{"id":22237,"date":"2023-12-10T23:57:58","date_gmt":"2023-12-10T20:57:58","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22237"},"modified":"2023-12-10T23:57:58","modified_gmt":"2023-12-10T20:57:58","slug":"spatii-culturale-nr-91-7","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22237","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 91 (7)"},"content":{"rendered":"

La pas prin lume<\/strong><\/em><\/p>\n

Stan BREBENEL<\/strong>
\n\"\"

\u00ceN \u021aARA SEMILUNII (SULTANILOR)<\/strong><\/p>\n

Cappadocia<\/strong><\/p>\n

Este o regiune istoric\u0103 din Anatolia Central\u0103. Numele Cappadocia apare pentru prima dat\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului VI \u00ee.H. \u00een inscrip\u021biile, \u00een trei limbi, a doi regi: Darius I \u0219i Xerxses. Marele istoric Herodot spunea c\u0103 numele lor a fost dat de per\u0219i. Grecii, \u00een schimb, \u00eei numeau sirieni. Cappadocia este men\u021bionat\u0103 \u00een Noul Testament \u00een cartea Faptele Apostolilor. A existat un regat Cappadocia cu capitala la Cezareea, azi ora\u0219ul Kayseri. \u00cen Cezareea s-a n\u0103scut, a vie\u021buit \u0219i a trecut la Domnul Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare. A venit pe lume \u00een anul 330 \u0219i s-a s\u0103v\u00e2r\u0219it din via\u021ba \u00een anul 379. A fost unul dintre cei mai importan\u021bi arhiepiscopi r\u0103s\u0103riteni, de seam\u0103, ai Bisericii Ortodoxe, \u00eempreun\u0103 cu Grigore de Nazianz \u0219i Ioan Gur\u0103 de Aur, fiind considerat doctor al bisericii sau \u00cenv\u0103\u021b\u0103tor al Bisericii). Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare a avut patru fra\u021bi \u0219i patru surori, iar cinci dintre cei nou\u0103 fra\u021bi au devenit sfin\u021bi al\u0103turi de p\u0103rin\u021bii lor. Exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare \u0219i \u021bara noastr\u0103. Prin scrisoarea nr. 155, Sf\u00e2ntul \u00eei cere comandantului militar al Scythiei Minor, Junius Soranus, s\u0103-i trimit\u0103 moa\u0219tele martirilor din aceste locuri. Acest guvernator \u00eei trimite moa\u0219tele Sf\u00e2ntului Sava, ce a fost martirizat de go\u021bi \u00een apele Buz\u0103ului, \u00een anul 372. Faptele Sf\u00e2ntului Sava au fost scoase la iveal\u0103 de p\u0103rintele Mihail Milea, un neobosit cercet\u0103tor ale urmelor lui Sava \u0219i ale cinstitelor sale moa\u0219te. Modul \u00een care a decurs transportul moa\u0219telor \u00een Cezareea Cappadociei a fost descris de p\u0103rintele Milea \u00een romanul \u201ePelerinul\u201d. Dup\u0103 cum mult\u0103 lume \u0219tie, Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare este s\u0103rb\u0103torit la 1 ianuarie \u0219i pe 30 ianuarie c\u00e2nd sunt cei trei ierarhi. Cappadocia a fost men\u021bionat\u0103 \u0219i \u00een scrierile lui Strabon. Cappadocia se afl\u0103 \u00een estul Anatoliei, \u00een mijlocul Turciei de ast\u0103zi. Relieful regiunii este, de fapt, un platou \u00eenalt a c\u0103rui \u00een\u0103l\u021bime medie este de 1000 de metri. Imensitatea sa \u00ee\u021bi dau impresia c\u0103 e\u0219ti \u00eentr-o nem\u0103rginit\u0103 c\u00e2mpie. Precipita\u021biile din regiune sunt rare, zona este considerat\u0103 semi-arid\u0103. Din aceast\u0103 cauz\u0103 localit\u0103\u021bile sunt foarte rare, dep\u0103rtate unele de altele, fiind grupate func\u021bie de resursele din regiune. Relieful de platou este m\u0103rginit de forma\u021biuni vulcanice, a\u0219a cum este Muntele Ercyies, cu cel mai \u00eenalt v\u00e2rf de l\u00e2ng\u0103 Kayseri, cu \u00een\u0103l\u021bimea de 3916 metri. Ace\u0219ti vulcani sunt responsabili pentru forma\u021biunile suprarealiste, nep\u0103m\u00e2ntene din inima Cappadociei, din zona G\u00f6reme. Cappadocia mai este denumit\u0103 \u201e\u021binutul cailor frumo\u0219i\u201d. \u00cen perioada bronzului t\u00e2rziu, Cappadocia era cunoscut\u0103 sub numele de Hatti, fiind, mai t\u00e2rziu Imperiul Hitit cu capitala la Hattu\u0219a. Locuitorii din \u021binut se numeau hiti\u021bi. Ca s\u0103 ajungem la \u00dcrg\u00fcp parcurgem o distan\u021b\u0103 impresionant\u0103, traseul urm\u00e2nd cumva drumul ca parte din drumul m\u0103t\u0103sii. Este nevoie s\u0103 facem din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u0219i c\u00e2te un popas. La unul dintre acestea m\u00e2nc\u0103m de pr\u00e2nz. Ne oprim la un local aflat pe autostrad\u0103, \u00een preajma localit\u0103\u021bii Ak\u0219ehir, localitate \u00een care \u00ee\u0219i doarme somnul de veci celebrul Nastratin Hogea. \u00cen fa\u021ba localului, chiar la \u0219osea, exist\u0103 o statuie imens\u0103 a lui Nastratin, c\u0103lare pe m\u0103gar, invers dec\u00e2t ar fi normal. Cunoa\u0219te\u021bi povestea, iar dac\u0103 a\u021bi uitat-o este vremea s\u0103 reciti\u021bi. Localul, un \u201e\u00eempinge tava\u201d \u00een limbajul nostru, ofer\u0103 un meniu bogat \u0219i diversificat. Nu avem timp de siest\u0103 \u0219i pornim la drum. Autocarul \u00eenghite kilometri dup\u0103 kilometri asemenea unui balaur \u0219i \u00een cur\u00e2nd ajungem la Konya, un alt mare ora\u0219 al Turciei. Vedem, de pe centura ora\u0219ului, impresionan\u021bii zg\u00e2rie-nori \u0219i cl\u0103diri ale universit\u0103\u021bilor din ora\u0219. Este un important centru religios \u0219i de pelerinaj pentru musulmani. Aici a tr\u0103it poetul \u0219i filosoful Mevlana Celaleddin care a \u00eenfiin\u021bat secta Sufi a Dervi\u0219ilor Rotitori \u00een sec. al XIII-lea. Este foarte interesant\u0103 povestea acestora. Nu oprim, timpul este nemilos cu noi. Iat\u0103 c\u0103 ajungem la Aksaray \u0219i \u00eencepem s\u0103 calcul\u0103m c\u00e2\u021bi kilometri mai avem de parcurs. De aici putem spune c\u0103 am intrat \u00een Cappadocia deoarece la intrarea \u00een ora\u0219 nenum\u0103rate grupuri statuare reprezint\u0103 \u201e\u021binutul cailor frumo\u0219i\u201d. \u00cen regiune exist\u0103 vulcanul Mount Hasan de 3000 metri care \u0219i el a contribuit la forma\u021biunile ce au f\u0103cut celebr\u0103 Cappadocia. Tot regiunea Aksaray este locul \u00een care a fost realizat\u0103 o frumoas\u0103 \u0219i celebr\u0103 ras\u0103 de c\u00e2ini. Ajungem \u0219i la urm\u0103torul reper al c\u0103l\u0103toriei noastre, ora\u0219ul Nev\u0219ehir. De aici p\u00e2n\u0103 la \u00dcrg\u00fcp nu mai e dec\u00e2t un pas. C\u00e2nd ajungem la hotel deja orele sunt \u00eenaintate: 22.30. Suntem \u00eendruma\u021bi s\u0103 mergem s\u0103 m\u00e2nc\u0103m cina \u0219i apoi s\u0103 ne lu\u0103m camerele \u00een primire. \u00cen hotelul Ta\u0219saray vom petrece urm\u0103toarele trei nop\u021bi. S-a terminat pe moment fuga dintre obiective. A doua zi \u00eencepem programul mai t\u00e2rziu cu o or\u0103, dup\u0103 micul dejun, deoarece obiectivele sunt foarte aproape de \u00dcrg\u00fcp. Somnul a venit nechemat \u0219i \u00een r\u0103coarea nop\u021bii ne-am odihnit profund. Mai trebuie spus c\u0103 unii pelerini au fost ademeni\u021bi cu un zbor cu balonul cu aer cald deasupra Cappadociei. Au fost vreo 12 doritori, chiar dac\u0103 pre\u021bul era unul prohibitiv: 250 euro.<\/p>\n

\u00dcrg\u00fcp \u2013 G\u00f6reme<\/strong><\/p>\n

Valea imagina\u021biei<\/strong>
\nVom avea dou\u0103 zile intense pentru a vizita forma\u021biunile geologice \u201eselenare\u201d din miezul Cappadociei. Primul popas \u00eel facem pe Valea imagina\u021biei, aflat\u0103 \u00een apropierea ora\u0219ului \u00dcrg\u00fcp. Pe aceast\u0103 vale natura, prin vulcanii s\u0103i care au erupt acum 30 000 sau milioane de ani \u0219i condi\u021biile climatice, au realizat \u201estatui\u201d uria\u0219e care \u00eentrec puterea de \u00een\u021belegere uman\u0103. Aceast\u0103 vale mai este cunoscut\u0103 drept Valea Devrent sau Valea Imaginar\u0103 Devrent. Este fascinant \u0219i unic peisajul suprarealist ce se deschide \u00een fa\u021ba privirilor. Este un paradis pentru cei pasiona\u021bi de natur\u0103 \u0219i un loc minunat pentru pasiona\u021bii de fotografii. Imagina\u021bia ne este supus\u0103 la \u00eencercare \u0219i suntem pu\u0219i s\u0103 descoperim frumuse\u021bile. Multe dintre forma\u021biunile st\u00e2ncoase de pe aceast\u0103 vale, care nu a fost locuit\u0103 niciodat\u0103, seam\u0103n\u0103 cu animale sau co\u0219uri de z\u00e2ne. La intrare \u00een vale o st\u00e2nc\u0103 \u00een form\u0103 de c\u0103mil\u0103 surprinde de la \u00eenceput. Mireasa \u0219i mirele este o alt\u0103 forma\u021biune care aprinde imagina\u021bia. Func\u021bie de ochiul fiec\u0103ruia fiecare forma\u021biune poate spune o poveste. O lume de basm, un str\u0103mo\u0219 al Disneyland-lui ni se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 privirii. Tot aici pot fi v\u0103zute co\u0219urile de fum numite \u201eHornurile Z\u00e2nelor\u201d sau sub forma unor animale: foci, aligatori sau c\u00e2ini. Unii turi\u0219ti au asemuit o forma\u021biune st\u00e2ncoas\u0103 cu Fecioara Maria. Deci, aici imagina\u021bia nu are limite \u0219i este gratuit\u0103. \u0218i e doar \u00eenceputul la c\u00e2\u021biva kilometri ajungem \u00een Valea C\u0103lug\u0103rilor.<\/p>\n

Valea c\u0103lug\u0103rilor<\/strong>
\nSau Valea Pa\u0219aba\u011fi afl\u0103m acelea\u0219i forma\u021biuni st\u00e2ncoase cu deosebirea c\u0103 cele mai multe seam\u0103n\u0103 cu ni\u0219te hornuri uria\u0219e. Aceste hornuri sau format \u00een milioane de ani. Vulcanul Erciyes, despre care am vorbit, este artizanul realiz\u0103rii lor. Dup\u0103 erup\u021bii succesive, \u00eentreaga zon\u0103 a fost acoperit\u0103 cu lav\u0103 \u0219i cenu\u0219\u0103, transform\u00e2ndu-se \u00een tuf vulcanic. \u00cen timp, peste aceast\u0103 roc\u0103, s-a depus un strat de bazalt. Factorii de eroziune au modelat tuful vulcanic f\u0103r\u0103 s\u0103 fie afectat bazaltul care a r\u0103mas la partea superioar\u0103, acoperind \u201ehornurile\u201d. A primit denumirea de Valea C\u0103lug\u0103rilor deoarece aici au locuit mul\u021bi c\u0103lug\u0103ri, form\u00e2ndu-se o sih\u0103strie dedicat\u0103 Sf\u00e2ntului Simeon. Dac\u0103 privim mai atent vom observa c\u0103 majoritatea hornurilor seam\u0103n\u0103 cu ni\u0219te c\u0103lug\u0103ri cu gluga tras\u0103 pe cap. Exist\u0103 o forma\u021biune, \u00een fa\u021ba c\u0103reia ne oprim \u0219i o admir\u0103m, format\u0103 din trei hornuri unite, \u00een interiorul c\u0103rora este o capel\u0103 \u00eenchinat\u0103 Sf\u00e2ntului Simeon. Intrarea \u00een capel\u0103 este ornat\u0103 cu cruci. Sf\u00e2ntul Simeon a tr\u0103it \u00een secolul al V-lea \u00een Aleppo, izolat, \u00een cea mai mare parte a timpului. Vestea c\u0103 poate face minuni s-a r\u0103sp\u00e2ndit cu iu\u021beal\u0103 \u0219i a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 se retrag\u0103 departe de lume. A\u0219a a ajuns \u00een Valea Pa\u0219aba\u011fi locuind ini\u021bial \u00eentr-un horn de 2 metri. C\u0103lug\u0103rii de aici au s\u0103pat \u00een interiorul hornurilor \u0219i \u0219i-au amenajat locui\u021be, cu mai multe \u00eenc\u0103peri \u00een plan vertical. Dup\u0103 un timp s-a mutat \u00eentr-unul \u00eenalt de 15 metri. Se spune c\u0103 Sf\u00e2ntul Simeon cobora foarte rar \u0219i numai pentru a-si procura m\u00e2ncare \u0219i ap\u0103. Din aceste motive i se mai spune \u0219i St\u00e2lpnicul. Mul\u021bi au \u00eencercat s\u0103-l determine s\u0103 renun\u021be la izolare \u0219i s\u0103 coboare \u00een lume. Chiar \u0219i mama lui, \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri, l-a implorat \u0219i nu a reu\u0219it s\u0103-l conving\u0103, spun\u00e2ndu-i: \u201eNu m\u0103 tulbura, maic\u0103. De va voi Dumnezeu, ne vom vedea fa\u021b\u0103 c\u0103tre fa\u021b\u0103 \u00eentru a Sa \u00eemp\u0103r\u0103\u021bie\u201d. Prin rug\u0103ciuni a f\u0103cut adev\u0103rate minuni cu cei ce z\u0103ceau \u00een boli grele \u0219i veneau la st\u00e2lpul s\u0103u. El este pr\u0103znuit, de Biserica Ortodox\u0103, \u00een fiecare an la 1 septembrie. Dup\u0103 ce vizit\u0103m aproape tot perimetrul, ne \u00eentoarcem la autocar pentru a vizita urm\u0103torul obiectiv.<\/p>\n

Muzeul G\u00f6reme<\/strong>
\nEste un muzeu \u00een aer liber unde se afl\u0103 aproximativ 30 de biserici rupestre \u0219i construc\u021bii adiacente (acareturi) necesare unei vie\u021bi monahale, precum chilii, un refectoriu (adic\u0103 o sal\u0103 de mese), o buc\u0103t\u0103rie, un grajd. Peisajul nu difer\u0103 cu mult fa\u021b\u0103 de ceea ce am v\u0103zut \u00een Valea Imagina\u021biei sau a C\u0103lug\u0103rilor. Acelea\u0219i forma\u021biuni calcaroase ce se \u00eenal\u021b\u0103 ca \u00eentr-un t\u0103r\u00e2m de basm \u0219i \u00een care au fost s\u0103pate bisericile. Ele se afl\u0103 \u00eentr-o \u201ec\u0103ldare\u201d natural\u0103. Acestea au fost s\u0103pate, conform datelor existente, \u00eentre anii 400 \u0219i 1200 unde locuiau c\u0103lug\u0103ri \u0219i c\u0103lug\u0103ri\u021be. C\u00e2teva date despre bisericile \u00een care am intrat, cred, c\u0103 sunt necesare. Biserica Sf\u00e2ntului Vasile. \u00cen Cappadocia se pare c\u0103 bisericile sunt \u00eenchinate la doi mari sfin\u021bi, Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare \u0219i Sf\u00e2ntul Gheorghe, omor\u00e2torul balaurului, originari din aceast\u0103 zon\u0103. Bisericu\u021ba este mic\u0103 \u0219i a fost construit\u0103 \u00een secolul al XI-lea. Pere\u021bii ei mai p\u0103streaz\u0103 c\u00e2teva fresce. La loc de cinste se afl\u0103 icoanele celor doi sfin\u021bi. Biserica Sfintei Barbara (sau Varvara) este mai degrab\u0103 o capel\u0103. Dac\u0103 \u00een celelalte biserici picturile sunt colorate, aici sunt desene simple, ocru pe fondul alb al pere\u021bilor, ce dateaz\u0103, probabil, din secolul al VIII-lea. Urm\u0103toarea biseric\u0103 vizitat\u0103 este Biserica M\u0103rului. Vom descoperi \u00eempreun\u0103 c\u0103 denumirea bisericilor este dat\u0103 arbitrar \u0219i nu conform canoanelor bisericii ortodoxe, deoarece turcii s-au g\u00e2ndit la anumite elemente interioare atunci c\u00e2nd le-au atribuit numele. Se pare c\u0103 aceast\u0103 biseric\u0103 este denumit\u0103 dup\u0103 forma turnului \u00een care a fost scobit\u0103, iar al\u021bii cred c\u0103 provine de la m\u0103rul din apropiere. Sunt mul\u021bi care cred c\u0103 numele provine de la fresca ce-l reprezint\u0103 pe Arhanghelul Mihail care \u021bine \u00een m\u00e2n\u0103 un glob. Dup\u0103 mul\u021bi speciali\u0219ti \u0219i turi\u0219ti, frescele sunt cele mai frumoase din tot a\u0219ez\u0103m\u00e2ntul \u0219i sunt cele originale. Biserica \u0218arpelui sau a Sf\u00e2ntului Onufrie este o construc\u021bie lung\u0103 \u0219i \u00eengust\u0103, iar pe pere\u021bi sunt fresce ce-i reprezint\u0103 pe Sf\u00e2ntul Gheorghe \u0219i Sf\u00e2ntul Teodor, pe Sfin\u021bii \u00cemp\u0103ra\u021bi Constantin \u0219i Elena \u0219i un Sf\u00e2nt Onuphrius, un eremit egiptean. Despre ultimul sf\u00e2nt exist\u0103 o frumoas\u0103 poveste. Onuphrius ar fi fost, de fapt, o femeie foarte frumoas\u0103 \u0219i care s-a rugat lui Dumnezeu s\u0103-i ia frumuse\u021bea pentru a nu c\u0103dea \u00een p\u0103cat. Ruga i-a fost ascultat\u0103 \u0219i a fost transformat\u0103 \u00eentr-un b\u0103tr\u00e2n. O alt\u0103 biseric\u0103 pe care o vizit\u0103m este Biserica Sandalelor sau Carikli. Am l\u0103sat la urm\u0103 s\u0103 vizit\u0103m Biserica Tokali. Aceasta se afl\u0103 \u00een apropierea intr\u0103rii\/ ie\u0219irii din muzeu. Este singurul loc din muzeu care seam\u0103n\u0103 cel mai mult cu o biseric\u0103. Este cea mai mare. Dac\u0103 privim mai atent vedem c\u0103 sunt dou\u0103 biserici alipite. Cea mai veche a fost construit\u0103 \u00een secolul al X-lea. Frescele de pe pere\u021bi sunt estompate, \u00een nuan\u021be de ro\u0219u \u0219i verde. \u00cen schimb, biserica nou\u0103 este mai mare, iar frescele sunt pe fond albastru, amintind de m\u0103n\u0103stirile din Bucovina. Dup\u0103 cum \u0219tiam de la \u00eenceput, via\u021ba monahal\u0103 de aici a disp\u0103rut de mut timp. \u00cen zon\u0103 doar moscheile duc mai departe credin\u021ba locuitorilor. Dup\u0103 vizita la muzeu ne retragem strategic \u00eentr-o zon\u0103 mai \u00eenalt\u0103 pentru pr\u00e2nz \u0219i pentru a admira Acoperi\u0219ul Cappadociei care \u00eel reprezint\u0103 \u201ecastelul\u201d din U\u00e7hi\u0219ar. Aceasta este o forma\u021biune st\u00e2ncoas\u0103, asem\u0103n\u0103toare cu tot ceea ce am v\u0103zut \u00een Cappadocia, fiind punctul cel mai \u00eenalt din zon\u0103, \u0219i din acest motiv a primit numele de \u201eAcoperi\u0219ul Cappadociei\u201d. Pare c\u0103 \u021b\u00e2\u0219ne\u0219te din p\u0103m\u00e2nt, ridic\u00e2ndu-se, p\u0103str\u00e2nd propor\u021biile, ca Muntele Materhorn din Elve\u021bia sau, de ce nu, ca Muntele Ceahl\u0103u. Din v\u00e2rf se deschide o panoram\u0103 extraordinar\u0103 a regiunii, fiind vizibil \u0219i Muntele vulcanic Erciyes. \u0218i \u201ecastelul\u201d se poate vedea de la distan\u021be mari.U\u00e7hi\u0219ar se afl\u0103 la doar 5 km de G\u00f6reme. Dup\u0103 cum se poate deduce obiectivele vizitate se afl\u0103 la distan\u021be relativ scurte. Dar ca s\u0103 ajungem aici am parcurs distan\u021be enorme. Dup\u0103 ce am v\u0103zut obiective aproape unice \u00eentr-o singur\u0103 zi ne retragem strategic la o fabric\u0103 de piel\u0103rie, cu un magazin de desfacere. Fabrica are denumirea de \u201eAyazel\u201d, dac\u0103 am re\u021binut bine. Ca surpriza s\u0103 fie deplin\u0103, suntem r\u0103sf\u0103\u021ba\u021bi cu o prezentare de mod\u0103, cu articole din piele \u0219i blan\u0103, de manechinele firmei. Spectacolul a fost total deoarece c\u00e2\u021biva dintre noi, b\u0103rba\u021bi \u0219i femei, au jucat rolul de manechin. Unii s-au descurcat rezonabil. Cu vreo dou\u0103 ore \u00eenainte de cin\u0103 ne \u00eentoarcem la hotel. Suficient timp pentru a explora ora\u0219ul.<\/p>\n

\u00dcrg\u00fcp <\/strong>
\nEste un ora\u0219 \u0219i district din provincia Nev\u0219ehir, fiind un renumit centru turistic. \u00cen grac\u0103 denumirea sa este Prok\u00f3pi. Dup\u0103 recens\u0103m\u00e2ntul din anul 2010 ora\u0219ul are o popula\u021bie de 18 631 de locuitori, iar altitudinea medie este 1043 metri. I se mai spune \u0219i inima Cappadociei. Ce am mai aflat este c\u0103 regiunea Cappadocia este una dintre principalele regiuni produc\u0103toare de vinuri din Turcia, centrul fiind \u00dcrg\u00fcp. Exist\u0103 o celebr\u0103 vin\u0103rie, Turasan, care realizeaz\u0103 60 % din produc\u021bia Cappadociei. Hotelul Ta\u0219saray, unde suntem caza\u021bi, este la 5 minute de centru. El dispune de 189 de camere spa\u021bioase, cu b\u0103i, mini-frigider \u0219i televizor. Hotelul mai dispune de un restaurant, o sal\u0103 de sport \u0219i o piscin\u0103 exterioar\u0103. Wi \u2013 Fi este disponibil \u00een \u00eentreg hotelul \u0219i este gratuit. Pornim yava\u0219 pe str\u0103zile cochetului \u0219i lini\u0219titului ora\u0219. Mergem \u00een magazinele care ne ies \u00een cale \u0219i facem mici cump\u0103r\u0103turi. Nici nu ne d\u0103m seama c\u00e2nd a trecut timpul. \u00cenapoi la hotel pentru cin\u0103 \u0219i odihn\u0103.. cine mai dore\u0219te se mai poate relaxa la piscin\u0103 sa prin ora\u0219. M\u00e2ine ne a\u0219teapt\u0103 o alt\u0103 zi intens\u0103 cu multe obiective \u00een program.<\/p>\n

\t Sf\u00e2ntul Ioan Rusul<\/strong>
\nO parte dintre noi s-au \u00eenscris s\u0103 efectueze un zbor cu balonul cu aer cald deasupra Cappadociei. Au avut noroc pentru c\u0103 nu a b\u0103tut v\u00e2ntul. Au plecat de la hotel \u00eenainte de venirea zorilor pentru c\u0103 la acel moment trebuiau s\u0103 fie \u00een aer. Ne-am regrupat dup\u0103 micul dejun \u0219i am pornit \u00een cea de-a doua zi a \u201eexpedi\u021biei\u201d noastre \u00een \u201e\u021binutul cailor frumo\u0219i\u201d. Primul popas \u00eel facem \u00een locurile \u00een care a tr\u0103it \u00een ultima parte a vie\u021bii sale Sf\u00e2ntul Ioan Rusul. Mai \u00eent\u00e2i mergem la o biseric\u0103, s\u0103pat\u0103 \u00een piatr\u0103, care se afl\u0103, nu departe de locul \u00een care era biserica unde mergea Sf\u00e2ntul Ioan Rusul. Ast\u0103zi aceasta nu mai exist\u0103. Aici, p\u0103rintele Frunz\u0103 oficiaz\u0103 slujba Acatistului Sf\u00e2ntului Ioan Rusul. Dup\u0103 acest moment mai urc\u0103m, \u00een susul str\u0103zii, vreo 200 de metri p\u00e2n\u0103 la ruinele casei st\u0103p\u00e2nului s\u0103u, \u0219i \u00een care a locuit Sf\u00e2ntul \u00een staulul animalelor. Despre via\u021ba \u0219i minunile s\u0103v\u00e2r\u0219ite de acesta am scris atunci c\u00e2nd am vizitat biserica Sf\u00e2ntul Ioan Rusul \u00een satul grecesc Prokopi, din insula Evia material ap\u0103rut \u00een aceast\u0103 revist\u0103. De aici plec\u0103m \u00een localitatea Mustafapa\u0219a, numit \u00een trecut Sinasos (fost\u0103 localitate greceasc\u0103) ceea ce \u00eenseamn\u0103 ora\u0219ul soarelui, un ora\u0219 cu r\u0103d\u0103cini antice. Se afl\u0103 la 5 km de \u00dcrg\u00fcp \u0219i are o popula\u021bie de 1295 locuitori. Aici vizit\u0103m Biserica Constantin \u0219i Elena, o construc\u021bie veche. Ceea ce am re\u021binut este faptul c\u0103 bisericile ortodoxe c\u00e2nd se construiau nu trebuiau s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 o anumit\u0103 \u00een\u0103l\u021bime, conform legilor de atunci. De aceea construc\u021bia se realiza \u0219i \u00een ad\u00e2ncime, at\u00e2t c\u00e2t erau normele. \u00cen biseric\u0103 nu se mai oficiaz\u0103 slujbe dec\u00e2t foarte rar \u0219i la evenimente deosebite. Grecii au fost majoritari \u0219i au realizat multe construc\u021bii, inclusiv case din piatr\u0103. Erau \u00een principal comercian\u021bi de vin \u0219i medicamente. Au locuit aici p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1924 c\u00e2nd a avut loc schimbul de popula\u021bie, dup\u0103 o \u0219edere de 3000 de ani. P\u0103r\u0103sim satul Mustafapa\u0219a, denumit \u00een onoarea lui Mustafa Kemal \u0219i plec\u0103m mai departe. Vom avea o distan\u021b\u0103 cu mult mai mare de parcurs fa\u021b\u0103 de ziua de ieri.<\/p>\n

\t Valea So\u011fanli sau a Cepei<\/strong>
\n\tSe afl\u0103 la aproximativ o or\u0103 de mers cu ma\u0219ina din G\u00f6reme. Cuv\u00e2ntul turc so\u011fan \u00eenseamn\u0103 ceap\u0103, iar so\u011fanli cu cepe. Denumirea vine de la faptul c\u0103 localnicii sunt mari cultivatori de ceap\u0103 \u0219i cartofi. Relieful este destul de denivelat \u0219i ne deplas\u0103m urm\u00e2nd anumite v\u0103i. Observ\u0103m, \u00een apropierea unor localit\u0103\u021bi, s\u0103pate \u00een tuful vulcanic de regul\u0103 \u00een pant\u0103, multe depozite. Ne d\u0103m seama de acest lucru dup\u0103 aerisirile realizate. Capacitatea acestor depozite difer\u0103. Cele mai multe au capacitatea de a depozita cantit\u0103\u021bi ce \u00eencap \u00een dou\u0103 camioane. Condi\u021biile sunt foarte bune de depozitare, legumele rezist\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la recolta urm\u0103toare. Pe valea So\u011fanli nu \u00eent\u00e2lnim acelea\u0219i forma\u021biuni ca \u00een jurul ora\u0219ului G\u00f6reme, \u00eens\u0103 structura rocilor este aceia\u0219i. \u0218i pe aceast\u0103 vale, larg\u0103 de c\u00e2teva sute de metri sunt multe biserici. Noi vom vizita doar dou\u0103. Drumul \u00eel parcurgem pe jos (dus \u00eentors), pe un soare dogoritor. Distan\u021ba de parcurs, suntem aten\u021biona\u021bi, este de aprox. 800 de metri. Prima biseric\u0103 pe care o vizit\u0103m este Biserica Karabas. De\u0219i frescele nu mai au claritatea ini\u021bial\u0103 ne d\u0103m seama ce reprezint\u0103: vedem na\u0219terea lui Hristos, r\u0103stignirea Sa \u0219i Cina cea de tain\u0103, care este cea mai \u0219tears\u0103. Din loc \u00een loc, pe malurile \u00eenalte \u0219i abrupte, vedem s\u0103pate \u00een st\u00e2nc\u0103 ad\u0103posturile pentru porumbei sub forma unor mici g\u0103uri. Am v\u0103zut \u00een multe locuri asemenea lucr\u0103ri, turcii fiind mari cresc\u0103tori ai porumbeilor. \u0218i nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. A doua biseric\u0103, \u0219i ultima, este cea a \u0218arpelui sau Yilanly Kilise (kilise = biseric\u0103). Aici se vede cel mai bine ce a f\u0103cut ignoran\u021ba omeneasc\u0103 sau r\u0103utatea. Frescele au fost deteriorate prin zg\u00e2rierea fe\u021belor icoanelor sau prin grafitti. Dup\u0103 vizitarea celor dou\u0103 biserici ne \u00eentoarcem la intrare, acolo unde ne-a l\u0103sat autocarul \u0219i suntem invita\u021bi \u00eentr-o frumoas\u0103 livad\u0103 cu o umbr\u0103 r\u0103coroas\u0103 \u0219i binevenit\u0103. De fapt, acest loc este un local, iar livada este gr\u0103dina de var\u0103. Mesele \u0219i scaunele sunt a\u0219ezate direct pe iarb\u0103, ca \u00een curtea bunicii. Nici nu \u0219tiam c\u0103 ni s-a f\u0103cut foame dac\u0103 nu eram \u00eembia\u021bi de gazde cu meniul aburind pe dou\u0103 t\u0103vi aduse de osp\u0103tari. Ne ast\u00e2mp\u0103r\u0103m foamea \u0219i mul\u021bumim pentru ospitalitate \u0219i bun\u0103tatea meniului. Ne urc\u0103m \u00een autocar \u0219i l\u0103s\u0103m \u00een urm\u0103 Valea So\u011fanli, fiind \u00eenso\u021bi\u021bi de g\u00e2ndurile a ceea ce am v\u0103zut ast\u0103zi \u0219i la ceea ce urmeaz\u0103 s\u0103 mai vedem, ca ultim obiectiv major din Cappadocia. <\/p>\n

\tOra\u0219ul subteran Kaymakli<\/strong>
\n\tAcest impresionant obiectiv a fost deschis publicului pentru vizitare \u00een anul 1964. Din cele 8 etaje s\u0103pate, doar \u00een 4 se permite accesul. Ad\u00e2ncimea total\u0103 este de 80 de metri. S-au f\u0103cut calcule \u0219i s-a adeverit c\u0103 \u00een Kaymakli se puteau ad\u0103posti \u00een jur de 3500 de persoane \u0219i \u00een cele peste o sut\u0103 de tuneluri. Aici s-au refugiat primii cre\u0219tini. Este considerat, din aceste puncte de vedere, cel mai mare. \u00cen regiune mai sunt \u0219i alte ora\u0219e subterane: Derinkuyu, Gaziemir \u0219i Ozkanak. \u00cens\u0103 cel mai spectaculos este Kaymakli. Se poveste\u0219te c\u0103 \u00eentre Kaymakli \u0219i Derinkuyu a fost descoperit un tunel de 9 km lungime. Acest lucru arat\u0103 ingeniozitatea locuitorilor acelor timpuri. Se consider\u0103 de unii istorici c\u0103 aceste ora\u0219e au servit pentru supravie\u021buire \u0219i ap\u0103rare \u00een fa\u021ba n\u0103v\u0103litorilor. S-a calculat c\u0103 suprafa\u021ba construc\u021biilor subterane este \u00een jur de 25 000 m2, ad\u0103postind peste 30 000 de oameni. Primul etaj este cel mai mare, mai lat \u0219i mai stabil. Aici se afl\u0103 camere de zi \u0219i un tunel care duce la biseric\u0103 care se afl\u0103 la etajul II. Se pare c\u0103 cea mai important\u0103 parte a ora\u0219ului o g\u0103sim la etajul III. Se pot vedea multe spa\u021bii de depozitare, crame buc\u0103t\u0103rii, dar \u0219i o piatr\u0103 de moar\u0103. Este bine de \u0219tiut traseul este greu de parcurs \u2013 foarte greu pentru peroanele cu afec\u021biuni locomotorii sau claustrofobe. Sunt unele zone foarte \u00eenguste, iar unele por\u021biuni de 8 \u0219i 5 metri trebuie parcurse aplecat sau \u00een genunchi. Este interzis accesul persoanelor cu astm sau alergice la praf. Mai trebuie amintit faptul c\u0103 intr\u0103rile \u00een ora\u0219ele subterane sau fiecare nivel se puteau bloca cu pietre \u00eentr-un timp scurt. Iluminatul este bine realizat, de asemenea \u0219i aerisirea realizat\u0103 de cei ce le-au construit. Ziua va mai cuprinde un obiectiv, pe final: Valea porumbeilor sau Pigeon Valley. Numele provine de la miile de porumbei care \u0219i-au g\u0103sit locuin\u021be, s\u0103pate \u00een tuf, \u00een aceast\u0103 vale. Noi o privim de sus, de l\u00e2ng\u0103 \u0219osea \u0219i avem o perspectiv\u0103 deosebit\u0103. Un \u201e\u00eentreprinz\u0103tor\u201d din zon\u0103 vindea boabe de cereale pentru cei care doreau s\u0103 hr\u0103neasc\u0103 superbele p\u0103s\u0103ri. Am devenit \u0219i eu client, curios mai mult de zborul deosebit al aripatelor. Toat\u0103 regiunea este plin\u0103 de hulubi deoarece excrementele lor sunt un bun fertilizator al solului \u0219i un combustibil pentru foc. Dup\u0103 vizit\u0103 ne retragem la hotel, pentru cin\u0103 \u0219i pentru preg\u0103tirea bagajelor. Cei care au dorit au participat, timp de 2 ore la o sear\u0103 turceasc\u0103. M\u00e2ine ne a\u0219teapt\u0103 un drum foarte lung, p\u00e2n\u0103 la Istanbul, cale de peste 750 de km. Dup\u0103 trei nop\u021bi de odihn\u0103 \u00een hotelul Ta\u0219saray din \u00dcrg\u00fcp, chiar dac\u0103 am vizitat at\u00e2tea, sunt convins c\u0103 vom rezista. <\/p>\n

\tAnatolia<\/strong>
\n\tDup\u0103 micul dejun, mai devreme ca de obicei, pornim spre Istanbul. P\u00e2n\u0103 acolo vom merge din Cappadocia spre Ankara, de la sud la nord, prin Anatolia Central\u0103. Anatolia sau Anadolu este regiunea care corespunde cu partea asiatic\u0103 a Turciei \u0219i ocup\u0103 97 % din suprafa\u021ba \u021b\u0103rii. Partea european\u0103 poart\u0103 numele de Rumelia. \u00cen limba greac\u0103 Anatolia \u00eenseamn\u0103 r\u0103s\u0103ritul soarelui sau est, iar latinii \u00eei spuneau Asia Minor, adic\u0103 Asia Mic\u0103. Podi\u0219ul anatolian pare nesf\u00e2r\u0219it. Chiar dac\u0103 ne afl\u0103m la o altitudine medie de 1000 m, ai impresia c\u0103 e\u0219ti la c\u00e2mpie. Culturile aici sunt, preponderent, de cereale. Regiunea este s\u0103r\u0103c\u0103cioas\u0103. Acest lucru este atestat de num\u0103rul mare de autoturisme Dacia 1310, \u00eenc\u00e2t aveam impresia c\u0103 ne aflam \u00een Rom\u00e2nia de acum 30 de ani. Nu dup\u0103 mult timp ajungem la un obiectiv turistic care nu este \u00een program. Este o surpriz\u0103 din partea organizatorilor. Facem un popas la Lacul Tuz (Tuz G\u00f6l\u00fc). Este un lac s\u0103rat, fiind unul dintre cele mai mari lacuri hipersaline din lume. Are o suprafa\u021b\u0103 de 1665 km2, o lungime de 80 de km, o l\u0103\u021bime de 50 km, iar ad\u00e2ncimea este \u00een medie de 1 m. Privit de departe, dar \u0219i dup\u0103 ce te aventurezi \u201e\u00een larg\u201d pare o mare alb\u0103, \u00eenghe\u021bat\u0103. \u00cen unele perioade ale anului cap\u0103t\u0103 o culoare roz, de la planctonul din ap\u0103, aceasta fiind hrana preferat\u0103 de flamingo. Lacul este alimentat cu ap\u0103 din precipita\u021bii, dar \u0219i din pu\u021binele izvoare subterane. \u00cen anotimpul c\u0103lduros, lacul seac\u0103 \u0219i devine solid pe \u00eentreaga ad\u00e2ncime. Se spune c\u0103 produc\u021bia de sare a Turciei, \u00een propor\u021bie de 60 %, provine din acest lac. Accesul la lac are loc printr-un magazin cu produse, cele mai multe pe baz\u0103 de sare, mai ales cosmetice. Dup\u0103 vizit\u0103 pornim la drum spre Ankara. Mai avem de str\u0103b\u0103tut 150 km prin podi\u0219ul anatolian care este, ca peisaj, neschimbat pe tot \u00eentinsul s\u0103u. Acelea\u0219i lanuri de gr\u00e2u care au ajuns la maturitate \u0219i erau treierate. Localit\u0103\u021bile sunt rare, iar p\u0103durile lipsesc cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire, cel pu\u021bin pe traseul pe care \u00eel str\u0103batem.<\/p>\n


\nNicolai T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

iele<\/strong>
\n(refuzul horei)<\/p>\n

am ajuns la v\u00e2rsta c\u00e2nd
\npoemele pe care nu le-am transcris
\n(una din cauze fiind
\nlumina orbitoare a zilei)
\nm\u0103 trag spre o banc\u0103
\npe malul unui r\u00e2u secat
\nla umbra unui fost copac.<\/p>\n

apoi, fac roat\u0103 \u00een jurul meu
\nm\u0103 ironizeaz\u0103 \u00een fel \u0219i chip.
\ntotu\u0219i cu bl\u00e2nde\u021be o fac.<\/p>\n

stau pe loc, refuz mreaja lor
\n\u00eencremenit \u00een rug\u0103 stau:
\ns\u0103 nu ajung\u0103 s\u0103 m\u0103 blesteme \u2013
\nde r\u0103u s\u0103-mi fie
\n\t\t\u0219i de \u00eentuneric<\/p>\n


\nanumite plante<\/strong>
\n (justificare)<\/p>\n

la cap\u0103tul podului st\u0103 lucian m
\n\u0219i era lini\u0219te \u0219i era diminea\u021b\u0103
\n\u0219i se minuna, \u00eemp\u0103cat, totu\u0219i:
\ncum mama<\/p>\n

m\u0103-sii, am ajuns aici
\nviu \u0219i nev\u0103t\u0103mat
\nc\u00e2nd ieri spre asfin\u021bit
\ncenu\u0219a mi s-a aruncat
\n\u00een apa siriului, la baraj? (a\u0219a cum
\nmi-am dorit), cum mama<\/p>\n

m\u0103-sii, am ajuns aici
\nla cap\u0103t de pod, spre b\u00e2sca rozilei?<\/p>\n

ah…, aha, iat\u0103!
\nsimt m\u00e2ng\u00e2ierea acelor plante
\ncare numai pe-aici cresc
\npe lunca jari\u0219tei \u00een sus
\nnu le-am uitat vreodat\u0103
\n\u0219i nici ele v\u0103d c\u0103 nu m\u0103 uit\u0103<\/p>\n

la ob\u00e2r\u0219ii m-au adus
\n\u0219i m-au \u00eentremat om al locului
\ns\u0103 se \u00eencheie ciclul vie\u021bii
\ns\u0103 se afle sens nevinovatei \u00eenjur\u0103turi
\ncu \u00eentrebare spus\u0103 aici:
\ncum mama m\u0103-sii!?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La pas prin lume Stan BREBENEL \u00ceN \u021aARA SEMILUNII (SULTANILOR) Cappadocia Este o regiune istoric\u0103 din Anatolia Central\u0103. Numele Cappadocia<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22237"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22237"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22237\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22238,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22237\/revisions\/22238"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22237"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22237"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22237"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}