{"id":22247,"date":"2023-12-12T15:32:57","date_gmt":"2023-12-12T12:32:57","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22247"},"modified":"2023-12-12T15:32:57","modified_gmt":"2023-12-12T12:32:57","slug":"spatii-culturale-nr-91-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22247","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 91 (9)"},"content":{"rendered":"

Ioan Romeo RO\u0218IIANU <\/strong>
\n\"\"

T\u00e2rgul cu Psalmi de Cr\u0103ciun<\/strong><\/p>\n

\u201eCheam\u0103-M\u0103 \u00een ziua Necazului, \u0219i Eu te voi izb\u0103vi, iar tu M\u0103 vei prosl\u0103vi\u201d (Psalmi, 50:15)<\/em><\/p>\n

\u00cenc\u0103 de c\u00e2nd nu m\u0103 n\u0103scusem mi-a promis Dumnezeu
\no audien\u021b\u0103 de suflet,
\nsperan\u021ba izb\u0103virii mi-a dat, printre r\u00e2nduri,
\n\u00eenc\u0103 de c\u00e2nd pu\u021binii oameni \u00eencurcau secundele cu ora.<\/p>\n

Nu era nimeni de fa\u021b\u0103 atunci,
\ndar toat\u0103 lumea \u00ee\u0219i aduce aminte
\nsur\u00e2sul Luminii la ceasul greu.
\nE ca atunci c\u00e2nd cineva \u00eencurca zorii cu noaptea
\nfus orar ne\u0219tiut \u00eenainte de Coand\u0103 \u2013
\nColumb a str\u0103b\u0103tut \u00eencet lumea \u0219i timpul, inutil \u2013
\nnimic nu e de dat la amanetul lumii \u0219i-al vie\u021bii,
\ntotul este enigm\u0103 \u0219i v\u00e2nt,
\nnu \u0219tim de ce este a\u0219a \u00een c\u0103r\u021bile lumii.<\/p>\n

\u0218tiu pe de rost versete \u0219i totu\u0219i nu-s sf\u00e2nt!
\nNu-s bun cum cred, cum \u00eemi place s\u0103 cred c\u0103 sunt,
\ncum \u00eemi place s\u0103 cred
\nc\u0103 pun \u00een practic\u0103 speran\u021bele lumii,
\ncum crede \u00eens\u0103\u0219i lumea c\u0103 sunt.<\/p>\n

Vin la \u00eent\u00e2lnirea cu mine de unul singur mereu
\n\u0219i totu\u0219i \u00eent\u00e2rzii de fiecare dat\u0103.<\/p>\n

Cine s\u0103 m\u0103 trag\u0103 de m\u00e2neca scurt\u0103 atunci c\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u0219i la
\nCina de tain\u0103 n-are cine m\u0103 vinde?!<\/p>\n

E ca \u00eentr-un vis ur\u00e2t Cr\u0103ciunul acesta!
\nE ca o idee neterminat\u0103 visul tr\u0103irii!
\nLini\u0219tea e ultima himer\u0103 \u0219tiut\u0103, poate balsam,
\npoate nimic, poate v\u00e2nt, cine \u0219tie?!<\/p>\n

Unde era Dumnezeu c\u00e2nd \u00eemi era greu \u0219i-mi era sete?
\nUnde era Dumnezeu c\u00e2nd \u00eemi era foame \u0219i frig?
\nUnde era Dumnezeu c\u00e2nd nimeni l\u00e2ng\u0103 mine nu era?<\/p>\n

Psalmul s-a stins \u00een mine ca o binecuv\u00e2ntare t\u0103cut\u0103,
\npierdut\u0103 era speran\u021ba,
\nca o-ntoarcere-n timp, ca o palid\u0103 umbr\u0103.<\/p>\n

Murea \u00een t\u0103ceri m\u00e2ntuirea,
\ncre\u0219tea asfin\u021bitul ca o trecere-n noapte.
\nVisam la speran\u021be r\u0103t\u0103cite-n cuv\u00e2nt.
\nM\u00e2nuiam amintiri \u0219i cuvinte-ncurcam de unul singur.<\/p>\n

L-am rugat pe Dumnezeu s\u0103-mi \u00eentind\u0103 m\u00e2na,
\ns\u0103 nu m\u0103 lase singur \u00een mijlocul lumii.<\/p>\n

De unul singur num\u0103r acum a\u0219teptarea de dup\u0103 Rug\u0103,
\nDumnezeu mi-a f\u0103cut semn \u0219i \u00eel simt,
\ne peste tot \u0219i pe nic\u0103ieri, ca o boare \u0219tiut\u0103.<\/p>\n

\u00cen sta\u021bia PECO n-am bani s\u0103-mi alimentez rezervorul,
\nde peste drum Dumnezeu
\n\u00eemi d\u0103 semnal c\u0103 mai am baterii
\npentru \u00eenc\u0103 o via\u021b\u0103.<\/p>\n


\nGina ZAHARIA <\/strong>
\n\"\"

deodat\u0103<\/strong><\/p>\n

deodat\u0103 am auzit:
\ne\u0219ti actor bun dac\u0103 \u0219tii s\u0103-\u021bi \u00eenghi\u021bi lacrimile
\npoate vei putea ad\u0103pa c\u00e2ndva vreo pas\u0103re r\u0103nit\u0103
\nori un cer\u0219etor dornic de c\u0103l\u0103torie printre spini \u00eenflori\u021bi
\nc\u00e2nd ai r\u00e2ul t\u0103u barca ta pe\u0219tii t\u0103i trestiile tale
\ne\u0219ti bogat
\no bog\u0103\u021bie pe care o sfin\u021be\u0219ti din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd
\ncu sufletul
\ndac\u0103 pui \u0219i busuioc sub pern\u0103 \u0219i visezi c\u0103 r\u00e2ul e limpede
\nc\u0103 naufragiile nu-s pentru tine
\nc\u0103 decorul asta e cel c\u0103p\u0103tat din c\u0103r\u021bi ori din filme<\/p>\n

c\u00e2nd \u00eentinzi m\u00e2na se deschid drumuri vechi \u0219i altele noi
\npo\u021bi ajuta \u00eengenuncherile s\u0103 sl\u0103veasc\u0103 cerul
\n\u0219i s\u0103 ating\u0103 coroana pomilor \u00een mugur
\nl\u00e2ng\u0103 cioc\u00e2rlii
\nprin ochii t\u0103i trec b\u0103tr\u00e2ni \u0219i copii
\nori singuraticii care nu \u00een\u021beleg de ce at\u00e2ta tevatur\u0103
\npentru un strop de lini\u0219te
\ndar nu l\u0103sa crezul deoparte
\ncrezul \u00eenseamn\u0103 izb\u00e2nd\u0103 \u0219i dragoste \u0219i siguran\u021b\u0103 \u0219i \u00eencredere
\n\u00ee\u021bi po\u021bi l\u0103sa r\u00e2ul acolo
\nf\u0103r\u0103 s\u0103 te \u00eendoie\u0219ti de n\u0103mol<\/p>\n


\ncineva c\u00e2nt\u0103 <\/strong><\/p>\n

prin toamna asta drumul e aproape pustiu dar cineva c\u00e2nt\u0103
\nnu v\u0103d pe nimeni
\nc\u00e2\u021biva stejari \u0219i doi-trei c\u00e2ini plimb\u0103re\u021bi
\ns-au trezit devreme poate odat\u0103 cu mine
\n\u0219i lustruiesc pragul zilei<\/p>\n

dimine\u021bile de duminic\u0103 sunt frumos \u00eembr\u0103cate
\nunele merg la biseric\u0103 altele se \u00eencurc\u0103 \u00een detalii
\ntoat\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na le-a str\u00e2ns \u00een buchet
\nar vrea s\u0103 le \u00eempart\u0103 cumva
\ndar p\u00e2n\u0103 disear\u0103 mai e<\/p>\n

s\u0103 nu crezi c\u0103 te-am l\u0103sat acas\u0103
\nast\u0103zi pribegim prin livada cu nuci
\napoi trecem \u00een de\u0219ert c\u00e2t ai clipi
\napropos
\nmai \u0219tii s\u0103 \u021bii pasul cu mine?<\/p>\n


\nsimplu<\/strong><\/p>\n

iarba \u0219i bruma \u00ee\u0219i \u00eenva\u021b\u0103 fiii s\u0103 tr\u0103iasc\u0103
\n\u00eempreun\u0103
\nni\u0219te vr\u0103bii actualizeaz\u0103 ultimele \u0219tiri
\napoi le urc\u0103 \u00eentr-o ma\u0219in\u0103 de teren
\n\u0219i le duce prin via\u021b\u0103<\/p>\n

\u00een rest e simplu
\no carte deschis\u0103 la starea vremii ni\u0219te b\u0103nu\u021bi de aur
\no scoic\u0103 \u00eentoars\u0103 din perl\u0103
\n\u0219i r\u0103zbunarea unei \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u0103ri
\ndintr-o colivie<\/p>\n


\naproape de tine<\/strong><\/p>\n

ce-ai f\u0103cut cu timpul meu zdren\u021buit
\ncu visul \u00een care s-au sc\u0103ldat mai toat\u0103 vara g\u00e2nduri de platin\u0103?
\nplecarea cu m\u00e2inile goale aduce m\u00e2l \u0219i vraj\u0103
\nf\u00e2nt\u00e2nile merg\u0103toare sunt \u00een a\u0219teptare printre ele se sf\u0103tuiesc fanaticii
\ns\u0103 ridice un zid<\/p>\n

unde mergi? m-ai \u00eentrebat \u00een \u0219oapt\u0103
\nn-ai a\u0219teptat s\u0103-\u021bi r\u0103spund de fapt nici eu nu \u0219tiam
\nera sear\u0103
\natunci am legat furia la ochi
\nnimeni n-a ghicit teama de a m\u0103 trimite
\nsub talpa luminii<\/p>\n

aruncasem lan\u021buri pe cer alpini\u0219tii m-au invidiat numai o dat\u0103
\ni-am salutat cu respect
\nle-am descris p\u0103m\u00e2ntul \u00een clocot
\nbra\u021bul inimii pironea adev\u0103rul
\nm-au crezut pe cuv\u00e2nt<\/p>\n

apoi s-a pornit un murmur de tot dragul
\ncineva \u00eemi desenase trandafiri \u00een de\u0219ert aproape de tine
\npo\u021bi face aici o gr\u0103din\u0103 ai zis
\nce curaj
\nn\u0103scocisem un truc s\u0103 \u021bin visul meu sub nisip
\ncine \u0219tie umbra lui poate deruta singurul spin
\ncredincios<\/p>\n


\nParc\u0103<\/strong><\/p>\n

Seara asta e un fel de c\u00e2ntec reg\u0103sit.
\n\u00ce\u0219i trimite ariile \u00een st\u00e2nga \u0219i-n dreapta, nimic nu r\u0103m\u00e2ne vechi \u00een urma ei,
\ne departe \u0219i e aproape, e lini\u0219tit\u0103 \u0219i agitat\u0103, e frumoas\u0103, foarte frumoas\u0103.
\nN-a auzit dec\u00e2t vorbe de laud\u0103,
\nmai trecuser\u0103 seri pe aceea\u0219i strad\u0103,
\ndiscutaser\u0103 despre
\nanticariatul culorilor,
\n\u00eens\u0103 niciodat\u0103 nu avusese parte de at\u00e2tea z\u00e2mbete.<\/p>\n

Odat\u0103, una mai \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103 a ciugulit un cuv\u00e2nt
\ndin magia \u00eembl\u00e2nzitorilor de zile negre
\n\u0219i s-a trezit ostatic\u0103 dincolo de iluzii. Parc\u0103.<\/p>\n

Pentru prima dat\u0103 a dat drumul zmeilor,
\nnu vrea s\u0103 aib\u0103 de-a face cu p\u0103reri de r\u0103u,
\nabia a privit spre poteca cu g\u00e2nduri,
\nmai t\u00e2rziu va urca \u00eentr-un tren,
\nare toat\u0103 noaptea la dispozi\u021bie,
\na\u0219 fi putut s-o g\u0103zduiesc
\ndar cu \u00eenserarea nu te pui,
\nmai bine \u00eei fac cu m\u00e2na \u0219i \u00eei dau pace. <\/p>\n

\u00cen grab\u0103 mi-a l\u0103sat un film de dragoste,
\n\/frumos gest\/
\ne pentru risipa de pietre mici \u0219i mari pe care le-am tot adunat
\ndin fa\u021ba ei.
\nS-a f\u0103cut noapte.<\/p>\n


\nAncelin ROSETI<\/strong><\/p>\n


\nColind<\/strong><\/p>\n

S-au pus pe dans arhanghelii \u00een ceruri,
\nE noaptea nop\u0163ilor celor mai albe,
\nPuii de clauni m\u00e2nuiesc peneluri,
\n\u015ei viu e visul, umbrele sunt dalbe.<\/p>\n

Ce norduri pl\u00e2ng?, ce au a ne mai spune?
\nAu c\u0103piat culorile-n tablouri\u2026
\nHai s-ascult\u0103m cum timpul \u00ee\u015fi depune
\nPe t\u00e2mpla lumii dalbele ecouri!<\/p>\n

At\u00e2t a fost, at\u00e2t avea s\u0103 fie,
\nDin lemnul crucii se \u00eenal\u0163\u0103 zorii,
\nDar ce colind\u0103tori \u00een carnea ta \u00eenvie
\nz\u00e2mbetul trist al marilor istorii?<\/p>\n

Hai s\u0103 vis\u0103m \u015fi ce va fi s\u0103 fie
\nNe-or spune-n c\u00e2nturi dalbe ur\u0103torii!<\/p>\n


\nDin Ler \u00een Ler<\/strong><\/p>\n

Vin crainicii nop\u021bii, \u00een dalbe instan\u021be,
\nsub bolte de vis, c\u00e2nd aripi adie,
\n\u0219i-nchid paranteze, \u0219i-alint\u0103 balan\u021be.
\nCeva st\u0103 s-apun\u0103, ceva st\u0103 s\u0103 fie…<\/p>\n

Nu-i timp de regrete, e noapte-n culise,
\nDin biblii ning mieii, se-nal\u021b\u0103 colinda,
\nLa marginea rampei, cad magii din vise,
\n\u0218i-n spatele lumii adoarme oglinda.<\/p>\n

E lerul mai ler, c\u00e2t din cre\u0219tetul lunii,
\nun c\u00e2nt curge invers – at\u00e2t, numai Unul.
\n\u0218i ceasul din turn pl\u00e2nge-n inima lumii,
\npruncind-o s\u0103 bat\u0103 smerit\u0103 Cr\u0103ciunul.<\/p>\n

\u00cen dalbe acorduri pe sine se-ntrece
\no voce pornind pe octave \u00een sus:
\n\u201eNimic s\u0103 nu vin\u0103, nimic s\u0103 nu plece\u201d –
\n\u00cen inima lumii colind\u0103 Isus.<\/p>\n

Din ler \u00een ler,
\ndin propria-i zare,
\ndin zori \u00een zori,
\ndin v\u00e2rful luminii,
\nla geamul vostru,
\nIsus r\u0103sare –
\nprimi\u021bi-v\u0103 darul,
\nc\u00e2nta\u021bi-l \u00een inimi!<\/p>\n


\nCarmen SECERE <\/strong>
\n\"\"

autoservice<\/strong><\/p>\n

\u00een trupul meu s-a l\u0103sat o lini\u0219te de morm\u00e2nt
\n\u00een mintea mea defileaz\u0103 un \u0219ir de g\u00e2nduri<\/p>\n

dac\u0103 schimb t\u00e2lcul
\na\u0219teptarea devine o pedeaps\u0103
\ncu efect imediat<\/p>\n

am g\u0103sit un rest din ce a fost
\n\u0219i am salvat doi din \u00eendoial\u0103<\/p>\n

la \u00eenceput sim\u021bi frigul dintre coaste
\napoi auzi cum cade un fulg<\/p>\n

accelereaz\u0103
\ntreci pe ro\u0219u
\ntaie linia continu\u0103<\/p>\n

via\u021ba este o c\u0103l\u0103torie
\npe scaunul pasagerului
\niar suma tuturor fricilor mele
\ne\u0219ti tu<\/p>\n


\ndecor cu lan\u021buri<\/strong><\/p>\n

r\u0103scolesc ora\u0219ele dup\u0103 oameni \u0219i ap\u0103
\ncei care m\u0103 caut\u0103 noaptea
\n\u00eemi c\u00e2nt\u0103resc de trei ori imposibilul <\/p>\n

cred \u00een ce nu exist\u0103
\n\u0219i-mi \u021bin uitarea sub pleoape
\nam dovada unui poligraf ruginit<\/p>\n

c\u00e2teodat\u0103 adorm copii de suflet
\nalteori dansez \u00een lan\u021buri
\niar de aici p\u00e2n\u0103 acolo t\u00e2r\u0103sc \u00eentuneric
\nprin lumin\u0103<\/p>\n

\u00een col\u021bul acestui decor v\u00e2nd fric\u0103
\napoi aranjez cerul a\u0219a \u00eenc\u00e2t
\ns\u0103 nu mai plou\u0103 pe tine<\/p>\n


\npentru a nu \u0219tiu c\u00e2ta oar\u0103<\/strong><\/p>\n

m\u0103 aduni pe degete
\napoi m\u0103 \u00eentinzi s\u0103lbatic
\n\/de la tine am \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 dorm
\ncu ochii deschi\u0219i\/<\/p>\n

sub c\u0103ma\u0219\u0103 \u00ee\u021bi leg p\u0103s\u0103ri
\ntimpul a stat pentru
\na nu \u0219tiu c\u00e2ta oar\u0103
\nnimic nu te limpeze\u0219te mai mult
\nca mirosul meu<\/p>\n

noaptea dureaz\u0103 c\u00e2t o \u00eenviere
\nnoi ne \u00eent\u00e2mpl\u0103m
\n\u00eentre dou\u0103 z\u0103pezi<\/p>\n

\u0219i-at\u00e2tea mor\u021bi albe
\n\u00een rana asta
\ncomun\u0103<\/p>\n


\nzero negativ<\/strong><\/p>\n

b\u0103rba\u021bii poart\u0103 la revere
\nflori de iarn\u0103
\n\/comer\u021bul sanguin este interzis\/<\/p>\n

r\u0103scolesc fleacuri
\ninsula mea are nevoie
\ns\u0103 supravie\u021buiasc\u0103<\/p>\n

salvez alunecarea \u00een cealalt\u0103 parte
\np\u00e2n\u0103 dincolo albul
\nnu mai exista<\/p>\n

p\u0103c\u0103lesc ro\u0219ul cu alt fel de ro\u0219u
\nsar c\u00e2nd pe o sc\u00e2ndur\u0103
\nc\u00e2nd pe alta<\/p>\n

\u00een camera cu dou\u0103 leag\u0103ne
\ncurg transfuzii
\ntu e\u0219ti grupa mea de s\u00e2nge<\/p>\n


\nvariabila spectator<\/strong><\/p>\n

120 miliarde de biciclete produse \u00een acest an
\n2 milioane de c\u0103r\u021bi
\n4 milioane pierderi de p\u0103dure
\n768 milioane de oameni f\u0103r\u0103 acces la apa potabil\u0103
\n14 mii de zile r\u0103mase p\u00e2n\u0103 la epuizarea rezervei de petrol
\n6 miliarde \u021big\u0103ri fumate ast\u0103zi
\n874 milioane de persoane subnutrite<\/p>\n

nimic din ceea ce fac nu va schimba statisticile
\noric\u00e2te planuri de rezerv\u0103 ar exista lumea r\u0103m\u00e2ne
\nun infinit negru \u0219i rece<\/p>\n

p\u0103streaz\u0103-\u021bi calmul \u0219i mergi \u00eenainte
\nner\u0103bdarea \u00eenseamn\u0103 neglijen\u021b\u0103
\nchiar \u0219i atunci c\u00e2nd treci descul\u021b
\npe sub palmierii din africa<\/p>\n

sunt o mul\u021bime de moduri de a o da \u00een bar\u0103
\n\u00een preajma \u021bintei tr\u0103im cum putem<\/p>\n

noaptea trecut\u0103 a fost trist\u0103 ca mine
\nam visat c\u0103 treceam prin gr\u0103dina prin care eva a trecut
\n\u0219i peste tot oamenii cereau ajutor
\na\u0219 fi vrut s\u0103 \u021bip dar aveam buzele cusute
\nn-am mai scos niciun sunet de atunci<\/p>\n

nu mai sta pe g\u00e2nduri
\n\u00eembrac\u0103-te s\u0103 te scot la lumin\u0103
\ns\u0103 mergem s\u0103 pip\u0103im pe stele
\nurmele lui Dumnezeu<\/p>\n


\nRodica BRETIN<\/strong>
\n\"\"

ZIUA MAMEI<\/strong><\/p>\n

\u201eNu e bine s\u0103 \u00ee\u021bi s\u0103ru\u021bi copilul altfel dec\u00e2t \u00een somn\u201d, citise mama \u00eentr-o carte scris\u0103 de un psiholog din anii \u201960. De-asta c\u0103ldura r\u0103sufl\u0103rii, buzele ei pe fruntea mea se confund\u0103 cu visele copil\u0103riei, \u00een care se amestec\u0103 izul proasp\u0103t al a\u0219ternutului, apretat \u0219i c\u0103lcat p\u00e2n\u0103 ce fo\u0219nea ca h\u00e2rtia.
\nZiua, \u00eenc\u0103perea mea preferat\u0103 r\u0103m\u00e2nea buc\u0103t\u0103ria. \u0218i ce mirosuri veneau de acolo! De pl\u0103cint\u0103 cu mere, compot de rabarb\u0103r, cornule\u021be umplute cu magiun de prune, de o\u021bet fiert cu foi de dafin \u0219i piper pentru gogo\u0219ari c\u00e2nd venea vremea mur\u0103turilor. A\u0219a o \u021bin minte pe mama: \u00een capotul ei de diftin\u0103 \u0219i cu p\u0103rul pe moa\u021be, c\u00e2nd \u00een picioare \u00een fa\u021ba marii sobe Vesta, mestec\u00e2nd \u00een oale, c\u00e2nd cu cu\u021bitul \u00een m\u00e2n\u0103, m\u0103run\u021bind zarzavatul pe toc\u0103tor, ori fr\u0103m\u00e2nt\u00e2nd aluatul. C\u00e2teodat\u0103 luam \u0219i eu un cu\u021bit mai mic \u0219i t\u0103iam o ro\u0219ie, ori un morcov, nu ceap\u0103 fiindc\u0103 ustura la ochi, iar drept r\u0103splat\u0103 mama \u00eemi d\u0103dea s\u0103 rod cotorul de la varz\u0103 t\u0103iat \u00een patru. \u00cemi pl\u0103cea s\u0103 z\u0103bovesc pe l\u00e2ng\u0103 ea fiindc\u0103 de fiecare dat\u0103 m\u0103 alegeam cu ceva bun. Dac\u0103 fierbea r\u0103cituri, scotea m\u0103duva din oase ca s\u0103 o m\u0103n\u00e2nc cu sare; dac\u0103 f\u0103cea salat\u0103 de vinete, luam c\u00e2teva linguri \u00eenainte de a fi pus\u0103 \u00een frigider; iar la limba cu m\u0103sline, jum\u0103tate disp\u0103reau la mine \u00een gur\u0103 p\u00e2n\u0103 s\u0103 ajung\u0103 \u00een sos. Cu tot timpul petrecut \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia castroanelor \u0219i a tig\u0103ilor, n-a ie\u0219it din mine vreo gospodin\u0103. \u00cemi pl\u0103cea s\u0103 m\u0103 uit, s\u0103 gust \u0219i cam at\u00e2t. S\u0103 mestec o jum\u0103tate de zi \u00een cr\u0103ti\u021bi, pentru o m\u00e2ncare ce luneca pe g\u00e2t \u00een c\u00e2teva minute? Nu-mi p\u0103rea s\u0103 merite osteneala. Nici mama nu mi-a dat ghes s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b secretele buc\u0103t\u0103riei. \u201eLas\u2019 c\u0103 ai timp mai t\u00e2rziu…\u201d
\nCum venea de la serviciu g\u0103tea, sp\u0103la, cosea. Curat, tot ea f\u0103cea, \u00eent\u00e2i cu c\u00e2rpa de praf, m\u0103tura \u0219i f\u0103ra\u0219ul, iar mai t\u00e2rziu cu aspiratorul Raketa. La cump\u0103r\u0103turi \u00eens\u0103, mergeam \u00eempreun\u0103. M\u0103 lua de m\u00e2n\u0103 \u0219i colindam magazinele de pe Republicii, mereu \u00een c\u0103utarea a ceva bun \u0219i ieftin. \u00cens\u0103 tot ce p\u0103rea convenabil se strica aproape imediat, ceea ce a na\u0219tere la o nou\u0103 zical\u0103, devenit\u0103 repede preferata mamei: \u201eSuntem prea s\u0103raci ca s\u0103 ne cump\u0103r\u0103m lucruri ieftine.\u201c A\u0219a fusese cu ma\u0219ina de sp\u0103lat; tata g\u0103sise un Albalux la reduceri care, dup\u0103 o lun\u0103, se oprise cu rufele \u00een\u0103untru. Chemat degrab\u0103, electricianul \u00ee\u0219i pusese m\u00e2inile \u00een cap, apoi me\u0219terise c\u00e2t se pricepea \u0219i motorul pornise \u00eentr-un t\u00e2rziu. Dar at\u00e2t. Ma\u0219ina nu mai \u00eenc\u0103lzea, iar de stors, nici vorb\u0103. Mama fierbea apa \u00eentr-o oal\u0103 \u0219i o turna \u00een cuv\u0103, punea s\u0103pun dat pe r\u0103z\u0103toare \u00een loc de detergent, iar rufele le scotea \u0219iroind de ap\u0103. Oricum era mai bine dec\u00e2t \u00eenainte, c\u00e2nd \u00ee\u0219i jupuia pielea de pe m\u00e2ini cu frec\u0103torul.
\nNu mi-o pot \u00eenchipui pe mama altfel dec\u00e2t cu ceva \u00een m\u00e2n\u0103 \u2013 m\u0103tur\u0103, perie, ac \u0219i a\u021b\u0103, sucitor, polonic ori lingur\u0103 de lemn \u2013 care, \u00eempreun\u0103 cu \u0219or\u021bul de buc\u0103t\u0103rie, \u00eei deveniser\u0103 o parte din trup. M\u00e2nca pe fug\u0103, adesea \u00een picioare, ca s\u0103 nu piard\u0103 timpul \u0219i, c\u00e2nd se a\u0219eza \u00een sf\u00e2r\u0219it, la cap\u0103tul trudei \u0219i-al zilei, \u00eentre degete \u00eei ap\u0103reau ca prin farmec andrelele, fiindc\u0103 mereu cro\u0219eta ba \u0219osete groase \u0219i m\u0103nu\u0219i cu un deget pentru mine, ba un fular pentru tata. Noi doi eram ra\u021biunea sa de a fi. Rostul ei pe lume era s\u0103 spele h\u0103inu\u021bele mele de rugina \u0219i praful de c\u0103r\u0103mid\u0103 din fundul cur\u021bii, s\u0103 calce c\u0103m\u0103\u0219ile albe ale tatei, s\u0103-i potriveasc\u0103, tot cu fierul, dunga de la pantaloni. G\u0103tea \u00eentotdeauna ce ne pl\u0103cea nou\u0103 \u2013 nu acela\u0219i lucruri la fiecare, tata ar fi m\u00e2ncat sarmale, musaca \u0219i iahnie de fasole la orice mas\u0103, eu a\u0219 fi avut un singur r\u0103spuns dac\u0103 m-ar fi sculat cineva din somn s\u0103 m\u0103 \u00eentrebe ce vreau: cartofi pr\u0103ji\u021bi \u0219i salat\u0103 verde! Care erau felurile ei preferate? Nu \u0219tiu dec\u00e2t unul, g\u0103lu\u0219tile umplute cu prune pe care le f\u0103cea rar, altfel nu-\u0219i \u00eeng\u0103duia pofte ori mofturi, l\u0103s\u00e2ndu-le \u00een seama mea, care n-aveam vreun scrupul. A\u0219a cum nu mi se p\u0103rea ciudat s\u0103 le fac\u0103 pe toate \u00een cas\u0103, f\u0103r\u0103 niciun ajutor din partea mea sau a tatei. Tr\u0103ia ca s\u0103 ne serveasc\u0103, robotea cu s\u00e2rg ca s\u0103 fim mul\u021bumi\u021bi. Ce era nefiresc \u00een asta?
\nTata venea de la serviciu, m\u00e2nca, r\u0103sfoia ziarul sau asculta vreo pies\u0103 radiofonic\u0103, apoi ne mutam am\u00e2ndoi \u00een sufragerie, unde d\u0103deam drumul la televizor. B\u0103rba\u021bii anilor \u201960 nu se \u00eenh\u0103mau la vreo treab\u0103. E-adev\u0103rat, o dat\u0103 pe an, \u00een miez de ianuarie, erau trimi\u0219i s\u0103 bat\u0103 covoarele pe z\u0103pad\u0103, un obicei abolit \u00eens\u0103 dup\u0103 ce \u00een fiecare c\u0103min \u0219i-au f\u0103cut intrarea aspiratoarele. Tata respecta cu sfin\u021benie tradi\u021bia, nef\u0103c\u00e2nd nimic \u00een cas\u0103, \u00een afar\u0103 de repara\u021bii \u2013 schimbatul becurilor, al siguran\u021belor, desfundatul chiuvetei \u0219i \u00eenlocuitul robinetelor. \u00cen copil\u0103rie am stat destul pe l\u00e2ng\u0103 el, deprinz\u00e2nd lucruri care \u00eemi p\u0103reau interesante \u0219i periculoase \u2013 cum ar fi umblatul la o priz\u0103 care te putea lovi oric\u00e2nd cu fulgerul electrocut\u0103rii.
\nMama nu m-a pus vreodat\u0103 s\u0103 o ajut \u0219i nici eu nu m-am oferit, primind darul timpului \u00eenchinat nou\u0103 ca pe o ofrand\u0103 fireasc\u0103. Dar era oare? Mama nu se pl\u00e2ngea \u2013 mul\u021bumit\u0103 ori resemnat\u0103, se \u00eenh\u0103ma la c\u0103ru\u021ba rutinei, tr\u0103g\u00e2nd-o pe drumul zilei c\u0103tre noapte. Duminicile m\u0103 trimitea cu tata la plimbare, \u00een parc, la cofet\u0103rie, ori iarna \u00een or\u0103\u0219elul copiilor \u0219i ea r\u0103m\u00e2nea s\u0103 ne preg\u0103teasc\u0103 o mas\u0103 mai special\u0103.
\nCel mai greu \u00eei era de s\u0103rb\u0103tori. C\u00e2nd veneau Pa\u0219tele, Cr\u0103ciunul, Anul Nou sau Sf\u00e2ntul Ioan, casa trebuia s\u0103 fie curat\u0103 ca un pahar, c\u0103mara \u0219i frigiderul pline, iar felurile de bucate la \u00een\u0103l\u021bimea a\u0219tept\u0103rilor unor musafiri importan\u021bi cum erau cumna\u021bii ei, domnii doctori. Pentru mama s\u0103rb\u0103torile aduceau ore suplimentare la toate: cur\u0103\u021benie, g\u0103tit, alergat dup\u0103 cump\u0103r\u0103turi \u0219i stat la cozi. Poate fiindc\u0103 \u0219tia asta, tata \u00ee\u0219i \u021binea doar ziua sf\u00e2ntului botez\u0103tor, iar de a lui, cea adev\u0103rat\u0103, ne lua pe mine \u0219i pe mama \u00een ora\u0219, la restaurantul Post\u0103varul.
\nIar eu? De m-ar fi chemat Maria sau Elena, a\u0219 fi fost cu ro\u0219u \u00een calendar m\u0103car o dat\u0103 pe an. Numele meu n-avea \u00eens\u0103 conota\u021bii biblice, mai degrab\u0103 ateiste \u2013 dac\u0103 m\u0103 n\u0103\u0219team cu o zi mai t\u00e2rziu, pe 7 noiembrie, m-ar fi s\u0103rb\u0103torit toat\u0103 Rusia odat\u0103 cu revolu\u021bia bol\u0219evic\u0103 din octombrie, care f\u0103cuse pa\u0219i \u00een calendarul pe stil nou. Pe 6 deci, suflam \u00een tortule\u021bul \u00een care se tot \u00eenmul\u021beau lum\u00e2n\u0103rile. P\u00e2n\u0103 la nou\u0103 ani, musafirii au r\u0103mas \u00eens\u0103 aceia\u0219i: v\u0103rul meu Sorin \u0219i Drago\u0219, copilul din vecini, c\u00e2nd aliat, c\u00e2nd inamic \u00een jocurile cur\u021bii de pe strada Lung\u0103. Desf\u0103ceam cadourile \u2013 \u00een fiecare an pijamale, de parc\u0103 invita\u021bii se vorbiser\u0103 dinainte \u2013, mama ne trata cu saleuri, fursecuri, arahide \u0219i sirop de zmeur\u0103, apoi jucam remi, Popa Prostu\u2019 \u0219i moar\u0103, dup\u0103 care gata, fiecare acas\u0103 la el, \u0219i a\u0219a Drago\u0219 s\u0103rise peste somnul de amiaz\u0103, ceea ce nu se \u00eent\u00e2mpla prea des.
\nZiua mea nu-mi p\u0103rea memorabil\u0103 \u2013 ca a lui Sorin, care avea c\u00e2te dou\u0103zeci de invita\u021bi, \u00eenc\u0103 de la gr\u0103dini\u021b\u0103 \u2013, mai degrab\u0103 ceva de bifat \u00een calendar, dar m\u0103car era, pe c\u00e2nd cea mamei… Sigur, pe 8 martie \u2013 c\u00e2nd \u00eei duceam flori tovar\u0103\u0219ei \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare \u2013 era ziua tuturor femeilor, c\u0103rora li se \u00eeng\u0103duia s\u0103 plece mai devreme de la serviciu; p\u00e2n\u0103 \u0219i mama ajungea mai repede acas\u0103. Toate bune \u0219i frumoase, dar c\u00e2nd era ziua ei, numai a ei?
\nPe 2 octombrie, am aflat de la tata, \u00een\u021beleg\u00e2nd de ce venea mereu, \u00een acea dup\u0103-amiaz\u0103, cu un buchet de trandafiri galbeni \u0219i un carton cu pr\u0103jituri luate de la cofet\u0103rie, din cele care \u00eemi pl\u0103ceau mie: savarine, diplomat \u0219i ecleruri. Asta era tot, f\u0103r\u0103 cadouri ori mers la restaurant. Iar o mas\u0103 cu invita\u021bi n-ar fi fost dec\u00e2t o corvoad\u0103 \u00een plus pentru mama. Onomastica ei venea, trecea, la fel ca o zi oarecare \u2013 doar to\u021bi trebuia s\u0103 ne na\u0219tem \u00eentr-una, avea asta chiar at\u00e2ta \u00eensemn\u0103tate?
\n\u00cen 1969, anul \u00een care americanii au p\u0103\u0219it pe Lun\u0103, aveam aproape unsprezece ani \u0219i o idee nou\u0103 care mi se \u00een\u0219urubase \u00een minte: s\u0103 \u00eei fac mamei o zi special\u0103, cum nu avusese p\u00e2n\u0103 atunci.
\nAlesesem darul potrivit, un colier din vitrina unui magazin cu gablonzuri de pe strada Republicii, la care \u00eemi r\u0103m\u0103sese g\u00e2ndul. C\u00e2nd \u00eel v\u0103zusem \u00eent\u00e2ia oar\u0103 era amiaz\u0103 \u0219i soarele pref\u0103cuse vitrina \u00eentr-un acvariu unde coliere, bro\u0219e \u0219i br\u0103\u021b\u0103ri p\u0103reau s\u0103 pluteasc\u0103 ca ni\u0219te pe\u0219ti exotici, flutur\u00e2ndu-\u0219i voalurile \u00eenot\u0103toarelor \u0219i cozile de curcubeu. Dar mai tare dec\u00e2t toate str\u0103lucea \u0219iragul de m\u0103rgele verzi ca ochii mamei. Cine ar fi zis c\u0103 erau din sticl\u0103 colorat\u0103 \u0219i nu smaralde de-adev\u0103ratelea?
\nSingura problem\u0103 era pre\u021bul \u2013 \u0219aizeci de lei \u2013 adic\u0103 mult, pentru mine. Cum se f\u0103ceau averile \u00een America? Viitorii miliardari puneau deoparte cent peste cent \u2013 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd mo\u0219teneau o m\u0103tu\u0219\u0103 bogat\u0103 ori c\u00e2\u0219tigau la loterie. \u0218i eu luam lozuri \u2013 nu din cele pe care scria nec\u00e2\u0219tig\u0103tor sau mai trage o dat\u0103, ci plicuri filatelice cu premii. C\u00e2\u0219tigai sau nu, r\u0103m\u00e2neai cu timbrele, iar dac\u0103 erau dubluri puteai face schimb la Cercul Filatelic, ce se \u021binea \u00een fiecare miercuri diminea\u021ba, \u00een Palatul Po\u0219tei. Un plic cu timbre costa trei lei, pe care tata mi-i d\u0103dea o dat\u0103 pe lun\u0103; pasiunea de colec\u021bionar cu cheltuial\u0103 se \u021bine…
\nPentru septembrie \u00eemi d\u0103duse banii, \u00eens\u0103 m-am f\u0103cut c\u0103 uit, iar dup\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 i-am cerut din nou, cam ru\u0219inat\u0103, e drept. Tata s-a uitat lung la mine, \u00eentreb\u00e2ndu-se dac\u0103 nu era prea devreme ca s\u0103 m\u0103 lase memoria. \u00cencepusem s\u0103 b\u00e2igui ceva despre o serie de timbre din Camerun, din cele scumpe, cu picturi, ce trebuia neap\u0103rat completat\u0103, c\u00e2nd m-a \u00eentrerupt cu o \u00eentrebare:
\n\u2013 C\u00e2t \u00ee\u021bi trebuie?
\n\u2013 \u0218aizeci de lei, am m\u0103rturisit dintr-o r\u0103suflare.
\nN-a vrut s\u0103 \u0219tie pentru ce, nu era \u00een firea lui s\u0103 iscodeasc\u0103. A scos portofelul \u0219i mi-a dat h\u00e2rtiile, f\u0103r\u0103 o vorb\u0103. Le-am luat \u0219i am plecat repede, de team\u0103 s\u0103 nu se r\u0103zg\u00e2ndeasc\u0103 \u0219i abia c\u00e2nd am ajuns la u\u0219\u0103 mi-am adus aminte s\u0103 spun mul\u021bumesc.
\nM-am dus la magazin \u00een aceea\u0219i zi fiindc\u0103, deodat\u0103, mi se f\u0103cuse fric\u0103 s\u0103 nu se v\u00e2nd\u0103 colierul. Cadoul mamei st\u0103tea de-at\u00e2ta timp acolo, sigur pl\u0103cuse \u0219i altora! Dac\u0103 \u00eel cump\u0103rase cineva \u00eentre timp? Norocul continua s\u0103 \u021bin\u0103 cu mine, \u0219iragul smaraldelor de sticl\u0103 m\u0103 a\u0219tepta cuminte la locul lui, iar v\u00e2nz\u0103toarea l-a scos din vitrin\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 fac\u0103 nazuri c\u0103 \u00eei stricam aranjamentul. M-am uitat atent\u0103 la fiecare m\u0103rgea, s\u0103 nu fie spart\u0103 ori ciobit\u0103, a\u0219a cum m\u0103 uitam la timbre cu lupa s\u0103 n-aib\u0103 vreun col\u021b lips\u0103 sau, mai r\u0103u, o urm\u0103 de deget pe spatele cu lipici. Colierul n-avea defecte, nici seam\u0103n pe lume, m\u0103 tot minunam de ce-mi c\u0103zuse \u00een m\u00e2n\u0103. Am zis da, \u00eel cump\u0103r \u0219i i-am \u00eentins femeii h\u00e2rtiile de zece, iar ea le-a num\u0103rat de dou\u0103 ori \u00eenainte s\u0103 le v\u00e2re \u00een sertar. Pe vremea aceea nu existau case de marcat, a\u0219a c\u0103 n-am primit nici bon, nici garan\u021bie \u2013 dar ce se putea strica la ni\u0219te bile de sticl\u0103 \u00een\u0219irate pe o a\u021b\u0103 de nailon? V\u00e2nz\u0103toarea m-a \u00eentrebat dac\u0103 vreau s\u0103 \u00eempacheteze frumos m\u0103rgelele \u0219i, c\u00e2nd am zis nu, a ridicat din spr\u00e2ncene.
\n\u2013 E pentru mine, am spus \u00een loc de alt\u0103 explica\u021bie.
\nAm \u00eenh\u0103\u021bat colierul \u0219i l-am v\u00e2r\u00e2t \u00een buzunarul hanoracului, apoi am plecat ur\u00e2ndu-i v\u00e2nzare bun\u0103, cum o auzisem de at\u00e2tea ori pe mama. E drept c\u0103 asta se \u00eent\u00e2mpla numai \u00een pia\u021b\u0103, unde precupe\u021bele te \u00eembiau cu fructe \u0219i legume de la ele din gr\u0103din\u0103. V\u00e2nz\u0103toarele din magazine aveau marf\u0103 din ograda statului \u2013 \u00eencasau ceva sau nu, tot acela\u0219i salariu primeau la sf\u00e2r\u0219it de lun\u0103. N-am z\u0103bovit prea mult asupra problemei \u2013 hot\u0103r\u00e2nd doar c\u0103, data viitoare, un la revedere era de-ajuns. P\u00e2n\u0103 acas\u0103 am mers tot drumul cu m\u00e2na \u00een buzunar, de team\u0103 s\u0103 nu fie g\u0103urit \u0219i s\u0103 pierd minun\u0103\u021bia de m\u0103rgele.
\nGata, reu\u0219isem! P\u00e2n\u0103 la ziua mamei mai era destul \u0219i, iat\u0103, eu deja aveam cadoul. Am socotit pe degete c\u00e2t mai r\u0103m\u0103sese p\u00e2n\u0103 pe 2 octombrie: dou\u0103zeci \u0219i una de zile. Trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni erau o gr\u0103mad\u0103 de timp. Ce fac p\u00e2n\u0103 atunci cu colierul?
\nDe c\u00e2nd o \u0219tiam, mama se afla pe picior de r\u0103zboi cu acarienii \u0219i alte lighioane nev\u0103zute ce se aciuiau prin cotloanele casei \u0219i trebuiau st\u00e2rpite f\u0103r\u0103 mil\u0103. Toat\u0103 ziua m\u0103tura, \u0219tergea praful, scutura a\u0219ternuturile, pre\u0219urile, d\u0103dea cu aspiratorul pe covoare. \u00cemi \u0219i \u00eenchipuiam microbii, speria\u021bi \u0219i asurzi\u021bi, fugind care-ncotro, f\u0103r\u0103 s\u0103 aibe habar c\u0103 n-aveau sc\u0103pare.
\nCum mama deschidea rar sertarele \u0219ifonierului, am ascuns colierul \u00een cel de jos. \u0218i dac\u0103 o s\u0103 caute ceva \u0219i o s\u0103 dea peste el? I-am schimbat locul \u00een lada cu a\u0219ternuturi, \u00eentre perne \u0219i cuverturi. Le scosese deja la aerisit \u00een var\u0103, p\u00e2n\u0103 la anul nu umbla acolo. Oare? Vorba lui Shakespeare: \u201eGreu apas\u0103 coroana pe fruntea unui rege!\u201c. La fel at\u00e2rna \u0219i o tain\u0103, a\u0219 fi putut depune m\u0103rturie; cu c\u00e2t trebuia p\u0103strat\u0103 mai mult, cu at\u00e2t se \u00eengreuna. Mama \u2013 c\u0103reia nu \u00eei pl\u0103ceau secretele, iar surprize din partea mea avusese destule ca s\u0103 nu \u0219i le mai doreasc\u0103 \u2013 m\u0103 tot iscodea, doar o s\u0103 afle ce ascund. Eu, nimic, t\u0103cut\u0103 ca un sfinx. De\u0219i, c\u00e2nd o g\u0103sisem \u00een camera mea, cu m\u00e2na \u00een lada cu pricina, m\u0103 cam trecuser\u0103 n\u0103du\u0219elile. Dar n-a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 pun\u0103 la loc un cear\u0219af abia c\u0103lcat, mirosind a apret. Totu\u0219i, fusese aproape s\u0103 \u00eemi strice surpriza. Prea aproape. Trebuia s\u0103 mut colierul \u00eentr-o nou\u0103 ascunz\u0103toare, mai sigur\u0103. Dar unde?
\nMama \u0219tergea rafturile bibliotecii o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, \u00eentotdeauna \u00een fa\u021ba c\u0103r\u021bilor. \u00cen spate, praful se aduna nestingherit, la fel ca pe partea nev\u0103zut\u0103 a Lunii. Am pus colierul \u00eentr-o pung\u0103 de plastic \u0219i, pentru a-l v\u00e2r\u00ee \u00een ascunz\u0103toare am scos trei volume, c\u00e2t s\u0103-mi \u00eencap\u0103 m\u00e2na. C\u00e2nd s\u0103 le pun \u00eenapoi, dintr-unul a c\u0103zut ceva \u2013 o poz\u0103 \u00eeng\u0103lbenit\u0103 de vreme ce st\u0103tuse ascuns\u0103 \u00eentre filele din M\u00e2ndrie \u0219i prejudecat\u0103, de Jane Austin. O carte pe care \u00eenc\u0103 nu o citisem, a\u0219a cum nu v\u0103zusem niciodat\u0103 fotografia aceea.
\nM-am uitat curioas\u0103 la b\u0103iatul \u0219i fata ce z\u00e2mbeau f\u0103r\u0103 grij\u0103, ni\u0219te adolescen\u021bi parc\u0103, gata s\u0103 porneasc\u0103 pe drumul vie\u021bii, c\u00e2t de repede \u0219i de departe \u00eei vor duce caii putere. La \u00eenceput nu i-am recunoscut pe cei doi, doar motocicleta \u2013 \u0219i abia atunci i-am privit mai cu luare-aminte. Da, ei erau, tata \u0219i mama!
\n\u00cenc\u0103lecaser\u0103 cu non\u0219alan\u021b\u0103 \u0219aua dubl\u0103, el cu scurt\u0103 de piele, un James Dean din Carpa\u021bi, rebelul f\u0103r\u0103 cauz\u0103, ea o Jane Fonda \u0219aten\u0103, ce nu jucase vreodat\u0103 \u00een Barbarella. S\u0103 fi fost aceia p\u0103rin\u021bii mei? Greu de crezut. Ca to\u021bi copiii, eram convins\u0103 c\u0103 ai mei se n\u0103scuser\u0103, \u00eentr-un fel, odat\u0103 cu mine. Mi-era cu neputin\u021b\u0103 s\u0103-mi \u00eenchipui via\u021ba lor dinainte, c\u00e2nd fuseser\u0103 altceva dec\u00e2t mama mea \u0219i tat\u0103l meu. Dar iat\u0103 c\u0103 am\u00e2ndoi tr\u0103iser\u0103 ni\u0219te vremuri \u00een care nu m\u0103 aveau pe mine \u0219i \u2013 m\u0103 \u00eenfioram numai g\u00e2ndindu-m\u0103! \u2013, altele \u00een care nici nu se cuno\u0219teau.
\nFata din fotografie purta pantaloni str\u00e2n\u0219i pe picior, p\u0103rul lung, o e\u0219arf\u0103 aruncat\u0103 neglijent peste um\u0103r. Am \u00eencercat s\u0103 mi-o \u00eenchipui schimb\u00e2ndu-se \u00een femeia \u00een fuste p\u00e2n\u0103 sub genunchi, rochii \u00eenflorate ori capot de diftin\u0103, cu eternul \u0219or\u021b de buc\u0103t\u0103rie… Tata sem\u0103na mai mult cu cel de ast\u0103zi, ca \u0219i cum el se luase la tr\u00e2nt\u0103 cu timpul \u0219i ie\u0219ise \u00eenving\u0103tor. \u00cen loc de obi\u0219nuitele costume luate de-a gata de la Romarta, purta pantaloni din piele neagr\u0103 \u0219i geac\u0103 de motociclist, \u00een ton cu bocancii militari \u0219i ochelarii negri. P\u0103rea rupt din filmele la care ne uitam am\u00e2ndoi, detectiv sau v\u00e2n\u0103tor de extratere\u0219tri, care tr\u0103ia periculos, un rebel \u00een toat\u0103 puterea cuv\u00e2ntului, \u00eens\u0103 unul care g\u0103sise pentru cine s\u0103 lupte: \u00eent\u00e2i pentru mama \u0219i apoi pentru mine. \u0218i dac\u0103 ar fi trecut unul pe l\u00e2ng\u0103 altul f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie, s\u0103 se recunoasc\u0103? Dac\u0103 nu s-ar fi \u00eendr\u0103gostit \u2013 neap\u0103rat la prima vedere \u0219i \u00een \u00eemprejur\u0103ri romantice \u2013 eu n-a\u0219 fi fost acum aici, cu fotografia asta \u00een m\u00e2n\u0103, ascunz\u00e2nd \u00een spatele c\u0103r\u021bilor cadoul de ziua mamei.
\nAm pus la loc M\u00e2ndrie \u0219i prejudecat\u0103, \u00eens\u0103 poza am p\u0103strat-o. \u00cen s\u0103pt\u0103m\u00e2na urm\u0103toare m-am sim\u021bit cam ciudat, altfel de ce m-ar fi \u00eentrebat mama at\u00e2t de des dac\u0103 mi-e bine, pun\u00e2ndu-mi c\u00e2teodat\u0103 palma pe frunte \u2013 \u00eens\u0103 n-aveam febr\u0103, fiindc\u0103 \u00eentrebarea care m\u0103 ardea pe din\u0103untru nu era dintre cele care s\u0103 suie mercurul termometrului.
\nCine erau str\u0103inii aceia? C\u00e2nd spuneam ai mei, a\u0219a \u00eei credeam, trup \u0219i suflet. Nu luaser\u0103 prima gur\u0103 de aer odat\u0103 cu mine, nu deschiseser\u0103m \u00eempreun\u0103 ochii asupra lumii, ca o f\u0103ptur\u0103 cu \u0219ase m\u00e2ini \u0219i picioare, cu trei inimi b\u0103t\u00e2nd la unison? Se p\u0103rea c\u0103 nu. Mama tr\u0103ise treizeci \u0219i doi de ani f\u0103r\u0103 mine, tata \u0219i mai mult, patruzeci \u2013 o jum\u0103tate de via\u021b\u0103! \u2013 \u00een care n-avuseser\u0103 habar c\u0103 le lipse\u0219te ceva \u2013 ori cineva. M\u0103 c\u0103utaser\u0103 m\u0103car \u00een vise? Fusesem un copil dorit, \u00een primii zece ani de c\u0103s\u0103torie m\u0103 tot a\u0219teptau, \u0219tiam. Dar puteam fi eu, putea fi altul. Voiau neap\u0103rat un copil, oricare, sau pe mine?
\nIar ei doi, prin ce miracol se \u00eent\u00e2lniser\u0103? Dac\u0103 mama s-ar fi \u00eendr\u0103gostit de un alt b\u0103rbat, un alt copil \u00een locul meu \u0219i-ar fi b\u0103tut acum capul ce cadou s\u0103 \u00eei fac\u0103 de ziua ei. La g\u00e2ndul c\u0103 fusesem at\u00e2t de aproape s\u0103 nu fiu m\u0103 lua cu ame\u021beal\u0103. M-am uitat din nou la chipurile necunoscu\u021bilor de pe motociclet\u0103. Ar\u0103tau at\u00e2t de… ferici\u021bi! Cum puteau fi c\u00e2nd eu nu eram cu ei, nici m\u0103car o promisiune, ci a\u0219teptam undeva \u00een bezn\u0103 \u0219i t\u0103cere ca tata s\u0103 m\u0103 caute, ca mama s\u0103 m\u0103 cheme?
\n\u0218i-un g\u00e2nd nou, la fel de tulbur\u0103tor. Poate lor le-ar fi fost mai bine f\u0103r\u0103 mine, poate un alt copil le-ar fi adus mai multe bucurii, sau m\u0103car mai pu\u021bine probleme. \u201eAl\u021bii cre\u0219teau zece p\u00e2n\u0103 te-am crescut eu pe tine!\u201c zicea cu n\u0103duf mama, c\u00e2nd reu\u0219eam s\u0103 o sup\u0103r mai r\u0103u ca de obicei. O vorb\u0103 aruncat\u0103 la nervi, pe care nu o luam \u00een seam\u0103, nu-i d\u0103dusem importan\u021b\u0103. \u0218i dac\u0103… chiar a\u0219a sim\u021bea?
\nDe at\u00e2tea g\u00e2nduri negre \u2013 asta tot o vorb\u0103 f\u0103r\u0103 noim\u0103 era, cum s\u0103 aib\u0103 un g\u00e2nd culoare, ori miros, ori gust? \u2013, era s\u0103 uit de ziua mamei. Se nimerise \u00eentr-o s\u00e2mb\u0103t\u0103 \u0219i ea pusese a\u0219ternuturile la fiert \u0219i mesteca cu un b\u0103\u021b gros \u00een oala cu le\u0219ie. Albaluxul f\u0103cea c\u00e2teodat\u0103 nazuri \u0219i atunci trebuia s\u0103 spele rufele cu m\u00e2na, iar frecatul, limpezitul \u0219i storsul cear\u0219afurilor c\u00e2t o p\u00e2nz\u0103 de corabie nu erau treburi u\u0219oare. Tocmai ast\u0103zi se \u00eent\u00e2mpla din nou, poate fiindc\u0103 ma\u0219ina nu \u0219tia c\u0103 e ziua ei. Am a\u0219teptat ca mama s\u0103 pun\u0103 rufele la uscat \u2013 unele \u00een pod, altele pe s\u00e2rmele de pe balcon \u2013, apoi i-am t\u0103iat calea spre buc\u0103t\u0103rie, \u00eenainte s\u0103 se apuce de cur\u0103\u021bat zarzavatul pentru sup\u0103.
\nCum n-aveam alt\u0103 cutie mai ar\u0103toas\u0103, am pus colierul \u00eentr-una de bomboane; o c\u0103ptu\u0219isem cu o foi\u021b\u0103 aurie de staniol, pe care m\u0103rgelele str\u0103luceau ca ni\u0219te smaralde. Dar nu erau dec\u00e2t ni\u0219te biete bile de stil\u0103 \u2013 o s\u0103-i plac\u0103 oare? M\u0103 \u00eentrebam, tot mai nelini\u0219tit\u0103, fiindc\u0103 mama deschisese cutia, se uita de prea mult\u0103 vreme \u0219i nu zicea nimic, sigur n-o nimerisem, iar\u0103\u0219i f\u0103cusem totul dup\u0103 capul meu, \u00een loc s\u0103-i \u00eentreb pe tata, pe bunica ori pe tanti Suzi care \u00eei cuno\u0219teau gusturile demult, nu de azi, de ieri, ca mine. Cu sufletul la gur\u0103, a\u0219teptam un gest, un cuv\u00e2nt, o privire… c\u00e2nd mama m-a luat \u00een bra\u021be, str\u00e2ng\u00e2ndu-m\u0103 la piept de parc\u0103 cineva \u00eencerca s\u0103 m\u0103 smulg\u0103 de l\u00e2ng\u0103 ea.
\nDup\u0103 o vreme mi-a dat drumul, \u00eens\u0103 nu de tot, doar c\u00e2t s\u0103 se uite \u00een ochii mei. Ai mamei, verzi \u0219i limpezi\u021bi de lacrimi, str\u0103luceau ca ni\u0219te smaralde adev\u0103rate \u0219i-am \u0219tiut c\u0103 se n\u0103scuse odat\u0103 cu mine, iar to\u021bi anii dinainte de venirea mea pe lume i se scurseser\u0103 \u00eentr-o lung\u0103 a\u0219teptare, nu a unui copil oarecare ci a mea, pe mine m\u0103 visase, m\u0103 dorise o via\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103. N-aveam de ce s\u0103 fiu geloas\u0103 pe oamenii sau \u00eent\u00e2mpl\u0103rile de p\u00e2n\u0103 s\u0103 m\u0103 aib\u0103, fiindc\u0103 fusesem \u0219i eu acolo cu ea, clip\u0103 de clip\u0103, chiar f\u0103r\u0103 glas, f\u0103r\u0103 chip. Mama era numai a mea!
\nA\u0219a ne-a g\u0103sit tata, iar\u0103\u0219i \u00eembr\u0103\u021bi\u0219ate, ea cu m\u0103rgelele verzi la g\u00e2t, eu sim\u021bind c\u0103 toate erau din nou a\u0219a cum trebuiau s\u0103 fie. Ca de obicei, tata venise cu un buchet de trandafiri galbeni \u0219i, p\u00e2n\u0103 s\u0103 \u00eei pun\u0103 \u00een vaz\u0103, am dat fuga dup\u0103 fotografie \u0219i le-am v\u00e2r\u00e2t-o alor mei sub ochii.
\n\u2013 Voi sunte\u021bi? i-am luat la \u00eentreb\u0103ri.
\n\u2013 Tocmai cump\u0103raser\u0103m motocicleta… a murmurat mama.
\nSunase ca o scuz\u0103, de parc\u0103 s-ar fi jenat de c\u00e2t de tineri \u0219i frumo\u0219i erau. Tata \u00eens\u0103, n-avea problema asta:
\n\u2013 Unde ai g\u0103sit poza? Trebuie s\u0103 mai fie \u0219i altele, din drumurile noastre prin Moldova, la Por\u021bile de Fier, la Timi\u0219oara… Am umblat ceva prin \u021bar\u0103 \u00een anii aceia!
\nAm sim\u021bit din nou \u00eempuns\u0103tura geloziei. Ce erau micile mele secrete, fa\u021b\u0103 de aventurile p\u0103rin\u021bilor mei, de care habar n-avusesem! \u0218i g\u00e2ndul mi-a adus un altul, ca un balsam: c\u00e2nd erau \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite, secretele deveneau pove\u0219ti.
\nMama nu apucase s\u0103 g\u0103teasc\u0103 nimic, a\u0219a c\u0103 \u0219i-a pus o rochie verde, \u00een culoarea m\u0103rgelelor, iar tata ne-a scos pe am\u00e2ndou\u0103 la restaurant, la Aro.
\nMotocicleta a r\u0103mas \u00een magazie, t\u0103cut\u0103, misterioas\u0103 \u0219i plin\u0103 de amintiri. Dac\u0103 ar fi putut vorbi, ar fi avut multe s\u0103 \u00eemi spun\u0103. La fel, p\u0103rin\u021bii mei.
\nDar pe ei nu trebuia dec\u00e2t s\u0103-i \u00eentreb. <\/p>\n


\n Mihai MERTICARU<\/strong>
\n\"\"

MIRESMELE ALTUI VEAC<\/strong><\/p>\n

Torcea, pe prip\u0103, caier alb, bunica
\n fir r\u0103sucit spre \u00eenc\u00e2lcit trecut,
\n bunicu-\u0219i vindea pove\u0219tile pe nimica,
\n mie-mi zbura g\u00e2ndul spre necunoscut.<\/p>\n

iubirea doinea mereu pe ulicioar\u0103,
\n cu voce de aram\u0103, c\u00e2nta frunza-n cr\u00e2ng,
\n lumin\u0103 pur\u0103 curgea dintr-o vioar\u0103,
\n vulcan se zbuciuma sub um\u0103rul meu st\u00e2ng.<\/p>\n

ceva m\u0103 atrage azi spre r\u0103d\u0103cin\u0103,
\n m\u0103 arde dep\u0103rtarea unui foc str\u0103vechi,
\n patimi nestinse toac\u0103 vremea hain\u0103,
\n o tain\u0103 a clipei \u00eemi bubuie-n urechi.<\/p>\n

se surp\u0103-n mine visuri hazardate,
\n cad umbre vagi de dincolo de lume,
\n o obsesiv\u0103-ntrebare, \u00een poart\u0103, bate:
\n via\u021ba e \u0219i blestem sau numai fum e?<\/p>\n


\n ECHIVOCITATE<\/strong><\/p>\n

Mi-am \u00eembl\u00e2nzit singur\u0103t\u0103\u021bile cu triste\u021be,
\n suspine \u0219i disper\u0103ri \u00eenzigurate
\n venite, \u00eentr-un picior, s\u0103 m\u0103 r\u0103sfe\u021be
\n c\u00e2nd chipu-\u021bi nu-ncepuse s\u0103 se arate.<\/p>\n

cas\u0103 cu foi\u0219or, eu mi-am f\u0103cut,
\n cu tr\u0103snete, tu mi-ai acoperit-o,
\n cu p\u0103reri de r\u0103u \u0219i r\u00e2s pref\u0103cut,
\n iar eu tot mai mult te-ndr\u0103gesc, iubito.<\/p>\n

eu sunt r\u0103spunsul f\u0103r\u0103 \u00eentrebare,
\n tu e\u0219ti \u00eentrebarea \u0103r\u0103 r\u0103spuns,
\n eu, unu dinte numerele pare,
\n tu, tocmai echivocul nep\u0103truns.<\/p>\n

se prea poate s\u0103 fie \u0219i invers
\n cum toate sunt \u00een acest Univers.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ioan Romeo RO\u0218IIANU T\u00e2rgul cu Psalmi de Cr\u0103ciun \u201eCheam\u0103-M\u0103 \u00een ziua Necazului, \u0219i Eu te voi izb\u0103vi, iar tu M\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22247"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22247"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22247\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22248,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22247\/revisions\/22248"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22247"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22247"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22247"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}