{"id":21976,"date":"2023-10-12T22:32:13","date_gmt":"2023-10-12T19:32:13","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21976"},"modified":"2023-10-12T22:32:13","modified_gmt":"2023-10-12T19:32:13","slug":"spatii-culturale-nr-90-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21976","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 90 (4)"},"content":{"rendered":"

La pas prin Europa<\/strong><\/em><\/p>\n

Stan BREBENEL <\/strong>
\n\"\"

\u00ceN \u021aARA SEMILUNII (SULTANILOR)<\/strong><\/p>\n

Ca orice iubitor de c\u0103l\u0103torii, mi-am stabilit o list\u0103 cu destina\u021bii. Nu \u00eentotdeauna oportunit\u0103\u021bile au coincis cu priorit\u0103\u021bile. Unui obiectiv stabilit mai demult i-a venit r\u00e2ndul acum, \u00een acest an. C\u00e2nd am aflat de acest pelerinaj nu am stat pe g\u00e2nduri \u0219i m-am \u00eenscris imediat ce a ap\u0103rut. Poate v\u0103 g\u00e2ndi\u021bi la ce obiective religioase cre\u0219tine pot fi incluse \u00eentr-un pelerinaj efectuat \u00eentr-o \u021bar\u0103 musulman\u0103. \u0218i nu sunte\u021bi departe de un r\u0103spuns pe jum\u0103tate gre\u0219it. Organizatorii au stabilit programul \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t obiectivele cre\u0219tine s\u0103 fie \u00eengem\u0103nate cu cele musulmane, istorice \u0219i culturale. Dup\u0103 ce am avut experien\u021be similare \u00een Palestina, Iordania \u0219i Cipru ac\u021biunea \u00een sine nu mi s-a p\u0103rut fantezist\u0103. A\u0219adar, la data \u0219i ora stabilit\u0103 plec\u0103m spre un nou t\u0103r\u00e2m, acolo unde milioane de rom\u00e2ni au luat calea Stambulului de sute de ani. Cu \u00eentreg calabal\u00e2cul din dotare, d\u0103m buluc la locul de \u00eembarcare, \u00eens\u0103 \u0219oferul \u0219i preotul \u00eenso\u021bitor ne domole\u0219te elanul cu celebrul yava\u0219 yava\u0219. Preotul Dumitru Oscar Frunz\u0103, ghida Loredana Curelea \u0219i \u0219oferii Sorin Haiduc \u0219i Hristea Popa ne vor fi \u00eendrum\u0103torii no\u0219tri spirituali, turistici \u0219i istorico-geografici. Pornim c\u0103tre Turcia (oficial T\u00fcrkiye) \u00eentr-o aventur\u0103 de nou\u0103 zile \u00een care, sper\u0103m, s\u0103 afl\u0103m miracolul din zilele noastre, dar \u0219i s\u0103 descoperim resorturile care i-am \u201em\u00e2nat\u201d pe meleagurile noastre, dar \u0219i fapte din istoria milenar\u0103 a acestor \u021binuturi, uneori comune. Cu fiecare zi \u0219i loc vizitat vom \u00een\u021belege mai bine \u00eentreb\u0103rile pe care ni le-am pus de pe vremea c\u00e2nd eram elevi. Traversarea Bulgariei decurge f\u0103r\u0103 probleme. Singurul obiectiv important este, v\u0103zut din goana ma\u0219inii, foarte frumosul \u0219i pitorescul ora\u0219 Veliko T\u00e2rnovo, cunoscut \u0219i ca \u201eora\u0219ul \u021barilor\u201d. Pu\u021bin dup\u0103 ora amiezii, ajungem la grani\u021ba bulgaro-turc\u0103, din zona cpt. Andreevo – Edirne. Dup\u0103 vreo dou\u0103 ore de parcurgere a formalit\u0103\u021bilor vamale iat\u0103-ne intra\u021bi \u00een Turcia: \u201eIyi g\u00fcnler, Ho\u0219 geldin!\u201d (Bun\u0103 ziua, Bun venit!).<\/p>\n

Peninsula Gallipoli<\/strong><\/p>\n

De aici \u0219i p\u00e2n\u0103 la destina\u021bia din prima sear\u0103, ora\u0219ul \u00c7anakkale, mai avem de parcurs pu\u021bin peste 300 km. Ne a\u0219ternem la drum \u0219i nu peste mult timp p\u0103trundem \u00een peninsula Gallipoli, pe care o str\u0103batem de la nord la sud-vest. Aceasta este situat\u0103 \u00een partea de sud a Traciei de est, adic\u0103 partea european\u0103 a Turciei, m\u0103rginit\u0103 de Marea Egee la vest \u0219i str\u00e2mtoarea Dardanele la est. Peninsula este renumit\u0103 pentru faptul c\u0103 \u00een Primul R\u0103zboi Mondial a avut loc o important\u0103 campanie militar\u0103, \u00eentre 25 aprilie 1915 \u0219i 9 ianuarie 1916. Regatul Unit \u0219i Fran\u021ba, sprijinite de trupe din Australia \u0219i Noua Zeeland\u0103, au lansat un atac naval urmat de o debarcare cu scopul de a captura Constantinopolul, capitala Imperiului Otoman. Atacul naval a fost respins dup\u0103 8 luni de lupte cr\u00e2ncene, cu multe pierderi de ambele p\u0103r\u021bi, iar debarcarea a fost un fiasco. Campania este considerat\u0103 una dintre cele mai importante victorii otomane din timpul r\u0103zboiului. Dup\u0103 aceast\u0103 victorie imens\u0103, \u00een care s-a remarcat un t\u00e2n\u0103r ofi\u021ber, Mustafa Kemal \u2013 despre care vom mai povesti, s-a reu\u0219it proclamarea Republicii, dup\u0103 opt ani. \u00cen timpul atacului s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i un fapt excep\u021bional, aproape neverosimil. Pe data de 28 august 1915 r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele Regimentului britanic Norfolk, format din 36 de oameni, dispar, efectiv, \u00eentr-un nor. Ei pornesc la atac, sprijini\u021bi de voluntari canadieni \u0219i neo-zeelandezi, s\u0103 cucereasc\u0103 \u201eDealul 60\u201d, o pozi\u021bie important\u0103 de\u021binut\u0103 de otomani. Martorii oculari, mii, spun c\u0103 din senin, apar brusc, opt \u201enori\u201d ciuda\u021bi, de form\u0103 alungit\u0103 \u201eca o p\u00e2ine de culoare gri-metalic\u0103\u201d. Un ofi\u021ber britanic apuc\u0103 s\u0103 noteze. \u201eNorii\u201d merg cu ei, ajung\u00e2nd deasupra lor, moment \u00een care se unesc cu dimensiuni de aprox. 500 m lungime \u0219i 200 m \u00een\u0103l\u021bime. Timp de 45 de minute osta\u0219ii m\u0103r\u0219\u0103luiesc \u00een \u201einteriorul\u201d s\u0103u. Apoi, se ridic\u0103 \u0219i dispare! 20 de solda\u021bi \u0219i 16 ofi\u021beri dispar \u0219i ei, f\u0103r\u0103 urm\u0103. Dup\u0103 \u00eencheierea r\u0103zboiului, se fac schimb de prizonieri. Englezii \u00eei cer pe cei disp\u0103ru\u021bi la Gallipoli. Otomanii sunt consterna\u021bi \u00eentreb\u00e2nd: \u201eCe prizonieri?\u201d Dup\u0103 \u00eencetarea r\u0103zboiului se fac cercet\u0103ri, se audiaz\u0103 martori, \u00eens\u0103 nimeni nu poate oferi ceva concret. Prin anul 1960 re\u00eencep cercet\u0103rile. Doi exper\u021bi, un ufolog \u2013 Brisley Le Poer Trench \u2013 \u0219i un informatician \u0219i astronom \u2013 Jaques Vallee \u2013 sunt trimi\u0219i \u00een Turcia. Studiul lor asupra documentelor \u0219i locului \u00eent\u00e2mpl\u0103rii dureaz\u0103 jum\u0103tate de an. Concluzia: \u201eFie i-a luat un OZN, fie au intrat \u00eentr-un univers paralel!\u201d. Nici p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi nu s-a elucidat misterul iar oamenii continu\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 despre \u201emisterioasa dispari\u021bie a Regimentului Norfolk\u201d. Din documente se mai cunoa\u0219te un caz similar, petrecut \u00een anul 119 d.H. Legiunea a IX-a Hispana, a disp\u0103rut f\u0103r\u0103 nici o urm\u0103 \u00een nordul Britaniei. Legiunea era compus\u0103 din 6000 de oameni. Au disp\u0103rut cu to\u021bii, inclusiv caii, armele, bagajele, trupele auxiliare \u0219i proviziile. La \u00eencheierea p\u0103cii au fost ceru\u021bi prizonierii, totul a fost \u00een van. \u00cen Gallipoli, \u00een memoria acestor b\u0103t\u0103lii, a fost ridicat un monument \u00een zona golfului Anzac \u00een memoria solda\u021bilor otomani. Autostrada scurteaz\u0103 distan\u021bele \u0219i pe nesim\u021bite vedem str\u00e2mtoarea Dardanele, semn c\u0103 nu mai avem mult.<\/p>\n

\tStr\u00e2mtoarea Dardanele<\/strong><\/p>\n

\tEste \u201evinovat\u0103\u201d pentru faptul c\u0103 desparte Europa de Asia \u0219i Marea Marmara de Marea Egee. Str\u00e2mtoarea are o lungime de 62 km \u0219i o l\u0103\u021bime \u00eentre 1,2 \u0219i 6 km. Din vechime este cunoscut\u0103 sub denumirea de Hellespont. Zona a fost teatrul a numeroase evenimente istorice ce au avut loc de-a lungul timpului. Grecii au profitat de avantajele oferite de str\u00e2mtoare \u00een r\u0103zboiul Troiei. Alexandru Macedon \u0219i Xerxes al Persiei \u0219i-au legat numele de str\u00e2mtoare. Dup\u0103 Herodot, Xerxes a construit dou\u0103 pontoane peste Dardanele pentru sprijinul campaniilor sale militare \u00een Grecia. Tot Herodot ne spune c\u0103 acestea au fost distruse de o furtun\u0103 puternic\u0103. Ea are statut de cale de naviga\u021bie interna\u021bional\u0103, iar \u00eempreun\u0103 cu Bosforul leag\u0103 Marea Neagr\u0103 de Marea Mediteran\u0103, a\u0219adar, str\u00e2mtoarea Dardanele nu numai c\u0103 desparte dar \u0219i une\u0219te. Ad\u00e2ncimea medie a apei este de 55 metri, iar ad\u00e2ncimea maxim\u0103 este de 82 metri. Ceea ce este de remarcat este faptul c\u0103 apa curge \u00een ambele sensuri: un curent de suprafa\u021b\u0103 dinspre Marea Marmara spre Marea Egee \u0219i un curent de fund, mai rece \u0219i mai s\u0103rat, \u00een direc\u021bia opus\u0103. Numele Dardanele vine de la Dardanus, numele unui ora\u0219 antic grecesc, aflat pe malul asiatic al str\u00e2mtorii. Cel mai important ora\u0219 aflat pe \u021b\u0103rmul str\u00e2mtorii este \u00c7anakkale, nume ce vine de la vestitele castele \u2013 kale \u00eensemn\u00e2nd cetate. A se vedea c\u0103 oltenii au \u00eemprumutat denumirea \u0219i au numit cule acele case fortificate. Importan\u021ba ei strategic\u0103 este de nedemonstrat \u0219i \u00een zilele noastre. \u00cen limba turc\u0103 este denumit\u0103 \u00c7anakkale Bo\u011fazi. Leg\u0103tura peste Dardanele, \u00eentre Europa \u0219i Asia, se realizeaz\u0103 cu linii de ferry-boat sau pe un pod dat \u00een folosin\u021b\u0103 anul trecut. Pe el vom trece \u0219i noi pe \u021b\u0103rmul asiatic. Podul \u00c7anakkale 1915 este lung de 4.6 km \u0219i are o distan\u021b\u0103 de 2 km \u00eentre cei doi piloni. Cu aceste dimensiuni, podul suspendat peste Dardanele este cel mai lung din lume. Podul a costat 2,5 miliarde de euro \u0219i leag\u0103 Tracia de Est de Anatolia, ocolind Istanbulul, fiind singurul peste str\u00e2mtoare. Nu dup\u0103 mult timp ajungem \u00een \u00c7anakkale, primul popas de noapte din pelerinajul turcesc.<\/p>\n

\u00c7anakkale<\/strong><\/p>\n

\tDup\u0103 ce ne caz\u0103m, dup\u0103 cin\u0103 \u0219i du\u0219ul de rigoare, am parcurs \u00een jur de 850 km, ie\u0219im \u00een ora\u0219 s\u0103 ne dezmor\u021bim. Hotelul \u00c7anak, unde suntem g\u0103zdui\u021bi pentru o noapte, este la aprox. 300 m de malul asiatic al str\u00e2mtorii. Ne cump\u0103r\u0103m cele de trebuin\u021b\u0103 imediat\u0103, \u00een special ap\u0103, nu \u00eenainte de a face schimbul valutar. Nu am \u00eent\u00e2rziat prea mult pe str\u0103zile cochetului \u0219i lini\u0219titului ora\u0219, c\u0103 a trebuit s\u0103 ne retragem la hotel pentru c\u0103 deja venise \u00eentunericul, iar m\u00e2ine aveam multe de vizitat \u0219i un drum lung de parcurs p\u00e2n\u0103 la urm\u0103torul popas de noapte. Ora\u0219ul \u00c7anakkale, ca \u0219i Istanbulul, se \u00eentinde pe dou\u0103 continente, av\u00e2nd o suprafa\u021b\u0103 de 1016 km2. Ca s\u0103 v\u0103 face\u021bi o imagine corect\u0103, Bucure\u0219tii au doar 239 km2, iar popula\u021bia urban\u0103 a sa num\u0103r\u0103 aprox. 110 000 locuitori, iar \u00een total dep\u0103\u0219e\u0219te 180 000 de locuitori. \u00cen vremurile antice ora\u0219ul se numea Hellespontos sau Dardanelles. Dup\u0103 micul dejun \u00eencerc\u0103m s\u0103 descoperim c\u00e2t mai multe \u00eentr-un timp foarte scurt. Singurul obiectiv pe care \u00eel avem \u00een program este Calul Troian, un cal uria\u0219 din lemn ce a fost folosit pe timpul film\u0103rilor la lung metrajul Troia unde unul dintre roluri l-a avut Brad Pitt. Acesta a fost d\u0103ruit oficialit\u0103\u021bilor locale dup\u0103 terminarea film\u0103rilor \u0219i amplasat pe faleza ora\u0219ului, \u00een zona portului. Cetatea Troia a fost localizat\u0103 la aprox. 15 km sud de \u00c7anakkale. Vestigiile cet\u0103\u021bii au fost descoperite de arheologul german Heinrich Schliemann care a \u00eenceput s\u0103p\u0103turile \u00een anul 1871, \u00een localitatea Isarl\u00eek. Cercet\u0103rile sale au dus la concluzia c\u0103 aici este locul cel mai probabil al cet\u0103\u021bii Troia. Despre r\u0103zboiul troian nu are rost s\u0103 mai amintim pentru c\u0103 se cunosc foarte multe am\u0103nunte. Ceea ce au scos la iveal\u0103 cercet\u0103rile ulterioare arat\u0103 c\u0103 au existat mai multe ora\u0219e construite succesiv unul peste altul. Unul dintre primele ora\u0219e, Troia VII, este identificat cu Troia homeric\u0103. Nu to\u021bi cercet\u0103torii sunt de acord cu acest loc atribuit ora\u0219ului Troia. Unii cred c\u0103 Troia s-ar situa la Daorson, undeva l\u00e2ng\u0103 Stolac, \u00een Bosnia \u0219i Her\u021begovina. Nu ne oprim la ruinele ce se presupun a fi cele ale Troiei \u0219i ne continu\u0103m drumul spre cel de-al doilea obiectiv din program: Pergam. <\/p>\n

Pergam<\/strong><\/p>\n

Aici vizit\u0103m prima biseric\u0103 a Apocalipsei de la Pergam, Basilica Ro\u0219ie, \u0219i cetatea Pergamon. Basilica Ro\u0219ie se afl\u0103 \u00een interiorul cet\u0103\u021bii. Edificiile s-au p\u0103strat \u00een condi\u021bii bune \u0219i ne putem edifica despre rolul Pergamului. Acesta a fost un ora\u0219 antic grecesc aflat \u00een regiunea Eolia, ora\u0219ul a devenit capitala Regatului Pergam \u00een timpul perioadei elenistice. Siturile arheologice antice se g\u0103sesc \u00een nordul \u0219i vestul ora\u0219ului modern Bergama. Se poate vedea cu claritate ce cuprindea \u0219i c\u00e2t se \u00eentindea vechea cetate. \u00cen zona cea mai \u00eenalt\u0103 era Acropole \u0219i tot aici locuiau cei din clasele superioare, iar \u00een zonele joase cei din clasele inferioare sau \u00een afara cet\u0103\u021bii. Pe aceste locuri s-a inventat pergamentul. Deoarece exista o criz\u0103 \u00eendelungat\u0103 a papirusului egiptean (se mai \u00eent\u00e2mpla \u0219i atunci!) au fost nevoi\u021bi s\u0103 inventeze altceva: pergamentul. Pentru fabricarea lui se foloseau piei de oi, capre, vi\u021bei, capre care erau t\u0103b\u0103cite dup\u0103 o re\u021bet\u0103 special\u0103. Cel mai fin pergament, vellum, era precursorul h\u00e2rtiei veline \u0219i se realiza din pieile mieilor nen\u0103scu\u021bi. Pergamentul s-a dovedit o inven\u021bie foarte bun\u0103 deoarece acesta era cu mult mai rezistent dec\u00e2t papirusul \u0219i putea fi reutilizat prin r\u0103zuirea textului vechi. Din vechea cetate se mai pot vedea ruinele Teatrului elen, Sanctuarul lui Traian, Agora, Biblioteca \u0219.a. Dup\u0103 vizit\u0103 ne continu\u0103m drumul spre Ku\u0219adasi, al doilea popas de noapte, \u00eens\u0103 p\u00e2n\u0103 acolo mai avem de mers. Trecem pe centura ora\u0219ului Izmir, al treilea ora\u0219 ca m\u0103rime al Turciei. Ceea ce impresioneaz\u0103, \u00een afara mul\u021bimii de zg\u00e2rie nori, \u00eentinderea ora\u0219ului. Aceasta este o caracteristic\u0103 pe care am v\u0103zut-o \u00eencep\u00e2nd cu \u00c7anakkale. \u00cen zona ora\u0219ului Izmir, Smyrna din vechime, a existat o alt\u0103 biseric\u0103 a Apocalipsei (din cele \u0219apte din Asia Mic\u0103), \u00eens\u0103 nu se \u0219tie locul exact dar se spune c\u0103 pe ruinele acestei biserici s-a ridicat marea metropol\u0103 de azi, Izmir. Popula\u021bia total\u0103 este de 4,4 milioane de locuitori, iar suprafa\u021ba pe care se \u00eentinde este de 11 891 km2,, mai \u00eentins dec\u00e2t Istanbulul de peste 2 ori. Ca un fapt divers aici s-au n\u0103scut, printre al\u021bii, Policarp de Smirna, Giorgos Seferis, poet turc laureat al Premiului Nobel, Ismet In\u00f6n\u00fc, fost pre\u0219edinte al Turciei \u0219i Aristotel Onassis, armator grec. Se \u0219tie c\u0103 pe coasta vestic\u0103 a Turciei de la Marea Egee a fost populat\u0103 de mul\u021bi greci. \u00cen pragul serii ajungem la Ku\u0219adasi \u0219i ne caz\u0103m la hotelul Surtel la 150 metri de falez\u0103. Dup\u0103 cin\u0103, nu rezist\u0103m \u0219i ne plimb\u0103m pe faleza vestitului ora\u0219 sta\u021biune de la Marea Egee. <\/p>\n

Ku\u0219adasi<\/strong><\/p>\n

Este centrul districtului de pe litoral cu acela\u0219i nume din provincia Aydin. Se afl\u0103 la aprox. 95 km sud de Izmir \u0219i 60 km de Aydin. Ora\u0219ul are o popula\u021bie de pu\u021bin peste 130 000 de locuitori, iar suprafa\u021ba 265 km2. Cele mai importante resurse la bugetul local provin din turism. Pe str\u0103du\u021bele \u00eenguste \u0219i cochete ce duc la mare sunt hoteluri unul l\u00e2ng\u0103 altul. Am fost privilegia\u021bi c\u0103 am fost caza\u021bi \u00een aceast\u0103 frumoas\u0103 \u0219i cosmopolit\u0103 sta\u021biune \u00een plin sezon estival, \u00eentr-o noapte de s\u00e2mb\u0103t\u0103. Ora\u0219ul este foarte animat. Turi\u0219tii \u0219i localnicii civiliza\u021bi. Se \u00eenserase bini\u0219or \u0219i era o anima\u021bie greu de descris. Aveam timp s\u0103 facem o plimbare p\u00e2n\u0103 \u00een dreptul Insulei Porumbeilor, pe care se afl\u0103 un local, iar leg\u0103tura cu faleza este realizat\u0103 de un pod. Insula Porumbeilor este un simbol al ora\u0219ului. Ini\u021bial se numea Insula Ombilical\u0103. C\u00e2nd ora\u0219ul a intrat \u00een st\u0103p\u00e2nirea otoman\u0103 i s-a schimbat \u0219i numele insulei. Se crede c\u0103 numele ora\u0219ului Ku\u0219adasi are leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 insuli\u021b\u0103. Ku\u0219adasi are un climat tipic mediteraneean cu veri fierbin\u021bi \u0219i ierni bl\u00e2nde, oferind 300 de zile \u00eensorite pe an. Mul\u021bi dintre turi\u0219tii rom\u00e2ni aleg aceast\u0103 destina\u021bie pentru un sejur estival. Mai trebuie men\u021bionat faptul c\u0103 \u00een dreptul ora\u0219ului, \u00een Marea Egee, foarte aproape de \u021b\u0103rmul turcesc, la 1,5 km, se afl\u0103 insula greceasc\u0103 Samos, locul \u00een care s-a n\u0103scut Pitagora. Nu \u00eent\u00e2rziem prea mult \u00een ora\u0219 \u0219i ne retragem pe la ora 23.00 la hotel, pentru odihn\u0103. Ne odihnim pe sponci deoarece sta\u021biunea nu doarme. Muzica de la terase a c\u00e2ntat p\u00e2n\u0103 \u00een zori, iar atunci c\u00e2nd luau c\u00e2te o pauz\u0103, pe la ora 04.00, muezinul unei moschei din apropiere chema musulmanii la rug\u0103ciune. Cu ochii c\u00e2rpi\u021bi mergem la micul dejun, c\u0103ci dup\u0103 acesta avem c\u00e2teva obiective de vizitat \u0219i apoi pornim la drum spre Pamukale.
\nPe raza ora\u0219ului Sel\u00e7iuk, nu departe de Ku\u0219adasi, se afl\u0103 cetatea nautic\u0103 Efes. Cetatea a fost situat\u0103 pe raza ora\u0219ului antic Efes, azi \u00een ruin\u0103, a fost \u00eentemeiat de coloni\u0219tii greci (ionieni), \u00een sec. XI \u00ee.H. Cu timpul a devenit unul dintre cele mai importante centre culturale \u0219i religioase. \u00cen interiorul cet\u0103\u021bii se afla Templul zei\u021bei Artemis din Efes sau Diana, construit \u00een secolul VI \u00ee.H, ce a fost una dintre cele \u0219apte minuni ale lumii antice. Din cele \u0219apte clasificate, pe teritoriul Turciei sunt dou\u0103. \u00cen afara templului zei\u021bei Artemis mai exist\u0103 Mausoleul din Halicarnas (ora\u0219ul Bodrum de azi), distrus de un cutremur \u00een anul 494. Ele se afl\u0103 la o distan\u021b\u0103 de 175 km. Pe situl arheologic se g\u0103sesc mai multe vestigii, pe care le vizit\u0103m, \u00een ordinea precis\u0103, de la intrare p\u00e2n\u0103 la ie\u0219ire. Ne afl\u0103m pe artera principal\u0103, acea coloan\u0103 vertebral\u0103 pe care o are fiecare localitate dintotdeauna. R\u00e2nd pe r\u00e2nd suntem impresiona\u021bi de Odeon, Templul lui Hadrian, Biblioteca lui Celsus, Agora, Aleea Arcadelor, care ducea spre portul care se construise la baza cet\u0103\u021bii, Stadionul \u0219i Teatrul grec. Tot aici se mai afl\u0103 b\u0103ile romane \u0219i latrinele la care anticii \u021bineau foarte mult. Teatrul din Efes a fost locul \u00een care a predicat o vreme Sf. Apostolul Pavel, probabil \u0219i Apostolul Ioan. Impresionant este un cuv\u00e2nt care nu reflect\u0103 pe de-a \u00eentregul tot ceea ce s-a realizat \u0219i ce vedem \u00een aceast\u0103 frumoas\u0103, \u00eenc\u0103, citadel\u0103. La Efes au avut loc 3 concilii (sinoade) biserice\u0219ti, \u00een anii 190, 431 \u0219i 449, toate d.H. La cel de-al III-lea sinod s-a stabilit c\u0103 M\u00e2ntuitorul Hristos este Fiul lui Dumnezeu, critic\u00e2nd dualitatea divin\u0103 \u0219i uman\u0103. \u00cen apropierea ie\u0219irii vizit\u0103m ruinele Bisericii Efes, o alt\u0103 biseric\u0103 a Apocalipsei. Din templul zei\u021bei Artemis, care nu este \u00een incinta ora\u0219ului antic Efes, nu au mai r\u0103mas dec\u00e2t c\u00e2teva urme. Ceea ce se p\u0103streaz\u0103 foarte bine este obeliscul. Dup\u0103 ce vizit\u0103m impresionantul ansamblu arheologic fiecare r\u0103m\u00e2ne cu g\u00e2ndurile sale \u00een care pream\u0103re\u0219te geniul creator \u0219i eforturile oamenilor de acum mai bine de trei milenii. Ne regrup\u0103m la autocar \u0219i mergem la urm\u0103torul obiectiv.<\/p>\n

Casa Fecioarei Maria <\/strong><\/p>\n

Nu departe de Efes, pe Muntele Privighetorii vizit\u0103m Casa Fecioarei Maria sau casa Maicii Domnului, fiind unul dintre obiectivele turistice de mare interes. Aceast\u0103 atrac\u021bie mai este cunoscut\u0103 sub denumirea de \u201eMeryem Ana Evi\u201d. Se consider\u0103 c\u0103 aici, \u00een aceast\u0103 cas\u0103 din piatr\u0103 ro\u0219ie, asem\u0103n\u0103toare unei biserici, a tr\u0103it \u00een ultima perioad\u0103 a vie\u021bii Maica Domnului. Aceast\u0103 Cas\u0103 este considerat\u0103 ca un loc sf\u00e2nt at\u00e2t de cre\u0219tin, c\u00e2t \u0219i de musulmani. Aceast\u0103 Cas\u0103, este unul dintre pu\u021binele locuri unde slujitori ai Domnului, ortodoc\u0219i, catolici \u0219i musulmani, oficiaz\u0103 slujbe \u00een acela\u0219i timp cu ocazia Zilei Adormirii Maicii Domnului. Casa Fecioarei Maria se afl\u0103 la o distan\u021b\u0103 de 9 km de Efes \u0219i 8 km de Sel\u00e7iuk. Istoricii nu au stabilit cu certitudine dac\u0103 aici \u0219i-a petrecut ultima parte din via\u021b\u0103, Casa Maicii Domnului se bucur\u0103 de faptul c\u0103 aici s-au petrecut o serie de fenomene \u0219i viziuni cel pu\u021bin interesante. \u00cen frumoasa \u0219i lini\u0219tita gr\u0103din\u0103 exist\u0103 \u0219i un izvor t\u0103m\u0103duitor. Avem timp s\u0103 lu\u0103m c\u00e2\u021biva mililitri din pre\u021biosul lichid. Urm\u0103toarea oprire, de\u0219i nu era \u00een program, \u00eens\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd organizatorii ne ofer\u0103 c\u00e2te o surpriz\u0103, un bonus, este la un atelier de ceramic\u0103 tradi\u021bional\u0103. Dup\u0103 ce un me\u0219ter ne arat\u0103 cum este folosit\u0103 roata olarului pentru realizarea unui vas \u2013 nimic nou fa\u021b\u0103 de me\u0219te\u0219ugul de la noi, mergem \u00een expozi\u021bia cu v\u00e2nzare a atelierului. Aici obiectele expuse ne taie respira\u021bia, ca \u0219i pre\u021burile. Admir\u0103m \u00een t\u0103cere \u0219i ne deplas\u0103m prin interior cu mare grij\u0103 s\u0103 nu producem deranj sau pagube. Dup\u0103 acest popas ajungem, nu departe de aici, tot pe raza localit\u0103\u021bii Sel\u00e7iuk, s\u0103 vizit\u0103m locul unde se afl\u0103 morm\u00e2ntul Sf\u00e2ntului Ioan Evanghelistul, cel ce a fost ucenicului Sf. Ioan Botez\u0103torul. El este singurul Apostol care nu a murit de moarte martiric\u0103. Dup\u0103 adormirea Maicii Domnului, a poposit \u00een zona Efes pentru a propov\u0103dui Evanghelia lui Hristos. A murit la aproape 100 de ani. Presim\u021bindu-\u0219i sf\u00e2r\u0219itul, Sf\u00e2ntul a chemat \u0219apte ucenici pe care i-a pus s\u0103 sape o groap\u0103 \u00een form\u0103 de cruce. S-a \u00eentins \u00een groap\u0103 de bun\u0103voie \u0219i a adormit \u00eentru Hristos. Peste o vreme c\u00e2nd au dorit s\u0103-l dezgroape, morm\u00e2ntul era gol. Sf\u00e2ntul Ioan Evanghelistul se pr\u0103znuie\u0219te de c\u0103tre cre\u0219tini pe 26 septembrie. De pe \u00een\u0103l\u021bimea unde se afl\u0103 ruinele bisericii ce ad\u0103poste\u0219te morm\u00e2ntul Sf\u00e2ntului Evanghelist Ioan vedem mai bine locul unde a fost Templul Artemisei, \u00eentr-o panoram\u0103 deosebit\u0103. Acest templu, care a ars la 22 iulie 356 \u00ee.H. avea dimensiuni impresionante; 51 m l\u0103\u021bime, 105 m lungime \u0219i 127 coloane de 18 m \u00een\u0103l\u021bime. \u00cen interior se afla, la loc de cinste, statuia zei\u021bei Artemis \u00eenalt\u0103 de 2 m, acoperit\u0103 cu aur \u0219i argint. Dup\u0103 \u00eencheierea vizitelor ne a\u0219ternem la drum, nu \u00eenainte de a poposi la un local unde m\u00e2nc\u0103m pr\u00e2nzul. M\u00e2ncarea este foarte bun\u0103 \u0219i convenabil\u0103 la pre\u021b. E mai ieftin\u0103 ca la noi, cu excep\u021bia b\u0103uturilor. Berea Efes, turceasc\u0103, este savuroas\u0103. Urm\u0103toarea destina\u021bie este Pamukale, unde ajungem spre sear\u0103. Ghida ne spune c\u0103 doritoarele de hamam se pot \u00eenscrie la recep\u021bie pentru acest serviciu, contracost, desigur.
\nDup\u0103 ce ne caz\u0103m \u00een elegantul \u0219i lini\u0219titul hotel Tripolis, situat \u00een afara localit\u0103\u021bii, suntem invita\u021bi la cin\u0103 unde suntem r\u0103sf\u0103\u021ba\u021bi cu produse tradi\u021bionale \u0219i cu celebrele pr\u0103jituri turce\u0219ti. Num\u0103rul lor, ca diversitate, face alegerea foarte dificil\u0103. Le alegem pe cele mai atr\u0103g\u0103toare f\u0103r\u0103 s\u0103 mai \u021binem cont de siluet\u0103. Dup\u0103 cin\u0103 facem o baie \u00een piscina hotelului, la fel de elegant\u0103 \u0219i \u00eembietoare. Ne r\u0103corim \u00een undele apei, dar \u0219i de la temperatura din zon\u0103 care este mai mic\u0103 dec\u00e2t cea de la Marea Egee cu vreo 10 grade, noaptea. Dup\u0103 baie urmeaz\u0103 un somn odihnitor favorizat de condi\u021biile foarte bune, de lini\u0219te \u0219i r\u0103coare. <\/p>\n

Pamukale<\/strong><\/p>\n

Pamukale este un sat care tinde spre statutul de sta\u021biune. Locuitorii se ocup\u0103 cu agricultura, \u00een principal cu cultivarea bumbacului. Alte op\u021biuni nu prea au. Cel mai mare \u0219i important ora\u0219 din zon\u0103 este Denizli, care se afl\u0103 la aprox. 20 km. \u00een sud, acesta fiind un centru important al produselor textile din bumbac. De fapt Pamukkale \u00eenseamn\u0103 Castelul de bumbac. Faima localit\u0103\u021bii \u0219i a \u00eentregii zone vine de la terasele de calcar \u0219i travertin pe unde curge un p\u00e2r\u00e2ia\u0219 cu ap\u0103 cald\u0103. Terasele, \u00een cascad\u0103, au format \u201episcine\u201d, mai mari sau mai mici, cu ad\u00e2ncimea maxim\u0103 a unora care nu trece de genunchi. Ne bulucim pentru a ne b\u0103l\u0103ci c\u00e2t mai mult timp posibil pentru c\u0103 timpul este limitat. Aceste izvoare termale sunt bogate \u00een minerale care au puteri miraculoase de vindecare \u0219i care sunt cunoscute \u00eenc\u0103 din antichitate. Aceste terase naturale au fost incluse \u00een anul 1998 pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, iar turcii le consider\u0103 ca a opta minune a lumii. Tocmai de aceea, \u00eentr-o zon\u0103 pu\u021bin mai \u00eenalt\u0103, aflat\u0103 \u00een apropiere, \u00eentr-o oaz\u0103 splendid\u0103, exist\u0103 Piscina Cleopatrei. Pe faimoas\u0103 regin\u0103 egiptean\u0103 nu am \u00eent\u00e2lnit-o, care se sc\u0103lda aici pentru a r\u0103m\u00e2ne t\u00e2n\u0103r\u0103 \u0219i frumoas\u0103, \u00een schimb erau destui turi\u0219ti care se bucurau de r\u0103coarea \u0219i puterea t\u0103m\u0103duitoare a apei. Mai trebuie spus c\u0103 diminea\u021ba dup\u0103 ce au dus bagajele la autocar, pe c\u00e2mpurile din preajma hotelului multe baloane cu aer cald se aflau \u00een aer sau aterizau. A fost \u00een spectacol pe cinste.<\/p>\n

Ora\u0219ul antic Hierapolis<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 ce ne r\u0103corim la Piscina Cleopatrei, f\u0103r\u0103 s\u0103 intr\u0103m \u00een ap\u0103, din lipsa timpului, mergem s\u0103 vizit\u0103m ruinele ora\u0219ului antic Hieropolis (\u201eOra\u0219ul Sf\u00e2nt\u201d). Acesta se \u00eentinde pe \u00een\u0103l\u021bimile care se ridic\u0103 de l\u00e2ng\u0103 Piscina Cleopatrei. A fost o a\u0219ezare antic\u0103 greac\u0103 \u00een Frigia, \u00een sud-vestul Anatoliei, fondat \u00een anul 190 \u00ee.H. Pentru a vizita cel mai \u00eendep\u0103rtat obiectiv \u00eenchiriem trei microbuze care s\u0103 ne transporte pe to\u021bi. A\u0219a ajungem la Morm\u00e2ntul Sf\u00e2ntului Apostol Filip care se afl\u0103 \u00een afara zidurilor cet\u0103\u021bii. Morm\u00e2ntul a fost descoperit recent. Se crede c\u0103 Sf\u00e2ntul Apostol Filip a fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een centrul bazilicii, loc confirmat de ceea ce vedem. Sf\u00e2ntul Apostol Filip este pr\u0103znuit de Biserica Ortodox\u0103 la 14 noiembrie \u0219i este unul dintre cei 12 ucenici ai M\u00e2ntuitorului. Este originar din Betsaida Galileei, Filip este cel de-al treilea Apostol chemat la misiune de c\u0103tre Iisus Hristos. Dup\u0103 \u00een\u0103l\u021barea Domnului la Cer, Filip a mers \u00een Asia Mic\u0103 \u0219i a r\u0103sp\u00e2ndit credin\u021ba cre\u0219tin\u0103. Sf\u00e2ntul Filip a fost martirizat \u00een anul 80 d.H., \u00een aceast\u0103 cetate, la 87 de ani, fiind lapidat \u0219i r\u0103stignit cu capul \u00een jos. Ora\u0219ul Sf\u00e2nt a fost cedat Romei. Ruinele dat\u00e2nd din perioada greco-roman\u0103 cuprind b\u0103i, temple, un monument \u00eenchinat nimfelor (\u201enimfeu\u201d), o necropol\u0103 \u0219i un teatru antic, aflat \u00eentr-o stare foarte bun\u0103 de conservare. Izvoarele termale din zon\u0103 erau folosite, dup\u0103 ce au fost captate, pentru sp\u0103larea l\u00e2nii \u0219i pentru t\u0103m\u0103duirea afec\u021biunilor. Romanii cuno\u0219teau \u0219i foloseau efectele hidroterapiei. Ne oprim, pentru un ultim popas scurt, la teatrul antic, un for imens ce putea g\u0103zdui \u00een jur de 10 000 de spectatori \u0219i parc\u0103 auzim replicile actorilor (are o acustic\u0103 foarte bun\u0103, \u00eencercat\u0103 de grupul de la Buz\u0103u \u0219i Foc\u0219ani) \u0219i aplauzele spectatorilor. Autocarele ne a\u0219teapt\u0103 cu motorul \u0219i aerul condi\u021bionat pornite \u0219i ne a\u0219ternem la drum. Avem o distan\u021b\u0103 foarte lung\u0103 de str\u0103b\u0103tut, p\u00e2n\u0103 la \u00dcrg\u00fcp, \u00een Capadocia, punctul central al pelerinajului, cu multe obiective. <\/p>\n


\nAngela Dina MO\u021a\u0102\u021a\u0102IANU <\/strong>
\n\"\"

Basm pluvial<\/strong><\/p>\n

Adormise pe creanga de vise \u0219i, din c\u00e2\u021bi sticle\u021bi avea \u00een sinea sa, doar unul dorea s\u0103 ia, ca s\u0103-l poarte spre t\u0103r\u00e2mul, unde, printre r\u0103stoace, s\u0103 se-ncarce de soare, de lumin\u0103, luntra\u0219 s\u0103 se fac\u0103 pe o coaj\u0103 de nuc-aruncat\u0103, de miejii dulcii desc\u0103rcat\u0103, care s\u0103-l duc\u0103 \u00eencolo \u0219i \u00eencoace, iar noaptea s\u0103-l bage \u00een miezul de ou… din nou s\u0103 se nasc\u0103… pe Ea s-o g\u0103seasc\u0103!
\nSomnul \u00eenc\u0103 nesf\u00e2r\u0219it, de necaz n\u0103p\u0103dit, r\u00e2de tare El cu o \u00eentrebare: De c\u00e2nd Cerul Sf\u00e2nt c\u0103zu pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i st\u0103 ca o creast\u0103 peste curtea noastr\u0103?
\nDe ce oare? a strigat, trezit \u00een spinii t\u0103cerii alor s\u0103i, cruci\u021bi de mirare \u0219i alerg\u00e2nd la-nt\u00e2mplare \u00een pasul piticului, pe l\u00e2ng\u0103 co\u0219are, c\u0103t\u00e2nd \u00eendurare de la cimitir, unde c\u00e2nta \u00een delir un \u00eemp\u0103timit satir…
\n\u00cen ograd\u0103, doar o prad\u0103 – o \u021bipenie-p\u00e2lnie. Nici urm\u0103 de \u0219arpele cur\u021bii, de p\u0103s\u0103ri m\u0103iestre cu penaje albastre, furate din astre! Chiar \u0219i purcelu\u0219a cl\u0103p\u0103ug\u0103 o luase la fug\u0103, din spate alungat\u0103 de-un snop de izm\u0103 crestat\u0103…
\nIe\u0219ind \u00een cerdac, v\u0103zuse v\u0103zduhul ca pe-un \u021best de lut, pogor\u00e2t \u00een desc\u00e2nt \u0219i, deodat\u0103, lu\u00e2nd chip de Fecioar\u0103 Vioar\u0103.
\nPe clip\u0103, dezn\u0103ucit, s-a repezit la pu\u021bul din b\u0103t\u0103tur\u0103, av\u00e2nd limba iasc\u0103, dorind s\u0103-l fericeasc\u0103 o gur\u0103 de lacrimi, c\u0103ci Visata scutura \u00een ciutur\u0103, str\u00e2nse c-o m\u0103tur\u0103 din spice de gr\u00e2u \u0219i mac mol\u00e2u, ultimele pic\u0103turi de rou\u0103, mari c\u00e2t ni\u0219te ou\u0103.
\n\u0218i, a\u0219a \u00eenviorat, de ploaia-melas\u0103 udat, se porni pe dat\u2019 spre pia\u021b\u0103, \u00eentr-un leg\u0103nat de ra\u021b\u0103, s\u0103 delireze pe cea\u021b\u0103 o cantat\u0103 derivat\u0103, aflat\u0103 \u00een acolad\u0103.
\nTot \u00eensetat \u0219i-ntors pe dos, ziua \u00eei fu doar cu ponos! La local, cere-un pahar cu spumos \u0219i-n oglinda din perete, c\u00e2nd se vede, frumos tare se mai crede…
\nDe deochi tem\u00e2ndu-se, scuip\u0103-n s\u00e2n, dar nu la sine, ci-n al unei vecine \u0219i a\u0219a, pe loc, \u00eencepe o stucheal\u0103 nebuneasc\u0103, \u00eendelung\u0103, picurat\u0103 ca o ploaie moc\u0103neasc\u0103…
\n\u00cens\u0103 ploaia, schimbat\u0103-n tumult, \u00eel f\u0103cu acum n\u0103uc, ca un cuc ba\u0219buzuc, disperat s\u0103 traverseze o duzin\u0103 de faleze, numai ca s\u0103 se salveze de clocit ou\u0103 de cioar\u0103, cum a fost \u00een prim\u0103var\u0103, de credea c-avea s\u0103 moar\u0103…<\/p>\n

*
\nOf, ce ploaie cu blesteme! Dedesubt, p\u0103m\u00e2ntul geme, toat\u0103 fiin\u021ba se fr\u0103m\u00e2nt\u0103, luat\u0103 cu sine la tr\u00e2nt\u0103!
\nDar s\u0103 vezi minune, ce nu poart\u0103 nume!
\nPloaia cea z\u0103lud\u0103 nu glia inund\u0103, preajma ea salveaz\u0103 \u0219i sensu-\u0219i regleaz\u0103. Izbucnit\u0103 radial, fuge sus, \u00een vertical, iar\u0103 stropii cei zglobii, ca nebunii de copii, iau forme de ghea\u021b\u0103 \u0219i cerul r\u0103sfa\u021b\u0103 cu roi-meteori, foarte sclipitori, cum vezi rareori…
\nPlointea de stele ca ni\u0219te \u0219rapnele \u00een Ceruri se-adun\u0103 \u0219i-o bul\u0103 atac\u0103, \u00een fapt, o clepsidr\u0103 unde st\u0103 zidit\u0103 o Fat\u0103 Mirat\u0103, primind, din zori p\u00e2n\u0103-n sear\u0103, sub picuri de cear\u0103, nu timp de nisip, ci doar c\u0103r\u021bi \u0219i h\u0103r\u021bi, s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 zboare din str\u00e2mt-a\u0219ezare…
\n*
\nM-a \u00eendemnat ieri mama s\u0103 rup din cer o basma, s\u0103-mi leg lanul min\u021bilor cu ea, c\u0103 de-acum via\u021ba mea va ploua… \u00ee\u0219i c\u00e2nt\u0103 soarta Fata.
\nPort azi o c\u00e2rp\u0103 cenu\u0219ie, din bolta cereasc\u0103 f\u00e2\u0219ie!
\n\u00cennodat\u0103 neprielnic, \u00eennorat\u0103, \u00eemi tun\u0103 min\u021bile \u00eendat\u0103, coboar\u0103 norii \u0219i \u00een suflet, apoi \u00eemi fulger\u0103 \u0219i-n cuget!
\nPloaia m-a p\u0103truns dureros, de parc\u0103 totul e-ntors pe dos… rodul anilor mi-a r\u0103v\u0103\u0219it… c\u0103t\u00e2nd ce nu-i de g\u0103sit… aduc\u00e2nd-mi cu stupoare \u00een destin grozav\u0103 schimbare, c\u0103ci, iat\u0103, m-am trezit inoculat\u0103-n infinit, printre a\u0219trii-c\u0103r\u021bi vie\u021buind…
\nH\u0103mesit\u0103 de ne\u00eent\u00e2mplat \u0219i citit, sorbea fiecare \u00eenscris cu \u00eenfocat\u0103 ardoare!
\nA\u0219a, zi de zi, via\u021ba-\u0219i sporea, \u00eenflorea, ca, eliberat\u0103 din celul\u0103, s\u0103 nu treac\u0103 drept nul\u0103, aplic\u00e2nd \u00een practic\u0103 a citirii etic\u0103!
\n\u0218i, pe c\u00e2nd filosofa, o uria\u0219\u0103 grenad\u0103, din meteori \u00een tornad\u0103, sf\u0103r\u00e2m\u0103 celula ca \u00een formula sperat\u0103 de Fat\u0103, de a fi emancipat\u0103 \u0219i gata de-a iubi, de \u00cel va g\u0103si!
\nSub form\u0103 de ploaie, pe p\u0103m\u00e2nt, f\u0103ptura se risipi \u00een \u0219uvoaie…
\n*
\nPloaia de var\u0103, c\u0103zut\u0103 spre sear\u0103, \u00eendeamn\u0103 perechea, pios reunit\u0103 \u00een ritual str\u0103vechi, la o escapad\u0103 c-o umbrel\u0103, crepuscular\u0103 acuarel\u0103, pe sub cer nem\u0103rginit ce iubirea le-a-mplinit…
\n\u00cen toiul de noapte, ploaia \u00eei desparte, c\u0103ci umbrela ud\u0103 e o bab\u0103 h\u00e2d\u0103, care-i dojene\u0219te \u0219i \u00eei \u00eenvr\u0103jbe\u0219te… de fapt, o n\u0103luc\u0103, pornit\u0103 s-aduc\u0103 r\u0103ceal\u0103 \u0219i ur\u0103… chiar un dor de duc\u0103!
\n\u0218i, pe loc, lipsi\u021bi de noroc, \u00een joc echivoc, ei prin\u0219i se las\u0103 \u00een a ei plas\u0103! Iubirea stelar\u0103 sl\u0103be\u0219te, lunec\u00e2nd ca un pe\u0219te…
\nSor\u021bii au cedat, vie\u021bile \u0219i-au dat, \u00eeneca\u021bi \u00een ape, de chin ca s\u0103 scape… Mici b\u0103rci de h\u00e2rtie, menite-n vecie s\u0103 fie-mpreun\u0103, ca doi neiubi\u021bi de Soare, de Lun\u0103… <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La pas prin Europa Stan BREBENEL \u00ceN \u021aARA SEMILUNII (SULTANILOR) Ca orice iubitor de c\u0103l\u0103torii, mi-am stabilit o list\u0103 cu<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21976"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21976"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21976\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21977,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21976\/revisions\/21977"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21976"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21976"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21976"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}