{"id":22211,"date":"2023-12-07T02:30:37","date_gmt":"2023-12-06T23:30:37","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22211"},"modified":"2023-12-07T02:30:37","modified_gmt":"2023-12-06T23:30:37","slug":"spatii-culturale-nr-91-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22211","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 91 (3)"},"content":{"rendered":"

Evenimente culturale de excep\u021bie, cu ocazia \u00eemplinirii a 130 de ani de bibliotec\u0103 public\u0103 la Buz\u0103u
\n\u2022\tSeria manifest\u0103rilor a culminat cu o conferin\u021b\u0103 sus\u021binut\u0103 de istoricul Adrian Cioroianu<\/strong><\/p>\n

Luna octombrie a reunit la Biblioteca Jude\u021bean\u0103 \u201eV. Voiculescu\u201d Buz\u0103u trei evenimente culturale de excep\u021bie, continuate la \u00eenceputul lunii noiembrie cu o conferin\u021b\u0103 sus\u021binut\u0103 de istoricul Adrian Cioroianu.
\nPrima manifestare a fost cea dedicat\u0103 lui Pamfil \u0218eicaru, pe 24 octombrie, un eveniment derulat sub titulatura \u201eDe la presa scris\u0103 la presa on-line\u201d. Invita\u021bi au fost Miron Manega (vicepre\u0219edinte al Uniunii Ziari\u0219tilor Profesioni\u0219ti din Rom\u00e2nia \u2013 UZPR), Ovidiu Zanfir (secretar UZPR), Stan Brebenel (pre\u0219edinte Filiala UZPR Buz\u0103u) \u0219i colonel \u00een rezerv\u0103 \u0219i profesor asociat Mihai Goia, cel care a vorbit despre exilul lui Pamfil \u0218eicaru.
\nCu aceea\u0219i ocazie au fost premiate cele mai bune reviste \u0219colare de gimnaziu \u0219i liceu din jude\u021b.<\/p>\n

Urm\u0103toarele trei manifest\u0103ri organizate de Biblioteca Jude\u021bean\u0103 \u201eV. Voiculescu\u201d au fost dedicate \u00eemplinirii a 130 de ani de bibliotec\u0103 public\u0103 la Buz\u0103u. <\/p>\n

Astfel, pe 26 octombrie, publicul buzoian a avut ocazia s\u0103 ia parte la o tripl\u0103 lansare de carte: \u201eP\u00e2ntecul fierbinte al urii\u201d \u2013 semnat\u0103 de Valeria Manta T\u0103icu\u021bu, monografia \u201ePrefec\u021bii de Buz\u0103u\u201d \u2013 semnat\u0103 de Octavian-Liviu Rogoz \u0219i Relu Stoica, \u201eDialogurile fascinantei geneze\u201d (o istorie a Fabricii de S\u00e2rm\u0103 de la Buz\u0103u) \u2013 semnat\u0103 de Ionel St\u0103nu\u021b\u0103, Sorin Burlacu \u0219i Cristian Ionescu. Invitatul special al evenimentului a fost scriitoarea Passionaria Stoicescu.<\/p>\n

O s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 mai t\u00e2rziu, pe 31 octombrie, scriitoarea buzoianc\u0103 Ramona Muller s-a re\u00eentors \u00een ora\u0219ul natal pentru a-\u0219i prezenta cele mai recente apari\u021bii editoriale. Este vorba despre volumele \u201eProfa dintre p\u0103p\u0103dii \u0219i cactu\u0219i\u201d \u0219i \u201eCealalt\u0103 fiin\u021b\u0103 a mea\u201d. Al\u0103turi de autoare s-a aflat scriitoarea buzoian\u0103 Aura Crei\u021baru, \u201eprofesoar\u0103 de la Ploie\u0219ti, dar scrie de mai mult\u0103 vreme poezii\u201d, cea care a lansat volumele de versuri \u201ePrezentul dintre clipe\u201d \u0219i \u201eZbor interzis\u201d. <\/p>\n

Pe 8 noiembrie, \u00een fa\u021ba unei s\u0103li arhipline, istoricul \u0219i fostul ministru de Externe, Adrian Cioroianu, a conferen\u021biat despre importan\u021ba lecturii \u0219i despre modul \u00een care care inclusiv bibliotecile publice trebuie s\u0103 fac\u0103 pasul c\u0103tre schimbare, \u00eentr-o lume tot mai dominat\u0103 de tehnologie.<\/p>\n

\u00centrebat ce crede c\u0103 este de f\u0103cut pentru ca cei tineri s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 c\u0103tre lectur\u0103 \u0219i achizi\u021bionarea de c\u0103r\u021bi, actualul manager al Bibliotecii Na\u021bionale a Rom\u00e2niei a avut un mesaj tran\u0219ant.
\n\u201eEu \u00eei sf\u0103tuiesc pe tineri s\u0103 nu fac\u0103 nimic din ceea ce nu vor s\u0103 fac\u0103. \u00cen definitiv, toat\u0103 via\u021ba noastr\u0103 este o alegere. Ce s\u0103-i spun unui t\u00e2n\u0103r? , ? Dac\u0103 te-ai lua dup\u0103 poeziile scrise de Stalin c\u00e2nd era elev la Seminar, nu te-ai fi a\u0219teptat s\u0103 ajung\u0103 ceea ce a ajuns. L-a f\u0103cut cartea mai bun pe Stalin, l-a f\u0103cut mai r\u0103u? Dumnezeu \u0219tie. Singurul sfat pe care \u00eel pot da tinerilor este s\u0103 nu se a\u0219tepte niciodat\u0103 ca libertatea \u0219i egalitatea s\u0103 mearg\u0103 m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103. Dac\u0103 spore\u0219ti libertatea, se alege praful de egalitate, iar dac\u0103 spore\u0219ti egalitatea, ai terminat cu libertatea\u201d, a declarat Adrian Cioroianu.
\nCu aceea\u0219i ocazie, invitatul a lansat la Buz\u0103u cartea \u201eFrumoas\u0103 era Sena pe sub florile mele\u201d, o cronic\u0103 captivant\u0103 a realit\u0103\u021bilor politice, culturale, sociale franceze, dar \u0219i un raport sui-generis asupra activit\u0103\u021bii sale ca ambasador al Rom\u00e2niei la UNESCO, \u00een perioada 2015-2020.<\/p>\n

Cristian IONESCU<\/strong><\/p>\n


\n Ramona M\u0170LLER<\/strong>
\n\"\"

*** <\/p>\n

fiecare om deseneaz\u0103 o poart\u0103
\n\u0219i c\u0103l\u0103tore\u0219te prin sta\u021bii de lut
\npe cruci se \u00eenal\u021b\u0103 sperietori de ciori
\nconvinse fiind c\u0103 zarea ochilor albi
\ntrebuie s\u0103 existe
\ndincolo de gropile
\n\u00een care zac adev\u0103rurile r\u0103stignite
\nsunt condamnat
\ndin februarie p\u00e2n\u0103 mai departe
\ncr\u0103ciunul vine \u00eempachetat
\ncu panglici de s\u00e2nge
\nprintez lumina
\ncalc pe lumin\u0103
\nmestec lumina
\npe v\u00e2rful carpat Hov\u00e2rla
\neu
\nsunt marele electrician
\nsting lum\u00e2n\u0103rile
\n\u00een ultima zi din viitor
\napoi cobor \u0219i merg prin cimitir
\ns\u0103 \u00eei caut pe cei care
\nau vrut
\ns\u0103 treac\u0103 mai departe de gardul comun<\/p>\n


\nDin poezia avangardei<\/strong><\/em><\/p>\n

Igor CINNOV <\/strong>
\n (1909 \u2013 1996)<\/p>\n

Poet din primul val al emigra\u021biei, confrate de intemperii al lui Ivan Bunin, Aleksei Remizov, Gheorghi Ivanov \u0219i at\u00e2tor altor \u201eparizieni ru\u0219i\u201d.
\nS-a n\u0103scut \u00een localitatea Tukums din apropierea ora\u0219ului Riga, unde avea s\u0103-\u0219i fac\u0103 studiile la Drept. Primele versuri le public\u0103 \u00een revista \u201eCisla\u201d (\u201eNumere\u201d) (1933). Itinerarul s\u0103u de emigrant avea s\u0103 treac\u0103 peste continente: Germania (1944), Fran\u021ba (1947), SUA (1962). A fost profesor de slavistic\u0103 la Universitatea din Kansas City. A publicat volumele de versuri \u201eMonolog\u201d (1950), \u201eLinii\u201d (1960), \u201eMetafore\u201d (1968) \u0219. a.
\nCrea\u021bia sa resim\u021bi influen\u021ba poeticii \u201enotei pariziene\u201d a poeziei ruse. \u00cei este caracteristic experimentul \u00eentru form\u0103 elevat\u0103, \u00eembinarea neoclasicismului cu imaginile suprarealiste, astea din urm\u0103 (…dinainte!) \u021bin\u00e2nd, fire\u0219te, de avangard\u0103.<\/p>\n

\u00cen traducerea lui<\/em> Leo BUTNARU<\/strong><\/p>\n

***<\/p>\n

De cu zori, coco\u0219ul anun\u021b\u0103
\nC\u0103 noaptea a r\u0103mas \u00een urm\u0103:
\nCucul \u2013 c\u0103, uite, at\u00e2\u021bia ani
\nSunt \u00een fa\u021b\u0103 \u0219i
\nA\u0219teptarea nu-\u0219i curm\u0103.<\/p>\n

Cu-cu sau cu-cu-ri-gu \u2013
\nE unul \u0219i acela\u0219i sens:
\nCurge (fii atent!)
\nCa un \u0219uvoi de gr\u0103un\u021be,
\nMai ales.<\/p>\n

Dar \u0219tii, exist\u0103 o pas\u0103re,
\nEa nicic\u00e2nd, nicicum nu c\u00e2nt\u0103:
\nCi doar timpul, ca pe gr\u0103un\u021be,
\n\u00cel tot ciugule\u0219te
\n\u00cen tainica-i p\u00e2nd\u0103.<\/p>\n

***<\/p>\n

Ceea ce-mi era de consolare
\nA \u00eencetat de a mai consola,
\nCu toate astea, uneori,
\nM\u0103 mai distrez \u0219i eu cumva.<\/p>\n

M\u0103 distrez cu brutalul frig,
\nV\u00e2ntul aspru, zilele gri,
\nM\u0103 distrez cu s\u0103r\u0103c\u0103cioasa urbe \u2013
\n\u0218i astfel trece zi dup\u0103 zi.<\/p>\n

De nu-n Rusia, \u00een Germania, fie,
\nIat\u0103-m\u0103 \u00een lung de r\u00e2u, la plimbare,
\nDistr\u00e2ndu-m\u0103 prin combina\u021bie
\nDe indiferen\u021b\u0103 \u0219i \u00eentristare.<\/p>\n

***<\/p>\n

Ascult\u00e2nd amurgul roz al poemelor smolite,
\ncalda muzic\u0103, tandru aromitoare a scoicii de care
\ncu micu\u021ba ureche rozie lipit\u0103 c\u00e2t mai comod,
\nrepet\u00e2nd \u201eHuluba\u0219ule, huluba\u0219ule…\u201d \u00een uitare.<\/p>\n

Auzind, cum a fulgilor stoluri luminoase
\nzboar\u0103, coboar\u0103 iar, umpl\u00e2nd a Cr\u0103ciunului noapte,
\nprivind la rozul fo\u0219net din largul c\u0103min,
\nv\u0103z\u00e2nd nocturna t\u0103cere a iernaticelor str\u0103zi, toate.<\/p>\n

Ascult\u00e2nd pieptul, ce b\u0103lm\u0103je\u0219te a fericire \u0219i mil\u0103,
\nsim\u021bind mirosul de iasomie al fulgilor din n\u0103l\u021bimi tihnite,
\nparc\u0103 \u00een melodia v\u0103raticului r\u00e2u afund\u00e2ndu-te
\n\u00een ciudatul, violetul amurg al poemelor smolite.<\/p>\n

***<\/p>\n

Cu fiece an e tot mai clar: da, o nou\u0103 pr\u0103bu\u0219ire
\nA ridicolelor tentative, \u00eencerc\u0103rilor \u00eempov\u0103r\u0103toare.
\nPosibil, destinul fericire s\u0103 ne fi promis,
\nDar nu \u0219i-a respectat cuv\u00e2ntul, se pare.<\/p>\n

Astfel \u00eentr-un necunoscut \u0219i str\u00e2mt restaurant
\nDintr-o dat\u0103 vezi, \u00een oglind\u0103, o larg\u0103 sal\u0103,
\nPorne\u0219ti \u00eentr-acolo \u2013 \u0219i te convingi: minciun\u0103 e, p\u0103rere \u2013
\nAceia\u0219i oameni, aceea\u0219i sal\u0103 str\u00e2mt\u0103
\nPe suprafa\u021ba de ghea\u021b\u0103-a oglinzii stinghere.<\/p>\n

***<\/p>\n

Iat\u0103, tr\u0103ie\u0219ti: de\u0219ert\u0103ciune, s\u0103r\u0103cie,
\nZadarnic calculezi, pui-sco\u021bi la cont,
\nDar vezi c\u0103 suma nu-i care-ar trebui s\u0103 fie;<\/p>\n

\u00cens\u0103 de mori \u2013 \u00eentuneric, mu\u021benie
\n\u0218i o atare, amice, pustietate, glod,
\nCa nop\u021bile sub o arcad\u0103 de pod.<\/p>\n

***<\/p>\n

Noaptea, muncitorii au reparat podul,
\nCa pe el s\u0103 poat\u0103 goni nebune\u0219te
\nAutomobilele oamenilor de afaceri
\nImportan\u021bi, sau celor excelent asigura\u021bi \u2013
\n\u0218i de orice alte categorii, fire\u0219te.<\/p>\n

S\u0103 zicem: duba, automobilu-nchisorii (greu, sumbru,
\nCe, iese, v\u0103 ocrote\u0219te ban, avere),
\nSau \u2013 cel iute, albi\u0219or \u2013 al spitalului de urgen\u021b\u0103
\nSau \u2013 cel, tragic cu m\u0103sur\u0103,
\nPlicticos \u2013 de la pompe funebre.<\/p>\n

***<\/p>\n

C\u00e2rcium\u0103, uzin\u0103, p\u00e2rnaie, spital
\n\u0218i chiar cimitirul \u2013 sunt aproape.
\nNu, acest or\u0103\u0219el nu-i demn s\u0103-\u021bi apar\u0103-n vis.
\n\u0218i prin noroiul \u00een fr\u0103m\u00e2nt, iubite frate,
\nMerg solda\u021bii sub b\u0103t\u0103i de tob\u0103
\n(Cazarma le e dincolo de col\u021b, undeva).
\nEi nu poart\u0103 vreo vin\u0103 oarecare,
\nDar vor fi uci\u0219i. Sau \u00eentr-un ceas bun, a\u0219a ceva,
\nPe al\u021bii vor ucide. Clopotarii
\nTrag clopote \u00een cea mai bun\u0103 lume
\n\u0218i at\u00e2t de netulburat st\u0103p\u00e2nul
\nM\u00e2n\u0103 boii la m\u0103cel, se spune.<\/p>\n

***<\/p>\n

\u00cen pahar se r\u0103ce\u0219te auriul ceai,
\nPetala lui vede auritul Kitai.<\/p>\n

G\u0103lbene\u0219te ceaiul ca Fluviul Galben
\n\u0218i se tope\u0219te zah\u0103rul ca norii, pal ten.<\/p>\n

Felia de l\u0103m\u00e2ie \u2013 ca auriu, mic soare
\nPrin fum u\u0219or \u0219i cea\u021b\u0103 delicat apare.<\/p>\n

Aburii sub\u021biri se arat\u0103 \u0219i \u00eei crezi
\nNeguri transparente-n lanuri de orez.<\/p>\n

\u0218i linguri\u021ba ca raz\u0103 argintie
\nC\u0103zu-n micu\u021bul ochi de ap\u0103 aurie,<\/p>\n

\u00cen care plute\u0219te petala din Kitai,
\nMinusculul \u0219i scurtul d\u00e2nsei rai.<\/p>\n

***<\/p>\n

Ni se pare totul clar, simplu peste poate:
\nPe banca din scuar, al\u0103turi de noi,
\nUn b\u0103tr\u00e2n sl\u0103b\u0103nog, stors de munc\u0103 grea,
\nSt\u0103 cu coloana vertebral\u0103 \u00eendoit\u0103,
\nPrivindu-\u0219i palmele scorojite.<\/p>\n

Dar nu vertebrala, ci tulpin\u0103 de stuf
\nSe \u00eencovoaie; nu liniile din palm\u0103
\n(Pe fundalul palidului asfin\u021bit)
\nCr\u0103par\u0103 sub grindin\u0103 \u0219i v\u00e2nt.<\/p>\n

Nu bate inima, ci talazul m\u0103rii,
\nNu tusea, ci cavalcada tunetului,
\n\u0218i nu frisoane, fiori, ci Calea Laptelui
\nStr\u0103bate trupul ceresc cu \u0219uvoi luminos.<\/p>\n

Dar poate c\u0103 el doarme \u00een patul s\u0103u
\nSau se ceart\u0103 cu so\u021bia ori putreze\u0219te-n morm\u00e2nt.<\/p>\n

***<\/p>\n

Cer \u00eenseninat \u0219i p\u0103s\u0103ri \u00een zbor.
\nCe \u0219tiu eu \u2013 despre via\u021b\u0103, moarte, Dumnezeu?
\nCe \u0219tim noi? \u2013 \u021bin minte un apus asem\u0103n\u0103tor.
\nPuntea navei, orizont, ca un \u021b\u0103rm mereu…<\/p>\n

Cu noi c\u0103l\u0103torea un copil trist, orb din n\u0103scare
\nCu imperturbabile, \u00eencremenite pupile-n dilatare,
\nAsculta atent… Cum, confuz, vuie\u0219te dincolo de bord
\nAlbastra, necunoscuta nev\u0103z\u0103torului mare…<\/p>\n


\nL\u0103crimioara IVA<\/strong><\/p>\n

Rotire<\/strong><\/p>\n

Este demodat s\u0103 fii om:
\ns\u0103 afi\u0219ezi un z\u00e2mbet,
\ns\u0103 ridici povara de pe umerii celuilalt,
\ns\u0103 aju\u021bi o speran\u021b\u0103 s\u0103 treac\u0103 strada,
\ns\u0103 dai o mu\u0219c\u0103tura din felia ta de fericire,
\ns\u0103 sprijini o idee,
\ns\u0103 dai bine\u021be unui necunoscut\u2026
\nM\u0103 rotesc \u00een jurul clipei
\n\u0219i spre lini\u0219tea mea, a lucrurilor \u0219i a \u00eengerilor\u2026
\ndemoda\u021bii \u00eemi z\u00e2mbesc,
\nm\u0103 salut\u0103, \u00eemi despov\u0103reaz\u0103 umerii,
\n\u00eemi ajut\u0103 o speran\u021b\u0103 s\u0103 treac\u0103 strada,
\n\u00eemi sprijin\u0103 o idee,
\n\u00eemi dau o mu\u0219c\u0103tur\u0103 din felia lor de fericire\u2026
\nM\u0103 rotesc \u00een jurul clipei
\n\u0219i spre lini\u0219tea mea, a lucrurilor \u0219i a \u00eengerilor\u2026
\ndemoda\u021bii \u00ee\u0219i iau inima,
\no a\u0219az\u0103 cu elegan\u021b\u0103 \u00een dreptul soarelui
\n\u0219i apoi \u00ee\u0219i v\u0103d de-al lor respir!<\/p>\n


\nMarius MANTA<\/strong>
\n \u00een dialog cu
\n Sorin SCURTULESCU<\/strong><\/p>\n

\u201eArtistul are o responsabilitate major\u0103 \u00een raport cu ceea ce comunic\u0103 prin arta sa\u201d (Sorin Scurtulescu, Noima)<\/em><\/p>\n

Mul\u021bumesc pentru bucuria de a ne \u00eent\u00e2lni \u00een for\u021ba cuv\u00e2ntului pre\u021b de c\u00e2teva momente. A\u0219 \u00eencepe mica suita a curiozit\u0103\u021bilor cu o invita\u021bie de a defini, fire\u0219te, subiectiv, spa\u021biul acesta al Tescanilor. Ce reprezint\u0103 Tescaniul pentru tine, mai ales c\u0103, sper s\u0103 nu gre\u0219esc, te afli prima dat\u0103 la Tescani? Cum te a\u0219teptai s\u0103 fie aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire \u0219i cum s-a \u201eprodus\u201d? <\/p>\n

Tescani este un loc peste care exist\u0103 dou\u0103 mari umbre, una este cea a lui George Enescu, iar a doua este cea a lui Horia Bernea. Defini\u021bia potrivit\u0103 ar fi: Tescani echivaleaz\u0103 cu poezia, muzica, pictura. Anul acesta am fost a doua oar\u0103 la Tescani, prima dat\u0103 fiind \u00een timpul anului 1998, \u00eentr-o tab\u0103r\u0103 de var\u0103, dup\u0103 finalizarea primului an la Facultatea de Arte de la Timi\u0219oara (pe atunci \u00eenc\u0103 se f\u0103ceau 5 ani p\u00e2n\u0103 la licen\u021b\u0103). Anul acesta \u00eent\u00e2lnirea a avut loc dup\u0103 o alta, \u00een care Grupul Noima a fost \u00een Bulgaria la Sinemorets \u00eempreun\u0103 cu Ovidiu Ungureanu \u0219i Ion Grigorescu. Apoi, dup\u0103 c\u00e2teva zile, fiind cu Grupul Noima \u00een Mexic, ne-a invitat la Tescani Ovidiu Ungureanu, pe care nu l-am putut refuza. <\/p>\n

Sigur, accept\u00e2nd o asemenea augmentare, ar fi Tescaniul, amintirea unui spa\u021biu edenic, a unui mod de a fi primordial, ancorat \u00een arhetipuri?<\/p>\n

Sper s\u0103 nu tulbur sau s\u0103 anulez vis\u0103ri, dar Tescaniul, pe l\u00e2ng\u0103 defini\u021bia ini\u021bial\u0103, este \u0219i un spa\u021biu concret, cu frumosul conac dar \u0219i cu forme de relief \u0219i o natur\u0103 vie \u00een continu\u0103 schimbare, \u00een care po\u021bi fi lucid \u0219i clar datorit\u0103 lini\u0219tii \u0219i a aerului curat. Anul acesta, c\u00e2nd am ajuns, erau mul\u021bi copaci seculari c\u0103zu\u021bi, din pricina unei precedente furtuni, copaci care produceau o imagine apocaliptic\u0103 \u0219i te f\u0103ceau con\u0219tient de efemerul elementelor materiale.<\/p>\n

S\u0103 l\u0103rgim pu\u021bin locul privirii. \u00cen continuarea \u00eentreb\u0103rii de mai \u00eenainte – ce locuri \u00ee\u021bi sunt apropiate sufletului: sper c\u0103 de anul acesta \u0219i Tescaniul… Continu\u0103, te rog!<\/p>\n

Tescaniul este un loc \u00een care am stat \u00een total 10 zile, dar mie \u00eemi sunt mai apropiate Vene\u021bia sau Roma, locuri \u00een care am pictat mai mul\u021bi ani de zile \u0219i care au o lumin\u0103 special\u0103, ca \u0219i la M\u00e2n\u0103stirea Sf\u00e2ntul Ioan Evanghelistul de l\u00e2ng\u0103 G\u0103bud sau dealurile de la Logre\u0219ti, unde \u00eemi sunt socrii. Cred c\u0103 timpul petrecut la Tescani a fost prea scurt \u0219i nu a reu\u0219it s\u0103 \u00eemi distileze o stare de apropiere at\u00e2t de profund\u0103 precum locurile unde am stat c\u00e2\u021biva ani. Dar acest lucru nu diminueaz\u0103 din farmecul Tescaniului.<\/p>\n

Schimb\u0103m pu\u021bin planurile, te invit s\u0103 discut\u0103m despre Sorin Scurtulescu \u0219i Noima. Ce este de fapt Noima? Cu siguran\u021b\u0103, realitatea-i e mai presus de un proiect aflat \u00een desf\u0103\u0219urare. A\u0219 vrea s\u0103 m\u0103 aju\u021bi s\u0103-l prindem \u00een rame potrivite, poate chiar s\u0103 facem un mic istoric. <\/p>\n

Grupul Noima a aniversat anul acesta 20 de ani, l-am \u00eenfiin\u021bat \u00een anul 2003 iar acum suntem 5 membri activi: Ciprian Bodea, Cosmin Frunte\u0219, Dan Gherman, Andrei Rosetti, Sorin Scurtulescu. Imagina\u021bi-v\u0103 pentru prezent c\u0103 acest grup ar fi un artist cu 5 creiere \u0219i 10 m\u00e2ini. Ne-am unit dup\u0103 terminarea facult\u0103\u021bii deoarece, fiind plecat \u00eentre 2001- 2002 la o burs\u0103 Erasmus \u00een Sunderland, Anglia, am realizat, fiind \u00een Londra, c\u0103 nu pot expune \u00een vreo galerie dac\u0103 nu sunt un nume deja cunoscut sau dac\u0103 nu fac parte dintr-un grup de arti\u0219ti. Am observat atunci o expozi\u021bie numit\u0103 10 Artist from Scotland. Astfel am vorbit cu Andrei Rosetti care a fost de acord cu ideea realiz\u0103rii unui grup, apoi s-au al\u0103turat \u0219i restul membrilor. Dac\u0103 la \u00eenceput eram considera\u021bi Flondori\u0219ti, fiindc\u0103 4 dintre noi au studiat la Timi\u0219oara \u00een atelierul coordonat de pictorul Constantin Flondor, abia dup\u0103 10 ani de fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri am \u00eenceput s\u0103 d\u0103m rezultate personale. Apoi, prin 2015, am \u00eenceput s\u0103 expunem mai mult \u00een Austria \u0219i Germania. Anul acesta am trecut \u0219i oceanul pentru prima dat\u0103, expun\u00e2nd pe continent american \u00een Mexico City \u0219i San Miguel de Allende. Iar \u00een decembrie vom expune din nou la Vene\u021bia. Mai multe detalii se pot g\u0103si pe site-ul nostru noima.ro.<\/p>\n

Probabil voi gre\u0219i, am \u00eens\u0103 sc\u0103parea aceasta legat\u0103 de postura mea, aceea dat\u0103 de curiozitatea receptorului nespecializat. A\u0219adar, am v\u0103zut multe simboluri comune cu \u201eProlog\u201d-ul, poate chiar un fel de a percepe corola de frumuse\u021bi a lumii. Am dreptate? Iat\u0103, redactez forma final\u0103 a acestui interviu \u00een luna \u00een care \u00eel purt\u0103m ceva mai viu \u00een amintire pe P\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae \u2013 asta m\u0103 face s\u0103 te \u00eentreb, ce texte fundamentale e de presupus c\u0103 se afl\u0103 \u00een spatele p\u00e2nzelor? C\u00e2nd prive\u0219ti \u201eSmall representative of the universe\u201d, \u201eSeara (stare) de Cr\u0103ciun\u201d, \u201eHidden Paradise\u201d \u0219i multe altele, \u00ee\u021bi dai seama c\u0103 nu prea mai po\u021bi s\u0103 intri \u00een spa\u021biul expozi\u021bional \u0219i s\u0103 \u00eempline\u0219ti o receptare potrivit\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi vizitat m\u0103car anumite texte, intervale…<\/p>\n

Cred c\u0103 leg\u0103tura cu Grupul Prolog ar fi c\u0103 \u00een momentul c\u00e2nd pict\u0103m un peisaj nu-l pict\u0103m doar ca impresioni\u0219tii, surprinz\u00e2nd prima impresie, ci \u0219i con\u0219tien\u021bi fiind c\u0103 pict\u0103m crea\u021bia lui Dumnezeu. Restul asem\u0103n\u0103rilor sau afinit\u0103\u021bilor nu \u0219tiu dac\u0103 exist\u0103 \u00een realitate ci mai mult \u00een starea pe care \u0219i-o induc, poate unii sper\u00e2nd cu orice pre\u021b c\u0103 exist\u0103 sau trebuie inventat\u0103 o \u0219tafet\u0103 \u00eentre Grupul Prolog \u0219i Grupul Noima. Profesorul nostru, Constantin Flondor, c\u00e2t \u0219i ceilal\u021bi membrii din Prolog (Paul Gherasim, Horia Pa\u0219tina, Mihai S\u00e2rbulescu, Cristian Paraschiv) ne sunt buni prieteni \u0219i ne sunt dragi, iar ca pictori \u00eei apreciem foarte mult, dar cred c\u0103 posibila asem\u0103nare e datorat\u0103 faptului c\u0103 to\u021bi ne ad\u0103p\u0103m de la marea tradi\u021bie a picturii \u00een ulei pe p\u00e2nz\u0103: Tizian, Rembrandt, Van Gogh, Ioan Andreescu, Giorgio Morandi, etc. Legat de texte, cu rari excep\u021bii, noi nu avem de obicei texte \u00een spatele p\u00e2nzelor. La noi \u00een expozi\u021bii po\u021bi intra \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 fii un om citit, deoarece imaginea \u0219i forma te va p\u0103trunde mai direct \u0219i \u00ee\u021bi vor dezv\u0103lui detalii mai profunde, ridic\u00e2nd voalul de pe lumea vizibil\u0103. Din aceast\u0103 cauz\u0103 se pictau imagini \u00een interiorul piramidelor dar \u0219i al bisericilor, fiindc\u0103 imaginea e mai u\u0219or de asimilat av\u00e2nd mai mult\u0103 noim\u0103. Desigur, ar fi mai bine s\u0103 ai un bagaj intelectual, dar acesta nu e obligatoriu c\u00e2nd vizitezi o expozi\u021bie Noima. <\/p>\n

Demersurile picturale \u00ee\u021bi sunt deopotriv\u0103 \u0219i cale de cunoa\u0219tere, a\u0219a \u00eenc\u00e2t te provoc: te consideri de obicei mai aproape de profan sau mai degrab\u0103 \u00een imediata proximitate a sacrului? Consider c\u0103 exist\u0103 implicit \u00een unele din lucr\u0103rile tale \u0219i o poetic\u0103 a zborului ascensional. Gre\u0219esc? <\/p>\n

Nu exist\u0103 profan, totul este sacru. Cred c\u0103 noi \u00eencerc\u0103m s\u0103 desacraliz\u0103m lucrurile pentru a anula responsabilitatea pe care ar trebui s\u0103 o avem \u00een fa\u021ba sacrului \u0219i pentru a fi aparent mai liberi, dar \u0219i mai superficiali. Dac\u0103 am con\u0219tientiza c\u0103 totul este sacru, am privi \u0219i am face mai atent lucrurile \u00een lumea aceasta, cu toate detaliile sale, vizibile \u0219i invizibile. Toate picturile bune ar trebui s\u0103 te fac\u0103 s\u0103 zbori \u0219i s\u0103 ai o senza\u021bie de eleva\u021bie, altfel nu sunt reu\u0219ite. Nu trebuie obligatoriu s\u0103 se numeasc\u0103 Zbor, precum sculptura lui Br\u00e2ncu\u0219i. <\/p>\n

O \u00eentrebare, cred, destul de grea: care consideri c\u0103 ar trebui s\u0103 fie statutul artei cu tematic\u0103 religioas\u0103 \u00eentr-o societate care, pare-se, \u00ee\u0219i va fi pierdut punctele cardinale \u00een postmodernism, postadev\u0103r?<\/p>\n

Statutul artei cu tematic\u0103 religioas\u0103 ar trebui s\u0103 fie unul firesc, care nu \u00ee\u0219i va pierde vreodat\u0103 direc\u021bia deoarece este singura modalitate de a crea care \u00ee\u021bi relev\u0103 vizual pe Dumnezeu, pe Maica Domnului, pe Sfin\u021bi. E singura pictur\u0103 la care te \u00eenchini \u0219i pe care o s\u0103ru\u021bi deoarece taina ei \u00eenvinge imaginea vizibil\u0103 \u0219i te pune \u00een leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu sf\u00e2ntul pictat. <\/p>\n

De cele mai multe ori, procesul obiectiv de diferen\u021biere a formelor de con\u0219tiin\u021b\u0103 social\u0103 a facilitat apari\u021bia unor variante mai mult dec\u00e2t contrastante, atunci c\u00e2nd moralitatea sau arta au fost privite ca fiind complet autonome. \u00cen mediul artistic \u201esupravie\u021buie\u0219te\u201d punctul de vedere c\u0103 artistul \u0219i a sa crea\u021bie \u00ee\u0219i sunt autosuficiente \u0219i nu admit ori presupun \u00een niciun caz restric\u021bii morale; simplu spus, arta exist\u0103 \u201epentru art\u0103”. Nimic mai adev\u0103rat, asemenea discu\u021bii au generat reac\u021bii vii \u0219i \u00een literatur\u0103 etc. Totu\u0219i, parc\u0103 a\u0219 spune c\u0103 r\u0103m\u00e2ne loc de nuan\u021be. Nu \u00eentotdeauna absolutizarea caracteristicilor specifice artei este unica determinant\u0103 pentru apari\u021bia \u00een c\u00e2mp a unor artefacte de \u00eenalt\u0103 calitate. Iar dac\u0103 introducem \u2013 dup\u0103 cum e firesc \u2013 \u0219i noile perspective ce \u021bin s\u0103 aduc\u0103 \u00een prim plan procesul efectiv al recept\u0103rii artistice, cu toate compartimentele sale, implicit condi\u021biile socio-culturale \u00een cadrul c\u0103rora mesajul este de cele mai multe ori (re)valorizat, atunci devine extrem de evident\u0103 realitatea conform c\u0103reia un anume discurs, \u00een lipsa unor \u201eproptele de ordin moral\u201d, poate s\u0103 fie re-semantizat \/ trunchiat \/ deturnat \u00een func\u021bie de interese de moment. \u021ain\u00e2nd cont \u0219i de faptul c\u0103 at\u00e2t arta, c\u00e2t \u0219i moralul reflect\u0103 aspecte de fond ale fiin\u021bei umane, cele dou\u0103 ar trebui a\u0219ezate \u00een dialog. C\u00e2t de mult m\u0103 \u00een\u0219el \u00een 2023?<\/p>\n

Omul nu tr\u0103ie\u0219te doar cu m\u00e2ncare, dar nu cred c\u0103 oamenii pot tr\u0103i f\u0103r\u0103 art\u0103. M\u0103 refer la toate artele. Arta este realizat\u0103 de om \u0219i ea este \u00een rela\u021bie cu ceilal\u021bi oameni fiind un mod de exprimare, un limbaj. Ea, \u00eenc\u0103 de la na\u0219tere, nu are o autonomie proprie deoarece are sens doar \u00een rela\u021bie cu receptorul, cu privitorul. Artistul are o responsabilitate major\u0103 \u00een raport cu ceea ce comunic\u0103 prin arta sa. Mai ales c\u0103 artistul este \u0219i vizionar \u0219i aduce pe lume noi crea\u021bii care pot \u00eembog\u0103\u021bi lumea. Doar c\u0103 ele pot fi constructive sau nu. Ast\u0103zi, problema este c\u0103 nu to\u021bi arti\u0219tii \u00ee\u0219i asum\u0103 ceea ce produc iar uneori primeaz\u0103 marketingul \u0219i mai pu\u021bin responsabilitatea sufleteasc\u0103 sau lucrurile profunde.<\/p>\n

Care este tehnica \u00een care reu\u0219e\u0219ti s\u0103 te exprimi cel mai bine?<\/p>\n

Pictura \u00een culori de ulei pe p\u00e2nz\u0103 de in. <\/p>\n

Cum arat\u0103 o zi de lucru pentru Sorin Scurtulescu?<\/p>\n

O zi de lucru are 2 variante: dac\u0103 pictez \u00een aer liber, m\u0103 trezesc devreme sau stau p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu deoarece \u00eemi place lumina de la r\u0103s\u0103rit sau cea nocturn\u0103. Iar dac\u0103 pictez \u00een atelier suprafe\u021be mai mari, atunci pot lucra cu ajutorul reflectoarelor \u00een oricare parte a zilei, \u00eenc\u0103rcat de experien\u021ba \u00eendelung\u0103 din plein air. Culoarea \u0219i desenul se \u00eenva\u021b\u0103 de la natur\u0103 \u0219i nu de la profesori, fiindc\u0103 \u0219i ei tot de la natur\u0103 le-au \u00eenv\u0103\u021bat.<\/p>\n

Pentru c\u0103 ne-am \u00eent\u00e2lnit la Tescani, un spa\u021biu al tuturor artelor, am urm\u0103toarea curiozitate: ai putea admite o suit\u0103 de lucr\u0103ri muzicale care s\u0103 \u00ee\u021bi acompanieze \u00eentr-o galerie reu\u0219itele plastice? Dac\u0103 da, mi-a\u0219 dori s\u0103 nume\u0219ti trei astfel de lucr\u0103ri.<\/p>\n

Nu \u00eemi place s\u0103 ascult muzic\u0103 c\u00e2nd pictez precum o fac al\u021bii, deoarece starea de concentrare pe imagine \u00eemi va fi schimbat\u0103 de muzic\u0103 \u0219i nu doresc acest lucru. For\u021ba unei expozi\u021bii e strict datorat\u0103 imaginii ce trebuie s\u0103 c\u00e2nte sau s\u0103 dea o senza\u021bie complet\u0103 nefolosindu-se de ajutorul celorlalte arte. Dac\u0103 \u00eemi asum o instala\u021bie vizual\u0103 \u00een care s\u0103 cuprind pentru toate cele 5 sim\u021buri \u0219i alte arte, acel demers \u00eemi permite s\u0103 adaug \u0219i muzic\u0103 de cele mai multe ori, compus\u0103 special pentru acea prezentare. Nu adaug ceva deja compus.<\/p>\n

Am admirat la Tescani un album scos \u00een condi\u021bii foarte bune la Editura \u201eEpifania\u201d, \u201eItalian Paintings\u201d. De altfel, munca pe care o desf\u0103\u0219ori acoper\u0103 mai multe planuri, mai multe posturi. Poate \u00eemi vei \u00eeng\u0103dui alt\u0103dat\u0103 s\u0103 mai discut\u0103m \u0219i despre rolul unui curator… Scurt: la ce proiect \/ proiecte lucrezi acum?<\/p>\n

Catalogul Italian Paintings care con\u021bine un text realizat \u00eempreun\u0103 cu poetul \u0219i scriitorul american Alan Jones (1949-2021) a fost o \u00eent\u00e2mplare fericit\u0103. Curatorul \u00een lumea artei de azi este la fel de important ca \u0219i artistul. F\u0103r\u0103 el, artistul nu are acces \u00een exteriorul atelierului s\u0103u. Azi artistul vrea s\u0103 fie \u0219i superstar devenind dependent de curator, editor, manager, etc. Astfel se porne\u0219te un t\u0103v\u0103lug care d\u0103 na\u0219tere la business-ul artei contemporane mai dinamic ca niciodat\u0103, azi, \u00een 2023. Actualmente lucrez la realizarea unei expozi\u021bii Noima la Vene\u021bia pentru luna decembrie 2023 – ianuarie 2024 \u0219i la un catalog Noima, retrospectiv, la 20 de ani de la \u00eenfiin\u021bare. Iar pe plan personal preg\u0103tesc o expozi\u021bie pentru octombrie 2024.<\/p>\n

Cu bucurie c\u0103 te-am \u00eent\u00e2lnit, \u00ee\u021bi mul\u021bumesc pentru generozitatea \u0219i sinceritatea r\u0103spunsurilor! <\/p>\n

Nici o coinciden\u021b\u0103 sau \u00eent\u00e2lnire nu este prea pu\u021bin, \u00eemi spunea duhovnicul meu. Doar prin astfel de interviuri publicul poate p\u0103trunde \u00een spatele operei artistice \u0219i a atelierului, cunosc\u00e2nd mai bine pe artistul \u00eensu\u0219i. <\/p>\n


\nNicolae MIHAI<\/strong>
\n\"\"

Priveghi<\/strong>
\n lui Calistrat Costin<\/em><\/p>\n

Cum st\u0103tea a\u0219a cu inima
\nz\u0103brelit\u0103
\nuitat\u0103 \u00eentre sc\u00e2nduri p\u0103rea
\no pas\u0103re speriat\u0103 de g\u00e2nduri<\/p>\n

\u0219tia c\u0103 durerea apar\u021bine
\ncrucilor mute c\u0103 are pe ea
\ntoate hainele rupte
\nc\u0103 lum\u00e2narea aprins\u0103
\npe un piept
\nnemilos scrie f\u0103r\u0103 haz
\npoeme cu lacrimi ofilite
\nuitate pe obraz<\/p>\n

\u00een ochii \u00eenchi\u0219i puteai citi
\ndespre o lume
\nde luat aminte \u00eennoptat\u0103
\n\u00een trecutul unui vers
\nde Garcia Lorca
\niar pl\u00e2nsul n\u0103pustit asupr\u0103-i
\n\u00eempov\u0103rat pe din\u0103untru
\nnu mai avea putere nici cuvinte<\/p>\n


\nZarv\u0103 de g\u00e2nduri<\/strong><\/p>\n

Murmurul lunii de plumb
\n\u00een temni\u021be albe a\u0219az\u0103
\nlumea din care-ai plecat
\ndesfrunzit\u0103 de lini\u0219tea
\ntreaz\u0103<\/p>\n

un greier \u00eentreab\u0103 la geam
\nce drumuri mai ai neumblate
\n\u00een zarva de g\u00e2nduri
\nn-auzi triste\u021bea \u00een u\u0219\u0103
\ncum bate<\/p>\n

spre alte \u021b\u0103rmuri pornit
\nnu mai po\u021bi privi \u00eens\u0103
\nca pe-o floare
\nc\u0103zut\u0103-n genunchi
\nlacrima inimii pl\u00e2ns\u0103 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Evenimente culturale de excep\u021bie, cu ocazia \u00eemplinirii a 130 de ani de bibliotec\u0103 public\u0103 la Buz\u0103u \u2022 Seria manifest\u0103rilor a<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22211"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22211"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22211\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22212,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22211\/revisions\/22212"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22211"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22211"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22211"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}