{"id":21968,"date":"2023-10-12T00:32:21","date_gmt":"2023-10-11T21:32:21","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21968"},"modified":"2023-10-12T00:32:21","modified_gmt":"2023-10-11T21:32:21","slug":"spatii-culturale-nr-90-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21968","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 90 (3)"},"content":{"rendered":"

Literatura ad\u00e2ncurilor <\/strong><\/em><\/p>\n

Marius MANTA <\/strong>
\n\"\"

Pascal deseneaz\u0103 cor\u0103bii<\/strong><\/p>\n

Evident, c\u00e2nd \u00ee\u021bi faci planurile pentru o rubric\u0103, implicit ai \u00een vedere \u0219i o serie de texte-suport care, \u00eentr-un fel sau altul, au menirea s\u0103 rotunjeasc\u0103, s\u0103 sus\u021bin\u0103 un anumit construct \u2013 a\u0219a se face c\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, \u00een lista pe care mi-am propus-o, a figurat \u0219i numele lui Radu Niciporuc, despre care totu\u0219i, admit, nu \u0219tiam multe p\u00e2n\u0103 la apari\u021bia unui volum interesant, \u201ePascal deseneaz\u0103 cor\u0103bii\u201d, ap\u0103rut la Editura \u201eCartea Rom\u00e2neasc\u0103\u201d, \u00een 2016. M\u0103 oprisem asupra numelui s\u0103u f\u0103r\u0103 s\u0103-i fi citit cartea, \u00eens\u0103 convins cumva de o recenzie bine tocmit\u0103; implicit, se conturase necesitatea unui asemenea \u201epopas\u201d. Aveam a\u0219adar curiozitatea \u2013 zic eu \u2013 fireasc\u0103 a celui care, \u00eendr\u0103gostit de un anumit areal, tinde s\u0103 fie ceva mai atent \u00een special la aspectele \u201ede noutate\u201d, la acele elemente pe care al\u021bii \u00eenc\u0103 nu le vor fi a\u0219ezat deja \u00een c\u00e2mp valoric.
\nRadu Niciporuc, n\u0103scut la Cluj dintr-o familie de rom\u00e2ni \u0219i ucraineni, va deveni cumva surprinz\u0103tor \u201eun om al m\u0103rilor\u201d, cutreier\u00e2nd P\u0103m\u00e2ntul \u00een lung \u0219i lat, bif\u00e2nd porturile lumii, inventariindu-le ciud\u0103\u021beniile, l\u0103s\u00e2ndu-se \u00een tangajul faptelor de via\u021b\u0103 cu u\u0219urin\u021ba specific\u0103 unui lupt\u0103tor care dore\u0219te s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eemplineasc\u0103 destinul. Cluj, Facultatea de Electrotehnic\u0103, inginer \u00een cadrul Flotei de pescuit oceanic, Radu Niciporuc va r\u0103m\u00e2ne \u00een literatura noastr\u0103 sub forma unei apari\u021bii insolite, din toate punctele de vedere. Cu un debut \u2013 sper s\u0103 nu gre\u0219esc! \u2013 la 66 de ani, m\u0103 refer aici la \u201ePascal deseneaz\u0103 cor\u0103bii\u201d, pentru care, \u00een parantez\u0103 fie spus, a primit un premiu important din partea \u201eObservatorului cultural\u201d, cu o rubric\u0103 \u201eJurnal la babord\u201d deschis\u0103 \u00een paginile revistei \u201eLiteromania\u201d \u0219i cu un prim roman aflat \u00een construc\u021bie dar care nu va mai fi terminat, autorul va p\u0103r\u0103si scena vie\u021bii mult prea repede, pentru a continua c\u0103tre alte orizonturi s\u0103 se bucure de momente de introspec\u021bie, de prietenii sincere, s\u0103-\u0219i alimenteze acea curiozitate care probabil i-a oferit o existen\u021b\u0103 c\u00e2t se poate de dinamic\u0103.
\n\u201ePascal deseneaz\u0103 cor\u0103bii\u201d e o suit\u0103 de opt povestiri care se autogenereaz\u0103 reciproc \u0219i care comunic\u0103 intertextual la un nivel superior. E foarte interesant cum, la o adic\u0103, Radu Niciporuc \u00ee\u0219i spune propria poveste istorisind mai degrab\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103rile mai mult sau mai pu\u021bin neverosimile ale celorlal\u021bi. Ca formul\u0103, textele scurte r\u0103m\u00e2n \u00een siajul unui realism bine strunit, deloc ostentativ. Mai ales \u021bin\u00e2nd cont de zona imagistic\u0103 la care se raporteaz\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103rile, ai fi tentat s\u0103 te a\u0219tep\u021bi ca \u201eevenimen\u021bialul\u201d s\u0103 ocupe primul plan. De\u0219i ini\u021bial a fost considerat\u0103 astfel, eu nu a\u0219 percepe textura autorului ca provenind dinspre formulele u\u0219or recognoscibile ale literaturii de aventuri. Cartea noastr\u0103 are inteligen\u021ba de a oferi \u00eentr-adev\u0103r ni\u0219te aparen\u021be, pentru ca mai apoi, prin anumite cuvinte-cheie, s\u0103 te arunce \u00eentr-un plan al semnifica\u021biilor profunde, ce se dovedesc destul de abile \u00een a g\u0103si canale de leg\u0103tur\u0103 cu \u00eensu\u0219i nucleul identitar al celui care desf\u0103\u0219oar\u0103 povestea. Vocea de persoana \u00eent\u00e2i nu semneaz\u0103 \u00een alb pentru \u00eendatoririle unei instan\u021be narative, ci e c\u00e2t se poate de asumat\u0103, complinind \u0219i func\u021bia de regie: pe scena discursului apar indivizi din toate zonele, oameni cu diformit\u0103\u021bi, cu aspect ciudat, cu maniere comportamentale dintre cele mai surprinz\u0103toare, \u00eens\u0103 cu certitudine oameni plini de via\u021b\u0103, capabili s\u0103 iubeasc\u0103 \u0219i s\u0103 urasc\u0103, s\u0103 construiasc\u0103 \u0219i s\u0103 distrug\u0103, form\u00e2nd laolalt\u0103 o lume cosmopolit\u0103 \u00een care singura ra\u021biune este aceea de a merge mai departe. Radu Niciporuc nu este interesat neap\u0103rat de a a\u0219eza sub semnul rigorilor moralei \u00eentreg acest carusel de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri pe care le consemneaz\u0103. Asta nu \u00eenseamn\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 nu noteaz\u0103 cu aten\u021bie gesturi, elemente de mimic\u0103 \u0219i de limbaj al trupului; ori c\u0103 rateaz\u0103 s\u0103 se auto-situeze mai degrab\u0103 de \u201epartea binelui\u201d, un cititor atent put\u00e2nd distinge chiar mici deschideri c\u0103tre analiza psihologic\u0103. \u201eDelfinii\u201d, \u201eDo not kill me, my friend\u201d, \u201eUn b\u0103nu\u021b cafeniu\u201d, \u201ePascal deseneaz\u0103 cor\u0103bii\u201d, \u201eMarinarul din \u0218umen\u201d, \u201eP\u00e2nda\u201d, \u201eFrapier\u0103 cu capac\u201d, \u201eAscensorul\u201d, sunt bijuterii de atmosfer\u0103, \u201elocuri\u201d textuale unde lumea are tainicele ei ra\u021biuni ce se cer a fi descoperite. Printr-o serie de prezen\u021be corect \u201em\u00e2nuite\u201d, comandan\u021bi de nav\u0103, secunzi, timonieri, ingineri care se ocup\u0103 cu \u00eentre\u021binerea \u0219i a\u0219a mai departe, Radu Niciporuc propune un quest pentru \u00eens\u0103\u0219i ideea de libertate. Prieteniile \u0219i animozit\u0103\u021bile de-o clip\u0103, iubirile sincere ori cele superficial-conjuncturale, nevoia de siguran\u021b\u0103, c\u00e2t \u0219i cea de a trece prin experien\u021be noi, sunt cumva, toate, fe\u021bele unei lumi rotunde, aflat\u0103 \u00een p\u00e2rg. A\u0219a cum declar\u0103, nel\u0103s\u00e2ndu-se niciodat\u0103 sedus de coinciden\u021be, eul narativ e \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103 un reflexiv. Calculat, caracterul s\u0103u, c\u00e2t \u0219i a altor personaje, aminte\u0219te mai degrab\u0103 de cel al unui intelectual angajat cu tot instrumentarul \u00een procesul de cunoa\u0219tere. Singur\u0103tatea pe care o \u00eencearc\u0103 \u00een clipele cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 deosebit\u0103 apare ca un dat de care nu dore\u0219te s\u0103 se despart\u0103 \u2013 \u201ePascal \u00ee\u0219i scoase bricheta din buzunarul de la piept \u0219i, cu ea \u00eentre degete, se uit\u0103 la mine f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 vad\u0103. Cine era str\u0103inul \u00een fa\u021ba c\u0103ruia pomenise de Odille? Nu era prima oar\u0103 c\u00e2nd r\u0103m\u00e2nea dus pe g\u00e2nduri, r\u0103sucindu-\u0219i bricheta \u00eentre degete. Dac\u0103 \u00een clipa aceea ar fi tras cineva de m\u00e2nerul sirenei, cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 nu ar fi auzit-o. Cobora \u00een ad\u00e2ncuri, \u0219i nu \u0219tia nimeni c\u00e2nd urma s\u0103 ias\u0103 la suprafa\u021b\u0103\u201d. A\u0219adar, o carte mai ales despre ad\u00e2ncurile sufletului, despre n\u0103zuin\u021bele \u0219i speran\u021bele noastre. \u00centr-o cheie asem\u0103n\u0103toare \u00eel va fi citit \u0219i Radu Paraschivescu care noteaz\u0103 pe coperta a patra: \u201eDac\u0103 lipe\u0219ti urechea de cuvintele lui Radu, auzi un ecou \u00eendep\u0103rtat din Conrad, plecat cu nostromul lui s\u0103 cl\u0103teasc\u0103 lumea \u00een ape verzi \u0219i \u00een spume nervoase. Iar dac\u0103 te opre\u0219ti o clip\u0103 din citit, te n\u0103p\u0103de\u0219te g\u00e2ndul c\u0103 \u00een via\u021ba fiec\u0103ruia dintre noi exist\u0103 porturi, refugii \u0219i triste\u021bi\u201d.<\/p>\n


\nSorin C\u0102LIN<\/strong>
\n\"\"

F\u0103!<\/strong><\/p>\n

De c\u00e2te ori ai ocazia s\u0103 fii vulgar, chiar \u00een ultimul grad de primitivism? Aproape niciodat\u0103 sau cel pu\u021bin a\u0219a s-ar c\u0103dea. Dac\u0103 \u00een veacul trecut acest apelativ direct ar fi fost reac\u021bia general\u0103 dup\u0103 c\u00e2\u021biva stropi de alcool, azi, strig\u0103tura de pe \u0219an\u021b a devenit un adev\u0103rat compliment f\u0103cut pipi\u021belor ce se hlizesc la orice claxon. Nici cele mai b\u0103tr\u00e2ne nu se mai simt jignite s\u0103 li se strecoare, printre c\u00e2teva aluzii sexuale, denumirea generic\u0103 dat\u0103 fufelor, toantelor \u0219i cu lips\u0103 la cerebel, se \u00eenfierb\u00e2nt\u0103 \u0219i se sucesc pe toate p\u0103r\u021bile de pl\u0103cere. Cele dou\u0103 particule pronun\u021bate \u00eenaintea numelui sau prenumelui at\u00e2t la b\u0103rba\u021bi c\u00e2t \u0219i la femei, \u00ee\u0219i aveau rostul \u00een mediul de unde proveneau, printre i\u021bari \u0219i ii, prin tin\u0103 \u0219i praf, pe uli\u021b\u0103 sau pe c\u00e2mp. Fracului i se cuvine maestre, rochiilor de bal sau promenad\u0103 doamn\u0103, p\u0103l\u0103riilor vaporoase sau \u00eemp\u0103nate poate cucoan\u0103, iubitelor drag\u0103. Reducerea la dou\u0103 litere a formei de respect, t\u0103v\u0103lit\u0103 prin mahalale, st\u0103 de c\u00e2tva timp s\u0103 ne reduc\u0103 la stadiul animalic primordial. Un simplu m\u00e2r\u00e2it \u0219i o co\u021b\u0103ial\u0103 pe m\u0103sur\u0103.
\n – Ce s\u0103 mai fac azi de m\u00e2ncare? Un orezel cu ni\u0219te c\u0103rni\u021b\u0103 pr\u0103jit\u0103?
\n – F\u0103!
\n Na, c\u0103 iar mi-a sc\u0103pat!<\/p>\n

Forme de relief<\/p>\n

Urne\u0219ti din loc un munte, azi \u00eel po\u021bi chiar rade de pe fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului. Nu asta era ideea, pornisem cu g\u00e2ndul de la altceva. Nu spune nimeni c\u0103 noi, oamenii, n-am avea voie, c\u0103 ar trebui s\u0103 o cerem de la cineva, dar iat\u0103 c\u0103 a sosit momentul unui scurt monolog despre problema zilei, chiar dac\u0103 ar p\u0103rea la prima vedere a nu fi singura. Noi, \u0103\u0219tia, ne tot \u00eencerc\u0103m puterile cu biata natur\u0103 c\u0103reia de ceva timp \u00eencoace \u00eei tot zg\u00e2nd\u0103rim bietele m\u0103runtaie, ca ni\u0219te chirurgi stagiari, st\u00e2ngaci, pu\u0219i pe m\u0103cel. Anul \u0103sta s-au a\u0219ezat pe cocoa\u0219ele bie\u021bilor daci \u0219i dimpreun\u0103 cu ei s-au pus pe ghiorl\u0103nit umilul petic. Unii pro, al\u021bii din contr\u0103, se agit\u0103 pentru o meserie care prin \u201990 se dorea a fi \u0219tears\u0103 de pe list\u0103, minunata art\u0103 a mineritului. Tot anul \u0103sta am aflat de tradi\u021biile vechi de c\u00e2nd bunica fat\u0103, de la primul ei m\u0103riti\u0219, de pe vremea sci\u021bilor, de h\u00e2rciogi \u0219i c\u00e2rti\u021be ale ,,o\u0219enilor\u201d no\u0219ti, porni\u021bi s\u0103-\u0219i fericeasc\u0103 privirile cu sclipitorul bulg\u0103re de soare, amestecat cu fel de fel de alte ciud\u0103\u021benii, pentru doar o clipit\u0103, dup\u0103 care plictisit, s\u0103-l arunce c\u00e2t colo, \u00een m\u00e2inile pre\u021bioase ale str\u0103inilor, veni\u021bi aici din interes. Azi plictisit, m\u00e2ine fandositul nemul\u021bumit c\u0103 ,,viniticul\u201d \u0219i-a poleit viitorul \u00een aur cules de m\u00e2inile lui trudite. Acum \u021bip\u0103 c\u0103 nu e l\u0103sat s\u0103 i se f\u0103ureasc\u0103 locuri de munc\u0103, peste o clipit\u0103 c\u0103 a fost min\u021bit \u0219i nu mai are ce pune pe mas\u0103 (vezi celebra zicere ardeleneasc\u0103)!
\nTare \u00eemi este c\u0103 peste c\u00e2teva sute de ani Rom\u00e2nia va r\u0103m\u00e2ne cu o singur\u0103 form\u0103 de relief, subc\u00e2mpia!<\/p>\n

P\u0103g\u00e2nul<\/p>\n

Am c\u0103utat \u00een minte un nume al unui apropiat, unul care s\u0103 m\u0103 lege de ziua asta de s\u0103rb\u0103toare \u0219i n-am g\u0103sit nimic. Cu doar c\u00e2teva ore \u00eenainte de omagierea actului de \u00eentregire a neamului m\u0103 v\u0103d nevoit s\u0103 recunosc c\u0103 sunt outside. Am muncit azi \u0219i mul\u021bi spun c\u0103 nu se cade, c\u0103 ne bate Dumnezeu. Rememoram to\u021bi egalii duhului nev\u0103zut ce ne guverneaz\u0103 via\u021ba \u0219i cu aceast\u0103 ocazie mi-am dat seama c\u0103 al nostru e mai mic. Allah e unul, Buda de neegalat, Dumnezeu, un biet cer\u0219etor la por\u021bile raiului, cer\u00e2nd ap\u0103 \u0219i p\u00e2ine pentru s\u0103rmanii agoniza\u021bi de fastuo\u0219ii ciraci ai celorlal\u021bi. Allah, acoperit cu straie din m\u0103tase, Buda cu aur la picioare, Dumnezeu cu strai negru, rupt \u00een coate \u0219i nem\u00e2ncat.
\n Cum altfel s\u0103 fie cei care cred \u00een el, dec\u00e2t dup\u0103 chipul \u0219i asem\u0103narea lui? Supu\u0219i, cu capul plecat, obosi\u021bi de foame, l\u0103sa\u021bi \u00een b\u0103taia v\u00e2ntului, biciui\u021bi de ploaie, cu pa\u0219ii goi, umbl\u00e2nd ca n\u0103lucile. Marinari pe o corabie \u00een deriv\u0103, de unde nimeni n-a atins cu ochiul niciodat\u0103 limanul f\u0103g\u0103duin\u021bei.
\n Azi sunt singur, departe de sfin\u021bi \u0219i proroci, aruncat undeva la marginea ignoran\u021bei, pe t\u0103r\u00e2mul necunoscutului \u0219i nesiguran\u021bei.<\/p>\n


\nNicolae SILADE <\/strong>
\n\"\"

prin iarba-nrourat\u0103 din gr\u0103din\u0103<\/strong><\/p>\n

se face ziu\u0103, o zi bun\u0103. lumina \u00een cre\u0219tere
\nd\u0103 na\u0219tere culorilor. apune \u00eentr-un con de cea\u021b\u0103
\nluna. \u0219i te z\u0103resc venind cu un m\u0103nunchi de raze
\n prin iarba-nrourat\u0103 din gr\u0103din\u0103.
\nparc\u0103 ar fi \u00eent\u00e2ia dat\u0103. oare ce deosebe\u0219te
\naceast\u0103 zi de prima noastr\u0103 zi pe lume?
\ntu \u00eemi r\u0103spunzi cu un sur\u00e2s ce-nsenineaz\u0103 totul.<\/p>\n


\n\u00een lini\u0219te<\/strong><\/p>\n

\u00een sf\u00e2r\u0219it pot \u00een lini\u0219te s\u0103 ascult c\u00e2ntecul
\np\u0103s\u0103rilor. pot \u00een lini\u0219te s\u0103 privesc cum r\u0103sare
\nsoarele. \u00een parcul din fa\u021ba blocului meu.
\n pe sub platani un copil
\nbate mingea. fetele dintr-a doua culeg
\nflori de tei. e o mireasm\u0103 divin\u0103 \u00een tot
\ncartierul. de ce tu e\u0219ti departe cu farmecul t\u0103u?<\/p>\n


\nicoana amintirii<\/strong><\/p>\n

mai \u00eent\u00e2i te-am v\u0103zut \u00eentr-un vis: goal\u0103 \u0219i pur\u0103
\n\u00een fa\u021ba izvorului din care beai cu-nsetare
\ntoat\u0103 dragostea mea. \u00een realitate
\n la fel te-am g\u0103sit.
\nacum doar icoana amintirii mai d\u0103inuie.
\n\u00een ea te privesc nedumerit \u0219i m\u0103-ntreb:
\ncare e visul? realitatea care?<\/p>\n


\nsteaua mea din zori de zi<\/strong><\/p>\n

pentru c\u0103 tu m\u0103 ridici tu m\u0103 \u00eenal\u021bi
\nde se-nt\u00e2mpl\u0103 s\u0103 cad
\n\u00een mine \u00eensumi<\/p>\n

pentru c\u0103 toate
\n\u00eemi vin de la tine
\n\u0219i toate la tine se-ntorc<\/p>\n

raz\u0103 nemuritoare
\nluceaf\u0103rul meu de sear\u0103
\nsteaua mea din zori de zi<\/p>\n

iat\u0103
\nfac leg\u0103m\u00e2nt de tain\u0103 cu tine
\ns\u0103 nu te p\u0103r\u0103sesc niciodat\u0103
\ns\u0103 nu m\u0103 p\u0103r\u0103se\u0219ti niciodat\u0103
\nniciodat\u0103 niciodat\u0103 niciodat\u0103<\/p>\n


\n\u00eendelung am privit de acolo de sus<\/strong><\/p>\n

r\u0103m\u0103seser\u0103 casele tale pustii, v\u00e2ntul
\nsufla \u00een perdelele unor ferestre deschise. murdare.
\nprin care nu mai p\u0103trundea dec\u00e2t lumina durerii.
\niar eu am venit s\u0103 locuiesc \u00eentru ele. cu tinere\u021bea
\nmea. cu via\u021ba mea. cu \u00eentregul meu avut.<\/p>\n

\u00eendelung am privit de acolo de sus
\nmul\u021bimea aceea de mor\u021bi risipit\u0103 pe str\u0103zile
\ntale. \u0219i-un murmur ce greu se l\u0103sa deslu\u0219it
\n\u00eemi atinse auzul. era ca un strig\u0103t. ca o chemare
\nadresat\u0103 t\u0103riei din care vin eu.<\/p>\n

ora\u0219 al meu. ca oricare altul. dar unic
\n\u00een univers. tu m-ai primit \u00een mijlocul t\u0103u
\na\u0219a cum fecioara prime\u0219te s\u0103m\u00e2n\u021ba vie\u021bii \u00een p\u00e2ntec.
\n\u0219i-ai ren\u0103scut sub privirile mele. \u00een c\u00e2ntecul meu
\nce preschimb\u0103 durerile \u00eentr-o ve\u0219nic\u0103 bucurie.<\/p>\n


\npe malul timi\u0219ului<\/strong><\/p>\n

pe malul timi\u0219ului am z\u0103bovit \u00eendelung
\na\u0219tept\u00e2ndu-te
\n\u0219i iat\u0103 c\u0103 r\u00e2ul ast\u0103zi te-aduce
\npe valurile-i limpezi unduind<\/p>\n

\u0219ezi l\u00e2ng\u0103 mine \u0219i num\u0103r\u0103
\nanotimpurile ce roiesc \u00eemprejur
\nzilele \u0219i nop\u021bile mele
\nrisipite \u00een dragoste<\/p>\n

via\u021ba care se duce spre moarte
\nnu las\u0103 \u00een urm\u0103 mai mult
\ndec\u00e2t amintirea primei iubiri<\/p>\n

bucur\u0103-te deci c\u0103 exist c\u0103 exi\u0219ti
\nvifor de lumin\u0103 nesecat mister
\n\u00eensemn de biruin\u021b\u0103 \u00eentru o via\u021b\u0103 nou\u0103.<\/p>\n

(Din volumul \u201eeon. un fel de antologie\u201d, Ed. Brumar, Timi\u0219oara, 2023)<\/p>\n


\nSorin BURLACU<\/strong>
\n\"\"

CU ACADEMIA ROM\u00c2N\u0102
\nPENTRU VIITORII INTELECTUALI DE ELIT\u0102<\/strong><\/p>\n

\u00cen perioada 31 iulie – 4 august 2023, \u00een comuna General Berthelot din jude\u021bul Hunedoara, Academia Rom\u00e2n\u0103 a organizat edi\u021bia a II-a a ,,\u0218colii de var\u0103 \u2013 sub semnul istoriei\u201d. Manifestarea a avut loc la Centrul de Dezvoltare Durabil\u0103 \u021aara Ha\u021begului \u2013 Retezat \u0219i a fost organizat\u0103 \u00een cadrul programului ,,Academia Rom\u00e2n\u0103 \u00een dialog cu tinerii\u201d. Parteneri au fost Consiliul Jude\u021bean Hunedoara, al\u0103turi de Biblioteca Jude\u021bean\u0103 ,,Ovid Densu\u0219ianu\u201d Hunedoara.
\nAm fost singurul invitat oficial al evenimentului de deschidere \u0219i m\u0103 voi bucura ani buni de o astfel de \u00eent\u00e2lnire. Evenimentul, de fapt, a avut ca obiectiv \u00eent\u00e2lnirea reprezentan\u021bilor Academiei Rom\u00e2ne (acad. prof. Ioan-Aurel Pop, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, acad. prof. Ioan Dumitrache \u2013 secretarul general al Academiei Rom\u00e2ne, prof. univ. dr. Vasile P\u00e2rvulescu \u2013 membru corespondent, acad. Florin Gheorghe Filip \u2013 pre\u0219edintele Sec\u021biei de \u0218tiin\u021ba \u0219i Tehnologia Informa\u021biei din cadrul Academiei Rom\u00e2ne) cu cei 10 elevi de liceu, care au fost selecta\u021bi din \u021bar\u0103, din care unul din Moldova \u0219i niciunul din Buz\u0103u, ca fiind cei mai bine preg\u0103ti\u021bi \u00een domeniul istoriei.
\n\u00cen ultimii ani Academia Rom\u00e2n\u0103 a dorit s\u0103 atrag\u0103 aten\u021bia autorit\u0103\u021bilor statului asupra nevoii de sus\u021binere continu\u0103 a educa\u021biei prin programe concrete de \u00eencurajare a tinerilor cu poten\u021bial cognitiv remarcabil din toate mediile, dar mai ales din categoria familiilor aflate \u00een dificultate, \u00een vederea alegerii acestora \u0219i a unor cariere \u00een institu\u021biile de cercetare \u0219i culturale, preg\u0103tind viitorii intelectuali de elit\u0103 ai \u021b\u0103rii.
\nCei 10 elevi, mar\u021bi 1 august, au fost prezenta\u021bi \u00een cadrul unei mese rotunde celor patru academicieni care, la r\u00e2ndul lor, le-au adresat cuvinte emo\u021bionante de \u00eencurajare \u0219i speran\u021b\u0103 \u00een evolu\u021bia \u021b\u0103rii noastre, fiecare aduc\u00e2ndu-le la cuno\u0219tin\u021b\u0103 exemplele necesare din istoria noastr\u0103 care s\u0103-i influen\u021beze sau s\u0103-i ghideze spre o carier\u0103 benefic\u0103, at\u00e2t pentru ei c\u00e2t \u0219i pentru \u021bar\u0103.
\n\u0218i pentru c\u0103 sunt jurnalist \u0219i mereu mi-am dorit s\u0103 aduc la cuno\u0219tin\u021ba celor care mi-au citit articolele, realitatea despre oameni, despre caractere \u0219i modele pozitive care ne-au putut influen\u021ba via\u021ba \u00een bine, am re\u021binut pentru dumneavoastr\u0103 exemplele de care s-au folosit academicienii prezen\u021bi \u00een rolul lor de intelectuali valida\u021bi \u0219i respecta\u021bi.
\nPrimul se refer\u0103 la Dumitru Mociorni\u021b\u0103. Povestea acestuia a \u00eenceput \u00een 5 august 1885, c\u00e2nd la \u021aintea, \u00een jude\u021bul Prahova, dintr-o familie extrem de s\u0103rac\u0103 de \u021b\u0103rani se n\u0103\u0219tea unul dintre cei mai populari mari \u00eentreprinz\u0103tori din Rom\u00e2nia. Motivul pentru care Mociorni\u021b\u0103 avea s\u0103 devin\u0103 celebru pleac\u0103 de la \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul acestuia din clasele primare care, atunci c\u00e2nd l-a v\u0103zut c\u0103 vine la \u0219coal\u0103 f\u0103r\u0103 papuci (\u00eenc\u0103l\u021b\u0103ri) \u00een picioare, l-a a\u0219ezat \u00een spatele clasei. Timpul a trecut \u0219i a reu\u0219it s\u0103 studieze la Liceul ,,Sfin\u021bii Petru \u0219i Pavel\u201d din Ploie\u0219ti \u0219i la Liceul Economic ,,Nicolae Kretzulescu\u201d din Bucure\u0219ti. La bacalaureat, pentru c\u0103 a fost remarcat de Ion I. C. Br\u0103tianu, acesta i-a oferit o burs\u0103 la \u0218coala Superioar\u0103 de Comer\u021b din Bucure\u0219ti \u0219i, mai apoi, la \u0218coala Superioar\u0103 de Industrie din Paris.
\nA absolvit aceste \u0219coli \u0219i a continuat s\u0103 lucreze ca reprezentant al unei firme din Hamburg. Apoi i s-a solicitat s\u0103 se mute \u00een America, dar a refuzat \u0219i s-a \u00eentors \u00een \u021bar\u0103, unde a lucrat ca director, din 1909, pentru un alt mare industria\u0219, Grigore Alexandrescu, cunoscut cu ale sale fabrici de piel\u0103rie \u0219i \u00eenc\u0103l\u021b\u0103minte. La scurt timp, Mociorni\u021b\u0103 \u00eei devine ginere marelui industria\u0219 \u0219i cu un credit de 30 mil. lei (atunci) \u0219i un teren viran de 2 ha la marginea Bucure\u0219tiului pune bazele celei mai cunoscute fabrici produc\u0103toare de \u00eenc\u0103l\u021b\u0103minte din Rom\u00e2nia. \u00cen 1941, cel care se n\u0103scuse \u00eentr-o familie de oameni s\u0103raci \u0219i a fost pus \u00een ultima banc\u0103 pentru c\u0103 nu avea \u00eenc\u0103l\u021b\u0103ri, a devenit ,,regele pantofilor\u201d.
\nSf\u00e2r\u0219itul pove\u0219tii este trist. La momentul na\u021bionaliz\u0103rii, fabrica era condus\u0103 de Ion Mociorni\u021b\u0103, fiul lui Dumitru. Pentru acesta lucrau 1500 de angaja\u021bi. S-a instaurat comunismul \u0219i familia Mociorni\u021b\u0103 a refuzat s\u0103 emigreze, iar tat\u0103l c\u00e2t \u0219i fiul au f\u0103cut \u00eenchisoare pentru realiz\u0103rile lor. Dumitru Mociorni\u021b\u0103 moare le 88 de ani, \u00een pu\u0219c\u0103riile comuniste, \u00een anul 1953.
\nCea de-a doua poveste cu personaj demn de urmat face referire la cel care a fost Costin D. Neni\u021bescu. N\u0103scut la 15 iulie 1902 \u00een Bucure\u0219ti, provine dintr-o familie \u00een care tat\u0103l, Dimitrie, a fost doctor \u00een drept \u0219i \u0219tiin\u021be politice, avocat, director al B\u0103ncii Na\u021bionale, frunta\u0219 al Partidului Conservator, Ministrul Industriei \u0219i Comer\u021bului.
\nA absolvit Liceul ,,Gheorghe Laz\u0103r\u201d din Bucure\u0219ti, iar \u00een 1920 \u00eencepe studiul chimiei la ETH Z\u00fcrich. \u00ce\u0219i termin\u0103 studiile \u00een 1925 cu un doctorat condus de un celebru profesor, Haus Fischer, mentorul s\u0103u \u0219tiin\u021bific. \u00ce\u0219i \u00eencepe activitatea de cercetare \u00eenc\u0103 din perioada c\u00e2t a studiat la M\u00fcnchen, dar se \u00eentoarce \u00een \u021bar\u0103 unde \u00eentre anii 1925 \u2013 1935 este profesor la Universitatea Bucure\u0219ti, unde pred\u0103 cursurile de chimie organic\u0103 \u0219i chimie general\u0103. \u00cen 1928 public\u0103 deja prima edi\u021bie din cele dou\u0103 tratate de ,,Chimie organic\u0103\u201d \u0219i ,,Chimie general\u0103\u201d, pe care au \u00eenv\u0103\u021bat \u0219i \u00eenc\u0103 mai studiaz\u0103 pe ele peste 40 de genera\u021bii.
\nA fost ales membru al Academiei Rom\u00e2ne \u0219i al Academiilor din Germania, Cehoslovacia, Ungaria \u0219i Polonia. A primit numeroase premii, dintre care medalia ,,A.W. von Hofmann\u201d, una dintre cele mai prestigioase medalii \u0219tiin\u021bifice.
\nCalitatea de profesor i-a adus cele mai mari elogii \u0219i recunoa\u0219teri. \u00ce\u0219i impresiona studen\u021bii printr-un mod captiv \u0219i logic. Avea un discurs clar \u0219i calm. Era generos \u0219i te privea cu o inim\u0103 cald\u0103, de\u0219i p\u0103rea aspru. \u00cei pl\u0103ceau mun\u021bii \u0219i drume\u021biile \u0219i nu a fost niciodat\u0103 \u00een rela\u021bii bune cu regimul comunist.
\nMunca asidu\u0103 \u0219i rezultatele ei se v\u0103d \u00een cele 262 de articole originale \u0219i 21 de brevete. A fost scurt timp decanul Facult\u0103\u021bii de Chimie Industrial\u0103 din Politehnica Bucure\u0219ti.
\nAnual Facultatea de Chimie Industrial\u0103 organizeaz\u0103 \u00een onoarea celui care a fost Costin Neni\u021bescu, Concursul Na\u021bional de Chimie ,,C.D. Neni\u021bescu\u201d \u0219i un premiu anual oferit de Academia Rom\u00e2n\u0103 \u00eei poart\u0103 numele.
\nAu fost dou\u0103 mari modele de rom\u00e2ni de care reprezentan\u021bii Academiei Rom\u00e2ne nu au uitat s\u0103-i valideze \u00een fa\u021ba genera\u021biei tinere, \u00een\u021beleg\u00e2nd mai bine dec\u00e2t multe ,,voci\u201d amorfe, care azi se reped zilnic la televizor s\u0103 ne \u00eenve\u021be tot \u0219i nimic, c\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 nu num\u0103rul mare al celor din ,,corul bocitoarelor de partid\u201d este important, ci asumarea statutului public de a servi binele comunitar real \u0219i de a-\u021bi recunoa\u0219te onest sc\u0103derile morale, de a r\u0103m\u00e2ne permanent \u00een sfera adev\u0103rului predat sau predicat. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Literatura ad\u00e2ncurilor Marius MANTA Pascal deseneaz\u0103 cor\u0103bii Evident, c\u00e2nd \u00ee\u021bi faci planurile pentru o rubric\u0103, implicit ai \u00een vedere \u0219i<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21968"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21968"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21968\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21969,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21968\/revisions\/21969"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21968"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21968"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21968"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}