{"id":22051,"date":"2023-10-24T00:20:16","date_gmt":"2023-10-23T21:20:16","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22051"},"modified":"2023-10-24T00:20:16","modified_gmt":"2023-10-23T21:20:16","slug":"spatii-culturale-nr-9-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22051","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 9 (1)"},"content":{"rendered":"

EDITORIAL<\/strong><\/p>\n

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

Frizerii de sentimente<\/strong><\/p>\n

Lumea literar\u0103 \u00ee\u015fi mai aminte\u015fte de Colocviul Na\u0163ional de Poezie \u0163inut la Ia\u015fi \u00een 1978, poate \u015fi pentru c\u0103 atunci, \u00eent\u00e2ia\u015fi dat\u0103, s-a luat atitudine, s-a vociferat, nu contra regimului \u2013 era prea devreme pentru a\u015fa ceva \u2013 ci \u00eempotriva \u201etarelor\u201d poeziei moderne, ca s\u0103 reiau o formulare din discursul Ninei Cassian. Da, Nina Cassian, autoarea multor poeme \u201epe linie\u201d, versificatoarea lui \u201eNic\u0103-f\u0103r\u0103-fric\u0103\u201d, favorizat\u0103 de regim (chit c\u0103, mai nou, am citit despre suferin\u0163ele tinere\u0163ii sale revolu\u0163ionare \u015fi despre disiden\u0163a at\u00e2t de bine mascat\u0103, \u00eenc\u00e2t nici chiar autoarea ei moral\u0103 nu o con\u015ftientiza…), deci Nina Cassian \u00eendr\u0103znea s\u0103 spun\u0103 \u00een acel moment: \u201etarele poeziei moderne sunt siguran\u0163a peremptorie, orbirea de sclipirea de strassuri a aparentului, schematizarea p\u00e2n\u0103 la desfigurare a tr\u0103s\u0103turilor umane, mentalitatea brutal\u0103 \u015fi retrograd\u0103, utilitarismul meschin\u201d…
\nDe unde \u015ftiu c\u0103 a\u015fa a spus Ninocica noastr\u0103 \u015fi c\u0103, de altfel, tot Colocviul a avut ca tem\u0103 \u2013 neanun\u0163at\u0103 oficial \u2013 veleitarismul, oportunismul \u015fi alte \u201etare\u201d ale crea\u0163iei literare? Simplu: am f\u0103cut parte din grupul de studen\u0163i care a \u201efor\u0163at\u201d u\u015file (dup\u0103 scandalul de la deschiderea oficial\u0103, de la Teatrul Na\u0163ional, se hot\u0103r\u00e2se \u0163inerea lucr\u0103rilor cu u\u015file \u00eenchise, \u00een aula Bibliotecii Centrale Universitare; nici o persoan\u0103 \u2013 \u00een afara invita\u0163ilor \u2013 nu avea acces, \u015fi totu\u015fi, cu ajutorul Anei Blandiana \u015fi al lui Lauren\u0163iu Ulici, noi, studen\u0163ii de la Litere anul IV am reu\u015fit s\u0103 p\u0103trundem, iar curajul ne-a fost r\u0103spl\u0103tit cu aplauze; cum s\u0103 ui\u0163i c\u0103 scriitorii cei mai importan\u0163i ai momentului s-au ridicat \u00een picioare, aclam\u00e2ndu-i pe cei 10-15 studen\u0163i \u201e\u00eend\u00e2rji\u0163i\u201d?).
\nLa acel Colocviu am \u00een\u0163eles c\u00e2t de greu este s\u0103 r\u0103m\u00e2i tu \u00eensu\u0163i, s\u0103-\u0163i conservi lirismul \u015fi s\u0103 creezi poezie autentic\u0103, \u015fi am \u00een\u0163eles aceasta din cuvintele rostite atunci de Mihai Ursachi: \u201eam venit la un Colocviu despre funie \u00een casa sp\u00e2nzuratului… [BCU poart\u0103 \u015fi numele poetului Mihai Eminescu, s.n.] Nu transforma\u0163i biata funie \u00een odgon pentru prinderea antilopelor… Noi vrem funii solare, odgoane cosmice, funie la funigei, dar unde e funia, ce-a\u0163i f\u0103cut cu funia, cum voi putea tr\u0103i f\u0103r\u0103 funie?\u201d…
\nR\u0103spunsul cinic i l-ar putea da Poetului, peste ani \u015fi peste lumi, realit\u0103\u0163ile postdecembriste: foarte bine, mon\u015fer, putem tr\u0103i foarte bine \u015fi f\u0103r\u0103 \u201efunia\u201d dumitale. Sensul figurat al cuv\u00e2ntului nu mai poate fi perceput de un popor silit de foame, nesiguran\u0163\u0103, de brutalitatea traiului zilnic, s\u0103-\u015fi pun\u0103 funia de g\u00e2t la propriu \u015fi s\u0103 termine cu toate. Tragismul scurtului discurs al lui Mihai Ursachi nu poate fi \u00een\u0163eles nici de veleitarii nou ap\u0103ru\u0163i, recruta\u0163i din sectoare alt\u0103dat\u0103 prospere, poate c\u0103 \u015fi din func\u0163ii pierdute la \u201erevolu\u0163ie\u201d sau din situa\u0163ii confortabile odinioar\u0103 (de-o pild\u0103, destui fo\u015fti securi\u015fti, turn\u0103tori ori informatori \u015fi-au descoperit talentul literar \u015fi \u0163in s\u0103 \u015fi-l fac\u0103 \u015fi cunoscut, \u015fi \u201er\u0103spl\u0103tit\u201d). Pentru ei, literatura este un refugiu, un ad\u0103post, un loc sigur, comod \u015fi c\u0103ldu\u0163, de unde s\u0103 se lanseze pentru a fi iar\u0103\u015fi ce au fost, ba mai mult dec\u00e2t at\u00e2t.
\nVeleitarul actual \u015ftie s\u0103 fac\u0103 rost de bani pentru sponsorizarea propriilor c\u0103r\u0163i, oric\u00e2t ar fi ele de indigeste: \u015ftie s\u0103 r\u0103zbeasc\u0103, mai d\u00e2nd din coate, mai \u015fantaj\u00e2nd pe cine trebuie pentru vreo (ne)uitat\u0103 gaf\u0103 de an\u0163\u0103r\u0163, mai intr\u00e2nd pe geam c\u00e2nd \u00eel dai afar\u0103 pe u\u015f\u0103, fiind \u00een stare s\u0103 se laude chiar \u015fi cu \u00eenjur\u0103turile adresate lui de c\u0103tre scriitorii s\u00e2c\u00e2i\u0163i. Mai min\u0163ind, mai f\u0103c\u00e2nd trafic de influen\u0163\u0103, mai pun\u00e2nd de-o mic\u0103 afacere cu c\u0103r\u0163i, calendare sexy \u015fi tipizate pentru comer\u0163ul ilegal, veleitarul actual ajunge, \u00een cele din urm\u0103, s\u0103 fie b\u0103gat \u00een seam\u0103. Membru cu drepturi depline al USR, publicat de reviste, premiat, a r\u0103mas acela\u015fi tupeist dintotdeauna, dar acum agresivitatea \u00eei este dublat\u0103 de credin\u0163a c\u0103 el \u015fi numai el trebuie s\u0103 cure\u0163e Uniunea de vrejuri \u015fi usc\u0103turi, el \u015fi numai el trebuie \u015fi \u015ftie s\u0103 stabileasc\u0103 ierarhiile \u201ereale\u201d, el \u015fi numai el poate asigura dezvoltarea, afirmarea \u015fi promovarea literaturii \u201eautentice\u201d. Nu conteaz\u0103 c\u0103 scriitori cu adev\u0103rat mari tr\u0103iesc \u00een mizerie, c\u0103 reviste de bun-gust \u00ee\u015fi \u00eenceteaz\u0103 apari\u0163ia, c\u0103 volume importante zac prin sertare, din lips\u0103 de bani pentru tip\u0103rire. Veleitarul… ia totul, lui s\u0103-i fie bine, pe bani publici. \u015ei, vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd, date fiind circumstan\u0163ele, redevin actuale cuvintele spuse de Dan Verona la acel Colocviu Na\u0163ional de Poezie din 1978: \u201eVom vorbi despre c\u00e2teva fantome: \u201eArge\u015f\u201d, \u201eAteneu\u201d; revistele nu s-au desfiin\u0163at cu totul, ca s\u0103 folosim armonia stilistic\u0103. Poe\u0163ii sunt o realitate a acestei \u0163\u0103ri, nu o inova\u0163ie draconic\u0103 menit\u0103 s\u0103 dea unora b\u0103t\u0103i de cap; poezia nu poate s\u0103 spele toate c\u0103m\u0103\u015file murdare ale lumii, nu trebuie trecut\u0103 prin toate sp\u0103l\u0103toriile…Nu deschide\u0163i paginile revistelor oricui. Veleitarii sunt categorii de persoane care, \u00een alte condi\u0163ii, ar fi sf\u00e2r\u015fit pe e\u015fafod: toat\u0103 lumea \u00eei \u015ftie, nimeni nu-i nume\u015fte, to\u0163i vorbesc despre ei \u00een mod fatalist, \u00eenc\u00e2t nu \u015ftii dac\u0103 sunt extratere\u015ftri, inamici din aer, de pe uscat, din ap\u0103 sau sunt ca acei creatori de texte de muzic\u0103 u\u015foar\u0103 care au primit \u00eenvestitura de membri ai Uniunii Scriitorilor. Veleitarii sunt bunii no\u015ftri frizeri de sentimente, lipsi\u0163i de etic\u0103. Veleitarii sunt campionii \u015fop\u00e2rlelor\u201d.
\nDa, veleitarii au r\u0103mas \u201ebunii no\u015ftri frizeri de sentimente\u201d. Ei \u015ftiu s\u0103 cosmetizeze, s\u0103 speculeze, s\u0103 ajusteze, s\u0103 mai taie de ici, s\u0103 mai ia de colo (prin cunoscutul procedeu de crea\u0163ie copy-paste), p\u00e2n\u0103 ce, ras\u0103, frizat\u0103, masat\u0103 \u015fi parfumat\u0103, crea\u0163ia lor ajunge s\u0103 ocupe un loc \u00een fa\u0163\u0103. C\u00e2t mai fa\u0163\u0103. Pentru aceasta, cei buni trebuie \u201era\u015fi\u201d; de tot \u015fi de peste tot. Veleitarii \u015ftiu, \u00eengro\u015f\u00e2nd r\u00e2ndurile \u015fi obrazul, c\u0103 prin solidaritatea lor de \u201ebreasl\u0103\u201d vor putea s\u0103 ob\u0163in\u0103 tot ceea ce-au visat: \u00eenlocuirea literaturii rom\u00e2ne cu ceea ce scriu ei.<\/p>\n


\nPetru URSACHE<\/strong>
\n\"\"

Despre Povestea lui Harap Alb<\/strong><\/p>\n

Se cunosc, deocamdat\u0103, aproape dou\u0103zeci de variante ale basmului Harap Alb, unele publicate, altele p\u0103strate \u00eenc\u0103 \u00een arhive, majoritatea provenind din partea nordic\u0103 \u015fi vestic\u0103 a \u0163\u0103rii. Fac excep\u0163ie: Cel mic totdeauna este mai voinic, din colec\u0163ia Ionel F\u0103t-Frumos, a lui N.I. Popescu, Ficiorlu \u015fi draclu \u015fi H’il’u de-amir\u0103 \u0163e moare \u015f-anviadz\u0103 a doar\u0103, din Basme arom\u00e2ne de Pericle Papahagi. Compararea stilistic\u0103 a tuturor textelor orale cu acela scris de Ion Creang\u0103 este un mod de a l\u0103muri, \u00een parte, problema originalit\u0103\u0163ii autorului. Mai precis, \u00een ce m\u0103sur\u0103 humule\u015fteanul ader\u0103 la statutul de scriitor \u201epoporan\u201d ori \u201esavant\u201d \u00een arta elabor\u0103rii. Nu facem altceva dec\u00eet s\u0103 reformul\u0103m aceea\u015fi \u00eentrebare, de la primele exegeze asupra lui Creang\u0103 (N. Iorga \u015fi G. Ibr\u0103ileanu), p\u00een\u0103 \u00een zilele noastre. Firesc ni se pare s\u0103 nu ne mai oprim asupra unor aspecte ale originalit\u0103\u0163ii stilistice \u015fi estetice deja clarificate, cum ar fi \u201ehomerismul\u201d povestito\u00acrului (G. Ibr\u0103ileanu, Vladimir Streinu), cromatica textu\u00aclui (T. Vianu), cultura savant\u0103 ingenu\u0103 (G. C\u0103linescu), predominarea dialogului \u015fi a formelor discursive (G. C\u0103\u00aclinescu, Vladimir Streinu), structura lexicului (Iorgu Ior\u00acdan), arhitectonica perioadelor (G.T. Toh\u0103neanu), formele comicului (Zoe Dumitrescu-Bu\u015fulenga), individualitatea general\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a artei povestitului (Mihail Sadoveanu).
\n\u00cen ceea ce ne prive\u015fte \u00een mod direct, ni se pare util s\u0103 pornim de la conceptul de deviere (numit de francezi \u00e9cart \u2013 A. J. Greimas), at\u00eet de des folosit \u00een stilistica post-saussurian\u0103. Potrivit acestei idei, orice oper\u0103 ar fi un tip de scriitur\u0103 care cunoa\u015fte un anume grad de abatere, fie de la sensul general al vorbirii curente (Ch. Bally), fie de la maniera \u00eend\u0103tinat\u0103 a inven\u0163iei, pro\u00acprie scriitorilor mai vechi \u015fi mai noi. Opera lui Ion Creang\u0103 s-ar asem\u0103na, dar mai ales s-ar deosebi de textele tradi\u0163ionale, acestea din urm\u0103 constituind, \u00eenainte de toate, punct de plecare sau, mai bine zis, materie prim\u0103 pentru o nou\u0103 realitate estetic\u0103, original\u0103 \u015fi distinct\u0103. Acest mod de \u00een\u0163elegere a lucrurilor nu contra\u00aczice opiniile general acceptate despre pl\u0103smuirea operei scrise sau orale. \u015ei \u00eentr-un caz, \u015fi \u00een altul, autorul bene\u00acficiaz\u0103 de o experien\u0163\u0103 anterioar\u0103 \u015fi de o materie verbal\u0103 pe care o pune \u00een rela\u0163ie. Originalitatea const\u0103 tocmai \u00een modalitatea punerii \u00een rela\u0163ie. De aceea se \u015fi afirm\u0103 ade\u00acsea c\u0103 artistul nu spune nimic nou. \u00cent\u00eempl\u0103rile, ideile, sentimentele s\u00eent, \u00een general, ale tuturora; \u00een schimb are intui\u0163ia invent\u0103rii unor contexte lingvistice speciale, \u00een care plaseaz\u0103 cuv\u00eentul cel mai banal, f\u0103c\u00eendu-l s\u0103 se lumineze \u00een sensuri nea\u015fteptate, surprinz\u0103toare, fasci\u00acnante. Cuvintele \u00ee\u015fi pierd \u00een mare parte valorile origi\u00acnare, fundamentale, din dic\u0163ionar, \u015fi se reg\u0103sesc pe alt plan, \u00een care sensurile derivate \u00eendeplinesc func\u0163ia unei comunic\u0103ri specifice, veritabile. \u00centreaga oper\u0103 a lui Ion Creang\u0103, implicit basmul Povestea lui Harap Alb, se dest\u0103inuie ca un efort impresionant, c\u0103utat, viguros, de descoperire a sensurilor derivate.
\nDar s\u0103 pornim de la fapte pentru a evita afirma\u0163iile pur speculative \u015fi impresioniste. Deocamdat\u0103, un studiu statistic asupra basmului Harap Alb ne relev\u0103 urm\u0103toa\u00acrele categorii de fapte poetice. Dintre formulele paremio\u00aclogice am \u00eenregistrat 15 proverbe de tipul: \u201eFiecare pentru sine, croitor de p\u00eeine\u201d. De precizat c\u0103 trei s\u00eent fragmentate \u00een versuri dup\u0103 modelul: \u201eLa pl\u0103cinte \u00eenainte \/ \u015ei la r\u0103zboi \u00eenapoi\u201d, iar unul se repet\u0103: \u201eDeal cu deal se ajunge, dar \u00eenc\u0103 om cu om\u201d. Ele circul\u0103 pe toat\u0103 \u00eentinderea spa\u0163iului etnic rom\u00e2nesc, contur\u00eendu-se astfel dimensiunea culturii scriitorului, modul angaj\u0103rii sale \u00een sistemul limbii \u015fi al etnicului. Tot din seria ex\u00acpresiilor paremiologice am notat \u015fi un num\u0103r de 44 de zic\u0103tori de tipul: \u201eFrica p\u0103ze\u015fte bost\u0103n\u0103ria\u201d, \u201eF\u0103 bine, s\u0103-\u0163i auzi r\u0103u\u201d, \u201eS\u0103 nu dea Dumnezeu omului c\u00eet poate suferi\u201d, \u201ea nu avea nici \u00een clin nici \u00een m\u00eenec\u0103\u201d, \u201ea vorbi \u00een dodii\u201d, \u201ea umbla dup\u0103 cai mor\u0163i s\u0103 le ia potcoavele\u201d etc. Dup\u0103 cum putem remarca, \u015fi acestea s\u00eent \u00een general cu\u00acnoscute, fiind \u00eenregistrate de mai toate colec\u0163iile noastre folclorice. Pu\u0163ine au circula\u0163ie restr\u00eens\u0103, poate local\u0103: \u201ecum a da t\u00eergul \u015fi norocul\u201d, \u201ea-i duce vergile\u201d, \u201eChima r\u0103ului pe malul p\u00eer\u0103ului\u201d sau: \u201eD\u0103-i cu cinstea s\u0103 piar\u0103 ru\u015finea\u201d, ultimul fiind foarte potrivit pentru stilul moralizator al prozatorului, ca \u015fi pentru aptitudi\u00acnile sale umoristice bine cunoscute.
\nAlte forme poetice, 143 la num\u0103r, au fost numite de noi, \u00een mod conven\u0163ional, expresii formalizate, \u00een\u0163eleg\u00eend prin asta construc\u0163ii mai mult sau mai pu\u0163in stabile, de dimensiuni restr\u00eense \u015fi integrate \u00een structura frazei ori a propozi\u0163iei, spre deosebire de proverbe \u015fi zic\u0103tori, care se bucur\u0103 de o autonomie formal\u0103 mai pronun\u0163at\u0103. A\u015fa cum apar la Creang\u0103, \u00een basmul Povestea lui Harap Alb, de care ne ocup\u0103m, pot fi clasificate \u00een c\u00eeteva tipuri. Unele se apropie formal \u015fi ca func\u0163ie de zic\u0103tori, iar \u00een colec\u0163iile de folclor figureaz\u0103 printre textele paremiolo\u00acgice: \u201eMare-i Dumnezeu \u015fi me\u015fter \u00eei Dracu\u201d, \u201e…\u015fi-a pus el \u00eemp\u0103ratul Ro\u015f boii \u00een c\u00eerd cu dracul, dar are s\u0103-i scoat\u0103 f\u0103r\u0103 coarne\u201d, \u201eFetele \u00eemp\u0103ratului \u00eens\u0103 priveau la veri\u015for… cum prive\u015fte c\u00eenele la m\u00ee\u0163\u0103 \u015fi le era drag ca sarea-n ochi\u201d, \u201eSp\u00eenului \u00eei mergea gura ca pup\u0103za\u201d, \u201eDe nu le-oi veni eu de hac \u00een ast\u0103 noapte, nici mama dra\u00accului nu le mai vine\u201d. Marea majoritate metaforizeaz\u0103 un element al propozi\u0163iei: \u201eCic\u0103 s\u0103 nu te strici de r\u00ees\u201d; \u201eNa! \u00eencaltea v-am f\u0103cut \u015fi eu pe obraz\u201d; \u201eParc\u0103 v-a ie\u015fit un sf\u00eent din gur\u0103, luminate \u00eemp\u0103rate\u201d; \u201eLas c\u0103 v-a mai p\u0103li el berechetul acesta\u201d; \u201eAscu\u0163i\u0163i-v\u0103 din\u0163ii \u015fi por\u00acni\u0163i dup\u0103 mine\u201d; \u201eD-apoi fe\u0163i\u015foara \u00eemp\u0103ratului, a zis dracul \u015fi s-a f\u0103cut: buc\u0103\u0163ic\u0103 rupt\u0103 tat\u0103-s\u0103u \u00een picioare\u201d. Dup\u0103 modelul acesta, Creang\u0103 inventeaz\u0103 construc\u0163ii cu\u00acmulative: \u201eApoi, nu m\u0103 face\u0163i din cal m\u0103gar, c\u0103 v\u0103 ve\u0163i g\u0103si mantaua cu mine\u201d; \u201eIa s\u0103-i faci chica topor, spinarea tob\u0103 \u015fi p\u00eentecele cobz\u0103, zise Setil\u0103, c\u0103 altmintre\u00aclea nici nu e chip s-o sco\u0163i la cap\u0103t cu bocluca\u015ful acesta\u201d. Unele au valoare mai general\u0103, iar forma stabil\u0103 este evident\u0103, fiind consacrat\u0103 prin circula\u0163ie: \u201eNumai de nu i-ar muri mul\u0163i \u00eenainte; s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 trei zile cu cea de alalt\u0103ieri\u201d; altele justific\u0103 tonul ironic sau amenin\u0163\u0103tor: \u201eM\u0103i, nu cumva s\u0103 v\u0103 \u00eemping\u0103 mititelul s\u0103 intra\u0163i \u00eenain-tea mea unde ne-a duce omul \u0163apului celui ro\u015f, c\u0103 nu mai ajunge\u0163i s\u0103 vede\u0163i ziua de m\u00eeine\u201d; \u201e\u00eel \u015ftiu eu c\u00eet e de primitor \u015fi de darnic la spatele altora\u201d. Mai not\u0103m \u015fi formule care \u0163in de o anume mecanic\u0103 a vorbirii: \u201eAmu, Harap Alb \u015fi cu ai s\u0103i mai merg ei c\u00eet mai merg…\u201d. Propozi\u0163ia: \u201ec\u00eend vei ajunge \u015fi tu odat\u0103 mare…\u201d pare nedefinit\u0103, de aceea se cere completat\u0103: \u201emare \u015fi tare\u201d. Situa\u0163ia este similar\u0103 \u00een \u201eMul\u0163\u0103me\u015fte lui Dum-nezeu \u015fi de bine \u015fi de r\u0103u\u201d; \u201eSp\u00eenul vrea s\u0103-mi r\u0103puie capul\u201d (\u201ecu orice pre\u0163\u201d): \u201e\u0162ine, m\u0103tu\u015f\u0103, de la mine pu\u00ac\u0163in\u201d \u201e\u015fi de la Dumnezeu mult\u201d); \u015fi, \u00een sf\u00eer\u015fit, altele in\u00acventate, probabil, de povestitor: \u201e\u015ei apoi acel unul are atunci \u00een m\u00een\u0103 \u015fi p\u00eeinea, \u015fi cu\u0163itul \u015fi taie de unde vre \u015fi c\u00eet \u00eei place, tu te ui\u0163i \u015fi n-ai ce-i face\u201d; \u201eC\u0103 ne a\u015f\u00acteapt\u0103 omul \u00eemp\u0103ratului cu masa \u00eentins\u0103, cu f\u0103cliile aprinse \u015fi cu bra\u0163ele deschise\u201d; \u201eC\u00eend este s\u0103 dai peste p\u0103cat, dac\u0103-i \u00eenainte te sile\u015fti s\u0103-l ajungi, iar dac\u0103-i \u00een urm\u0103, stai \u015fi-l a\u015ftep\u0163i\u201d.
\nTextul lui Creang\u0103 se mai distinge prin fragmente versificate \u00een proz\u0103, 25 la num\u0103r, plasate, de obicei, fie \u00een pasajele \u00een care povestitorul \u00eensu\u015fi formuleaz\u0103 o judecat\u0103 moral\u0103, fie \u00een cele dialogate, \u00een care prietenii lui Harap Alb (de fapt, ipostazieri ale lui Ion Creang\u0103, a\u015fa cum s-a remarcat) \u00eenvedereaz\u0103 veritabile spectacole co\u00acmice \u015fi jocuri de cuvinte.
\nStatistica a mai scos la iveal\u0103 29 de versuri, unele inventate de autor, altele provenite din tradi\u0163ia folclo\u00acric\u0103, \u015fi un num\u0103r surprinz\u0103tor de limitat de \u201eformule mediene\u201d. De fapt, este vorba de trei formule. Prima \u00een ordinea apari\u0163iei \u00een text: \u201e.–\u015fi se cam duc la \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie, Dumnezeu s\u0103 ne \u0163ie, ca cuv\u00eentul din poveste, \u00eenainte mult mai este\u201d, se repet\u0103 de \u015fase ori, celelalte dou\u0103 ap\u0103r\u00eend o singur\u0103 dat\u0103: \u201e\u015ei merg o zi, \u015fi merg dou\u0103, \u015fi merg patruzeci \u015fi nou\u0103\u201d; \u201e\u015ei merg ei, \u015fi merg, cale lung\u0103 s\u0103 le-ajung\u0103, trec\u00eend peste nou\u0103 m\u0103ri, peste nou\u0103 \u0163\u0103ri, \u015fi \u00eentr-o t\u00eerzie vreme ajung la \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie\u201d.
\n\u00cen concluzie, statistica dovede\u015fte c\u0103 autorul lui Harap Alb utilizeaz\u0103 8 formule mediane, 29 de versuri, 25 de construc\u0163ii versificate \u00een proz\u0103, 44 de zic\u0103tori, 143 de for\u00acmule orale, \u00een total 264 de unit\u0103\u0163i poetice stabile. Adu\u00acnate laolalt\u0103 se \u00eentind pe 10 pagini compacte, a\u015fadar a treia parte a basmului, ceea ce vorbe\u015fte de la sine despre struc\u00actura frazelor din Povestea lui Harap Alb.
\nDar aceast\u0103 statistic\u0103 r\u0103m\u00eene o opera\u0163ie pur contabi\u00acliceasc\u0103 (de\u015fi metoda de lucru este frecvent utilizat\u0103 \u00een cercetarea contemporan\u0103 \u00een stilistic\u0103, poetic\u0103, semiotic\u0103 \u015fi \u00een diverse ramuri ale \u015ftiin\u0163elor sociale), dac\u0103 nu rapor\u00act\u0103m rezultatele la variantele orale ale lui Harap Alb. Dat fiind num\u0103rul lor, a\u015fa cum am ar\u0103tat deja, ne-am fixat, pentru cercetarea de fa\u0163\u0103, doar la dou\u0103 texte. Primul este cules de Al. Vasiliu-T\u0103t\u0103ru\u015fi (Pa\u015fcani), \u201e\u00een seara de s\u00eemb\u0103t\u0103 29 noiembrie 1897, de la Toader Mihaiu Buchil\u0103\u201d, dup\u0103 20 de ani de la apari\u0163ia basmului lui Ion Creang\u0103 \u00een \u201eConvorbiri literare\u201d. Al doilea, Cu N’ic-a C\u00eempului, provine din localitatea St\u00eenca-Tg. Neam\u0163 \u015fi a fost \u00eenre\u00acgistrat de Ovidiu B\u00e2rlea, la 2 iulie 1965, de la Stoian Alexandru. Evident, variantele au fost preferate \u015fi pentru c\u0103 apar\u0163in aceleia\u015fi unit\u0103\u0163i etnografice \u00een care a copil\u0103rit Nic\u0103 a lui \u015etefan a Petrei. Este \u015ftiut c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul t\u0103t\u0103ru\u015fean se f\u0103lea de \u00eenrudirea cu autorul lui Harap Alb. G.T. Kirileanu, \u00eencrez\u0103tor \u00een talentul de povestitor al acestuia, \u00eel \u00eendemna \u00een scrisori, \u00eenc\u0103 din 1909, s\u0103 trimit\u0103 spre publicare o poveste \u201edin cele mai frumoase\u201d, mul\u00ac\u0163umind \u00eentr-un fel lui T. Maiorescu pentru interesul manifestat cu prilejul public\u0103rii volumului C\u00eentece, ur\u0103\u00acturi \u015fi bocete. \u201e\u00cen acest chip ai publica \u015fi tu \u00een acea re-vist\u0103 unde \u015fi-a publicat \u015fi Creang\u0103 scrierile\u201d, preciza G.T. Kirileanu, tr\u0103d\u00eend p\u0103rerea sa exagerat\u0103 c\u0103 \u00eentre autorul lui Harap Alb \u015fi Al. Vasiliu ar exista filia\u0163ii de natur\u0103 spiritual\u0103, c\u0103 ei s-ar afirma aidoma \u00een planul creativit\u0103\u0163ii.
\nC\u0103 lucrurile nu stau a\u015fa ne convinge statistica pe care am realizat-o \u00een aceea\u015fi manier\u0103, de data asta \u00een le\u00acg\u0103tur\u0103 cu Poveste, din volumul Pove\u015fti \u015fi legende (Bucu\u00acre\u015fti, 1927), varianta t\u0103t\u0103ru\u015fean\u0103 a lui Harap Alb. Deose\u00acbirea fa\u0163\u0103 de textul lui Creang\u0103, privind lucrurile deo\u00accamdat\u0103 din punct de vedere numeric, este de-a dreptul \u015focant\u0103. Am descoperit abia 13 expresii orale cu valoare metaforizant\u0103, de tipul: \u201e\u015ei c\u00eend te-a p\u0103li v-un ne\u00accaz…\u201d, \u201e…c\u0103 vrea s\u0103-\u0163i m\u0103n\u00eence capul: \u201eunde-\u0163i st\u0103 pi\u00accioarele, are s\u0103-\u0163i steie capul\u201d etc. Nu apar nici un pro\u00acverb, nici o zic\u0103toare, formul\u0103 median\u0103, versificat\u0103 sau inven\u00actat\u0103 de culeg\u0103tor. Cu alte cuvinte, textul respect\u0103 vor\u00acbirea oral\u0103. Pentru cealalt\u0103 variant\u0103, Cu N’ic-a C\u00eempului, de l\u00eeng\u0103 Tg. Neam\u0163, au fost re\u0163inute trei formule stereotipe, pe care le \u015fi transcriem: \u201eC\u00eend o auzit \u00eemp\u0103ratul, o r\u0103maz d\u0103 lemn, au r\u0103mas minunat\u201d; \u201eDup\u0103 se s-au dus, iaca merge \u015f\u00ee merge, \u015f\u00ee merge, \u015f\u00ee merge, ca cuv\u00eentul din poveste \/ m\u00eendr\u0103 \u00eenainte ieste\u201d; \u201eflorile-m piept, lu\u0161eferii p\u0103 umeri\u201d. Este vorba, prin urmare, de o form\u0103 literar\u0103 metaforizant\u0103, una median\u0103 \u015fi de schi\u0163a unui portret idealizat de frumuse\u0163e. Iat\u0103 ce \u00eenseamn\u0103 \u00een mod concret \u00e9cart (dep\u0103rtare, deviere), din punct de vedere stilistic, fenomen ce poate duce, a\u015fa cum se \u00eent\u00eempl\u0103 \u00een privin\u0163a lui Ion Creang\u0103, la un tip de oper\u0103 elaborat\u0103 \u00een mod personal. Afirma\u0163ia lui Vladimir Streinu, cum c\u0103 \u201earhive de tradi\u0163ii s\u00eent to\u0163i \u0163\u0103ranii no\u015ftri, dac\u0103 vrem; s\u00eent chiar doctori \u00een zisa \u015ftiin\u0163\u0103 oral\u0103\u201d, nu ni se pare deloc fundat\u0103. Textele dovedesc \u00een mod limpede, iar si\u00actua\u0163ia este identic\u0103 \u015fi \u00een cazul celorlalte paisprezece va\u00acriante neluate \u00een discu\u0163ie, c\u0103 nu orice \u0163\u0103ran e \u201earhiv\u0103 de tradi\u0163ii\u201d, nici chiar cei \u00eenzestra\u0163i cu darul inven\u0163iei epice. Ion Creang\u0103 este mult mai diferit de cel mai neobi\u015fnuit \u0163\u0103ran: el reprezint\u0103 o totalitate, \u201erasa noastr\u0103 milenar\u0103\u201d, cum observa, pe drept cuv\u00eent, G. Ibr\u0103ileanu.
\nMetoda statistic\u0103 pe care am abordat-o constituie \u00eens\u0103 nu scopul cercet\u0103rii \u00een sine, cum ar putea s\u0103 par\u0103 la prima vedere, ci punctul de plecare pentru o stilistic\u0103 sistematic\u0103. Inten\u0163ia nu este, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, de a pune \u00een eviden\u0163\u0103 cifrele, ci modul \u00een care se justific\u0103 formele poetice identificate \u00een diverse compartimente ale nara\u0163iunii. Altfel risc\u0103m a c\u0103dea \u00een generalit\u0103\u0163i de tipul celor care s-au mai f\u0103cut.
\nAspectul elaborat al basmului Povestea lui Harap Alb rezult\u0103, \u00eenainte de toate, din selectarea \u015fi organizarea motivelor \u00een compozi\u0163ie. Ion Creang\u0103 reconstituie o form\u0103 narativ\u0103 complet\u0103, care are la baz\u0103 at\u00eet cele \u015faisprezece variante orale, c\u00eet \u015fi \u00eentreaga proz\u0103 fantastic\u0103. Nici o variant\u0103 din cele cunoscute nu cumuleaz\u0103 acela\u015fi num\u0103r de motive. Difer\u0103, de la caz, la caz maniera de tratare a lor: perso\u00acnajele, \u00eendeosebi cele ajut\u0103toare, itinerariile eroului, pre\u00actextele \u00eencerc\u0103rilor grele etc.
\nHumule\u015fteanul \u015fi-a dep\u0103\u015fit orice confrate din dome\u00acniul oralit\u0103\u0163ii \u015fi pentru c\u0103, printre altele, a dispus de un alt mod de inven\u0163ie, fapt hot\u0103r\u00eetor \u00een realizarea unor construc\u0163ii narative inedite. Artistul anonim s-a exprimat \u00een chip spontan, pun\u00eend \u00een circula\u0163ie, \u00een mod incon\u015ftient, a\u015fa cum impune un asemenea mod de elaborare, un re\u00acpertoriu de forme locale. El se adresa unui public real, vizibil, de aceea uza de un limbaj perfect accesibil, f\u0103r\u0103 aglomer\u0103ri de motive \u015fi de formule neadecvate raportului emi\u0163\u0103tor-receptor. Fiindu-i destinat\u0103 oralita\u00actea, povestitorul din mediul tradi\u0163ional exceleaz\u0103 \u00een stilul vorbirii curente dintr-o zon\u0103 relativ restr\u00eens\u0103. Ion Creang\u0103 \u00ee\u015fi imagineaz\u0103 doar auditoriul, de unde \u015fi avantajul unei mari libert\u0103\u0163i \u00een inven\u0163ie. \u00cen el se na\u015fte con\u015ftiin\u0163a auto\u00acrului care trebuie s\u0103 se adreseze, prin scris, unui lector. De aceea se afirm\u0103 prin scriitur\u0103, prin text elaborat cu inten\u0163ie. Avem, de altfel, m\u0103rturii care pot convinge c\u0103 Ion Creang\u0103 era inapt s\u0103-\u015fi a\u015ftearn\u0103 \u00een chip spontan povesti\u00acrile pe h\u00eertie. Eduard Gruber, care l-a urm\u0103rit discret \u00een c\u00eeteva r\u00eenduri, cu inten\u0163ia de a redacta un studiu de psihologie a crea\u0163iei, a fost impresionat de eforturile po\u00acvestitorului, adesea dramatice, c\u00eend se a\u015feza la masa de lucru, duc\u00eendu-l la epuizare fizic\u0103. S\u0103 spunem c\u0103 nici povestitorul din mediul tradi\u0163ional nu se poate exprima \u00een scris cu u\u015furin\u0163\u0103. C\u00eend i se d\u0103 s\u0103 nareze o \u00eent\u00eemplare, fie \u015fi banal\u0103, devine de nerecunoscut. De aici nu trebuie s\u0103 rezulte c\u0103 ambii creatori s\u00eent structural identici, iar operele asem\u0103n\u0103toare. C\u0103ci anonimul, scos din mediul natural, adic\u0103 din oralitate, scrie \u00eentr-adev\u0103r neartistic, pe c\u00eend Ion Creang\u0103 creeaz\u0103 \u00een sensul major al cuv\u00eentului. Chiar \u015fi atunci c\u00eend artistul din mediul tradi\u0163ional nareaz\u0103 excelent, el las\u0103 s\u0103-i scape multe forme incorecte, confuze, banale, pentru c\u0103 \u00eel intereseaz\u0103 \u00eent\u00eei de toate ceea ce spune, \u00eent\u00eemplarea, istoria eroului, mo\u00acrala povestirii \u015fi mai pu\u0163in cum se exprim\u0103. Creang\u0103, f\u0103r\u0103 a pierde din vedere a\u015fa-zisul fir al nara\u0163iunii, con\u00acstruie\u015fte adesea pasaje \u00een care eroii uit\u0103 parc\u0103 s\u0103 ac\u00ac\u0163ioneze, \u00eentrec\u00eendu-se \u00een dialoguri sc\u0103p\u0103r\u0103toare. Cuv\u00eentul este c\u0103utat \u015fi a\u015fezat cu grij\u0103 \u00een fraz\u0103, pentru a pl\u0103cea la lectur\u0103. \u00centr-un anume fel, Creang\u0103 este un calofil. Supravegherea cu str\u0103\u015fnicie a cuv\u00eentului \u00eel a\u015faz\u0103 al\u0103turi de orice scriitor care a avut cultul stilului \u00eengrijit, indiferent de sursele \u00eembog\u0103\u0163irii limbajului poetic. Dac\u0103 d\u0103 impresia de oralitate, de mimare, de joc scenic, cum s-a \u015fi spus, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 formulele poetice existente \u00een tra\u00acdi\u0163ie (\u015fi de la care se revendic\u0103) au c\u0103p\u0103tat o nou\u0103 ordine, devenind scriitur\u0103. Harap Alb nu mai este asemenea ori\u00acc\u0103rei variante orale, dup\u0103 cum Codrule, codru\u0163ule sau La mijloc de codru des nu mai pot fi identificate dec\u00eet la nivelul unor motive; ca \u015fi basmul lui Ion Creang\u0103, \u00een lirica popular\u0103. Astfel, \u00eentre stilul vor\u00acbirii \u015fi cel al scriiturii (\u201eorice sistem semiotic vizual \u015fi spa\u0163ial\u201d) este o deosebire de esen\u0163\u0103, ca aceea dintre ar\u00actistul anonim \u015fi marele povestitor Ion Creang\u0103. Poate c\u0103 la \u201eJunimea\u201d ap\u0103rea asemenea oric\u0103rui povestitor rural: spontan, h\u00eetru, pitoresc. \u00cen acest caz, ar trebui s\u0103 se vorbeasc\u0103 despre doi Creang\u0103. Unul care se consuma oral, interesat s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia celor din jur, f\u0103r\u0103 convingerea c\u0103 ar fi fost totdeauna inspirat. I s-a g\u0103sit \u015fi un nume: Popa Sm\u00eent\u00een\u0103. Cel de-al doilea, mult superior, povestitorul, se reg\u0103sea cu sine \u00eensu\u015fi \u00een momente excep\u0163ionale, la masa de scris, iar noi \u00eel descoperim numai prin lectur\u0103. Totu\u015fi, nu trebuie uitat c\u0103 Popa Sm\u00eent\u00een\u0103 i-a oferit materie prim\u0103 Povestitorului. Acela\u015fi lucru l-au f\u0103cut predecesorii din mediile orale.<\/p>\n


\nPETRACHE PLOPEANU<\/strong>
\n\"\"

Creang\u0103, Creanga de Fier \u015fi Ultima Poveste<\/strong><\/p>\n

\t\u00centre 22 octombrie 1877 \u015fi 12 noiembrie 1878 Ion Creang\u0103 scrie Povestea Pove\u015ftilor, cunoscut\u0103 de foarte mult\u0103 lume \u015fi cu cel\u0103lalt nume, mai popular care face trimitere la falus \u015fi la o presupus\u0103 poveste a lui! Nu exist\u0103 elemente suplimentare care s\u0103 ne explice geneza acestei a\u015fa-zise pove\u015fti, doar dac\u0103 nu accept\u0103m explica\u0163iile de circumstan\u0163\u0103 legate de bonomia lui Creang\u0103, de umorul lui s\u0103n\u0103tos \u015fi \u0163\u0103r\u0103nesc sau de insisten\u0163a lui Mihai Eminescu fa\u0163\u0103 de prietenul s\u0103u de a-\u015fi citi scrierile \u00een cenaclul \u201eJunimii\u201d, potrivit voin\u0163ei lui Titu Maiorescu de a se \u00eencuraja crea\u0163ia literar\u0103 autohton\u0103. Care sunt datele principale ale acestui text:
\n1.\tUn \u0163\u0103ran se g\u0103se\u015fte \u00een plin\u0103 ac\u0163iune de sem\u0103nat porumbul; dou\u0103 personaje divine – Iisus Hristos \u015fi Sf\u00e2ntul Petru – trec pe l\u00e2ng\u0103 ogorul \u0163\u0103ranului; Hristos \u00eel \u00eentreab\u0103 ce seam\u0103n\u0103 acolo, iar \u0163\u0103ranul \u00eei r\u0103spunde cu vorba popular\u0103 care desemneaz\u0103 falusul; Hristos binecuv\u00e2nteaz\u0103 ogorul s\u0103 rodeasc\u0103 a\u015fa ceva;
\n2.\tDup\u0103 r\u00e2nduial\u0103, la vremea pr\u0103\u015fitului, \u0163\u0103ranul \u00ee\u015fi pr\u0103\u015fe\u015fte lanul de porumb;
\n3.\tCulesul creeaz\u0103 probleme \u0163\u0103ranului, acesta v\u0103z\u00e2ndu-se pus \u00een fa\u0163a unui fapt nedorit: \u00een loc de \u015ftiule\u0163i de porumb, strujenii au rodit falusuri; acest lucru determin\u0103 reac\u0163ia uimit\u0103, dar \u015fi furioas\u0103 a \u0163\u0103ranului; apare o b\u0103tr\u00e2n\u0103, care, afl\u00e2nd de fenomenul neobi\u015fnuit, \u00eei ofer\u0103 o solu\u0163ie de rezolvare \u00een favoarea sa a problemei create, s\u0103 mearg\u0103 la t\u00e2rg \u015fi s\u0103 v\u00e2nd\u0103 falusurile acolo, oferindu-i \u015fi expresiile prin care acestea pot fi activate \u015fi dezactivate \u2013 \u00een termenii no\u015ftri moderni;
\n4.\t\u0162\u0103ranul merge la t\u00e2rg, dup\u0103 ce str\u00e2nge ciudata sa recolt\u0103, \u015fi \u00eencepe, mai timid la \u00eenceput, apoi mai \u00eendr\u0103zne\u0163, s\u0103-\u015fi fac\u0103 marfa cunoscut\u0103 prin strigare; o cucoan\u0103 este interesat\u0103 \u015fi cump\u0103r\u0103 un falus, dup\u0103 ce s-a convins de calit\u0103\u0163ile acestuia;
\n5.\tCucoana se folose\u015fte dup\u0103 poft\u0103 de falusul cump\u0103rat; pleac\u0103 la preotul din sat, la rug\u0103mintea acestuia, s\u0103-i boteze un copil; r\u0103m\u00e2n\u00e2nd peste noapte la preot \u015fi sim\u0163ind nevoia de a folosi falusul, \u00eel trimite pe preot s\u0103-i aduc\u0103 cutia unde-l \u00eenchisese; acesta, foarte curios, \u00eencearc\u0103 s\u0103 deschid\u0103 cutia, iar \u015fuieratul s\u0103u de neputin\u0163\u0103 \u00eei d\u0103 falusului semnalul sodomiz\u0103rii preotului, dup\u0103 care acesta fuge de ru\u015fine \u00een toat\u0103 lumea;
\nLa prima citire, sau chiar \u015fi la mai multe, textul treze\u015fte cel mult ilaritate, datorit\u0103 limbajului, situa\u0163iilor create \u015fi deznod\u0103m\u00e2ntului. Dac\u0103 ne mul\u0163umim cu at\u00e2ta, desigur c\u0103 Povestea Pove\u015ftilor r\u0103m\u00e2ne \u00een domeniul h\u00e2trului, al mediului \u0163\u0103r\u0103nesc prins \u00een perioada \u00een care a fost scris, \u00eentre tradi\u0163ie \u015fi modernizarea structurilor sociale, economice etc., al satirei, snoavei populare prelucrate de m\u0103iestria lui Creang\u0103. Fiecare crea\u0163ie \u00eens\u0103, fie ea popular\u0103, fie cult\u0103, poate s\u0103 deschid\u0103 prilej de interpret\u0103ri diferite prin prisma unor trimiteri culturale de diferite nuan\u0163e. Unele pot fi justificate de chiar substan\u0163a crea\u0163iei analizate, altele nu, supun\u00e2ndu-se mai mult standardelor ambigui ale eseului.
\nPovestea Pove\u015ftilor m-a amuzat, ca pe mul\u0163i dintre lectorii trecu\u0163i sau prezen\u0163i, la toate lecturile mai apropiate sau \u00eendep\u0103rtate \u00een timp. \u00cen mintea mea s-a f\u0103cut o coresponden\u0163\u0103, printr-o transla\u0163ie de timpuri \u015fi locuri, \u00eentre lumea prezent\u0103 \u00een text \u015fi aceasta de acum, \u015fi comicul a p\u0103rut s\u0103 sporeasc\u0103. Dar asta s-a produs mai \u00eenainte de a-mi ap\u0103rea \u00eentrebarea dac\u0103, nu cumva, aceast\u0103 poveste poate fi mai mult dec\u00e2t este, mai mult dec\u00e2t a dorit Creang\u0103? E deja aproape un loc comun s\u0103 se spun\u0103 c\u0103 orice crea\u0163ie este mai mult dec\u00e2t a dorit creatorul ei s\u0103 realizeze, ceea ce \u00eemi justific\u0103 apeten\u0163a pentru a g\u0103si justificarea titlului, care, m\u0103rturisesc, a ap\u0103rut mai \u00eent\u00e2i ca o provocare a unei atitudini inedite fa\u0163\u0103 de posibilele discu\u0163ii asupra textului: Creang\u0103, Creanga de Fier \u015fi Ultima Poveste. Pot exista discu\u0163ii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu formularea titlului, cu scrierea acestuia sau cu semnifica\u0163ia lui. M\u0103rturisesc, ceea ce-mi provoac\u0103 frisoane este mai ales ultimul aspect, semnifica\u0163ia, nu numai a titlului, ci a \u00eentregii interpret\u0103rii propuse aici \u015fi, mai cu seam\u0103, reac\u0163ia lectorilor anticipa\u0163i, fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 semnifica\u0163ie! Dar cred c\u0103, oricum ar fi, Creang\u0103 merit\u0103 s\u0103 revin\u0103 \u00een aten\u0163ia contemporanilor no\u015ftri, apleca\u0163i mai ales spre fenomenul urban, sub diferitele sale aspecte, aplecare instrumentalizat\u0103 cu mijloace din cele mai diverse ale literaturii actuale \u2013 r\u0103m\u00e2n\u00e2nd la acest domeniu.
\nCreang\u0103, Creanga de Fier \u015fi Ultima Poveste: compara\u0163ii, majuscule, trimiteri, toate se cer a fi explicate, chiar dac\u0103 prin explica\u0163ie se intr\u0103 deja \u00een substan\u0163a con\u0163inutului articolului de fa\u0163\u0103. J.G. Frazer scria \u00een secolul al XIX-lea Creanga de aur, \u00een mai multe volume, lucrare \u00een care, pornind de la o baz\u0103 teoretic\u0103 legat\u0103 de mecanismele existen\u0163ei \u015fi ac\u0163iunii mitului, prezenta multiplele mituri ale antichit\u0103\u0163ii. Titlul c\u0103r\u0163ii, Creanga de aur, face trimitere la \u201ev\u00e2rsta de aur\u201d, din Theogonia lui Hesiod, primul dintre antici care a descris \u201ev\u00e2rstele\u201d, \u201ede aur\u201d, \u201ede argint\u201d, \u201ede bronz\u201d, \u201eeroic\u0103 (a eroilor n.n)\u201d \u015fi \u201ede fier\u201d.
\nPentru economia articolului de fa\u0163\u0103, schi\u0163\u0103m doar caracteristicile celei dint\u00e2i \u015fi celei din urm\u0103 v\u00e2rste, fiind nu numai suficient pentru demonstra\u0163ia mea, dar \u015fi complementar \u015fi ilustrativ. \u201eV\u00e2rsta de aur\u201d este aceea a zeilor, a lucrurilor perfecte, o lume paradisiac\u0103 (paridaiza = gr\u0103din\u0103 \u00eenflorit\u0103 \u00een limba persan\u0103), f\u0103r\u0103 grija zilei de m\u00e2ine, pa\u015fnic\u0103 etc. Dimpotriv\u0103 \u201ev\u00e2rsta de fier\u201d este ultima perioad\u0103 a cosmosului \u00een care r\u0103zboiul, boala, s\u0103r\u0103cia, prostia, declinul, cu un cuv\u00e2nt, reprezint\u0103 caracteristicile esen\u0163iale. \u00cen al doilea r\u00e2nd de ce Povestea Pove\u015ftilor, ca titlul pentru un text \u00een care subiectul esen\u0163ial este falusul \u015fi de ce aceast\u0103 poveste s\u0103 fie ultima \u2013 cum am stabilit prudent \u00eenc\u0103 din titlu? \u00cen\u0163eleg c\u0103 este acea poveste arhetipal\u0103, model al tuturor pove\u015ftilor, miturilor, legendelor etc., cea care explic\u0103, sau \u00eencearc\u0103 s\u0103 explice ceva fundamental.
\nAm considerat c\u0103 exist\u0103 a\u015fadar posibilitatea unei bune complet\u0103ri a titlului articolului meu cu \u201eultima poveste\u201d. Expresia anterioar\u0103 desigur c\u0103 nu se poate sus\u0163ine singur\u0103, ea este cerut\u0103 de prima parte, Creang\u0103 \u015fi Creanga de Fier, \u00een scopul \u00eentemeierii reciproce a demersului logic \u015fi productiv! Cu alte cuvinte, afirm deja teza c\u0103 Povestea Pove\u015ftilor \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eentemeieze mitul re\u00eennoirii lumii, al revenirii ei de la acea degradat\u0103 \u201dv\u00e2rst\u0103 de fier\u201d la starea de gra\u0163ie a \u201ev\u00e2rstei de aur\u201d, prin raportare direct\u0103 (amuzant\u0103, pentru a fi mai u\u015for receptat\u0103) la falus, numit permanent cu vocabula popular\u0103 de c\u0103tre Creang\u0103, ca principiu generator, d\u0103t\u0103tor de via\u0163\u0103, \u00eentemeietor, precum \u00een Shiva Purana: Asurii, posesori ai unui \u00eenalt nivel de civiliza\u0163ie, sunt prezenta\u0163i ca ferven\u0163i adoratori ai zeului Shiva \u015fi ai simbolului triumf\u0103tor al acestuia, linga, falusul divin. Cu ajutorul lui Maya, arhitect constructor, ei au proiectat \u015fi apoi au construit trei cet\u0103\u0163i practic de nedobor\u00e2t: una pe P\u0103m\u00e2nt, de aram\u0103, alta \u00eentre P\u0103m\u00e2nt \u015fi Cer, de argint \u015fi a treia \u00een Cer, de aur. Reg\u0103sim aici, ca \u015fi \u00een alte tradi\u0163ii, simbolismul corpului macrocosmic, prezent \u00een toate cele 3 lumi esen\u0163iale: grosier\u0103, subtil\u0103 \u015fi divin\u0103.
\nSunt silit s\u0103 m\u0103 raportez la elementele luate \u00een discu\u0163ie de textul de mai sus scris cu italice, de chiar existen\u0163a falusului \u015fi a unor ac\u0163iuni umane legate de acesta, \u00een cuprinsul crea\u0163iei lui Creang\u0103, \u015fi de exigen\u0163ele ipotezelor mele; a\u015fadar, nu m\u0103 pot raporta la falus f\u0103r\u0103 o complementar\u0103 raportare la \u201ev\u00e2rsta de aur\u201d, pentru c\u0103 acesta este domeniul ideatic c\u0103ruia \u00eei apar\u0163ine. Dar \u00een ce fel se introduce \u00een cercul leg\u0103turilor, \u201ev\u00e2rsta de fier\u201d? Prin simpla descriere a ceea ce se poate observa prin deschiderea ochilor asupra lumii prezente, iar Creang\u0103 o face ca nimeni altul (nefiind \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u0103 ideea de \u201eAmintiri din copil\u0103rie\u201d este neap\u0103rat legat\u0103 de scrierea sa cu acela\u015fi titlu, mentalul colectiv, pus \u00een fa\u0163a unei alegeri se raporteaz\u0103 rapid la Creang\u0103 cu ale sale \u201eAmintiri\u201d), darul s\u0103u de povestitor cu haz fiind recunoscut.
\n\u201eV\u00e2rsta de fier\u201d este prezent\u0103 \u00een ceea ce poveste\u015fte scriitorul moldovean, caracteristicile schi\u0163ate mai sus fiind rapid reperate: s\u0103r\u0103cie, ziua de m\u00e2ine lipsit\u0103 de prosperitate, munca \u00eend\u00e2rjit\u0103 pentru supravie\u0163uire, diferen\u0163ele sociale etc. \u00cen aceast\u0103 lume \u00een\u0163eleas\u0103 \u00een resorturile ei intime sumbre, care alunec\u0103 ineluctabil spre catastrof\u0103 cosmic\u0103, apare, datorit\u0103 prezentei directe a divinului (Iisus \u015fi Sf\u00e2ntul Petru, c\u0103l\u0103tori prin aceast\u0103 lume), posibilitatea \u00eennoirii, principiul regenerator este aruncat \u00een lume, f\u0103r\u0103 nicio leg\u0103tur\u0103 cu trupul masculin. Falusul din Povestea Pove\u015ftilor nu apar\u0163ine unui trup, el s-a n\u0103scut din acea Mater-Genitrix, neolitic\u0103 (acolo un personaj mitic era dezmembrat \u015fi \u00eengropat pentru a face posibil\u0103 re\u00eenvierea naturii, aici natura restituie buc\u0103\u0163ile \u00eengropate, dup\u0103 eoni, dar nu orice bucat\u0103 lipsit\u0103 de semnifica\u0163ii ci elementul vital, cel care ar putea s\u0103 fac\u0103 posibil\u0103 re\u00eennoirea timpului, readucerea v\u00e2rstei primordiale) \u015fi se circumscrie acelea\u015fi categorii de mituri ale re\u00eenvierii (poate nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor apare Iisus \u00een poveste). Rolul s\u0103u este de a se insinua (sic!) \u00een tot ceea ce exist\u0103, pentru a schimba caracterul v\u00e2rstei din \u201efier\u201d \u00een \u201eaur\u201d. Povestea Pove\u015ftilor, interpretat\u0103 \u00een aceast\u0103 cheie, nu putea s\u0103 aib\u0103 ca \u201epersonaj central\u201d, dec\u00e2t falusul, care creeaz\u0103 \u015fi caracterul arhetipal al scrierii.
\nDesigur, se poate obiecta c\u0103 mitul este o crea\u0163ie a mentalului colectiv, nu a unui individ, dar se poate \u015fi r\u0103spunde, trimi\u0163\u00e2ndu-se la tot ceea ce a scris Creang\u0103, amintiri, pove\u015fti, snoave etc., con\u0163inut literar care nu exist\u0103 dec\u00e2t \u00een contextul pluriideatic tradi\u0163ional rom\u00e2nesc. Povestea se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00eentr-un timp \u015fi spa\u0163iu mitic, iar ceea ce m\u0103 \u00eendeamn\u0103 s\u0103 g\u00e2ndesc astfel \u0163ine de prezen\u0163a divinit\u0103\u0163ilor pe p\u0103m\u00e2nt, interven\u0163ia acestora \u00een desf\u0103\u015furarea lucrurilor fixate deja \u00een anumite alunec\u0103ri spre degradare, ac\u0163iunea principiului \u00eencarnat (dac\u0103 pot spune a\u015fa cu o mare doz\u0103 de amuzament!) \u00een falus.
\nExist\u0103 \u00een poveste, lumea rural\u0103, aceea a sem\u0103natului, pr\u0103\u015fitului, culesului, dar \u015fi lumea urban\u0103, a comer\u0163ului \u015fi comodit\u0103\u0163ilor banale. Este aici dihotomia care ilustreaz\u0103 \u201ev\u00e2rsta de fier\u201d, care aduce \u00een prim plan \u00eens\u0103 posibilitatea regener\u0103rii pornind de la prima lume, cea rural\u0103: prin aceasta trec Iisus \u015fi Sf\u00e2ntul Petru, aici se mai p\u0103streaz\u0103 anumite r\u00e2nduieli (pr\u0103\u015fitul este astfel, dup\u0103 r\u00e2nduial\u0103), tot aici apare \u015fi principiul care poate \u00eennoi lumea, falusul, datorit\u0103 unei interven\u0163ii divine, f\u0103cute pentru a pedepsi chiar una dintre \u00eenc\u0103lc\u0103rile care, acumul\u00e2ndu-se au determinat apari\u0163ia st\u0103rii de \u201ev\u00e2rst\u0103 de fier\u201d.
\n\u00cen registrul mitico-divin este posibil\u0103 \u00een\u0163elegerea prezen\u0163ei acelei b\u0103tr\u00e2ne la momentul nedumeririi \u0163\u0103ranului, ea oferindu-i cu o \u015ftiin\u0163\u0103 care \u00eel minuneaz\u0103 pe acesta, modalitatea de a profita de situa\u0163ie; \u201ea profita de situa\u0163ie\u201d, iat\u0103 o alt\u0103 expresie pe care o putem situa at\u00e2t \u00een posibilul explicativ al transgres\u0103rii realului, ea fiind o f\u0103ptur\u0103 de-o seam\u0103 cu acea sf\u00e2nt\u0103 Vineri, des prezent\u0103 \u00een multe dintre crea\u0163iile populare rom\u00e2ne\u015fti – \u015fi care apare la fel ca personajul \u00een cauz\u0103 din Povestea Pove\u015ftilor \u00eentr-un moment de cump\u0103n\u0103; iar pentru \u0163\u0103ranul nostru, chiar este un moment de cump\u0103n\u0103, acela al identific\u0103rii adev\u0103ratului rod al lanului s\u0103u de porumb, – c\u00e2t \u015fi \u00een direc\u0163ia referirilor la cealalt\u0103 lume, aceea urban\u0103, cu conota\u0163iile ei declasificante: lumea t\u00e2rgului, a ora\u015fului, este una cuprins\u0103 de declin, \u00een\u0163eles \u015fi acesta \u00eentr-un sens specific mitului \u2013 ora\u015ful este locul me\u015fte\u015fugurilor, a comer\u0163ului, ocupa\u0163ii \u00eentotdeauna suspectate de vehiculare a unor practice oculte, ilicite (\u00een sensul \u00eendep\u0103rt\u0103rii de puritatea \u00eenceputurilor).
\nApare, f\u0103r\u0103 s\u0103 dorim cu tot dinadinsul, dihotomia \u00eentre Cain \u015fi Abel, \u00eentre agricultur\u0103 \u015fi p\u0103storit\/me\u015fte\u015fuguri \u015fi din nou \u00eent\u0103rirea discursului nostru despre \u201ev\u00e2rsta de aur\u201d \u015fi \u201ev\u00e2rsta de fier\u201d! \u00cen aceast\u0103 lume a t\u00e2rgului, \u0163\u0103ranul este \u00eendemnat s\u0103 v\u00e2nd\u0103 falusurile ob\u0163inute \u00een locul \u015ftiule\u0163ilor de porumb \u015fi aici declinul v\u00e2rstei este evident: \u00een atitudinea cucoanei doritoare s\u0103 cumpere un falus, \u00een atitudinea \u0163\u0103ranului fa\u0163\u0103 de produsele sale ciudate, scopul existen\u0163ei lor sc\u0103p\u00e2ndu-i \u00een totalitate, pentru el singura grij\u0103 fiind aceea de a sc\u0103pa c\u00e2t mai repede de ele. Accept\u00e2nd simbolistica dat\u0103 falusului, de regenerare a vie\u0163ii, de \u00eennoire a lumii etc., putem identifica relativ facil sensul ac\u0163iunilor personajelor, respectiv \u0163\u0103ranul, cucoana, preotul. Fiecare se deta\u015feaz\u0103 de principiul acesta regenerator, asum\u00e2ndu-\u015fi doar superficialitatea manifest\u0103rilor sale: pl\u0103cerea c\u00e2\u015ftigului, pl\u0103cerea fizic\u0103, pl\u0103cerea cunoa\u015fterii. Refuz\u0103 astfel acceptarea adev\u0103ratului sens al falusului, principiu \u00eentemeietor. Acesta poate \u00eentemeia lumea, o poate regenera, dar numai dac\u0103 are independen\u0163\u0103 deplin\u0103.
\nPrincipiul se \u00eentemeiaz\u0103 pe anumite tr\u0103s\u0103turi, una dintre ele fiind ac\u0163iunea de sine st\u0103t\u0103toare, ori \u00een Povestea Pove\u015ftilor principiul \u00eentemeietor este la bunul plac al cuiva. \u00cen acest moment \u00eenceteaz\u0103 orice ac\u0163iune real\u0103, valid\u0103, a principiului, iar preten\u0163ia acestei pove\u015fti de a fi un mit al regener\u0103rii lumii devine superflu\u0103. Este de fapt un mit e\u015fuat al re\u00eentemeierii lumii, poate \u015fi pentru c\u0103 aceast\u0103 lume era una cre\u015ftin\u0103 iar \u00eentemeierea era una \u00een afara spiritului ei. Preotul sodomizat fuge \u00een lume, situa\u0163ia aceasta este \u201ep\u00e2n\u0103 \u00een zilele de azi\u201d, povestea se sf\u00e2r\u015fe\u015fte brusc, \u00eent\u0103rind ideea e\u015fecului regener\u0103rii \u201ev\u00e2rstei de aur\u201d \u015fi a men\u0163inerii \u201dv\u00e2rstei de fier\u201d.
\nNimic despre falus! <\/p>\n


\nVALERIU SOFRONIE<\/strong>
\n\"\"

CREANG\u0102 REDIVIVUS!
\nSau altfel despre libertatea de a scoate pu\u015fca<\/strong><\/p>\n

Filosoful de sistem care a ros toat\u0103 via\u0163a din osul f\u0103r\u0103 carne \u015fi f\u0103r\u0103 m\u0103duv\u0103 al Abstrac\u0163iei este auzit \u015fi acum cum peroreaz\u0103, lipsit de cel mai mic dubiu \u015fi cu deplin\u0103 \u00eencredere \u00een adev\u0103rul profe\u0163ilor sale, c\u0103 lumea noastr\u0103, creat\u0103 de Dumnezeu, este cea mai bun\u0103 dintre toate lumile posibile. Filosoful acesta, trecut prin cele mai \u00eenalte \u015fcoli ale Omului, intrat \u015fi ie\u015fit o dat\u0103 cu g\u00e2\u015ftele \u00een \u015fi din Ireductibil, are momente de iluminare ce nu i se dau oricui \u015fi oricum. De aceea, el trebuie crezut, ba chiar iubit \u015fi, dac\u0103 e cu putin\u0163\u0103, zeificat \u00eenc\u0103 din timpul vie\u0163ii. Spun\u00e2nd filosoful nostru asta, parc\u0103 \u00eel \u015fi vedem cum alearg\u0103, g\u00e2f\u00e2ind abundent, s\u0103 mai oficieze \u00eenc\u0103 o slujb\u0103 la altarul \u00cemp\u0103c\u0103rii cu fiara de via\u0163\u0103, a\u015ftept\u00e2nd f\u0103r\u0103 nicio curiozitate ziua de m\u00e2ine, despre a c\u0103rei venire nu-\u015fi face griji. Filosoful senin ca \u015fi cerul dintr-o var\u0103 \u00een ar\u015fi\u0163\u0103 \u015ftie c\u0103 ziua de peste \u00eenc\u0103 o zi va fi \u015fi m\u00e2ine, \u015fi poim\u00e2ine, \u015fi mai departe la fel.
\nDespre acest filosof nu voi vorbi ast\u0103zi, dec\u00e2t poate din nevoia echivalent\u0103 celei de a l\u0103sa \u00een p\u0103m\u00e2nt \u00eenc\u0103 un picior, obosi\u0163i de mersul pe membrele altora. E destul c\u0103 \u00eel vedem prezent pretutindeni \u2013 \u00een Universit\u0103\u0163i, Academie, Istoria canonic\u0103 a Culturii, dar \u015fi \u00een rafturile libr\u0103riilor, umpl\u00e2nd biblioteci \u015fi, la fel, \u015fi feluritele noastre moduri de a deschide \u015fi apoi de a \u00eenchide ochii.
\nAzi voi \u00eendr\u0103zni doar s\u0103 ar\u0103t, l\u0103s\u00e2nd vorbirea \u00een seama celor \u015ftiutori de astfel de lucruri. Ar\u0103tarea mea \u00eel are \u00een vedere pe Creang\u0103 \u015fi o tr\u0103s\u0103tur\u0103 de-a acestuia despre care ar trebui s\u0103 \u00eendr\u0103znim a vorbi mai mult. Poate \u015fi mai bine. \u015ei, pentru a fi lua\u0163i \u00een seam\u0103, mai des. Voi ar\u0103ta spre spiritul lui Creang\u0103, adic\u0103 spre ironia lui. Aceast\u0103 inten\u0163ie mi-a fost trezit\u0103 de un am\u0103nunt biografic prezent, infinit sublimat, \u00een toat\u0103 opera lui. Am\u0103nuntul vizat poate fi descris \u015fi a\u015fa:
\nEra prin aprilie sau mai, o zi nu tocmai bun\u0103 de stat printre oameni. Zi \u00eentunecat\u0103, r\u0103v\u0103\u015fit\u0103 de un v\u00e2nt insistent care nici nu t\u0103cea, nici nu spunea nimic nou. Cum \u015fedea diaconul \u00een camera sa, preocupat peste m\u0103sur\u0103 de problemele din urm\u0103, o larm\u0103 asurzitoare \u00eei curm\u0103 \u015firul g\u00e2ndurilor. O clip\u0103 i s-a p\u0103rut ca o aude pe Ileana, fiica p\u0103rintelui Grigoriu, plecat\u0103 de-acas\u0103 pentru pricini mai vechi, repetate mii de ani \u00een alte decoruri \u015fi costume. Dar nu, nu era Ileana a lui. Ea \u0163ipa altfel. \u015ei pe o singur\u0103 voce. Apoi iar\u0103\u015fi s-a l\u0103sat ad\u00e2ncit \u00een g\u00e2nduri. A fost odat\u0103, c\u00e2nd a fost, c\u0103, dac\u0103 n-ar fi fost, nu s-ar povesti. Noi nu suntem de pe c\u00e2nd pove\u015ftile, ci suntem mai dincoace cu vro dou\u0103-trei zile, de pe c\u00e2nd se potcovea purecele cu nou\u0103zeci \u015fi nou\u0103 de oc\u0103 de fer la un picior \u015fi tot i se p\u0103rea c\u0103-i u\u015for. Cic\u0103 era odat\u0103 un om \u00eensurat, \u015fi omul acela tr\u0103ia la un loc cu soacr\u0103-sa. Nevasta lui, care avea copil de \u0163\u00e2\u0163\u0103, era cam proast\u0103\u2026 Nici nu-\u015fi duse vedenia p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, c\u0103 se \u015fi v\u0103zu trezit din nou de h\u0103rm\u0103laia ce venea de undeva de afar\u0103. Poate mi se pare mie, \u00ee\u015fi spuse el. S\u0103 fie protoiereul Bu\u0163ureanu cu cohorta lui de sclavi, umbl\u00e2nd mereu \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een negru? Nu i-am scris eu negru pe alb c\u0103 am comis p\u0103catul, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eei ascund nimic? Unde era viciul? Unde depravarea? Nu le-am cerut \u015fi atunci s\u0103 \u00eemi spun\u0103 \u015fi mi-au \u00eempuiat capul cu slove \u015ftiute \u015fi r\u0103s\u015ftiute? America asta chiar c\u0103 merita descoperit\u0103. Alt\u0103 lume! I-am v\u0103zut eu pe fra\u0163ii mei de altar cum le sc\u0103p\u0103rau ochii de pl\u0103cere, \u00ee\u015fi spuse el \u015fi \u00ee\u015fi mai trase o dat\u0103 coada lung\u0103 de p\u0103r peste um\u0103r, parc\u0103 pentru ultima oar\u0103. Da, nu cred c\u0103 este el. Vocile astea care vin de afar\u0103 nu au nimic pref\u0103cut \u00een ele. Avea dreptate B\u0103dia \u2013 Natura nu minte niciodat\u0103. Diaconul care nu mai \u015ftia dac\u0103 va mai liturghisi vreodat\u0103 sau nu, \u00ee\u015fi curm\u0103 singur acest din urm\u0103 g\u00e2nd, pomenindu-se cum peretele alb din spatele patului pe care st\u0103tea at\u00e2rnat\u0103 o cruce str\u00e2mb\u0103 deveni transparent ca o fereastr\u0103. Prin fa\u0163a ochilor s\u0103i str\u0103lucitori, trecea ca pe o uria\u015f\u0103 scen\u0103 deschis\u0103 un cortegiu cu adev\u0103rat regal – o capr\u0103 cu trei iezi, unul D\u0103nil\u0103 Prepeleac, pus pe g\u00e2lceav\u0103 cu fratele \u015fi cu dracii, dou\u0103 fete, una a babei, alta a mo\u015fneagului, un prin\u0163 F\u0103t-Frumos, un altul pe nume Harap-Alb, Ivan Turbinc\u0103, alt specialist \u00een draci, Stan-P\u0103\u0163itul, un porc de vi\u0163\u0103 nobil\u0103, hot\u0103r\u00e2t s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t blestemului, un om lene\u015f care cerea mereu de m\u00e2ncare, un coco\u015f duc\u00e2nd \u00een cioc o pungu\u0163a cu doi bani, unii \u00eenseta\u0163i, al\u0163ii fl\u0103m\u00e2nzi \u015fi mul\u0163i, mul\u0163i al\u0163ii. \u00cenc\u0103lzit de bun\u0103voin\u0163a peste m\u0103sur\u0103 pe care cineva i-o ar\u0103ta, diaconul \u00ee\u015fi arunc\u0103 de pe el haina sf\u00e2nt\u0103, prinse cu putere flinta \u015fi ie\u015fi val-v\u00e2rtej \u00een curte. Ciorile negre, pe fe\u0163ele c\u0103rora se citeau at\u00e2tea chipuri de-ale lumii, care apucar\u0103 s\u0103 zboare, care c\u0103zur\u0103 ca tr\u0103snite de pe turla bisericii. Apoi se \u00eentoarce \u00een cas\u0103, amintindu-\u015fi ce fusese odat\u0103 \u015fi trebuia spus.
\nCreang\u0103 apar\u0163ine f\u0103r\u0103 nicio \u00eendoial\u0103 spiritelor a\u015fa-zis ironiste. Numai Socrate \u015fi Kierkegaard i-ar sta al\u0103turi, numai de n-ar vorbi ei alte limbi. \u015ei nu ne g\u00e2ndim la ironia aceea banal\u0103 care tr\u0103deaz\u0103 umoarea sarcastic\u0103 a unui spirit mali\u0163ios \u015fi frustrat, ci la starea de spirit a unei fiin\u0163e superioare pentru care singurul mod de \u00eenfruntare a realit\u0103\u0163ii este tocmai ironia. Dac\u0103 mul\u0163i n-au v\u0103zut \u00een el mai mult de un bufon, un m\u0103sc\u0103rici pus pe glume pentru a-\u015fi distra copios auditoriul, aceasta este pentru c\u0103 el \u00eensu\u015fi, duc\u00e2ndu-\u015fi metodic p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t ironia, i-a f\u0103cut s\u0103 cad\u0103 \u00een propria plas\u0103. Unul singur pare a-l fi \u00een\u0163eles, hr\u0103nit \u015fi el din acela\u015fi aluat existen\u0163ial. Aluat existen\u0163ial, spun, \u015fi nu c\u0103rtur\u0103resc, pentru a nu l\u0103sa s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 atitudini de felul acesta se \u00eenva\u0163\u0103 pe b\u0103ncile \u015fcolilor, fie ele \u015fi academii de prestigiu. Este aproape o lege c\u0103 spiritele \u00eenrudite, nu doar c\u0103 sunt alese s\u0103 \u00eenchid\u0103 ochii \u00eentr-o parte, deschiz\u00e2ndu-i \u00een alta, \u00een acela\u015fi timp, dar s\u0103 \u015fi \u00eempart\u0103 \u015fi aceea\u015fi b\u0103utur\u0103 dulce-amar\u0103 a prieteniei.
\nNimic din ceea ce tr\u0103deaz\u0103 prezen\u0163a ironismului nu i-a lipsit lui Creang\u0103. Deta\u015farea de tot \u015fi de toate este condi\u0163ia obligatorie a unui spirit care, tocmai pentru c\u0103 nu este legat de dogme sau de idei fixe, \u00ee\u015fi poate dovedi astfel libertatea. Senin\u0103tatea contestatar\u0103 cu care po\u0163i nega tot ceea ce pentru al\u0163ii e sf\u00e2nt \u015fi indiscutabil este recognoscibil\u0103 peste tot \u00een opera lui. Dac\u0103 nu ajungi s\u0103 tragi cu pu\u015fca prin locurile sfinte sau m\u0103car un fluierat scurt, vei c\u0103dea inevitabil \u00een sterilitatea papagalului oficial, lipsit de bucuria care \u00ee\u0163i aminte\u015fte c\u0103: Doamne, ce de ispr\u0103vi am mai f\u0103cut \u015fi-atunci !…\/ Ca un erou din Sadoveanu, eram viteaz \u015fi crud:\/ \u0163in minte s\u0103 fi ucis trei sute \u015faizeci de du\u015fmani \u00eentr-un singur asalt -\/ ah, r\u0103cnetele mele de m\u00e2nie \u015fi triumf \u015fi-acuma mi le mai aud!…\/\/ La Waterloo eram cu bietul Bonaparte cabotinul,\/ rostandiz\u00e2nd pe pragul unui veac;\/ viteaz \u015fi inutil \u015fi graseiat la culme,\/ luptam \u015fi-atuncea – ce era s\u0103 fac? (Geo Dumitrescu).
\nIronia nu \u00eencepe \u015fi nu se termin\u0103 \u00een ograda omului. \u00censu\u015fi Dumnezeu duce la Creang\u0103 o existen\u0163\u0103 ironic\u0103. Dac\u0103 pentru seriosul \u015fi mult prea s\u0103r\u0103citul existen\u0163ial Leibniz, lumea creat\u0103 de Dumnezeu este cea mai bun\u0103 dintre toate lumile posibile, pentru Danil\u0103 Prepeleac Dumnezeu a umplut lumea asta cu ce-a putut, f\u0103c\u00e2nd ca locul \u00een care se mi\u015fc\u0103 Harap-Alb \u015fi ceilal\u0163i s\u0103 fie \u00eentors pe dos.
\nDup\u0103 deta\u015fare vine batjocura, a doua determinare a unui spirit ironic. Ca un asemenea truc s\u0103 reu\u015feasc\u0103, e nevoie de o art\u0103 a disimul\u0103rii, spiritul ironic trebuind musai s\u0103 poarte o masc\u0103 a seriozit\u0103\u0163ii naive. La fel cum Socrate trebuie s\u0103 fac\u0103 pe prostul, s\u0103 se prefac\u0103 a nu fi nimic de capul lui, a\u015fa \u015fi Prepeleacul trebuia s\u0103 fie dintre aceia c\u0103ruia-i m\u00e2nca c\u00e2inii din traist\u0103, \u015fi toate trebile, c\u00e2te le f\u0103cea, le f\u0103cea pe dos. Eroul lui, de\u015fi pare un prost printre oameni, se dovede\u015fte un iste\u0163 printre draci: P\u00e2n\u0103 acum to\u0163i r\u00e2deau de Prepeleac dar acum a ajuns s\u0103 r\u00e2d\u0103 \u015fi el de Dracul.
\nVin \u00een urm\u0103 celelalte fe\u0163e ale ironiei \u2013 pref\u0103c\u0103toria, amuzamentul \u015fi spiritul de frond\u0103. Spiritul ironic renun\u0163\u0103 la g\u00e2ndul de a-\u015fi \u00eenjosi adversarul. Eroul lui Creang\u0103 \u00ee\u015fi las\u0103 mereu adversarul s\u0103 fie \u00eencredin\u0163at c\u0103 are dreptate \u015fi c\u0103 pe fruntea lui str\u0103lucesc laurii de\u015ftept\u0103ciunii, c\u00e2nd, de fapt, \u015fi dreptatea, \u015fi de\u015ftept\u0103ciunea apar\u0163in celuilalt. \u00cen fine, ironia \u00eenseamn\u0103 permanent\u0103 frond\u0103 fa\u0163\u0103 de existen\u0163a lumii \u00een totalitatea ei. E nemul\u0163umire perpetu\u0103 \u015fi insatisfac\u0163ie constant\u0103, dar o nemul\u0163umire \u015fi o insatisfac\u0163ie a c\u0103ror expresie vie este o atitudine \u00een care nu morala precump\u0103ne\u015fte. Dac\u0103 ar fi citit\u0103 \u00een acest registru moral Povestea pove\u015ftilor de Creang\u0103, ar trebui s\u0103 ne apropiem purt\u00e2nd centura de castitate peste urechi. Ori se \u015ftie c\u00e2t de bine se simt copiii \u00een preajma lui!
\nCreang\u0103 nu este un filosof \u015fi nimeni nu poate cere s\u0103 fie citit a\u015fa. Blestemul aceasta l-a ocolit. Ca \u015fi pe prietenul de care am vorbit \u015fi care ar fi riscat prin aceasta s\u0103 fie amintit doar pe holurile universit\u0103\u0163ilor. Creang\u0103 este un \u00een\u0163elept a c\u0103rui \u015ftiin\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 vine de undeva de foarte departe \u015fi de foarte ad\u00e2nc, de acolo de unde orice filosofie bine r\u00e2nduit\u0103 se \u00eentoarce moart\u0103 de foame pentru c\u0103 nu se g\u0103se\u015fte nimeni s\u0103 \u00eei arunce m\u0103car un os. Soarta serio\u015filor este s\u0103 moar\u0103 de foame \u015fi de sete l\u00e2ng\u0103 mun\u0163ii de m\u00e2ncare \u015fi la doi pa\u015fi de f\u00e2nt\u00e2ni. Soarta \u00een\u0163eleptului este s\u0103 vorbeasc\u0103 nu de dincolo de u\u015f\u0103, ci chiar din cas\u0103. Adic\u0103 mereu.
\nDin acest punct de vedere, Socratele tuturor \u015fi Creang\u0103 al nostru se \u00eent\u00e2lnesc exact acolo unde cei mai mul\u0163i se despart \u2013 \u00een inim\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

EDITORIAL Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU Frizerii de sentimente Lumea literar\u0103 \u00ee\u015fi mai aminte\u015fte de Colocviul Na\u0163ional de Poezie \u0163inut la Ia\u015fi<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22051"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22051"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22051\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22052,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22051\/revisions\/22052"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22051"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22051"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22051"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}