documentar despre Emanoil Bucu\u021ba), iar literatura \u00ee\u0219i \u00eembog\u0103\u021be\u0219te galeria de imagini plastice ale ale vechiului Bucure\u0219ti \u0219i tipologia libertinului, dominat ca \u00een c\u00e2ntecul nem\u021besc de \u201eWein, Weib und Gesang&#8221;. \u0218i mai ales de \u201eWeib&#8221;, anticip\u00e2nd \u00eentr-o bun\u0103 m\u0103sur\u0103 excesivul erotism contemporan, despuiat \u00een toate felurile, vai, \u0219i de boarea poeziei care-i conferea odinioar\u0103 tot farmecul.<br \/>\n(Din volumul \u201e\u00eentoarcere \u00een timp&#8221;, 2008) acelea\u0219i abilit\u0103\u021bi nesc\u0103zute mai multe partituri literare. N-a\u0219 zice c\u0103 scriitorul circul\u0103 prin ostroavele crea\u021biei lirice \u0219i narative ca printr-un sistem de vase comunicante, pentru c\u0103 le asum\u0103 pur \u0219i simplu aglutinat, \u00eentr-un exerci\u021biu narativ \u00een care poetul \u0219i prozatorul se conjug\u0103 \u0219i se complinesc reciproc, \u00eentr- o dedublare activ\u0103 \u0219i sporitoare de lucru bine pl\u0103smuit. Proza sa, am \u00een vedere cele trei volume ale romanului mai sus amintit , tr\u0103deaz\u0103 nu doar un fastuos constructor de pretexte narative, dar \u0219i un vis\u0103tor cu excelente abilit\u0103\u021bi lirice &#8211; am\u00e2ndou\u0103 ipostazele \u00eengem\u0103n\u00e2ndu-se firesc \u0219i ceremonios \u00een cadrele aceluia\u0219i exerci\u021biu scriitoricesc.<br \/>\nAl treilea volum al ciclului romanesc, subintitulat \u201eAducerea cenu\u0219ii la templu&#8221;, continu\u0103 evadarea \u00een fantastic din primele dou\u0103, autorul asum\u00e2ndu-\u0219i libertatea dispunerii narative at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u0219te regulile construc\u021biei epice, c\u00e2t \u0219i \u00een privin\u021ba fabuloasei desf\u0103\u0219ur\u0103ri a planurilor de ac\u021biune. Eliberat de orice constr\u00e2ngere autocrat\u0103, nu-i mai r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103-\u0219i pl\u0103smuiasc\u0103 singur materia romanesc\u0103, s\u0103-\u0219i asume o ipostaz\u0103 genezic\u0103 \u0219i s\u0103 ignore orice autoritate statornicit\u0103 \u00een tabu-uri sau r\u00e2nduieli prestabilite. E un exerci\u021biu trudnic \u0219i temerar, dar tocmai prin aceast\u0103 cutezan\u021b\u0103 liber asumat\u0103 autorul d\u0103 m\u0103sura aptitudinii sale scriitorice\u0219ti \u0219i capacit\u0103\u021bii sale de complinire a<\/p>\n<p>SPA\u021aII CULTURALE<br \/>\nnr, 6 \/ M-ptcinbric &#8211; octombrie 2009<br \/>\nrealului cu un con\u021binui imaginar, rezultat din propriile sale resurse subiective \u0219i din apriorismul sensibilit\u0103\u021bii, a\u0219a cum fusese prev\u0103zut de Kant cu coordonatele sale spa\u021bio-temporale. Se confirm\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 c\u0103 fantasticul nu se poate legitima dec\u00e2t din tulburarea planului spatio-temporal \u0219i a cadrului cronotopic (cronos-timp, topos-spa\u021biu).<br \/>\nAc\u021biunea celui de al treilea volum al romanului este populat\u0103 cu acelea\u0219i personaje fabuloase &#8211; Danauto \u0219i Batofix cu harabaua lor \u00eenc\u0103rcat\u0103 cu lum\u00e2n\u0103ri parfumate, Oswald Zaur Austriacul, devenit testamentar al C\u0103lug\u0103rului Beniamin la care ucenicise de c\u00e2te dou\u0103 ori \u0219apte ani de ascultare \u0219i supunere (p.144), Zoroastru, care putea citi g\u00e2ndurile nerostite, \u0219i, bine\u00een\u021beles, Primarul, simbol al puterii autocrate \u0219i B\u0103tr\u00e2nul Anticar, c\u0103rturarul, cel ce consimte s\u0103 dea seama de v\u0103lm\u0103\u0219agul vremilor printr-un jurnal labirintic, asemenea faptelor a\u0219ezate \u00een partitur\u0103 narativ\u0103. (Las filei de jurnal pl\u0103cerea&#8230;). Totul este nebulos \u0219i \u00eence\u021bo\u0219at, matlasat \u00eentr-o recuzit\u0103 medieval\u0103, cu personaje noptatice \u0219i excentrice, consum\u00e2ndu-se \u00een porniri tectonice, subterane \u0219i-n ac\u021biuni tainice, cu sensuri ascunse, misterioase.<br \/>\nPrimarul \u0219i B\u0103tr\u00e2nul Anticar se g\u0103sesc tot \u00een pozi\u021bii antitetice, dar acesta din urm\u0103 este acum orb, a trebuit s\u0103-\u0219i caute lecuirea pribegind pe la izvorul Phyeonului, \u201eunde patruzeci de zile \u0219i patruzeci de nop\u021bi se sp\u0103lase de c\u00e2te trei ori cu ap\u0103 sfin\u021bit\u0103 amestecat\u0103 cu plante pl\u0103cut mirositoare din arome de mastic, t\u0103m\u00e2ie aloes \u0219i multe altele, \u0219tiute doar de c\u0103lug\u0103rul care se ocupa de aceste \u00eemb\u0103ieri de dup\u0103 slujbele cu liturghii negre, lungi \u0219i obositoare, jertf\u0103 a trupului, dar mai ales a mor\u021bii, trecuse timpul \u00een zbor lene\u0219 la \u00eenceput, apoi vijelios ca o furtun\u0103 de var\u0103 peste el p\u00e2n\u0103 \u00eentunericul se dep\u0103rta \u0219i putu z\u0103ri, la \u00eenceput mai greoi apoi clar formele celor din jur \u0219i mai ales a c\u0103lug\u0103rului pitit parc\u0103 sub rasa de \u0219iac b\u0103tut \u00een piv\u0103 \u00een nu se \u0219tie ce atelier m\u0103runt sau poate unul m\u0103re\u021b&#8221;.<br \/>\nAtmosfera de Ev Mediu timpuriu confer\u0103 partiturii romane\u0219ti o anumit\u0103 savoare ce aminte\u0219te de romanele lui Umberto Eco, dar, fire\u0219te, folose\u0219te modalit\u0103\u021bi personale pentru a-\u0219i captiva cititorii.<br \/>\nExist\u0103 mai multe feluri de a complica ac\u021biunea unei nara\u021biuni. Cel mai adesea, pentru a conferi ac\u021biunii o anumit\u0103 complexitate, se recurge la tehnica anacolutului, la arborescen\u021ba planurilor, la deplasarea ac\u021biunii \u00een registre colaterale \u0219i la umplerea scenei cu alte fapte \u0219i personaje conexe, care \u00eentregesc substan\u021ba exerci\u021biului narativ. De la Dostoievski \u0219i Balzac p\u00e2n\u0103 la Rebreanu \u0219i Camil Petrescu, scriitorii au tot inventat formule \u0219i modalit\u0103\u021bi care s\u0103 justifice extensia epic\u0103 \u0219i-ndreptarea<br \/>\nfascicolului de lumin\u0103 pe alte chipuri, medii \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103ri atrase \u00een partitur\u0103.<br \/>\nEmilian Marcu are alt\u0103 tehnic\u0103 de a-\u0219i dimensiona con\u021binutul romanesc. Scriitorul r\u0103m\u00e2ne poet, cu o propensie metaforic\u0103 nereprimat\u0103, chiar atunci c\u00e2nd se traveste\u0219te \u00een \u021binut\u0103 de romancier. Toat\u0103 carna\u021bia romanului s\u0103u se deconteaz\u0103 dintr-o \u00eenl\u0103n\u021buire a str\u0103fulger\u0103rilor stilistice \u0219i a \u00eenc\u0103rc\u0103turilor simboliste, care se \u00eenstructureaz\u0103 \u00een materia registrului epic \u0219i determin\u0103 \u00eentreaga dezvoltare narativ\u0103. A sesizat bine Constantin Dram \u00een r\u00e2ndurile sale prefa\u021batorii: \u201eEmilian Marcu e creatorul unui adev\u0103rat festin de imagini&#8221;.<br \/>\nPretextul romanului \u201eAducerea cenu\u0219ii la templu&#8221; \u00eensumeaz\u0103 o \u00eentreit\u0103 participare &#8211; a cenu\u0219ii P\u0103rintelui Beniamin, a cenu\u0219ii Hristinei-fecioara \u0219i a cenu\u0219ii rezultat\u0103 din extirparea b\u0103rb\u0103\u021biei Primarului &#8211; opera\u021bie complicat\u0103 executat\u0103 de enigmaticul Mavrocosta \u00eentr-o noapte de S\u00e2nziene, \u00een somn, r\u0103spunz\u00e2nd astfel solicit\u0103rilor primei- Doamne (so\u021bia primarului), geloas\u0103 pe aventurile so\u021bului s\u0103u libertin.<br \/>\nCum spuneam, autorul opereaz\u0103 curent cu reprezent\u0103ri mitice \u0219i simbolice, dar acestea sunt \u021binute, parc\u0103 inten\u021bional, \u00eentr-o predictibilitate ce\u021boas\u0103 \u0219i provocatoare, urm\u00e2nd s\u0103 capete consisten\u021b\u0103, s\u0103 fie deslu\u0219ite \u0219i limpezite prin alte pretexte mitice \u0219i simbolice, pentru a c\u0103ror l\u0103murire se recurge la alte fabula\u021bii, astfel \u00eenc\u00e2t \u00eentreaga compozi\u021bie romanesc\u0103 se ecraneaz\u0103 \u00eentr-o \u00eenl\u0103n\u021buire de imagini \u0219i fantazieri sibilinice, \u00eencifrate \u0219i fluidice. Amintim, bun\u0103oar\u0103 de pustietoarea \u201eboal\u0103 a pietrelor&#8221;, care-a infestat suburbiile \u00eentr-o vreme &#8211; lepr\u0103 sp\u0103imoas\u0103, redat\u0103 de autor printr-un noian de arabescuri fabuloase, distribuite \u00eentr-un joc de artificii galvanice \u0219i nere\u021binute, de parc-ar vrea s\u0103 extrag\u0103 din urzeala lor toate vrai\u0219tile ab\u0103tute peste lume. \u201eApoi lepra pietrei se ridica temeinic l\u0103s\u00e2nd mormane de piei jupuite de pe ziduri, care deja \u00eencepuse s\u0103 se sub\u021bie ca pieile preg\u0103tite de Petru\u021bio Baroiani \u00een atelierul de sub munte, de s\u0103 prive\u0219ti prin ele stelele abia r\u0103s\u0103rind \u0219i trupurile bl\u00e2nde ale curvelor din suburbii, trupuri proasp\u0103t unse cu alifii sofisticate; s\u0103 prive\u0219ti amurgul din urbe prin ele, ca \u0219i cum te-ai fi uitat chiar prin luneta lui Comisiona, de\u0219i pe aceasta demult se depusese un strat gros de praf stelar de at\u00e2ta stat acolo \u00een chilia lui Zoroastru din spatele cabinetului Primarului&#8221; (p.208)<br \/>\nDe asta zic, romanul \u201eSuburbii municipale&#8221; consolideaz\u0103 pozi\u021bia lui Emilian Marcu de scriitor apreciat \u0219i bine a\u0219ezat \u00een peisajul literaturii noastre actuale.<br \/>\n(Ionel Necula &#8211; \u201eEmilian Marcu \u0219i fantasticul narativ&#8221;)<\/p>\n<p><strong><br \/>\nSuburbii municipale III<\/strong><br \/>\n(fragment)<\/p>\n<p>Mirosea a fulger \u0219i a past\u0103 sub\u021bire din limb\u0103 de broasc\u0103 \u021bestoas\u0103 (iart\u0103 cu aripi de liliac \u0219i cochilii de melc bine pisate \u00een pive de aram\u0103 cu b\u0103t\u0103toare mici ce abia \u00eenc\u0103peau \u00een m\u00e2inile lor fine parc\u0103 anume f\u0103cute pentru astfel de instrumente miraculoase.<br \/>\nChiroman\u021bii, astrologii, dar \u0219i gravorii de lucr\u0103ri fine, cum mai erau numi\u021bi, lucr\u0103ri care d\u0103deau at\u00e2ta via\u021b\u0103 unei iubiri de o clip\u0103, molatec\u0103 precum s\u00e2ngele unui domnitor dintr-o uitat\u0103 vasalitate, treb\u0103luiau f\u0103r\u0103 nici o pauz\u0103 m\u0103car, la \u00eentocmirea h\u0103r\u021bii astrologice a fiec\u0103rui invitat, doar, doar va descoperi Primarul care va fi cel care va supravie\u021bui acestui dezastru \u0219i pe care ar fi trebuit s\u0103-l aib\u0103 primul \u00een vedere. Le rula pe o parte \u0219i pe alta \u0219i le privea piezi\u0219, privire de pirat, s\u0103 descopere tainele unei lumi pe care o construiau cei pe care, cu at\u00e2ta trud\u0103 \u00eei adusese de prin risipitele lumi.<br \/>\nH\u0103r\u021bile, docile \u0219i parc\u0103 tem\u0103toare se l\u0103sau privite asemenea prostituatelor pe care Primarul, prin Decret strict, le pusese la p\u0103strare, parc\u0103 anume pentru a-\u0219i preg\u0103ti \u0219i mai ales a-\u0219i duce la bun sf\u00e2r\u0219it misteriosul plan.<br \/>\nFocul potolit \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a trupul alambicului \u0219i rostuia, cu o anume calmitate de egumen, esen\u021bele \u00eenainte de ultimul clocot; acela care le \u00eenvr\u0103jbea \u0219i le a\u0219eza \u00een tiparele r\u0103zbun\u0103rii \u0219i apoi se l\u0103sau m\u00e2ng\u00e2iate de m\u00e2inile Primarului dup\u0103 ce B\u0103tr\u00e2nul Anticar le a\u0219eza, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, \u00een flacoane mici, abia vizibile, ca ni\u0219te degete de fecioar\u0103 pe care \u00eenc\u0103 nu odihnise inel de logodn\u0103. St\u00e2rvul zilelor de var\u0103 se r\u0103zvr\u0103teau \u0219i a\u0219teptau, ciuciulite de ar\u0219i\u021b\u0103, s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 sorocul.<br \/>\nEra ora ceaiului de anason pe care B\u0103tr\u00e2nul Anticar \u00eel prepara, cu o anume ceremonie religioas\u0103 a descoperirii cifrului care \u00eemplinea t\u0103cerea unui seif din cine \u0219tie ce uitat\u0103 \u00eenc\u0103pere bizar\u0103. Misterele se aglomerau \u0219i se \u00eenf\u0103\u0219urau pe inima alambicului, care se perpelea t\u0103cut pe cele trei picioare din fier forjat, terminate cu c\u00e2te un cap de lup care \u021binea parc\u0103 globul p\u0103m\u00e2ntesc sub vraja lor.<br \/>\nEra ora ceaiului de anason c\u00e2nd Primarul r\u0103sfoia h\u0103r\u021bile aduse, suluri-suluri, de astrologii, de chiroman\u021bii, de gravorii de lucr\u0103ri fine, dar \u0219i de gematricieni, oamenii acelei \u0219tiin\u021be at\u00e2t de rare prin \u00eemprejurimi, dar \u0219i h\u0103t mai departe, care deja se pitulaser\u0103 prin c\u00e2te un ungher a\u0219tept\u00e2nd cu inima la gur\u0103 verdictul final. Grimasele Primarului \u00eei f\u0103ceau s\u0103 se \u00eencrunte \u0219i ei odat\u0103 cu el, parc\u0103 imit\u00e2ndu-1 \u00een oglind\u0103, tr\u0103ind al\u0103turi de el emo\u021bia g\u0103sirii a celui at\u00e2t de a\u0219teptat. O anume vraj\u0103 aproape mistic\u0103 \u00eei \u00eenconjura \u0219i pe ei, \u0219i pe Primar, o anume vraj\u0103 \u0219i o anume ner\u0103bdare. G\u00e2ndurile lor zburau spre alte z\u0103ri \u0219i spre alte \u00eempliniri, Le rula pe de o parte \u0219i pe alta, le desf\u0103\u0219ura pe birou \u0219i apoi iar le rula, ca \u0219i cum s-ar putea schimba destinul prins acolo cu at\u00e2ta migal\u0103.<br \/>\n\u201eNici un prieten s\u0103 nu te \u00eentreac\u0103 \u00een bun\u0103tate da&#8230;&#8221; \u0219i aici urm\u0103 o pauz\u0103 ce dovedea un aer \u0219i profetic, dar<br \/>\n\u0219i amenin\u021b\u0103tor din partea B\u0103tr\u00e2nului Anticar, \u201e&#8230;\u0219i nici un du\u0219man de \u0103l t\u0103u s\u0103 nu te \u00eentreac\u0103 \u00een r\u0103utate&#8221;<br \/>\nCuvintele acelea cu un u\u0219or iz profetic, dar \u0219i cu unul de o continu\u0103 veghe \u0219i de amenin\u021bare \u00eel urm\u0103rir\u0103 mult timp pe Primar, mai ales \u00een perioada c\u00e2t, cu o anume meticulozitate, destul de bine studiat\u0103, tot derula h\u0103r\u021bile chiroman\u021bilor, ale astrologilor, dar aten\u021bia \u00eei era mai mult a\u021bintit\u0103 spre semnele, destul de discrete, ale gematricienilor, Ia decodarea numerelor de esen\u021b\u0103 biblic\u0103, o cabal\u0103 str\u0103veche, in care el credea at\u00e2t de mult, pentru c\u0103 el \u0219tia c\u0103 descifrarea numerelor \u0219i a cuvintelor reprezint\u0103 pragul de sus al cunoa\u0219terii umane, locul acela pur \u00een care omul nu se mai poate eschiva, nu mai poate mima puritatea \u00een\u021belesurilor \u0219i a sensurilor.<br \/>\n\u201eC\u00e2nd omul ascult\u0103 o muzic\u0103, el nu cunoa\u0219te portativul, care de fapt nici nu-l intereseaz\u0103, dac\u0103 ceea ce ascult\u0103 \u00eei ajunge Ia suflet. A\u0219a \u0219i cu gematria, aceasta \u0219tiin\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 o logic\u0103 aparent\u0103, pe care doar pu\u021bini, foarte pu\u021bini \u0219tiau s\u0103 o manevreze \u0219i s\u0103-i deschid\u0103 fereastra sufletului din care puteau \u00eentocmi adev\u0103rata hart\u0103 a spiritului&#8221;, rosti el, f\u0103c\u00e2ndu-i pe consilierii locali chiar s\u0103 cread\u0103 spusele Iui.<br \/>\nPrimarul desf\u0103cea fiecare hart\u0103 \u00een parte acolo sub m\u0103linul \u00een floare, o studia cu mare aten\u021bie \u0219i \u00ee\u0219i trecea pe fi\u0219ele lui particulare ni\u0219te semne doar de el \u00een\u021belese, doar de el pricepute. Fiecare hart\u0103 era a\u0219ezat\u0103 apoi intr-un raft \u00eentr-o anume ordine misterioas\u0103. Din una dintre h\u0103r\u021bi, Primarul nu-\u0219i putu da seama de cine a fost \u00eentocmit\u0103, descoperi cum c\u0103 \u0219i cuvintele \u0219i cifrele \u0219i muzica sunt energie, o energie care dinamizeaz\u0103 pe fiecare \u00een parte ca \u0219i cum ar fi un arc bine \u00eencordat. Apoi, \u0219i asta chiar \u00eel intrig\u0103 de-a dreptul, citi cum c\u0103, mai ales cuvintele au mereu mirosul a ceea ce identific\u0103, p\u0103str\u00e2nd o fidelitate maxim\u0103 \u00een aceast\u0103 proprietate. H\u0103r\u021bile imense, complicate pentru cine nu avea prea mult habar, prezentau pentru fiecare dintre musafirii Primarului c\u00e2te o lume grea de semne \u0219i de mistere, lume pe care acum o st\u0103p\u00e2nea at\u00e2t de bine \u0219i care era ca o arm\u0103 \u00een m\u00e2na lui. Nici Zoroastru \u0219i nici B\u0103tr\u00e2nul Anticar nu \u00een\u021belegeau nimic din str\u0103dania acestuia. Oswald Zaur Austriacul, de\u0219i cuno\u0219tea multe din tertipurile cu care se \u00eenconjurase Primarul, devenise piatr\u0103 de morm\u00e2nt, rece \u0219i t\u0103cut\u0103. Ar fi \u00eensemnat, din partea lui, o mare gre\u0219eal\u0103 s\u0103 spun\u0103 sau s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 m\u0103car un singur cuv\u00e2nt. Pe Prima Doamn\u0103 nici c\u0103 o interesa a\u0219a ceva. Acestea toate i se p\u0103reau treburi mult prea greoaie, mult prea dure pentru preocup\u0103rile ei. Numai g\u00e2ndul la cenu\u0219a pe care, cu at\u00e2ta pricepere \u0219i r\u0103bdare o preparase Mavrocos\u021ba, dup\u0103 acea opera\u021bie, aproape imposibil\u0103, \u00eei. mai d\u0103dea unele frisoane \u0219i mirosul de parfum str\u0103in, parfum pe care abia mult mai t\u00e2rziu \u00eel descoperi ca fiind chiar al ei- Eroarea \u00eei apar\u021binea, de\u0219i ea se f\u0103cea a nu avea nimic \u00een comun cu toate acestea.<br \/>\n\u201eLa o adic\u0103&#8230;&#8221; dar g\u00e2ndul i se \u00eempotmoli undeva in t\u00e2mpla cerului ca un cui \u00eenro\u0219it, c\u00e2t mai departe de Primar, de parc\u0103 nici nu ar fi fost vorba despre el.<br \/>\n\u201eLa o adic\u0103&#8230;&#8221; \u0219i v\u00e2ntul de nord lu\u0103 literele g\u00e2ndului \u0219i le risipi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>FAPTE CULTURALE Comunicat de pres\u0103 Premiile Festivalului-Concurs Interna\u021bional de Poezie \u201eAvangarda XXII&#8221; edi\u021bia a IX -a Bac\u0103u, 18 -19 septembrie<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22319"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22319"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22319\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22320,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22319\/revisions\/22320"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22319"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22319"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22319"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}