{"id":22017,"date":"2023-10-20T00:13:50","date_gmt":"2023-10-19T21:13:50","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22017"},"modified":"2023-10-20T00:13:50","modified_gmt":"2023-10-19T21:13:50","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-14-octombrie-2023","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22017","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 14 Octombrie 2023"},"content":{"rendered":"

CUNOA\u0218TEREA, \u00ceN VARII DOMENII, ESTE CHINTESEN\u021aA CIVILIZA\u021aIEI UMANE<\/strong><\/p>\n

\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 14 octombrie, ziua \u2020) Sf. Cuv. Parascheva de la Ia\u0219i; Sf. Mc. Nazarie, Ghervasie, Protasie \u0219i Chelsie, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat, cu momentul in memoriam Mircea V. Homescu.
\n\t\u201e(Ve\u0219nicul \u00eent\u00e2rziat) Trenul \u00eent\u00e2rzie, cum se \u0219tie\/ \u0218i n-am ajuns la cununie.\/ Sper s\u0103 nu ratez botezul,\/ C\u0103 trebuie s\u0103 zic crezul. (Unui be\u021biv) A plecat la farmacie\/ Ca s\u0103 ia ap\u0103 de gur\u0103,\/ Dar a intrat din prostie\/ \u00centr-un bar cu \u021buic\u0103 pur\u0103.\u201d (Safta Leaut\u0103, prin telefon, cu drag de la N\u0103vodari)
\n\tA continuat lectorul de serviciu dl drd. Cristi Rusin cu un eseu intitulat G\u00e2nduri despre colonialism. V\u0103 ofer lectura:
\n\t\u201eColonialismul. R\u0103sp\u00e2ndirea for\u021bat\u0103 a legii ra\u021biunii. Dar cine o va r\u0103sp\u00e2ndi printre coloniali\u0219ti? (Anthony Burgess)
\n\tScriitorul britanic define\u0219te colonialismul ca \u201er\u0103sp\u00e2ndirea for\u021bat\u0103 a legii ra\u021biunii\u201d, parodiindu-i de fapt pe coloniali\u0219tii ce pretindeau c\u0103 le fac un mare bine nativilor pe care \u00eei ocup\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, Burgess se \u00eentreab\u0103 cine va fi cel ce va r\u0103sp\u00e2ndi cu adev\u0103rat legea ra\u021biunii printre coloniali\u0219ti pentru ca ace\u0219tia s\u0103 poat\u0103 \u00een\u021belege efectele nocive ale \u201emisiunii lor civilizatoare\u201d.
\n\tColonialismul, \u00een\u021beles nu doar prin ocuparea de teritorii \u0219i exploatarea lor, ci \u0219i de dorin\u021ba de a impune acolo o nou\u0103 civiliza\u021bie, este un fenomen ini\u021biat de statele Occidentului modern. Civiliza\u021bia occidental\u0103 modern\u0103 \u0219i-a creat propriul sistem de valori pe care l-a ridicat la rangul de reper sau model universal, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 acest drept. Prin for\u021ba militar\u0103 \u0219i economic\u0103, aceast\u0103 civiliza\u021bie a reu\u0219it s\u0103 se instaleze \u00een alte spa\u021bii. A\u0219a au \u00eenceput s\u0103 le impun\u0103 neeuropenilor propriile lor idei, obiceiuri etc. Tot ceea ce este parte a civiliza\u021biei occidentale era considerat \u201eprogres\u201d \u0219i \u201edezvoltare\u201d. Restul era \u201ebarbarie\u201d \u0219i \u201eprimitivism\u201d. Africa \u0219i Asia nu au avut nicio civiliza\u021bie p\u00e2n\u0103 la venirea europenilor. A\u0219a credeau europenii.
\n\tCiviliza\u021bia occidental\u0103 modern\u0103, secularizat\u0103, nu-\u0219i poate baza preten\u021bia de universalitate pe vreo m\u0103re\u021bie spiritual\u0103, ci doar pe putere militar\u0103 \u0219i economic\u0103. Spiritualitatea \u0219i modul de via\u021b\u0103 al altor popoare din afara Occidentului este evaluat (judecat), \u00een mod eronat, de c\u0103tre occidentali prin prisma a\u0219a zisei lor suprema\u021bii, a ra\u021bionalismului \u0219i progresului tehnologic \u0219i economic. Aceast\u0103 viziune este una categoric rasist\u0103 \u0219i exclusivist\u0103: tot ceea ce este occidental este cel mai bun, iar restul popoarelor sunt obligate s\u0103 accepte ce le ofer\u0103 Occidentul. Evident, aceast\u0103 colonizare occidental\u0103 a avut \u0219i beneficii, pe plan material, prin importuri de tehnologie, dar pe plan spiritual a fost un dezastru. Ei au crezut c\u0103 au reu\u0219it s\u0103 integreze Africa \u00een \u201elumea civilizat\u0103\u201d. S-au \u00een\u0219elat pentru c\u0103 n-au \u00een\u021beles cum func\u021bioneaz\u0103 lucrurile \u00een realitate.
\n\tSpa\u021biul geografic are o influen\u021b\u0103 uria\u0219\u0103 asupra istoriei popoarelor. Pluralitatea \u0219i diversitatea p\u0103m\u00e2ntului, reliefului \u0219i zonelor geografice diferite au generat \u0219i o pluralitate \u0219i diversitate a culturilor, fiecare cu propriile principii, idei, crezuri, valori, metode de evaluare \u0219i o logic\u0103 proprie. Fiecare popor \u0219i-a elaborat propriul sistem de valori \u0219i propriile norme, principii \u0219i reguli pe parcursul secolelor trecute prin diferite experien\u021be, e\u0219ecuri, \u00eencerc\u0103ri, suferin\u021be, experimente, schimburi sau dialoguri. Fiecare societate, fiecare popor, cultur\u0103 sau civiliza\u021bie are un sistem ap\u0103rut \u00een urma unui context geografic \u0219i istoric specific. Condi\u021biile geografice influen\u021beaz\u0103 foarte mult, iar istoria nu poate fi separat\u0103 de ele. Fiecare societate percepe timpul, progresul, succesul sau e\u0219ecul, via\u021ba sau moartea \u00eentr-un alt mod. De aceea nu poate fi aplicat un standard universal uman, valabil pentru toate civiliza\u021biile. Nu poate exista un model universal creat de oameni sau vreun criteriu universal de a judeca alte civiliza\u021bii. Fiecare civiliza\u021bie judec\u0103 alte civiliza\u021bii prin optica proprie \u0219i prin logica proprie, dup\u0103 criteriile proprii, dar pe nedrept.
\n\tUn individ spunea, la un moment dat, c\u0103 \u201ejaponezii n-au aur \u0219i argint, dar sunt printre cei mai boga\u021bi din lume. Africa e plin\u0103 de metale rare \u0219i se zbat \u00een s\u0103r\u0103cie. Cea mai important\u0103 resurs\u0103 a unei \u021b\u0103ri sunt ideile \u0219i oamenii\u201d. Afirma\u021bia aceasta arat\u0103 nu doar ignoran\u021ba celui care a rostit-o, ci chiar eroarea despre care vorbeam. Nu po\u021bi compara cazul japonez cu cel african (sau cele africane, c\u0103ci vorbim de mai multe). Japonia este o regiune cu o alt\u0103 evolu\u021bie istoric\u0103. Un \u021binut semi-izolat, ce s-a bucurat mult\u0103 vreme de lini\u0219te, pe c\u00e2nd Africa a fost mereu un continent al violen\u021bei \u0219i r\u0103zboaielor \u00eentre triburi \u0219i popoare. Asta e diferen\u021ba principal\u0103.
\n\tO persoan\u0103 venit\u0103 dintr-o civiliza\u021bie ap\u0103rut\u0103 \u00eentr-un anumit spa\u021biu geografic, \u00eentr-un alt context istoric \u0219i av\u00e2nd o mo\u0219tenire specific\u0103, nu poate judeca o alt\u0103 persoan\u0103 dintr-un alt spa\u021biu, cu alt\u0103 civiliza\u021bie \u0219i istorie. Nu-i poate judeca valorile \u0219i ideile \u0219i nu le poate \u00eenlocui cu ale sale. Nu se potrivesc \u00een acel loc \u0219i la acel moment. Occidentalii nu au \u00een\u021beles asta. De aceea occidentalizarea Africii este un e\u0219ec. Au distrus tradi\u021biile \u0219i obiceiurile autentice africane \u0219i au creat o serie de state artificiale ce nu au nicio leg\u0103tur\u0103 cu evolu\u021bia istoric\u0103 a acelor popoare. Vede\u021bi cazul NIGERIAN. Triburi \u0219i popoare diferite, cu rivalit\u0103\u021bi ancestrale, au fost puse la gr\u0103mad\u0103 \u0219i for\u021bate s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eentr-un stat pe care nu l-au vrut niciodat\u0103. Ne mai mir\u0103m de ce acele state africane nu func\u021bioneaz\u0103? Ne mai mir\u0103 violen\u021ba \u0219i r\u0103zboaiele civile? Ideea de genocid? Prin urmare, africanii au propriul lor drum de urmat, nu trebuie s\u0103 urmeze calea Occidentului. \u00cen caz contrar, apar \u201eforme f\u0103r\u0103 fond\u201d \u0219i state e\u0219uate. Aceasta este nefasta consecin\u021b\u0103 a colonialismului -\u201einventarea unei Africi e\u0219uate\u201d. Cu toate acestea, colonialismul nu se rezum\u0103 doar la cazul african \u0219i asiatic. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Occidentul a \u00eencercat \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 impun\u0103 \u00een continuare anumite direc\u021bii politice, culturale \u0219i ideologice \u00een statele aflate sub influen\u021ba sa, inclusiv \u00een Rom\u00e2nia. Cele mai multe din aceste inova\u021bii nu se potrivesc spa\u021biului nostru din cauz\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii au o alt\u0103 istorie, alte obiceiuri \u0219i alte valori. Cu toate acestea, se \u00eencearc\u0103 diverse experimente culturale, chiar lingvistice, iar impunerea acestor noi norme definite drept \u201eprogres\u201d este un atentat la adresa civiliza\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti\u201d.
\n\tLectorul de ast\u0103zi, dl drd. Cristi Rusin este tipul omului harnic, dotat cu imagina\u021bie \u0219i intui\u021bie, care prin acumularea de cuno\u0219tin\u021be, se poate mobiliza u\u0219or \u0219i creeaz\u0103 eseuri printr-o analiz\u0103 pertinent\u0103, pornind, ca cea \u00een cazul de fa\u021b\u0103, de la defini\u021bia colonialismului ca \u201er\u0103sp\u00e2ndirea for\u021bat\u0103 a legii ra\u021biunii\u201d, a romancierului britanic Anthony Burgess, din volumul Portocala mecanic\u0103. La eseurile de la Cenaclul Alexandru Sihleanu trebuie men\u021bionate \u0219i conferin\u021bele pe diverse teme pe care le sus\u021bine dl Cristi Rusin periodic la Biblioteca Municipal\u0103 Corneliu Coposu \u0219i de cur\u00e2nd lansarea volumului Scurt\u0103 Istorie a Municipiului R\u00e2mnicu S\u0103rat, Editura Rafet, 2023. \u00cel felicit, \u00eei doresc succes \u00een tot ce \u00eentreprinde \u0219i \u00eel a\u0219tept\u0103m cu noi materiale la cenaclu.
\n\t\u201eCristi Rusin a scris un eseu foarte bun care corespunde orizonturilor mele de a\u0219teptare de la el. Nu numai c\u0103 este foarte documentat autorul, dar aduce argumente de o logic\u0103 extraordinar\u0103, argumente care ne fac s\u0103 \u00een\u021belegem fenomenul colonialismului. De fapt, \u201ecotropitorii\u201d nu urm\u0103reau exportul de ra\u021biune \u0219i civiliza\u021bie, ci acapararea de noi \u0219i noi bog\u0103\u021bii pentru \u201ebinele\u201d propriilor popoare. Sunt mul\u021bi rom\u00e2ni foarte \u00eenc\u00e2nta\u021bi de civiliza\u021bia european\u0103, dar adev\u0103rul este c\u0103 aceast\u0103 civiliza\u021bie s-a construit pe suferin\u021ba \u0219i necazurile altor popoare. Cristi a surprins \u0219i fenomenul actual al neocolonialismului, c\u00e2nd se face export de idei \u0219i de experien\u021be sociale, politice, economice dezastruoase, care ni se aplic\u0103 \u0219i nou\u0103, si atunci sunt efecte negative \u00een educa\u021bie, \u00een structura social\u0103, \u00een economie \u0219i cultur\u0103. Adoptarea formelor f\u0103r\u0103 fond trebuie comb\u0103tut\u0103, poporul rom\u00e2n trebuie s\u0103 urmeze propria cale de dezvoltare, s\u0103 cunoasc\u0103 adev\u0103ratul progres. \u00cel felicit pe Cristi Rusin pentru seriozitatea cu care se apleac\u0103 spre subiect, rigurozitatea cu care ne prezint\u0103 datele \u0219i responsabilitatea pentru cele scrise.\u201d(Ecaterina Chifu)
\n\t\u201eDe la dl Cristi Rusin, proasp\u0103tul doctorand, nu a\u0219teptam un asemenea material, mult departe de orientalism, dar autorul dovede\u0219te o pluritate de talente \u0219i \u00een acest sens \u00eei propun s\u0103 ne prezinte crea\u021bii proprii despre elementele tinere\u021bii lui, despre personalit\u0103\u021bile municipiului \u0219i despre multe alte subiecte care \u00eei plac autorului. Propunerea mea se bazeaz\u0103 pe u\u0219urin\u021ba cu care domnul doctorand abordeaz\u0103 subiecte nea\u0219teptate. Felicit\u0103ri \u0219i spor la scris!\u201d (Mihai Doina)
\n\t\u201e\u00cen primul r\u00e2nd \u00eel felicit pe dl drd Cristi Rusin pentru preocuparea \u00een domeniul cercet\u0103rii istorice, ceea ce pu\u021bini tineri fac. Este preocupa pentru cercetare. Toat\u0103 stima din punctul meu de vedere. Referitor la colonialism, tema noastr\u0103 de ast\u0103zi, m-a dus cu g\u00e2ndul la temele politice din timpul comunismului. De fapt, \u021b\u0103rile cuceritoare s-au \u00eembog\u0103\u021bit foarte mult pe baza \u021b\u0103rilor s\u0103race, exploat\u00e2ndu-le bog\u0103\u021biile. Treptat, din aceste \u021b\u0103ri aflate sub colonialism \u0219i-au c\u00e2\u0219tigat independen\u021ba. \u0218i Rom\u00e2nia de-a lungul timpului a fost \u00eentr-un fel sub ocupa\u021bie str\u0103in\u0103: turci, unguri, nem\u021bi, ru\u0219i. \u00cei mul\u021bumesc foarte mult \u0219i \u00eei doresc mult succes \u00een via\u021b\u0103.\u201d (Costic\u0103 Dr\u00eestaru)
\n\t\u201eSubiectul prezentat de lectorul de serviciu dl Cristi Rusin are o deschidere foarte vast\u0103, care ar putea cuprinde multe fa\u021bete. Este vorba de forma veche a colonialismului, f\u0103c\u00e2nd referire, aici, la cuceririle conchistadorilor \u0219i forma actual\u0103, care se refer\u0103, \u00een special, la extragerea a ceea ce e nume\u0219te resurs\u0103 de inteligen\u021b\u0103. Constanta comun\u0103 este doar aceea c\u0103, \u00een ambele situa\u021bii, popoarele colonizate prezentau multe disfunc\u021bii interne. \u00cen consecin\u021b\u0103, consider c\u0103 materialul poate fi mult extins, subiectele de abordat fiind multiple.\u201d (Mircea Mocanu)
\n\t\u201eAutorul eseului prezentat ast\u0103zi \u00een cadrul \u0219edin\u021bei Cenaclului Alexandru Sihleanu pleac\u0103 de la defini\u021bia colonialismului clasic a lui Anthony Burgess, autorul c\u0103r\u021bii Portocala mecanic\u0103. Acesta denume\u0219te colonialismul \u201er\u0103sp\u00e2ndirea for\u021bat\u0103 a ra\u021biunii\u201d. Sunt \u00eentru totul de acord cu afirma\u021bia acestuia deoarece dintotdeauna, am \u00een\u021beles, popoarele europene (coloniali\u0219tii) s-au considerat superioare popoarelor din teritoriile pe care le-au ocupat. Autorul face referire la preten\u021biile coloniali\u0219tilor privind superioritatea lor, sc\u0103p\u00e2nd din vedere faptul c\u0103 orice popor are ra\u021biunile lui \u0219i nu trebuie tulburat \u00een cutumele \u0219i modul de via\u021b\u0103 pe care \u0219i l-au \u00eensu\u0219it de-a lungul timpului. \u00cen eseu se mai men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 unii coloniali\u0219ti (englezi, francezi) chiar au avut e\u0219ec \u00een impunerea noului mod de via\u021b\u0103 pe care au vrut s\u0103-l introduc\u0103. De-a lungul istoriei omenirii, popoarele s-au dezvoltat \u00een raport cu spa\u021biul geografic \u00een care s-au aflat \u0219i fiecare \u0219i-au alc\u0103tuit obiceiuri \u0219i cutume proprii plec\u00e2nd de la puterea de g\u00e2ndire, de imagina\u021bie de care au dispus. Consider c\u0103 tema pe care a abordat-o drd. Cristi Rusin \u00een eseul sau este foarte important\u0103 \u0219i poate fi dezb\u0103tut\u0103 \u00een sute, chiar mii de pagini. A fost binevenit\u0103 \u00een cadrul cenaclului \u0219i \u00eel felicit!\u201d (Aneta \u021a\u00e2ru Dumitre\u0219teanu)
\n\t\u201e\u00cen eseul prezentat ast\u0103zi drd. Cristi Rusin face o scurt\u0103 trecere \u00een revist\u0103 a tarelor colonialismului pe glob. Istoricul are aici o tent\u0103 filosofic\u0103 exprim\u00e2nd concluzii vechi ale altor filosofi \u0219i istorici privind determinarea teritorial-geografic\u0103 a unor \u021b\u0103ri, prin f\u0103urirea unor istorii din afara lor, pentru c\u0103 \u00eentotdeauna \u00een urma unor r\u0103zboaie, istoria este scris\u0103 de \u00eenving\u0103tori. Aceast\u0103 istorie este de cele mai multe ori din vechi timpuri modificat\u0103 \u0219i cosmetizat\u0103 \u00een interesul cuceritorilor, deoarece timpii de evolu\u021bie ai popoarelor au fost diferi\u021bi, \u00eentotdeauna pe l\u00e2ng\u0103 dorin\u021ba de cunoa\u0219tere, de explorare apare dominant dorin\u021ba de \u00eembog\u0103\u021bire prin \u00eensu\u0219irea lucrurilor de valoare existente \u00een diferite \u021b\u0103ri. Acestea au fost: diamante, aur, argint, alte minerale, mai t\u00e2rziu petrol, gaze, c\u0103rbune, arbori, filde\u0219, \u0219i multe altele. Diferen\u021ba de dezvoltare cultural\u0103 dintre popoare a fost \u00eentotdeauna o mare piedic\u0103 \u00een \u00een\u021belegerea dintre coloni\u0219ti \u0219i b\u0103\u0219tina\u0219i. Adesea, au fost r\u0103zboaie de exterminare a unor triburi, care \u021bineau la p\u0103m\u00e2nturile lor \u0219i la tradi\u021bii. Singurul lucru bun pe care colonialismul l-a exportat din \u021b\u0103rile colonizate au fost cunoa\u0219terea \u0219i aducerea \u00een \u021b\u0103rile proprii a unor me\u0219te\u0219uguri noi \u0219i a unor culturi agricole noi, cum au fost: cartoful, porumbul, ro\u0219iile. Un colonialism deghizat, modern se vede ast\u0103zi prin formarea unor uniuni care folosesc, \u00eentr-o parte din \u021b\u0103rile uniunii, largi pie\u021be de desfacere a unor piese \u0219i tehnologii dep\u0103\u0219ite moral. Consider c\u0103 eseul de azi prezentat, incumb\u0103 spre expunere viitoare o mai larg\u0103 \u0219i intens\u0103 documentare de ultim\u0103 or\u0103 privind sabotajul intelectual, economic \u0219i \u00eei doresc succes, s\u0103 prezinte \u0219i alte materialele.\u201d (Georgeta Iuga)
\nS\u00e2mb\u0103t\u0103 21 octombrie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului Alexandru Sihleanu va fi dl Viorel Dodan. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

CUNOA\u0218TEREA, \u00ceN VARII DOMENII, ESTE CHINTESEN\u021aA CIVILIZA\u021aIEI UMANE S\u00e2mb\u0103t\u0103, 14 octombrie, ziua \u2020) Sf. Cuv. Parascheva de la Ia\u0219i; Sf.<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":4784,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22017"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22017"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22017\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22018,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22017\/revisions\/22018"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4784"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22017"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22017"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22017"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}