{"id":22249,"date":"2023-12-13T18:18:59","date_gmt":"2023-12-13T15:18:59","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22249"},"modified":"2023-12-14T18:45:34","modified_gmt":"2023-12-14T15:45:34","slug":"spatii-culturale-nr-91-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22249","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 91 (10)"},"content":{"rendered":"

Ion NICOLESCU<\/strong><\/p>\n

Am adus de ieri un brad acas\u0103<\/strong><\/p>\n

Mi s-a spus din nou s\u0103 fiu cuminte
\nvai de mine iar\u0103\u0219i sunt copil
\nde Cr\u0103ciun prin lacrima-mi fierbinte
\nvoi privi icoana ta umil
\nDoamne Sf\u00e2nt din nou ce te vei na\u0219te
\nca s\u0103 urci pe cruce pentru to\u021bi
\ns\u0103 \u00eenvii \u00een fiecare Pa\u0219te
\nspre-a le da lumin\u0103 c\u00e2t\u0103 po\u021bi
\nam adus de ieri un brad acas\u0103
\nfrigu-n case iar s-a a\u0219ternut
\ndorm cei mul\u021bi vis\u00e2nd o zi frumoas\u0103
\nporcii-\u0219i simt cu\u021bitele la g\u00e2t
\nunii sunt cre\u0219tini \u0219i al\u021bii nu-s
\nsemnul crucii \u00eei deosebe\u0219te
\nde Cr\u0103ciun e undeva pe sus
\n\u0219i-n spre omenire-ncet porne\u0219te
\n\u0219efi de stat \u0219i g\u00e2zi \u0219i mahalale
\ngangsteri curvi\u0219tine \u0219i guverne
\ns-or sili o clip\u0103 s\u0103 se scoale
\niar din golul umbrei lor eterne
\nte-or privi din nou copil\u0103re\u0219te
\ncei ce-au fost \u0219i-au a\u0219teptat \u00een dar
\nvia\u021ba lor \u0219i visul lor fire\u0219te
\nc\u00e2nd spre slav\u0103 c\u00e2nd spre \u00een zadar
\ncine-i vinovat \u0219i cine nu e
\nal\u021bii dec\u00e2t voi gre\u0219esc mereu
\nal\u021bii l-au b\u0103tut mereu \u00een cuie
\nal\u021bii dec\u00e2t voi \u0219i Dumnezeu
\ntrebuie la nesf\u00e2r\u0219it s\u0103 ierte
\norice fapt\u0103 orice g\u00e2nd murdar
\ntrebuie mereu lozinci de\u0219erte
\n\u0219i minciuni scuipate-n calendar
\ntrebuie ca sfin\u021bii s\u0103 cer\u0219easc\u0103
\nmil\u0103 \u0219i poman\u0103 de la voi
\nnimeni nu mai vrea s\u0103 se tr\u0103iasc\u0103
\ndec\u00e2t \u00een teroare \u0219i gunoi
\nm\u0103 amenin\u021bi javr\u0103 \u0219i pe mine
\nne amenin\u021bi javr\u0103 de Cr\u0103ciun
\nc\u00e2nd tot omu-a\u0219teapt\u0103 o minune
\nai venit din nou din v\u0103g\u0103uni
\ns\u0103 ne sperii p\u00e2inea de pe mas\u0103
\ns\u0103 ne sperii un pahar de vin
\nam adus de ieri un brad acas\u0103
\nprintr-o-ntreag\u0103 lume de cre\u0219tini
\niar tu-mi ceri s\u0103 stau \u0219i mai cuminte
\nc-a\u0219 putea s\u0103 fiu de voi ucis
\ndar pentru asemenea cuvinte
\nalbie de porci v\u0103 fac de r\u00e2s
\ns\u0103 m\u0103 \u021bin\u0103 minte nen\u0103scu\u021bii
\n\u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd cu mine alfabetul
\ntoate sunt la timpul lor recru\u021bii
\nau plecat a aranjat poetul
\nia privi\u021bi spre grajd cu lumea-n m\u00e2n\u0103
\niar se na\u0219te s-a n\u0103scut Isus
\nochii lui iar nasc lumin\u0103 lin\u0103
\n\u0219i \u00een r\u0103s\u0103rit \u0219i \u00een apus
\ng\u00e2ndul bun te caut\u0103 \u00eentr-una
\nliber e\u0219ti pe el s\u0103 \u00eel alegi
\ndac\u0103 tu alegi \u00eens\u0103 minciuna
\nte a\u0219teapt\u0103 legi \u0219i f\u0103r-de-legi
\nde la Dumnezeu e absolut\u0103
\nlibertatea pentru fiecare
\npentru orice pat\u0103 \u0219i-orice cut\u0103
\nse pl\u0103te\u0219te omene\u0219te \u0219i te doare
\ncel ce-\u021bi spune cel ce te \u00eenva\u021b\u0103
\nnu \u00ee\u021bi este \u021bie servitor
\npentru drumul lui ales \u00een via\u021b\u0103
\nnu ai dreptul tu s\u0103 \u00eel omori
\nfiindc\u0103 altul este credincios
\nnu ai dreptul s\u0103-l ur\u0103\u0219ti de moarte
\nura ta nu e lucru frumos
\nura ta de lume te desparte
\nvede\u021bi voi istoria ne arat\u0103
\nc\u0103 exist\u0103 oameni buni \u0219i r\u0103i
\ncine n-a-ncercat m\u0103car odat\u0103
\ns\u0103-n\u021beleag\u0103 cine-s ochii s\u0103i
\ncine-s ceilal\u021bi ochii la vedere
\nce v\u0103d ei ce spun \u0219i ce nu spun
\ncine pl\u00e2nge cine nu mai cere
\ncine fur\u0103 cine ocrote\u0219te
\ncine vine ieftin la putere
\ncine poate doamne cre\u0219tine\u0219te
\ns\u0103 mai fac\u0103 drum spre Dumnezeu
\nnu acela \u00ee\u021bi va sta \u00een drum
\ndrumul t\u0103u e numai drumul t\u0103u
\ndar alege-l sincer \u0219i acum
\nam adus de ieri un brad acas\u0103
\npoate-i mare poate fi prea mic
\npentr-o lume sf\u00e2nt\u0103 luminoas\u0103
\n\u00eenc-o dat\u0103 bradul mi-l ridic
\ns\u0103 v-ajute Dumnezeu s\u0103 duce\u021bi
\nc\u00e2te-un brad \u00een fiecare an
\n\u0219i copiii vo\u0219tri s\u0103 nu-i pl\u00e2nge\u021bi
\nc-o s\u0103 fie tat\u0103l lor \u00een van
\nc-o s\u0103 fie tat\u0103l lor ucis
\nc-o s\u0103 fie tat\u0103l lor \u0219i gata
\nc\u00e2te-un brad \u00een fiecare an
\n\u0219i-n morm\u00e2nt s\u0103 nu mai pl\u00e2ng\u0103 tata
\nc-o s\u0103 fie fiul s\u0103u ucis<\/p>\n

(20,12.1995 Bucure\u0219ti)<\/p>\n

Not\u0103: Manuscrisul se afl\u0103 \u00een posesia lui Stan Brebenel. Ion Nicolescu a modificat titlul, t\u0103indu-l cu pixul pe cel ini\u021bial \u0219i l-a redenumit \u201eS\u0103 v\u0103 ajute\u201d.<\/p>\n


\nC\u0103r\u021bi prezentate de:<\/strong><\/em><\/p>\n

Petre ISACHI<\/strong>
\n\"\"

Imanen\u021ba plural\u0103 a genialit\u0103\u021bii\t sau 48 felii de via\u021b\u0103 ce configureaz\u0103 o elegie filosofic\u0103 a tr\u0103itului*<\/strong><\/p>\n

Motto:
\n\u201eEu am fost un fenomen din na\u0219tere…
\nsuperior oamenilor \u0219i simplu\u201d (Bacovia)<\/em><\/p>\n

\tMotto-ul prezentelor \u00eensemn\u0103ri critice deschide \u201eromanul-document\u201d Iorgu \u0219i-i tr\u0103deaz\u0103 din incipit, adev\u0103ratele inten\u021bii filosofice, estetico-poetico-poietice ale scriitorului, criticului \u0219i istoricului literar, Adrian JICU. \u00cen opinia mea, reconstituirea \u0219i restituirea vie\u021bii fenomenului \u201edin na\u0219tere\u201d \u2013 original transfigurat\u0103 via\u021ba \u0219i epoca \u201ea\u0219a cum au fost\u201d, \u00een cele 48 de poeme epico-lirico-dramatice, simultan, tragico-comico-absurde, inconfundabile nu doar prin substan\u021b\u0103, problematic\u0103, ci \u0219i prin poetica atmosferei, poezia \u0219i nonpoezia existen\u021bei \u2013 George Bacovia\/ Iorgu\u021b, Iorgu, cum \u00eei spunea cu voin\u021b\u0103 feminin\u0103, Zoe (evocat\u0103 cromatico-muzical \u00een capitolul 35 al scriiturii) este o reu\u0219it\u0103 romanesc\u0103 de excep\u021bie. \u00cen ceea ce prive\u0219te \u201edrumul f\u0103r\u0103 \u00eentoarcere\u201d al Mamei poetului \u2013 fiindc\u0103 tot am pomenit-o – citim o autentic\u0103 \u0219i original\u0103 elegie filosofic\u0103, pe tema fugit tempus \u0219i ascult\u0103m un requiem bach-ian, care ne reconfirm\u0103 opinia lui Fr. Nietzsche c\u0103 \u201efiecare \u00ee\u0219i este sie\u0219i cel mai \u00eendep\u0103rtat\u201d \u0219i c\u0103, \u00een esen\u021ba-i, via\u021ba nu ne apar\u021bine.
\nM-am convins – \u0219tiam \u0219i de la Ion Creang\u0103 – c\u0103 a structura narativo-descriptiv o biografie, aparent insignifiant\u0103, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 poetizezi miracolul unei vie\u021bi tr\u0103ite sub fatalitatea z\u0103d\u0103rniciei \u0219i, simultan, s\u0103 reveli spiritul poetului (asta face criticul Adrian Jicu) ce-\u0219i asum\u0103 \u201eliteratura provinciei, a inadapta\u021bilor \u0219i \u00eenvin\u0219ilor\u201d(Paul Cernat), pe care o sublimeaz\u0103 estetico-poietic, original, credem noi, \u00een bacovianism. Nu \u0219tiu ce s\u0103 citez, pentru a v\u0103 convinge de talentul indiscutabil, atipic al criticului de la revista Ateneu, care, de fapt, ne ofer\u0103 \u00een mitografia personajului Iorgu, o monografie literar-artistic\u0103, a devenirii bacovianismului plutitor – stare de spirit inconfundabil\u0103 \u00een literatura rom\u00e2no-european\u0103, ce prefigureaz\u0103 un \u201esindrom apocaliptic\u201d (Ioan Popoiu) care b\u00e2ntuie cu insisten\u021b\u0103 sisific\u0103, prezentul imprevizibil. Voi cita un fragment \u00een pandant cu ingenioasa-i copert\u0103 a volumului, giacomettian intuit\u0103 \u2013 statuile \u00eei dictau celebrului sculptor, \u00een\u0103l\u021bimea acestora -, dar, \u00een esen\u021b\u0103, biblic-br\u00e2ncu\u0219ian\u0103, autor Angela Rotaru \u2013 Editura Humanitas:
\n\u201eM\u00e2inile astea de un vine\u021biu straniu, n-aveau s\u0103-l mai m\u00e2ng\u00e2ie niciodat\u0103. N-aveau s\u0103-i mai \u00eentind\u0103 farfuria cu p\u00e2rjoale moldovene\u0219ti sau cafeaua abia turnat\u0103 din ibricul cel ro\u0219u cu smal\u021bul s\u0103rit. \u0218i nici s\u0103-i mai a\u0219eze c\u0103ma\u0219a ori s\u0103-i netezeasc\u0103 p\u0103rul cam ciufulit, a\u0219a cum f\u0103ceau odinioar\u0103, c\u00e2nd era copil \u0219i se preg\u0103tea s\u0103 plece la \u0219coal\u0103. M\u00e2inile astea, lipsite de via\u021b\u0103, aveau s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een \u021b\u0103r\u00e2n\u0103… (…) Acuma pleca pe drumul f\u0103r\u0103 de \u00eentoarcere, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 doar c\u00e2teva fotografii \u0219i tabloul f\u0103cut de M. Schulhoff, artist ambulant. O convinsese cu mostrele pe care le ar\u0103ta trec\u0103torilor. Iar ea st\u0103ruise pe l\u00e2ng\u0103 Dimitrie, care cedase rug\u0103min\u021bilor ei. \u00ce\u0219i f\u0103cuse \u0219i el unul, dac\u0103 tot se ivise ocazia. Cehul \u00eei chinuise ore \u00eentregi, cer\u00e2ndu-le s\u0103 stea nemi\u0219ca\u021bi \u0219i le luase o mic\u0103 avere. Dar le d\u0103duse \u00een schimb, o via\u021b\u0103 nou\u0103, din pu\u021bine culori, pe care n-o puteau \u00een\u021belege pe de-a-ntregul. Se minunau de ei \u00een\u0219i\u0219i, ca \u0219i cum ar fi fost al\u021bii…\u201d (35).
\n\u00cen realitate, tot timpul ne descoperim \u201eal\u021bii\u201d \u0219i ne minun\u0103m de noi \u00een\u0219ine… Sub cele 48 de parabole narate \u0219i poetizate bacovian, dup\u0103 necesit\u0103\u021bi compozi\u021bionale romane\u0219ti, de directorul Bibliotecii Jude\u021bene \u201eC. Sturdza\u201d \u2013 personal \u00eei doresc voin\u021ba, personalitatea \u0219i celebritatea bibliocratului Borges, aproape o via\u021b\u0103, director al faimoasei Bibliotecii din capitala Argentinei, Buenos Aires \u2013 se ascund tot at\u00e2tea particularit\u0103\u021bi ale geniului, mai corect spus, imanen\u021be ale genialit\u0103\u021bii latente sau \u00een ac\u021biune. Cu alte cuvinte, scriitorul Adrian Jicu caut\u0103 cu acribia filologului, \u00eentru fenomenul Bacovia – \u201epersonaj al propriei Opere\u201d, cum \u00eel figura undeva, Constantin C\u0103lin, mentorul autorului -, atributele prin ceea ce a fost, este \u0219i va fi acesta, \u201esuperior oamenilor \u0219i simplu\u201d, adic\u0103 personalitatea geniului care a avut \u00eenc\u0103 din adolescen\u021b\u0103, con\u0219tiin\u021ba\/ intui\u021bia real\u0103 a propriei valori. \u00cen opinia mea, talentatul \u0219i perseverentul scriitor Adrian Jicu a scris romanul-parabol\u0103, Iorgu, tocmai pentru a revela subtextual, o posibil\u0103 \u0219i stranie teorie a geniului, care pleac\u0103 – \u0219tie toat\u0103 lumea \u2013 de la ideea multimilenar\u0103, c\u0103 orice tip de educa\u021bie \u00eencepe cu supunerea. Ar\u0103ta\u021bi-mi, v\u0103 rog, un geniu al umanit\u0103\u021bii – \u201em\u00e2ntuitor de tirania clipei\u201d \u0219i \u201ec\u0103l\u0103uzitor pentru toate timpurile\u201d. Ce geniu s-a supus de bun\u0103 voie \u0219i nesilit de nimeni, patului procustian al tiraniei sistemice, care nu \u0219i-a impus sie\u0219i \u0219i celorlal\u021bi\/ lumii, sub o perpetu\u0103 condi\u021bionare nihilist\u0103, propria-i voin\u021b\u0103\/ personalitate estetico-filosofic\u0103. \u201eLumea ca voin\u021b\u0103 \u0219i reprezentare\u201d apar\u021bine, \u00een primul r\u00e2nd, geniilor, inadap\u021ba\u021bii prin excelen\u021b\u0103, ce au un acut sentiment al agoniei, al sf\u00e2r\u0219itului continuu, al unei existen\u021be tr\u0103ite \u201esub un cer de plumb\u201d (I.Popoiu).
\n\tPrin urmare, citim \u00een (pseudo)docufic\u021biunea Iorgu, despre un miracol Bacovia, care a ap\u0103rut pe nea\u0219teptate, \u00eentr-un timp \u0219i un spa\u021biu al unui Bac\u0103u mitic, care a existat \u00een fenomenal, \u00eenc\u00e2t poetul \u00ee\u0219i are cu adev\u0103rat sensul existen\u021bial, \u00een atmosfera metafizic\u0103 de dincolo de bine \u0219i de r\u0103u, deasupra necesit\u0103\u021bilor cotidianului sau, cum ar fi spus Fr. N., \u00eentr-un \u201espa\u021biu eteric luminat al contempla\u021biei libere de subiect.\u201d Doar liber \u201ede subiect\u201d po\u021bi fi tu \u00eensu\u021bi \u2013 original, aparent desprins total de paradigmele poetice anterioare, de presiunea realit\u0103\u021bii indiferente la c\u0103derea fatal\u0103 \u00een tragic\/ istorie. C\u0103derea \u00een contempla\u021bia liber\u0103 \u201ede subiect\u201d i-a oferit poetului Bacovia, posibilitatea s\u0103 poetizeze pustiul existen\u021bial, s\u0103 vad\u0103 disolu\u021bia, melancolia \u0219i condi\u021bia tragico-absurd\u0103 a lumii. Este prima \u0219i cea mai important\u0103 particularitate a geniului bacovian, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 la o esen\u021b\u0103 metafizic\u0103, nu poate fi validat\u0103 dec\u00e2t o func\u021bie metafizic\u0103.
\nFeciorul cel mai mare al lui Dimitrie, cel ce i-a provocat \u201edezam\u0103gire dup\u0103 dezam\u0103gire \u0219i necaz dup\u0103 necaz\u201d, \u00een esen\u021b\u0103 – un solitar \u0219i liber \u00een spirit, prieten de o via\u021b\u0103 cu cele mai perseverente boli (paludism, grip\u0103, blenoragie, crize de nervi, amenin\u021b\u0103ri cioraniene cu sinuciderea, eczeme nevindecabile \u0219i dipsomanie, toate orchestrate de un sublim grano de salis – este \u00eens\u0103 binecuv\u00e2ntat de soart\u0103, cu un genial sentiment artistic, mascat sub o tripl\u0103 determinare: \u00een primul r\u00e2nd cea a interoga\u021biei, probabil ca efect al mir\u0103rii filosofice, care poten\u021beaz\u0103 duplicitatea intelectualului\/ existen\u021bei \u0219i a adev\u0103rurilor mo\u0219tenite, dar \u0219i a celor diurne, \u00eentr-un al doilea r\u00e2nd, irealul, inexplicabilul \u0219i inefabilul instinct artistic, ce devine condi\u021bie de transgresare a banalului, a trivialului, cotidianului, istoriei, mitologiei, \u00een spre valorile de suport ale categoriilor estetice, ce guverneaz\u0103 poezia, muzica, pictura, desenul, coregrafia \u2013 comic, umor, sublim, trivial, tragic, absurd, ur\u00e2t \u0219i, \u00een sf\u00e2r\u0219it, starea de disconfort\/ \u00eenstr\u0103inare (\u201e\u00eemi sunt str\u0103in mie \u00eensumi\u201d, Cioran) ce decurge din filosofia existen\u021bialismul francez \u0219i a (neo)marxismului \u00een expansiune.
\nNu aparent \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, mi se pare revelat\u0103 \u00een scriitur\u0103, mitografia poetului Bacovia, \u00een raport cu spiritul culturii autohtone\/ europene, de\u0219i \u201er\u0103d\u0103cina oric\u0103rei culturi autentice\u201d \u0219i, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 mitul ei creator, se \u00eenal\u021b\u0103 \u201epe nostalgia oamenilor de a rena\u0219te ca sfin\u021bi \u0219i ca genii\u201d, ambii v\u0103zu\u021bi ca valori complementare, ca trepte spre \u00eemplinirea ultim\u0103 \u0219i cvasidefinitiv\u0103 a omului prin cultur\u0103. Nostalgia poetului de a rena\u0219te Altul dec\u00e2t Eminescu, Macedonski etc. este vizibil\u0103.
\nExisten\u021ba geniului de tip bacovian (alta este metafizica celui de tip eminescian, br\u00e2ncu\u0219ian, cioranian etc.) deschide \u0219i \u00eenchide, \u00een fapt, cercul culturii postbelice. De ce? Pentru c\u0103 o cultur\u0103, \u00een sensul deplin al termenului, nu poate fiin\u021ba dec\u00e2t prin lucrarea geniului, \u00eenc\u00e2t na\u0219terea acestuia se cuvine privit\u0103 ca scop, ca finalitate major\u0103 a oric\u0103rei culturi. Intervine \u00een metafizica lui Bacovia, o exterioritate \u2013 balzaciano-rebrenian revelat\u0103 de Adrian Jicu \u2013 care-i dicteaz\u0103 genialit\u0103\u021bii bacoviene, cum s\u0103 conlucreze la realizarea unui ideal estetic, pe care nu-l domin\u0103 \u00een \u00eentregul s\u0103u. Drumul geniului bacovian configurat de Adrian Jicu \u00een docufic\u021biunea Iorgu, nu ofer\u0103 un model al creativit\u0103\u021bii, geniile creeaz\u0103 \u00een serii discipoli sau epigoni, ci, mai cur\u00e2nd, un model comportamental al omului predestinat s\u0103 fie tr\u0103it de soart\u0103, al scriitorului de excep\u021bie ne\u00een\u021beles \u0219i subestimat de contemporani \u0219i urma\u0219i. Ceea ce blocheaz\u0103 ideea de model pentru lucrarea geniului, este \u00een acela\u0219i timp semnul definitiv al absolutei singularit\u0103\u021bi. Unic, inimitabil \u0219i \u00eensingurat, fiul negustorului Vasiliu a \u00eemprumutat de la tat\u0103l s\u0103u, voin\u021ba de putere a sf\u00e2ntului Gheorghe, iar de la Zoe, capacitatea de a empatiza estetic eminesciano-macedonskian cu artele, cu proletarul, nu \u00eens\u0103 \u0219i cu \u00eemp\u0103ratul.
\nMascata docufic\u021biune Iorgu reconfirm\u0103 teza c\u0103 geniul este ceea ce r\u0103m\u00e2ne \u0219i dac\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00een urma unui \u0219ir de confrunt\u0103ri tragic-absurde, cu sine \u00eensu\u0219i, cu al\u021bii \u0219i, mai ales, cu principiile \u0219i legile care guverneaz\u0103 \u0219i delimiteaz\u0103 irealitatea imediat\u0103, simultan etern\u0103. Gra\u021bie Agatei, unul dintre \u00eengerii lui p\u0103zitori, al\u0103turi de Zoe, surori, fra\u021bi \u0219i pu\u021binii prieteni, Bacovia scap\u0103 ca prin minune de bolgia abrutiz\u0103rii morale \u0219i intelectuale totale, de bahicele sale c\u0103deri \u00een contempla\u021biile \u201elibere de subiect\u201d. \u00cen lumea paradoxal\u0103 a geniului bacovian, ostilitatea sa violent\u0103 \u00eempotriva a tot \u0219i a toate \u2013 prin care \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tig\u0103 libertatea \u0219i dreptul s\u0103u absolut de a fi el \u00eensu\u0219i \u2013 este \u00eendreptat\u0103 exact \u00eempotriva a ceea ce este de fapt \u00een sine \u00eensu\u0219i, dar nu este propriu-zis, el \u00eensu\u0219i. \u00cen complementaritatea acestor obstacole ale interiorit\u0103\u021bii geniului, \u00een fa\u021ba aceluia\u0219i poet de tip macedonskiano-arghezian se \u00eenal\u021b\u0103 zidul opac al sistemului social, a c\u0103rui spargere \u00eenseamn\u0103 asumarea dublei calit\u0103\u021bi: de reformator \u0219i de judec\u0103tor al vie\u021bii, printr-o gestic\u0103 \u00eentotdeauna oscilant\u0103, teatral\u0103, tenden\u021bios ostentativ\u0103. \u00cen partea \u00een care \u00eenclin\u0103 victoria r\u0103m\u00e2ne o victorie care va include \u00een sine \u0219i o pierdere. Importante, cu adev\u0103rat estetico-filosofic, pentru autorul vol. Plumb au fost \u201epierderile\u201d.
\nCele 48 de cuburi policromatic existen\u021biale, cu substan\u021bialitate \u0219i atmosfer\u0103 inconfundabile, configurate expresionisto-neorealist, de universitarul Adrian Jicu, gradeaz\u0103 fatal estetica, poetica \u0219i poietica acestor \u201epierderi\u201d (ale copil\u0103riei, adolescen\u021bei, entuziasmului, tatei, mamei, liceului, studen\u021biei, revoltelor romantice, iubirilor, viselor, prietenilor etc.) care au configurat arhitectura atemporal\u0103 a Operei. Paradoxal, sublim \u0219i tragic \u00een acela\u0219i timp, c\u00e2te pierderi, at\u00e2tea c\u00e2\u0219tiguri \u00een plan poetic\/ poietic Asemenea lui I. L. Caragiale, G. Bacovia, \u201escriitor multiplu\u201d, complex, inimitabil, poate spune lini\u0219tit: sunt Fiul volumelor mele, al c\u0103rui Tat\u0103 sunt.
\nEdificatoare \u00een acest sens mi se pare partea vie\u021bii tr\u0103it\u0103 \u00een comunism. B\u00e2ntuit de jocul de-a via\u021ba \u0219i de enigma devenirii, poetul \u00een care au crezut de la bun \u00eenceput, Macedonski, Arghezi, Rebreanu etc. nu a sperat nimic de la sine \u0219i nici de la lume. A \u00een\u021beles aproape de c\u00e2nd era elev, c\u0103 fericirea \u0219i adev\u0103rul sunt simple utopii, iluzii alimentate de concretul duratei, deoarece – dac\u0103 se abandoneaz\u0103 timpului \u0219i altfel dec\u00e2t biologic \u2013 omul nu va g\u0103si niciodat\u0103 ceea ce este obligat s\u0103 caute. Paradoxal, nesper\u00e2nd nimic de la sine, for\u021ba interioar\u0103 a genialului Bacovia a stat \u00een uitarea de sine, care a permis coexisten\u021ba \u00een personalitatea lui, f\u0103r\u0103 conflicte ireconciliabile, a genialit\u0103\u021bii poetice, cu metafizica Sf\u00e2ntului Gheorghe \u0219i cu cea a proletarului eminescian \u2013 nu mi se pare \u00eent\u00e2mpl\u0103toare insisten\u021ba tat\u0103lui de a-l boteza Gheorghe \u0219i nici a mamei de a-i spune toat\u0103 via\u021ba, Iorgu -, dar \u0219i cu libertatea filosofului existen\u021bialisto-marxist, condamnat la o utopic\u0103 libertate. Poetul aprins \u0219i cuprins de orgoliul macedonskian s-a considerat un \u201eales\u201d predestinat s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 liber. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, se vede, se judec\u0103 singur, se crede, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u201esuperior oamenilor \u0219i simplu\u201d, are intui\u021bii profetice \u0219i for\u021ba de a suporta condi\u021bia damnatului \u0219i a exilului interior. At\u00e2t de simplu, \u00eenc\u00e2t devine de ne\u00een\u021beles, ar fi ad\u0103ugat autorul celor 11 elegii. Aceast\u0103 credin\u021b\u0103 de o via\u021b\u0103, \u00een propria-i superioritate\/ genialitate i-a asigurat poetului b\u0103c\u0103uan, perpetuarea harului creator, programatic derizoriu \u0219i \u00een\u0219el\u0103tor accesibil, confirm\u00e2ndu-i parc\u0103 poetului-filosof, Lucian Blaga, acel \u201eprincipiu al conserv\u0103rii enigmelor\u201d omniprezent \u00een orice tip de crea\u021bie din orice sistem politic.
\nRomanul parabol\u0103, Iorgu, \u00eemi reconfirm\u0103 \u0219i opinia dezvoltat\u0103 \u00een eseul Bacovia \u2013 un poet inspirat, talentat sau genial?, publicat \u00een Revista de cultur\u0103, 13 Plus, Anul XXIV, Nr. 201\/ 2021, pp. 1 \u2013 7. Citez din ceea ce notam \u00een august 2021, cu alte cuvinte, ceea ce revel\u0103 configur\u00e2nd cu inteligen\u021b\u0103 auctorial\u0103, Adrian Jicu, \u00een cele 48 de poeme epico-lirico-dramatice, care alc\u0103tuiesc arhitectura baroc\u0103 a Textului care s-ar fi putut numi \u0219i Romanul insignifian\u021bei geniului:
\n\u201eConfirmarea geniului bacovian \u2013 atipic \u00een antitez\u0103 cu geniul unor personalit\u0103\u021bi recunoscute ca atare: Homer, Goethe, Shakespeare, Schopenhauer, Cervantes, Unamuno, Baudelaire, Eminescu, Br\u00e2ncu\u0219i, M. Eliade etc. na\u0219te controverse \u0219i polemici interminabile. Geniile, se \u0219tie, nu seam\u0103n\u0103 \u00eentre ele dec\u00e2t prin voin\u021ba de putere. \u00cen cazul poetului b\u0103c\u0103uan, starea de genialitate nu vine at\u00e2t din (post)modernitatea scriiturii, din efectele sincopate ale expresiei poetice sau din fondul tragic subteran, omniprezent \u00een Oper\u0103, ci din puterile interioare ale eului auctorial, voin\u021ba\/ energia estetic\u0103 neb\u0103nuit\u0103 la o privire superficial\u0103, din poeticitatea limbii rom\u00e2ne, din fericire (nu, din p\u0103cate, cum sus\u021bine Emil Cioran) intraductibil\u0103, sensibil\u0103 la imponderabil \u0219i inefabil, c\u00e2t mai ales, din arta inimitabil\u0103, genial\u0103 \u00een simplitatea ei, de a transfigura \u201ehaosul\u201d parte integrant\u0103 din \u201ecumin\u021benia\u201d modului nostru original de a fi.\u201d (p. 1)
\nCe reu\u0219e\u0219te admirabil Adrian Jicu, \u00een romanul poetico-baroc Iorgu \u2013 \u00een cele 48 felii de via\u021b\u0103, aparent aleatorii? S\u0103 reactualizeze mitul geniului corelat cu cel al familiei \u0219i al so\u021biei, ea \u00eens\u0103\u0219i poet\u0103 ce se sacrific\u0103 \u00een numele poeziei; s\u0103 revele fondul tragico-absurd al vie\u021bii lui Bacovia, voin\u021ba estetic\u0103, neb\u0103nuit\u0103 la o privire superficial\u0103, de a-\u0219i impune neostentativ, imanen\u021ba plural\u0103 a genialit\u0103\u021bii, arta inimitabil\u0103 a transfigur\u0103rii, cu predilec\u021bie, a haosului interior, \u00een configur\u0103ri laconice, audi\u021bii plutitor colorate, muzicale \u2013 niciun poem inclus \u00een arhitectura romanului, nu este ales \u00eent\u00e2mpl\u0103tor de autor -, stilul inimitabil, hazardul, consecven\u021ba, \u201e\u0219iretul mers de vulpe al g\u00e2ndului\u201d ce ne \u0219opte\u0219te la ureche, cu vocea \u0219arpelui biblic, fatalitatea \u00eenstr\u0103in\u0103rii de sine \u0219i a \u00eensingur\u0103rii geniului, golul interior\/ istoric.
\n\u00cen context, rog cititorul s\u0103 se confrunte \u0219i cu opinia lui Petre \u021au\u021bea, privind geniul \u00een ac\u021biune: \u201ee relief, noutate, inven\u021bie, creare de epoc\u0103 \u0219i stil. Nu neap\u0103rat un \u00een\u021belept, ci un superinteligent. Geniile sunt originale \u00een m\u0103sura \u00een care originalitatea e posibil\u0103. \u00cen fond maxima mea a fost aceasta: Dumnezeu este creator, iar omul imitator. Prin \u00eencercarea de a imita mereu Divinitatea, prin proximitatea fa\u021b\u0103 de divin, geniul e mai aproape de cer, dar nu \u00een m\u0103sura \u00een care e apropiat sf\u00e2ntul\u201d.
\n\u00cen scriitura lui Adrian Jicu, eu, biet critic, nu am c\u0103utat transcenden\u021ba – de\u0219i exist\u0103 at\u00e2ta c\u00e2t\u0103 trebuie s\u0103 fie \u00eentr-un roman care nu e tr\u0103itul \u00eensu\u0219i, ci o elegie filosofic\u0103, atipic\u0103, a tr\u0103itului – , ci imanen\u021ba plural\u0103 a genialit\u0103\u021bii. \u00cen timpul lecturii, m-a b\u00e2ntuit din g\u00e2nd \u00een g\u00e2nd, \u00eentrebarea: oare nu scriem c\u0103r\u021bi, tocmai pentru a ascunde de ceilal\u021bi, ceea ce exist\u0103 deja \u00een noi? Totul exist\u0103 \u00een noi, era \u0219i opinia poetului german Holderlin. Pare s\u0103 fie \u0219i sugestia lui Bacovia \u2013 cel inspirat, talentat, genial, fericit \u0219i banalizat at\u00e2t \u00een \u201eVechiul\u201d, c\u00e2t \u0219i \u00een \u201eNoul Regim al literaturii\u201d… Cioranian cred c\u0103, practic, niciun scriitor nu este \u00een\u021beles, prin urmare nici Adrian Jicu, de\u0219i a scris o carte, Iorgu, care-i va eterniza arta de a revela neostentativ, bacovianismul ca tip estetic permanent, imanent spiritului provincial al Bac\u0103ului, dar \u0219i al unei Rom\u00e2nii capabile s\u0103-\u0219i perpetueze identitatea estetic\u0103, filosofic\u0103, politic\u0103, \u0219tiin\u021bific\u0103, religioas\u0103 etc., s\u0103 se schimbe la fa\u021b\u0103, prin cultur\u0103, arte \u0219i filosofie. <\/p>\n

*Adrian JICU<\/strong>, IORGU<\/em>, Editura Humanitas, Bucure\u0219ti, 2022<\/p>\n


\nMonica MURE\u0218AN<\/strong>
\n\"\"

XIII.<\/strong><\/p>\n

Se spune c\u0103 exist\u0103 o clip\u0103
\nmare c\u00e2t via\u0163a \u00eentreag\u0103
\napare \u00een taina primei raze ce sf\u00e2\u015fie
\nun voal de cea\u0163\u0103
\nsub cerul scund al dimine\u0163ii<\/p>\n

doar at\u00e2t \u00een\u0163elegi: c\u0103 poate s\u0103 ajung\u0103
\n\u015fi p\u00e2n\u0103 la tine acea lumin\u0103 bogat\u0103
\nde f\u0103ptur\u0103 divin\u0103
\nretr\u0103ind-o rar \u015fi doar c\u00e2nd vocea
\nnelumeasc\u0103 te \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 iube\u015fti<\/p>\n

la fel e cu luna – te vegheaz\u0103
\nbl\u00e2nda ei raz\u0103 p\u00e2n\u0103 adormi
\nstr\u00e2ng\u00eend-o \u00een bra\u0163e
\n\u015fi \u00ee\u0163i e de ajuns <\/p>\n

la ce bun orice defini\u0163ii
\nea nu \u015fi-a \u00eentors niciodat\u0103
\nfa\u0163a de la noi.<\/p>\n


\nOttilia ARDELEANU<\/strong>
\n\"\"

Dau s-arunc cu piatra zilei mele de na\u0219tere<\/strong><\/p>\n

C\u0103t\u0103lina Ha\u0219otti aduce \u00een fa\u021ba publicului cititor un volum proasp\u0103t, ap\u0103rut \u00een anul curent, la editura Tribuna.
\nAutoarea volumului de fa\u021b\u0103 scrie a\u0219ezat, \u00een versuri scurte \u0219i poezii scurte, cu titluri musai de un cuv\u00e2nt, titluri care reflect\u0103 st\u0103ri, atitudini, spa\u021bii, culori, perspective, sensuri, ciud\u0103\u021benii \u0219i altele.
\nTenta\u021bia autoarei este de a se afla \u00een plin zbor, \u00een dep\u0103rt\u0103ri, labirinturi, \u00een refugii chiar, pentru a cocheta cu poezia- sensul lui a fi. Uneori, cuvintele autoarei sunt t\u0103ioase pentru a declan\u0219a metafore cu iz ironic: \u201e\u00cemi ascu\u021beam sim\u021burile\/ cu un cu\u021bit de cur\u0103\u021bat\/ lucruri inutile\u201d.
\nIubirea este domestic\u0103, adus\u0103 \u00een prim-plan doar prin elemente \u0219i efecte familiale, fire\u0219ti: \u201eMu\u021benia ta\/ umbl\u0103 prin buc\u0103t\u0103rie\/ \u00eemi \u00eenghit foamea\/ \u00eemi iau \u0219or\u021bul ag\u0103\u021bat\/ de p\u00e2nza de p\u0103ianjen\/ \u00eel \u00eembrac pe marginea\/ dintre mine \u0219i tine\/ apoi m\u0103 pun pe f\u0103cut ceva bun\/ iau un pumn de zah\u0103r\/ iau cuv\u00e2ntul iubesc\/ dat prin sita\/ care separ\u0103 neghina\/ de sentimente\u201d. Iubirea este ademenitoare, cu arome \u0219i condimente, c\u00e2nd iute, c\u00e2nd s\u0103rat\u0103, c\u00e2nd amar\u0103 ori dulce, este gastronomic\u0103 \u0219i apetisant\u0103. Iubirea este sacrul \u0219i profanul, zona aceea sufleteasc\u0103 ap\u0103sat\u0103 de p\u0103cat \u0219i totodat\u0103 nevoia\u0219\u0103 de iertare: \u201eai altceva de f\u0103cut\/ dec\u00e2t s\u0103 te spargi \u00een p\u0103cate\/ \u0219i \u00een iert\u0103ri\u201d. Iubirea este jertfire, aruncare \u00een neant, dezlipire de sine: \u201eaici zace acela care\/ strig\u00e2ndu-\u0219i iubirea\/ s-a aruncat \u00een gol\/ \u00een timp ce to\u021bi\/ se \u00eengrozeau\/ c\u00e2nd \u00eel vedeau\/ cum se lipea de cer\u201d. Iubirea are con\u021binut onomatopeic, o muzic\u0103 interioar\u0103 venit\u0103 dinspre viet\u0103\u021bile \u0219i vivacitatea exterioare: \u201eS\u00e2ngele t\u0103u\/ \u021b\u00e2r\u00e2ie ca ni\u0219te greieri\/ \u00eentr-al meu\u201d.
\nDe cele mai multe ori, titlul poeziilor \u00eentruchipeaz\u0103 \u00eens\u0103\u0219i ac\u021biunea; imagini vizuale se deruleaz\u0103 filmic, parc\u0103 din titlu curg aceste imagini care fac un trup poetic mulat pe conceptul autoarei: \u201eExplozie a imaginii\/ este timpul petrecut \u00eempreun\u0103\/ \u00een fotografiile cu tine\/ c\u00e2ndva\/ eram efervescen\u021bi\/ de parc\u0103 b\u0103usem\/ toate vitaminele din lume\u201d.
\nC\u0103t\u0103lina Ha\u0219otti are valen\u021be medicale. O spun multe dintre poeziile sale. Este un alt mod de a descrie suferin\u021ba, de orice grad, de orice ordin. Ceea ce remarc este c\u0103 nu exist\u0103 lament\u0103ri \u00een astfel de poezii, nu exist\u0103 strig\u0103te de durere, neputin\u021b\u0103, moarte. Poeta are stilul s\u0103u cuminte, deschis, \u00een\u021beleg\u0103tor p\u00e2n\u0103 la \u00een\u021belept, de a referi momente dramatice ale trupului \u0219i sufletului uman: \u201eM\u0103 tot g\u00e2ndesc\/ cum se nume\u0219te\/ boala ce s-a v\u00e2r\u00e2t\/ \u00een tine\/ toate femeile\/ care te-au iubit\/ vorbesc de boala ta\/ este ceva care \u021bine\/ de respira\u021bie\/ ori de cap\/ ori de picioare\/ ce silabe noroioase\/ \u00een cuv\u00e2ntul boal\u0103\/ mereu trece nestingherit\u0103\/ pe zebra ora\u0219ului\u201d; \u201enu mai \u0219tiu\/ nici ce cromozomi am\u201d – se dest\u0103inuie poeta, \u00een confruntarea cu hopurile vie\u021bii.
\nCel mai frumos lucru este acela \u00een care poeta \u00ee\u0219i a\u0219teapt\u0103 poetul ca pentru o nuntire cu poezia, c\u00e2nd locuirea se face \u00een poeme, ni\u0219te case care miros a tot felul de mirodenii. \u00cen fond, poemul este ceva hermeneutic, pictural, artistic, rupt din lumeasca fire.
\nVersurile C\u0103t\u0103linei Ha\u0219otti au o cantabilitate personal\u0103, sunt viori ale sufletului acordate pe note poetice, vin din spa\u021biul copil\u0103riei \u0219i al limbii materne, inspir\u0103 \u0219i expir\u0103 cuv\u00e2nt: \u201eM-am cunoscut cu ea\/ \u00een clipa \u00een care\/ vioara buzelor mele de copil\/ a c\u00e2ntat dou\u0103 silabe perfecte:\/ ma-ma\/ a\u0219a am \u00eenceput\/ s\u0103 m\u0103 uit limpede\/ \u00een ochii limbii mele rom\u00e2ne\/ a\u0219a a \u00eenceput s\u0103 m\u0103 recunoasc\u0103\/ s\u00e2ngele sufletului meu\/ a\u0219a a \u00eenceput\/ inima mea s\u0103 respire\u201d.
\nSimbolul pietrei \u0219i motiva\u021bia acestui volum se constituie \u00een versuri care certific\u0103 inten\u021bia poetic\u0103 a autoarei: \u201eM\u00e2na-mi trosne\u0219te c\u00e2nd\/ dau s-arunc cu piatra\/ zilei mele de na\u0219tere\u201d.
\nAltfel, fantezia poate fi un alt nimb de libertate, de \u00eemp\u0103care cu sine: \u201eninge cu fulgi de ciocolat\u0103\/ \u0219i cu nervuri de frunze\u201d.
\n\u00cen triada copac-foaie-litere este tot patosul poetic al autoarei, \u00eens\u0103\u0219i via\u021ba- poveste de dragoste f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it: \u201eCopacul\/ \u00ee\u0219i scutur\u0103 florile\/ pe foaia cu litere\/ \u00een caietul special\/ apar licurici vioi\/ pe ultima fil\u0103\/ \u00ee\u0219i deschid\/ imprevizibil\/ aripi albe\/… cu litere \u0219chioape\/ o poveste de dragoste\u201d.
\nC\u0103t\u0103lina Ha\u0219otti duce discursul \u0219i \u00een zona mai pu\u021bin plauzibil\u0103 a vie\u021bii, \u00een dezastrul uman, p\u00e2n\u0103 acolo unde s\u0103-\u021bi vinzi sufletul. Numai c\u0103, la ea este calea aceea despre care vorbeam: discret\u0103, modest\u0103, silen\u021bioas\u0103, cumva cre\u0219tin\u0103, cumva \u00eenfior\u0103toare: \u201emi-am v\u00e2ndut Biblia\/ nu mai aveam niciun ban de p\u00e2ine\u201d.
\nPoezia C\u0103t\u0103linei Ha\u0219otti se vrea o splendoare: \u201dPrin pietre mari de aer se \u00eentinde\/ goliciunea \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u0103rilor blajine\u201d; \u201em\u0103 scutur degeaba de poezie\u201d \u2013 afirm\u0103 autoarea \u00een plin proces creativ.<\/p>\n

C\u0103t\u0103lina Ha\u0219otti<\/strong>, Pietre de aer<\/em>, Ed. Tribuna, 2023<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ion NICOLESCU Am adus de ieri un brad acas\u0103 Mi s-a spus din nou s\u0103 fiu cuminte vai de mine<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22249"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22249"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22249\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22250,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22249\/revisions\/22250"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22249"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22249"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22249"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}