{"id":22203,"date":"2023-12-05T01:10:35","date_gmt":"2023-12-04T22:10:35","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22203"},"modified":"2023-12-05T01:10:35","modified_gmt":"2023-12-04T22:10:35","slug":"spatii-culturale-nr-91-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22203","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 91 (1)"},"content":{"rendered":"

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

Scriitorii \u0219i puterea credin\u021bei<\/strong><\/p>\n

\u00cenv\u0103\u021b\u0103tura sacr\u0103 (Matei 17, 19-20) face referire la puterea credin\u021bei: \u201eDac\u0103 ve\u021bi avea credin\u021b\u0103 \u00een voi c\u00e2t un gr\u0103unte de mu\u0219tar, ve\u021bi zice muntelui acestuia: Mut\u0103-te de aici dincolo, \u0219i se va muta; \u0219i nimic nu va fi vou\u0103 cu neputin\u021b\u0103\u201d. De prisos s\u0103 spunem c\u0103 accentul nu cade pe fenomenul fizic pe care l-ar reprezenta deplasarea unui \u00eentreg munte, nu planul material\/ teluric este vizat, ci planul imaterial\/ transcendent, \u00een care contrastul dintre dimensiunea muntelui \u0219i cea a gr\u0103untelui de mu\u0219tar sugereaz\u0103 posibilit\u0103\u021bile infinite care se deschid \u00eenaintea celui care are o credin\u021b\u0103 autentic\u0103.
\n\u00cen credin\u021b\u0103 g\u0103se\u0219ti puterea de a \u00eencerca m\u0103car s\u0103 creezi o lume mai bun\u0103, fiindc\u0103 scriitorul \u2013 poetul, cu prec\u0103dere – nu este \u201efabric\u0103 de vise\u201d \u0219i dresor de iluzii, ci, dimpotriv\u0103, un creator de miracole, un demiurgos dublat de un poeta vates, rolul lui fiind acela de a denun\u021ba g\u00e2ndirea \u0219i sim\u021birea \u201e\u00een pluton\u201d, \u00eenregimentarea \u0219i robotizarea, desacralizarea, dezumanizarea \u0219i transformarea lumii \u00een \u201egunoi social\u201d. Nu-i gre\u0219it s\u0103 credem c\u0103 Poetul este singurul capabil s\u0103 cure\u021be, precum Heracles odinioar\u0103, noile grajduri ale lui Augias, \u00een care a fost preschimbat\u0103 lumea. Au fost (\u0219i poate c\u0103 vor mai fi) perioade \u00een care Poetul s-a dovedit un lupt\u0103tor, un purt\u0103tor de f\u0103clie, un salvator din tenebre, un glas al cet\u0103\u021bii etc., versurile lui av\u00e2nd rolul de a purifica, de a emo\u021biona, \u00eensufle\u021bi, \u00eenfl\u0103c\u0103ra \u0219.a.m.d. min\u021bile \u0219i inimile, \u00een speran\u021ba c\u0103, prin art\u0103, nu numai lumea, ci \u0219i omul poate fi schimbat. C\u00e2nd ai credin\u021b\u0103, ai \u00eencredere \u00een lucruri care nu se v\u0103d, dar care sunt adev\u0103rate. Prin opozi\u021bie, lipsa de credin\u021b\u0103 te \u00eemboln\u0103ve\u0219te, te sec\u0103tuie\u0219te de puteri, chiar dac\u0103 ai cateheza bine \u00eenfipt\u0103 \u00een mental \u0219i po\u021bi dezvolta cu larghe\u021be orice subiect religios. Dac\u0103 tu, ca scriitor, i-ai cere unui preot s\u0103-\u021bi explice de ce nu mai tr\u0103im \u00eentr-o \u021bar\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103, \u021bi-ar vorbi, cu siguran\u021b\u0103, despre rela\u021bia \u00eentre p\u0103cat \u0219i boal\u0103. Eroarea, contrazicerea legilor bisericii, p\u0103catul, au ca urmare o \u00eemboln\u0103vire somatic\u0103 sau psihic\u0103. Boala psihic\u0103 apare mai \u00eent\u00e2i ca o \u00eengustare a min\u021bii, alteori ca o tulburare de personalitate, ca o scindare sau o dizarmonie. Lipsa de credin\u021b\u0103 este r\u0103spunz\u0103toare de traiul \u00een afara normelor etice, iar duplicitatea, mimarea credin\u021bei ar trebui considerate p\u0103cate de moarte. Dac\u0103 Dumnezeu nu exist\u0103, totul este permis, nu? \u00cen \u00eentreaga societate, \u00eencep\u00e2nd cu cei care ne conduc \u0219i termin\u00e2nd cu enoria\u0219ele umile ce-\u0219i smulg p\u0103rul \u0219i-\u0219i rup reciproc hainele pentru c\u00e2teva sarmale ecumenice, sunt mul\u021bi cei care mimeaz\u0103 credin\u021ba: poate din iner\u021bie, poate pentru c\u0103, din subcon\u0219tient, n-a disp\u0103rut temutul dicton al lui Pascal: \u201edac\u0103 Dumnezeu nu exist\u0103 \u0219i eu cred \u00een El, n-am pierdut nimic; dar, dac\u0103 exist\u0103 \u0219i eu nu cred, am pierdut totul\u201d.
\nScriitorul este cel care, cu puterea credin\u021bei lui, poate cere lumii \u00eentoarcerea spre ceea ce am fost, adic\u0103 oameni tr\u0103ind \u00een timp sacru, \u00een spa\u021biu sacralizat, cu deprinderea de a \u00een\u021belege prin filtru mitic universul \u00eenconjur\u0103tor. F\u0103r\u0103 \u00eentoarcerea la r\u0103d\u0103cini, la mituri, la nevoia de a transforma \u00een sacrament rutina cotidian\u0103, \u0219ansele de supravie\u021buire spiritual\u0103 se reduc; r\u0103m\u00e2n\u00e2nd fiii unui Cronos profan, vom fi \u00eenghi\u021bi\u021bi de propriul nostru tat\u0103, ner\u0103m\u00e2n\u00e2ndu-ne nici m\u0103car speran\u021ba cople\u0219itor-salvatoare c\u0103 ne vom putea re\u00eentoarce, c\u0103 moartea nu-i dec\u00e2t un nou \u00eenceput. Cum bine observa Cioran, suntem lipsi\u021bi de estetica mor\u021bii, \u00een\u021belegem moartea ca pe o cufundare \u00een haos \u0219i neant, de aici ag\u0103\u021barea disperat\u0103 de clip\u0103, de timpul limitativ-profan \u0219i slut pe care ni l-am h\u0103r\u0103zit noi, nu Dumnezeu, de aici criza \u0219i disperarea, de aici sentimentul tragic al ireversibilit\u0103\u021bii \u0219i al inutilit\u0103\u021bii. Uit\u00e2ndu-ne originile, am uitat concomitent \u0219i miturile care d\u0103deau semnifica\u021bie \u0219i sens planului ontologic.
\nScriitorul a g\u0103sit \u00eentotdeauna sprijin \u00een credin\u021b\u0103, fie c\u0103 a stat sub vremi, fie c\u0103 s-a iluzionat, doar, c\u0103 st\u0103 \u00een afara lor. \u00cen credin\u021b\u0103 a g\u0103sit puterea de a rezista spa\u021biului concentra\u021bionar, dictaturilor, s\u0103r\u0103ciei \u0219i oric\u0103ror situa\u021bii dramatice, \u00een care nu intra \u00een discu\u021bie, cum e posibil s\u0103 intre acum, simpla adeziune ra\u021bional\u0103 la o realitate revelat\u0103. Din temni\u021b\u0103, Valeriu Gafencu, sf\u00e2ntul \u00eenchisorilor, trimitea mesaje de iubire c\u0103tre lume \u0219i c\u0103tre divinitate; la fel, Sandu Tudor, dar \u0219i Nicolae Steinhardt ori V. Voiculescu. Ei \u0219i nenum\u0103ra\u021bi al\u021bii au \u0219tiut c\u0103 scriitorul, ca \u0219i preotul, este \u00een slujba individului, a omului m\u0103cinat de suferin\u021be \u0219i \u00eendoieli. Au \u0219tiut, \u00eenaintea tuturor, c\u0103 adev\u0103rul politic este inten\u021bie \u0219i program, care mai \u00eentotdeauna nu convine categoriilor largi de oameni, pe c\u00e2nd adev\u0103rul credin\u021bei \u00een Dumnezeu este o surs\u0103 perfect\u0103 de inspira\u021bie pentru crea\u021bia artistic\u0103, v\u0103zut\u0103 ca locul \u00een care fic\u021biunea \u0219i adev\u0103rul se \u00eempletesc pentru a crea nu neap\u0103rat lumi imaginare, c\u00e2t modele demne de urmat. <\/p>\n


\nPetrache PLOPEANU <\/strong>
\n\"\"

Paradoxalul \u201eloc de munc\u0103\u201d<\/strong><\/p>\n

Motto:
\n\u201eS\u0103 fi dedicat mor\u021bii toate orele pe care \u021bi le-ar fi luat practicarea unei meserii\u2026 Excesul de metafizic\u0103 e apanajul c\u0103lug\u0103rilor, al desfr\u00eena\u021bilor \u0219i al celor f\u0103r\u0103 c\u0103p\u0103t\u00eei. Un \u00abloc de munc\u0103\u00bb l-ar fi transformat p\u00een\u0103 \u0219i pe Buddha \u00eentr-un nemul\u021bumit oarecare.\u201d<\/em>
\n(Cioran, Silogismele am\u0103r\u0103ciunii, Humanitas, Bucure\u0219ti, 1992, p. 41)<\/p>\n

Nu este necesar s\u0103 definesc cer\u0219etoria!
\n\u2026 \u00cen 1921 este publicat\u0103 cartea profesoarei irlandeze Maude Rea Parkinson, Dou\u0103zeci de ani \u00een Rom\u00e2nia (1889-1911), volum republicat \u00een 2021 la editura Humanitas. Autoarea descrie Bucure\u0219tiul acestei perioade numite at\u00e2t de romantic \u201eLa belle \u00e9poque\u201d din diverse perspective, dar o exprimare r\u0103m\u00e2ne emblematic\u0103: \u201eStr\u0103zile colc\u0103ie de cer\u0219etori de toate felurile\u201d. Iar mai departe adaug\u0103, descriind aceste \u201efeluri\u201d: \u201ecer\u0219etorul familiar, cu tonul lui obi\u0219nuit, cer\u0219etorul care are o ran\u0103 de ar\u0103tat, cer\u0219etorul care este sau se preface nebun \u0219i care se r\u0103suce\u0219te \u0219i c\u00e2nt\u0103 \u00een mijlocul drumului. Acesta are totu\u0219i suficient\u0103 ra\u021biune \u00eenc\u00e2t s\u0103 prind\u0103 imediat moneda pe care i-o arunc\u0103 cineva\u201d. Tot Maude conchide c\u0103 autorit\u0103\u021bile \u00eenchideau ochii la acest peisaj aproape obscen pentru c\u0103 \u201enu \u0219tiau ce s\u0103 fac\u0103 \u00een privin\u021ba cer\u0219etorilor\u201d.
\nSe pare c\u0103 din 1911 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi nu s-a schimbat nimic sau s-a schimbat, dar nu \u00een bine, ci \u00een r\u0103u \u0219i nu numai la noi \u00een \u021bar\u0103, ci pe tot mapamondul. Datele oferite de Raportul ILO (International Labour Organization) din 2012 privind traficul de persoane estimeaz\u0103 c\u0103 20,9 milioane de oameni sunt supu\u0219i la munc\u0103 for\u021bat\u0103. Din acest num\u0103r aproximativ 313.500 persoane sunt traficate \u00een scopul practic\u0103rii cer\u0219etoriei. \u00cen ceea ce prive\u0219te num\u0103rul total al cer\u0219etorilor de pe planeta noastr\u0103, acesta este \u00eenv\u0103luit \u00een cea\u021ba criteriilor care pot face dintr-un om un cer\u0219etor sau un s\u0103rac. Care este reac\u021bia autorit\u0103\u021bilor de pe diferite continente? O s\u0103 iau \u00een calcul doar Europa.
\nCe a f\u0103cut\/ce face Uniunea European\u0103 \u00een privin\u021ba combaterii traficului de persoane direc\u021bionat spre cer\u0219etorie? \u00cen 2003 Uniunea European\u0103 a recunoscut traficul de persoane \u00een scopul cer\u0219etoriei \u00een Declara\u021bia de la Bruxelles \u0219i \u00een acela\u0219i an Organiza\u021bia pentru Securitate \u0219i Cooperare \u00een Europa a lansat un plan de ac\u021biune pentru combaterea traficului de fiin\u021be umane. \u00cen 2015, Consiliul Europei a instituit Conven\u021bia privind lupta \u00eempotriva traficului de fiin\u021be umane, iar Raportorul special al ONU privind traficul de persoane face referire pentru prima dat\u0103 \u00een raportul s\u0103u din 2009, \u00een mod explicit, la cer\u0219etorie. \u00cen 2011 Uniunea European\u0103 a adoptat Directiva privind combaterea traficului de persoane, paragraful 11 din Preambul concentr\u00e2ndu-se pe fenomenul cer\u0219etoriei. Rom\u00e2nia este unul dintre statele \u00een care cer\u0219etoria este incriminat\u0103 prin legisla\u021bia privind traficul de persoane, cele dou\u0103 fenomene fiind interconectate, articolul 326 din Codul penal numind cer\u0219etoria o infrac\u021biune care se pedepse\u0219te cu \u00eenchisoarea de la o lun\u0103 la trei ani.
\n\u00cen ceea ce prive\u0219te tipurile de cer\u0219etorie studiile existente au identificat cer\u0219etoria voluntar\u0103, exploatarea \u00een vederea cer\u0219etoriei \u0219i cea legat\u0103 de traficul de persoane obligate s\u0103 cer\u0219easc\u0103. Desigur institu\u021biile europene sunt \u00eengrijorate \u0219i axate pe ultimele dou\u0103 tipuri pentru c\u0103 implic\u0103 exploatarea\/traficul de persoane.
\nDincolo de aceste preciz\u0103ri institu\u021bionale, care este atitudinea statelor din Europa fa\u021b\u0103 de cer\u0219etorie? Voi da c\u00e2teva exemple concrete din anumite state ale Europei.
\nDanemarca a interzis aceast\u0103 practic\u0103 la nivel na\u021bional, iar Norvegia a permis autorit\u0103\u021bilor locale s\u0103 introduc\u0103 interdic\u021bii. La fel, \u00een Grecia, Marea Britanie \u0219i Ungaria, cer\u0219etoria este interzis\u0103.
\n\u00cen Austria cer\u0219etoria este interzis\u0103 \u00een anumite landuri, \u00een timp ce \u00een altele nu. La fel \u0219i \u00een Germania. \u00cen Belgia li s-a impus cer\u0219etorilor anumite zile \u0219i locuri \u00een care pot s\u0103 cer\u0219easc\u0103. Cei ce cer\u0219esc trebuie s\u0103 aib\u0103 la ei un orar tip\u0103rit, o gril\u0103 pe care scrie \u00eentre ce ore pot s\u0103 cer\u0219easc\u0103 \u0219i \u00een ce locuri. Tot \u00een Belgia, dar \u0219i \u00een Italia cer\u0219etorilor le este permis s\u0103 cer\u0219easc\u0103 \u00een orice loc, dar s\u0103 nu-i importuneze (a importuna=a plictisi, a deranja, a agasa) pe ceilal\u021bi pietoni. Aici este interzis cer\u0219itul cu copii.
\n\u00cen Fran\u021ba \u201eCer\u0219etoria nu mai constituie infrac\u021biune de la intrarea in vigoare a noului cod penal la \u00eenceputul anilor \u201990. Cu toate acestea, ea poate fi interzis\u0103 \u00een anumite locuri prin regulamentele de poli\u021bie f\u0103cute de primar, \u00een special din motive de securitate\u2026 Astfel, \u00een ultimii ani, Montpellier, Nisa, S\u00e8te, Prades, Colmar etc., au emis astfel de ordine, dintre care unele au fost anulate de judec\u0103tori, administrativ.\u201d
\n\u00cen Suedia, \u00een ora\u0219ul Eskilstuna, la vest de Stockholm din 1 august 2019 a fost introdus un permis de cer\u0219it. Astfel, dup\u0103 cum relateaz\u0103 The Guardian, orice persoan\u0103 aflat\u0103 \u00een dificultate care dore\u0219te s\u0103 cer\u0219easc\u0103 pe str\u0103zile ora\u0219ului va trebui s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 ea \u00eens\u0103\u0219i suma de 250 de coroane, sau \u00een jur de 23 de euro, \u00een avans, pentru a putea solicita bani de la trec\u0103tori. \u00cen practic\u0103, persoanele care doresc s\u0103 cer\u0219easc\u0103 trebuie s\u0103 mearg\u0103 la sec\u021bia de poli\u021bie sau s\u0103 fac\u0103 o cerere online prin prezentarea unei c\u0103r\u021bi de identitate valabile. Ca urmare a implement\u0103rii, pe baz\u0103 experimental\u0103, a acestui permis de cer\u0219etorie, cer\u0219etoria f\u0103r\u0103 acest document devine ilegal\u0103 \u0219i, prin urmare, se pedepse\u0219te cu amend\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 4.000 de coroane, sau aproximativ 372 de euro.
\n\u00cen Elve\u021bia Articolul 23 din legea penal\u0103 actual\u0103 prevede c\u0103 cel care cer\u0219e\u0219te va fi pedepsit cu amend\u0103 de la 50 la 100 de franci. Pentru cei care trimit minori la cer\u0219it sau care organizeaz\u0103 cer\u0219etoria altora, amenda va varia de la 500 la 2000 de franci. Reglement\u0103rile care interzic cer\u0219etoria au f\u0103cut obiectul unei controverse aprinse \u00een Elve\u021bia germanofon\u0103, declan\u0219at\u0103 de un articol care vizeaz\u0103 excluderea persoanelor marginalizate din anumite locuri definite (\u201eWegweisungsartikel\u201d). C\u00e2nd vine vorba de cer\u0219etorie, practicile din marile ora\u0219e elve\u021biene variaz\u0103. Astfel, la Basel, poli\u021bi\u0219tii monitorizeaz\u0103 \u00eendeaproape cer\u0219etorii, iar ofi\u021berii avertizeaz\u0103 sau chiar \u00eendep\u0103rteaz\u0103 persoanele nedorite, le confisc\u0103 banii \u0219i, c\u00e2nd vine vorba de cer\u0219etori str\u0103ini, \u00eei raporteaz\u0103 la Controlul reziden\u021bilor. \u00cen Zurich, cer\u0219etoria este interzis\u0103 conform legisla\u021biei cantonale. De\u0219i controalele nu sunt efectuate \u00eentr-o manier\u0103 \u021bintit\u0103, infractorii sunt sistematic urm\u0103ri\u021bi penal \u0219i pedepsi\u021bi cu amenzi de p\u00e2n\u0103 la 500 de franci, iar persoana este supus\u0103 unei ordonan\u021be de \u00eendep\u0103rtare. Fribourg, Bulle \u0219i Murten interzic \u0219i cer\u0219etoria \u00een regulamentele lor de poli\u021bie. \u00cen Neuch\u00e2tel, legea \u00eei pedepse\u0219te pe cei care abuzeaz\u0103 de credulitatea trec\u0103torilor, de exemplu pretinz\u00e2ndu-se surzi. \u00cen cele din urm\u0103, Berna iese pu\u021bin \u00een eviden\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de restul, deoarece cantonul anulase deja interdic\u021bia general\u0103 a cer\u0219etoriei \u00een 1991. Ofi\u021berii intervin doar \u00een cazuri de \u201ecer\u0219it agresiv\u201d.
\n\u00cen 2021 \u00een hot\u0103r\u00e2rea sa din procesul L\u0103c\u0103tu\u0219 versus Elve\u021bia, Curtea de la Strasbourg a efectuat o analiz\u0103 legislativ\u0103 comparativ\u0103 a legisla\u021biei cu privire la cer\u0219etorie \u00een 38 de state membre ale Consiliului Europei, inclusiv 25 de state membre ale Uniunii, dar excluz\u00e2nd Malta \u0219i Danemarca. Au fost ad\u0103ugate apoi \u0219i alte state. Potrivit acestei sinteze foarte apropiate ca timp de prezent, felul \u00een care se raporteaz\u0103 statele europene la cer\u0219etorie ar fi urm\u0103toarea:
\n1.\tCer\u0219etoria ca atare nu este interzis\u0103 \u00een legisla\u021bia na\u021bionala sau local\u0103 \u00een Finlanda, Grecia, Portugalia \u0219i Slovacia (cu unele excep\u021bii: \u00een Portugalia, cer\u0219itul cu copiii este incriminat).
\n2.\tInterdic\u021bii explicite de cer\u0219etorie sau anumite forme ale acestora sunt integrate \u00een legisla\u021bia na\u021bional\u0103 \u00een Cipru, Croa\u021bia, Estonia, Fran\u021ba, Ungaria, Irlanda, Italia, Luxemburg, Polonia, Rom\u00e2nia, Slovenia \u0219i Regatul Unit.
\n3.\tExist\u0103 interdic\u021bii locale sau na\u021bionale. Ele vizeaz\u0103 condi\u021biile specifice \u00een care se afl\u0103 cer\u0219etoria general interzis\u0103: cer\u0219itul cu copiii, cer\u0219itul \u201eagresiv\u201d \u0219i cer\u0219ind cu un animal \u201epericulos\u201d \u00een Estonia, Irlanda, Italia, Fran\u021ba \u0219i Slovenia.
\n4.\tCer\u0219etoria este interzis\u0103 doar la nivel local \u00een ora\u0219e din Austria, Belgia, Republica Ceh\u0103, Germania, Letonia, Lituania (numai cer\u0219etorie agresiv\u0103), Olanda, Spania \u0219i Suedia.
\n5.\tCer\u0219etoria constituie o infrac\u021biune contra ordinii publice \u0219i lini\u0219tea public\u0103 \u0219i este pasibil\u0103 de amend\u0103 \u00een Croa\u021bia \u0219i Polonia.
\n6.\tCer\u0219etoria sau anumite forme de cer\u0219etorie sunt incriminate, iar sanc\u021biunile sunt prev\u0103zute \u00een codul penal \u00een Fran\u021ba, Cipru \u0219i Italia.
\n7.\t\u00cen caz de \u00eenc\u0103lcare sunt prev\u0103zute sanc\u021biuni administrative a interzicerii cer\u0219etoriei \u00een Republica Ceh\u0103, avertisment oral \u0219i\/sau amend\u0103 de diferite sume Belgia, Republica Ceh\u0103, Polonia, Letonia, Lituania, Fran\u021ba, Irlanda, Romania, Suedia, Spania, Slovenia \u0219i Regatul Unit.
\n8.\tDiferite forme de \u00eenchisoare sau de privare de libertate sunt posibile \u00een Ungaria, Cipru, Polonia \u0219i Croa\u021bia, lucr\u0103ri de interes general (Ungaria), privare de libertate (Ungaria) sau limitare de libertate (Polonia).
\nAceasta este o descriere aproximativ\u0103 \u0219i sumar\u0103 a fenomenului cer\u0219etoriei pe continentul nostru. Observ diferite atitudini pe care autorit\u0103\u021bile \u0219i legisla\u021bia din aceste state le manifest\u0103 fa\u021b\u0103 de fenomenul cer\u0219etoriei.
\nDesigur, fenomenul \u0219i problema cer\u0219etoriei \u00een aceast\u0103 prim\u0103 jum\u0103tate a secolului al XXI-lea sunt \u00eengrijor\u0103toare deoarece acoper\u0103 un alt fenomen mult mai grav dec\u00e2t aceasta \u0219i anume, s\u0103r\u0103cia accentuat\u0103 \u0219i s\u0103r\u0103cirea rapid\u0103 a unor mase uria\u0219e de oameni de pe tot globul p\u0103m\u00e2ntesc, dar eu nu mi-am propus s\u0103 analizez profund acest aspect al lumii contemporane (cer\u0219etoria), ci modul \u00een care Emil Cioran se raporteaz\u0103 la cer\u0219etorie. G\u0103sim referirea la acest fenomen social, economic \u0219i cultural integrat\u0103 \u00eentr-un \u201esilogism\u201d cu mai multe \u201eie\u0219iri\u201d. Ce scrie Cioran:<\/p>\n

\u2022\t\u201eS\u0103 fi dedicat mor\u021bii toate orele pe care \u021bi le-ar fi luat practicarea unei meserii\u2026
\n\u2022\tExcesul de metafizic\u0103 e apanajul c\u0103lug\u0103rilor, al desfr\u00eena\u021bilor \u0219i al celor f\u0103r\u0103 c\u0103p\u0103t\u00eei.
\n\u2022\tUn \u00abloc de munc\u0103\u00bb l-ar fi transformat p\u00een\u0103 \u0219i pe Buddha \u00eentr-un nemul\u021bumit oarecare.\u201d
\nSe impune o l\u0103murire a fiec\u0103rei exprim\u0103ri punctate de mine.
\nObserv condi\u021bionalul \u201eS\u0103 fi dedicat mor\u021bii\u201d ceea ce presupune c\u0103 nimeni \u00eenc\u0103 nu a dedicat mor\u021bii \u201etoate orele\u201d \u00een care putea practica o meserie, a\u0219adar totul este un exerci\u021biu\u2026 metafizic! Al lui Cioran. Ce anume l-a \u00eendemnat pe acesta s\u0103 fac\u0103 respectivul exerci\u021biu? Faptul c\u0103 poate s\u0103-l fac\u0103, f\u0103r\u0103 nicio \u00eendoial\u0103, dar mai exist\u0103 un motiv: Cioran, care este un metafizician \u00ee\u0219i justific\u0103 astfel inapeten\u021ba pentru un \u201eloc de munc\u0103\u201d, a\u0219a cum este definit acesta de legisla\u021bia muncii. Pe de alt\u0103 parte nu se consider\u0103 un filozof care face \u201eexces de metafizic\u0103\u201d. Acesta este \u201eapanajul\u201d (privilegiul) dup\u0103 Cioran celor trei categorii selectate din spectrul larg al tuturor \u201ejoburilor\u201d: \u201ec\u0103lug\u0103rilor, al desfr\u00eena\u021bilor \u0219i al celor f\u0103r\u0103 c\u0103p\u0103t\u00eei\u201d. Dar care ar fi cauza care \u00eel determin\u0103 s\u0103 nege c\u0103 ar face exces de metafizic\u0103? Pentru c\u0103 nu este nici c\u0103lug\u0103r, nici desfr\u00e2nat, nici f\u0103r\u0103 c\u0103p\u0103t\u00e2i.
\nCare sunt elementele de gen proxim care ar uni cele trei categorii? Prin ce se aseam\u0103n\u0103 acestea? Excesul de metafizic\u0103 pe care \u00eel atribuie acestora Cioran m\u0103 duce la ideea de obsesie \u00een Idee: c\u0103lug\u0103rii \u00een credin\u021b\u0103, desfr\u00e2na\u021bii \u00een pl\u0103cere, cei f\u0103r\u0103 c\u0103p\u0103t\u00e2i (cer\u0219etorii) \u00een eliberarea de sinele material. C\u0103lug\u0103rii \u0219i desfr\u00e2na\u021bii alc\u0103tuiesc un cuplu de contrarii, dar \u00een afar\u0103 de obsesie se mai aseam\u0103n\u0103 \u00eenc\u0103 prin ceva: prin intimitate. Credin\u021ba c\u0103lug\u0103rilor nu este una a expunerii, ci una a individualit\u0103\u021bii, a singur\u0103t\u0103\u021bii, a separ\u0103rii, izol\u0103rii de lume. La fel \u0219i pl\u0103cerea absolut\u0103 a desfr\u00e2na\u021bilor este una tr\u0103it\u0103 \u00een intimitatea sexului, nu una exhibat\u0103 pe canalele media. Aceea nu este desfr\u00e2nare, ci pornografie, ceea ce nu are nimic de-a face cu obsesia pl\u0103cerii. Casanova nu este un pornograf, ci un artist al seduc\u021biei. \u00cen cele dou\u0103 cazuri mul\u021bimile \u00eenl\u0103tur\u0103 \u0219i pl\u0103cerea absolut\u0103 \u0219i credin\u021ba absolut\u0103.
\nCum am ajuns la concluzia c\u0103 a treia categorie, a celor f\u0103r\u0103 c\u0103p\u0103t\u00e2i, a cer\u0219etorilor, este obsedat\u0103 de ideea eliber\u0103rii de sinele material? Desigur c\u0103 cei mai mul\u021bi ar spune c\u0103 cer\u0219etorul este obsedat de c\u00e2\u0219tig. Aici trebuie f\u0103cut\u0103 o precizare: eu nu m\u0103 refer la cer\u0219etorii boga\u021bi, aceia care au averi uria\u0219e fa\u021b\u0103 de cei cu \u201eloc de munc\u0103\u201d, ci la cer\u0219etorii voluntari care cer\u0219esc pentru a-\u0219i duce via\u021ba de zi cu zi, pentru a supravie\u021bui doar. Cei exploata\u021bi \u0219i cei trafica\u021bi pentru cer\u0219etorie nu-i \u00eembog\u0103\u021besc pe ei, ci pe trafican\u021bi. Ace\u0219ti cer\u0219etori nu pot fi obseda\u021bi \u00een Idee, ci de dorin\u021ba de a se elibera de exploatare. Dorin\u021ba de a se elibera, a\u0219adar! Cei care practic\u0103 individual cer\u0219etoria, aceia cunoscu\u021bi de comunitate, aceia care sunt zilnic v\u0103zu\u021bi pe str\u0103zile ora\u0219elor noastre, ace\u0219tia sunt cei la care m\u0103 refer \u0219i ace\u0219tia sunt cei la care se refer\u0103 Cioran. Ei sunt acei \u201eobseda\u021bi \u00een Idee\u201d de care vorbesc. Spre deosebire de c\u0103lug\u0103ri \u0219i desfr\u00e2na\u021bi, ei nu \u00ee\u0219i expun aceast\u0103 obsesie \u00een singur\u0103tatea naosului sau a alcovului, ci \u00een mijlocul mul\u021bimilor. Cer\u0219etorul nu este cer\u0219etor dec\u00e2t acolo unde este expus celorlal\u021bi, unde poate fi v\u0103zut cel mai bine, unde poate st\u00e2rni compasiunea celorlal\u021bi. De ce? Pentru c\u0103 obsesia lor este una care nu-l izoleaz\u0103 de lume precum \u00een cazul c\u0103lug\u0103rilor \u0219i desfr\u00e2na\u021bilor, ci de sinele s\u0103u material. Paradoxal, cer\u0219etorul cere de la ceilal\u021bi pentru a nu fi silit s\u0103 agoniseasc\u0103 el prin propriile-i eforturi fizice \u0219i mintale ceea ce are nevoie. \u00cen felul acesta a cer\u0219i de la ceilal\u021bi \u00eenseamn\u0103 a folosi darul material (m\u00e2ncare, b\u0103utur\u0103, ve\u0219minte etc.) al acestora pentru a se \u00eendep\u0103rta de sinele s\u0103u material. A cer\u0219i este deta\u0219are de sinele material \u0219i apropiere de sinele metafizic.
\nAm observat un \u201eom f\u0103r\u0103 c\u0103p\u0103t\u00e2i\u201d care st\u0103ruie zilnic \u00een fa\u021ba blocului meu. Desigur \u00eel ajut \u0219i eu ca \u0219i al\u021bii, care deja \u00eel cunosc. O s\u0103-l numesc cu o liter\u0103 majuscul\u0103: S. S nu se preocup\u0103 de igiena personal\u0103, de felul \u00een care arat\u0103, nu este ru\u0219inat de c\u0103ut\u0103rile sale prin pubele, nu se arat\u0103 tem\u0103tor c\u0103 s-ar putea contamina de ceea ce \u00eei dau enoria\u0219ii venind de la biseric\u0103, fiecare cu via\u021ba \u0219i bete\u0219ugurile sale. I-am propus s\u0103-l ajut duc\u00e2ndu-l la casa mea b\u0103tr\u00e2neasc\u0103 de la \u021bar\u0103, ajut\u00e2ndu-l s\u0103 treac\u0103 iarna pentru ca din prim\u0103var\u0103 s\u0103 purcead\u0103 \u0219i el, la cultivarea gr\u0103dinii, a livezii. Imediat s-a ar\u0103tat oripilat de propunere refuz\u00e2nd-o: \u201eSunt bolnav, am probleme cu coloana\u201d, mi-a replicat. De fapt motivul adev\u0103rat era acea obsesie \u00een Ideea c\u0103 ar trebui din nou s\u0103 se preocupe singur de asigurarea celor materiale. S este deja deta\u0219at de sinele material \u0219i s-a apropiat de Ideea de Moarte. Chiar dac\u0103 nu este pe moarte. Nu \u0219tiu dac\u0103 \u00ee\u0219i dedic\u0103 toate orele metafizicii mor\u021bii, dar sunt sigur c\u0103 nu este nemul\u021bumit de \u201elocul s\u0103u de munc\u0103\u201d.
\nVoi modifica oarecum premisele silogismului cioranian.
\nA-\u021bi dedica g\u00e2ndirea ideii mor\u021bii \u00eenseamn\u0103 a face un exces de metafizic\u0103
\n\u201eExcesul de metafizic\u0103 e apanajul c\u0103lug\u0103rilor, al desfr\u00eena\u021bilor \u0219i al celor f\u0103r\u0103 c\u0103p\u0103t\u00eei\u201d
\nDeci c\u0103lug\u0103rii, desfr\u00e2na\u021bii \u0219i cei f\u0103r\u0103 de c\u0103p\u0103t\u00e2i sunt obseda\u021bi de Ideea Mor\u021bii
\n\u0219i
\nA face exces de metafizic\u0103 \u00eenseamn\u0103 a refuza ideea unui loc de munc\u0103
\nC\u0103lug\u0103rii, desfr\u00e2na\u021bii \u0219i cei f\u0103r\u0103 c\u0103p\u0103t\u00e2i refuz\u0103 ideea unui loc de munc\u0103 pentru c\u0103 nu le-ar mul\u021bumi sinele
\n\u201eUn \u00abloc de munc\u0103\u00bb l-ar fi transformat p\u00e2n\u0103 \u0219i pe Buddha \u00eentr-un nemul\u021bumit oarecare\u201d
\nOare de ce ar fi transformat Buddha \u201e\u00eentr-un nemul\u021bumit oarecare\u201d dac\u0103 \u0219i-ar lua un loc de munc\u0103?
\nAici apare problema \u201elocului de munc\u0103\u201d. Locul de munc\u0103, a\u0219a cum este definit \u00een legisla\u021bia muncii presupune o serie de exigen\u021be impuse prin acea fi\u0219\u0103 a postului care spune angajatului ce are de f\u0103cut \u00een mod obligatoriu pentru a-\u0219i lua salariul. Niciun loc de munc\u0103 prev\u0103zut \u00een Codul Muncii \u0219i \u00een CAEN nu are leg\u0103tur\u0103 cu metafizica, ci cu \u201efizica\u201d cea mai atroce. Vi-l pute\u021bi imagina pe Buddha silit s\u0103 respecte o fi\u0219\u0103 a postului care stabile\u0219te ce \u0219i cum s\u0103 fac\u0103 pentru m\u00e2ntuirea oamenilor \u0219i atingerea Nirvanei? \u0218i nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103 \u0219i Buddha a fost c\u00e2tva timp cer\u0219etor. De aceea are dreptate Cioran c\u00e2nd afirm\u0103 c\u0103 \u0219i un zeu atotputernic precum Buddha s-ar transforma rapid \u00eentr-un nemul\u021bumit (grevist, \u0219omer, asistat social, spun eu). Metafizica nu merge deloc al\u0103turi de realitatea material\u0103. Cer\u0219etorul cere, se folose\u0219te de ceea ce prime\u0219te, dar nu dore\u0219te s\u0103 renun\u021be la metafizica \u00eendep\u0103rt\u0103rii de sinele material \u0219i apropierii de sinele cel\u0103lalt: spiritual, al libert\u0103\u021bii depline, a posibilit\u0103\u021bii de a face cu sine ceea ce dore\u0219te, f\u0103r\u0103 opreli\u0219ti. De aceea se poate conchide c\u0103 \u201elocul de munc\u0103\u201d al unui cer\u0219etor este unul paradoxal. Exist\u0103 nu pentru a \u00eent\u0103ri leg\u0103tura dintre partea material\u0103 a individului care cer\u0219e\u0219te \u0219i materia cer\u0219it\u0103, ci pentru a \u00eendep\u0103rta aceast\u0103 parte material\u0103 de sinele imaterial, metafizic.
\nPentru Rom\u00e2nia studiul citat mai devreme \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu cer\u0219etoria c\u00e2teva aspecte. \u00cei voi l\u0103sa \u00eens\u0103 chiar pe aceia care cer\u0219esc s\u0103 vorbeasc\u0103, sau pe cei care lucreaz\u0103 \u00een domeniul criminalit\u0103\u021bii, \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u00e2nd astfel cer\u0219etoria \u0219i cer\u0219etorul:
\n\u2022\tContextul \u0219i natura morfologic\u0103 folosite pentru exprimarea educa\u021biei sc\u0103zute au fost din cele mai diverse: \u201egrad sc\u0103zut de educa\u021bie\u201d, \u201epreg\u0103tire minim\u0103\u201d, \u201ef\u0103r\u0103 educa\u021bie\u201d, \u201enivel sc\u0103zut de educa\u021bie\u201d, \u201emarea majoritate nu sunt \u0219colariza\u021bi\u201d, \u201eeduca\u021bie inexistent\u0103\u201d, \u201eo minim\u0103 educa\u021bie formal\u0103\u201d, \u201ef\u0103r\u0103 niciun fel de preg\u0103tire\u201d, \u201eeduca\u021bie inexistent\u0103\u201d, \u201enivel de educa\u021bie redus\u201d, \u201eanalfabetism\u201d, \u201elimita\u021bi educa\u021bional\u201d, \u201enivel de educa\u021bie precar\u201d.
\n\u2022\t\u201e\u2026 familia \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tiga existen\u021ba muncind cu ziua sau chiar cer\u0219ind \u00eempreun\u0103, veniturile familiei situ\u00e2ndu-se sub pragul s\u0103r\u0103ciei, tr\u0103ind practic de pe o zi pe alta\u201d .
\n\u2022\tGradul de s\u0103r\u0103cie existent \u00een r\u00e2ndul victimelor a fost redat prin folosirea unor constructe lingvistice \u00een contexte c\u00e2t mai diferite: \u201es\u0103r\u0103cie maxim\u0103\u201d, \u201ecu probleme financiare\u201d, \u201ef\u0103r\u0103 bani\u201d, \u201econdi\u021bii grele de trai\u201d, \u201ef\u0103r\u0103 posibilit\u0103\u021bi materiale\u201d, \u201efamilii s\u0103race\u201d, \u201esitua\u021bie material\u0103 precar\u0103\u201d, \u201edificult\u0103\u021bi financiare\u201d, \u201enu-\u0219i puteau asigura traiul de zi cu zi\u201d, \u201efoarte s\u0103raci\u201d, \u201evenituri sc\u0103zute\u201d, \u201ef\u0103r\u0103 surse de venit\u201d, \u201enivel crescut de s\u0103r\u0103cie\u201d, \u201elipsa mijloacelor de trai\u201d, \u201etrai la limita subzisten\u021bei\u201d, \u201ef\u0103r\u0103 mijloace de subzisten\u021b\u0103\u201d.
\n\u2022\t\u201enu eram mul\u021bumit de via\u021ba mea de atunci; nu-mi pl\u0103cea nimic; nu aveam nici o bucurie.\u201d
\n\u2022\t\u201eeu am pu\u021bin\u0103 \u0219coal\u0103, nu m\u0103 pricep la afaceri \u0219i nu m\u0103 g\u00e2ndesc la alte metode de a c\u00e2\u0219tiga bani, \u00een afar\u0103 de munc\u0103, \u0219tiu c\u0103 nu sunt foarte de\u0219tept dar pot s\u0103 m\u0103 descurc \u0219i singur.\u201d
\n\u2022\t\u201eF\u0103r\u0103 nicio preg\u0103tire, o situa\u021bie material\u0103 precar\u0103, provin din familii numeroase, de regul\u0103 au practicat \u0219i cer\u0219etoria \u00een \u021bar\u0103\u201d .
\n\u2022\t\u201evictimele exploatate prin cer\u0219etorie, cu c\u00e2t arat\u0103 mai r\u0103u, cu at\u00e2t provoac\u0103 mai mult\u0103 mil\u0103\u201d .
\nM\u0103 \u00eentreb dac\u0103 \u00een cazurile ascunse sub aceste exprim\u0103ri poate fi identificat un Buddha nemul\u021bumit de locul s\u0103u de munc\u0103\u2026 Dac\u0103 \u00een aceste situa\u021bii exist\u0103 vreo metafizic\u0103 asumat\u0103 sau este vorba despre o \u00eempingere spre o materialitate de cea mai joas\u0103 spe\u021b\u0103 de c\u0103tre cei responsabili de aceast\u0103 situa\u021bie, de guvernan\u021bii Rom\u00e2niei este vorba, f\u0103r\u0103 niciun fel de dubiu. Oare cine a creat contextul cer\u0219etoriei \u00een Rom\u00e2nia, nu o clas\u0103 politic\u0103 incapabil\u0103, incompetent\u0103, corupt\u0103, f\u0103r\u0103 nicio empatie pentru cei care i-au facilitat accesul spre putere, privilegii \u0219i lux?
\n\u00cen continuare S vine \u00een fa\u021ba blocului meu, iar eu \u0219i al\u021bii \u00eel ajut\u0103m s\u0103 nu devin\u0103 un Buddha nemul\u021bumit, dar se pare c\u0103 noi, cei care \u00eenc\u0103 mai avem un loc de munc\u0103, vom deveni \u00een cur\u00e2nd ni\u0219te mici Buddha foarte nemul\u021bumi\u021bi de felul \u00een care nu merg lucrurile \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103. \u0218i sigur, nu ne vom urca \u00een Nirvana \u00eenainte de a face ceea ce trebuie pentru ca oamenii s\u0103 nu mai cer\u0219easc\u0103 pe acest p\u0103m\u00e2nt.
\nDar \u00eenc\u0103 nu mi-am dat seama de ce Emil Cioran crede c\u0103 nu face exces de metafizic\u0103?<\/p>\n


\nPetrache PLOPEANU<\/strong><\/p>\n

Sonet \u015faizeci \u015fi doi<\/strong><\/p>\n

N-am s\u0103-i dedic lungi ode, ci sonete!
\n\u2026Ca bardul Shakespeare, cu versul meu deplin,
\nies, la marginea cortinei \u015fi m\u0103-nclin,
\n\u0219i spun: \u201eUn teatru-i lumea!\u201d \u0219i-n scenete
\nse joac\u0103-n vorbe paradisul gurii.
\nMe\u0219te\u0219ugind cuvintele \u00een salb\u0103,
\n(un biet florar, petalele pe nalb\u0103,
\njudec\u0103tor, izb\u0103vitorul urii),
\neu voi aduce-n fa\u021ba voastr\u0103 rou\u0103,
\n\u00een picuri de silabe ne\u00eencepute.
\nVoi fi \u00een stare-a face-o lume nou\u0103
\nsau doar ce-a fost, voi repeta degeaba?
\n\u2026 De-or fi s\u0103 fie rime pricepute,
\ndoar la sf\u00e2r\u0219it ve\u021bi spune cum st\u0103 treaba!<\/p>\n


\nSonet o sut\u0103 unu<\/strong><\/p>\n

Ai ap\u0103rut din ignorata mare
\na zilelor ce-\u0219i \u00eenmuiau talazul,
\n\u021bin\u00e2nd legat de-acela\u0219i chei barcazul,
\nce l-a\u0219 fi vrut plecat \u00een dep\u0103rtare,
\nc\u0103ut\u0103tor comorii ne\u0219tiute!
\n\u0218i glasul t\u0103u \u0219i chipul de siren\u0103,
\nm-au prins pe veci, cum scoica-i de caren\u0103,
\nde trupul t\u0103u \u0219i mintea din l\u0103ute,
\nce tot c\u00e2ntau venirea-\u021bi anonim\u0103
\n\u0219i-l invocau pe Sf\u00e2ntul Gheorghe paznic!
\nEu n-am jucat mister ori pantomim\u0103
\n\u0219i te-am \u00eent\u00e2mpinat ca pe-o cr\u0103ias\u0103,
\nd\u00e2nd inimii prilejul de un praznic,
\npe c\u00e2nd din piept se preg\u0103tea s\u0103 ias\u0103! <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU Scriitorii \u0219i puterea credin\u021bei \u00cenv\u0103\u021b\u0103tura sacr\u0103 (Matei 17, 19-20) face referire la puterea credin\u021bei: \u201eDac\u0103 ve\u021bi avea<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22203"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22203"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22203\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22204,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22203\/revisions\/22204"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22203"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22203"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22203"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}