{"id":21950,"date":"2023-10-09T21:15:34","date_gmt":"2023-10-09T18:15:34","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21950"},"modified":"2023-10-09T21:15:34","modified_gmt":"2023-10-09T18:15:34","slug":"spatii-culturale-nr-90-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21950","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 90 (1)"},"content":{"rendered":"

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

\u00centru ap\u0103rarea limbii<\/strong><\/p>\n

Nu-i r\u0103u c\u0103, \u00eentr-o perioad\u0103 de profunde schimb\u0103ri, \u00een primul r\u00e2nd politice, dar \u0219i sociale, economice \u0219.a.m.d., se ivesc voci care ap\u0103r\u0103 puritatea limbii noastre. Sincer vorbind, nu to\u021bi protestatarii sunt interesa\u021bi de diferen\u021ba dintre limb\u0103 (care pune la dispozi\u021bia vorbitorilor un inventar de elemente sonore, cu ajutorul c\u0103rora se construiesc unit\u0103\u021bile lingvistice semnificative, cuvintele, un vocabular, adic\u0103 un inventar de cuvinte, a c\u0103ror valoare de desemnare presupunem c\u0103 e cunoscut\u0103 de majoritatea vorbitorilor, \u0219i un inventar de reguli de combinare a cuvintelor \u00een enun\u021buri de diferite dimensiuni, adic\u0103 o gramatic\u0103), \u0219i limbaj, calitate uman\u0103 intrinsec\u0103, o caracteristic\u0103 a speciei umane \u00een ansamblul ei \u0219i o facultate proprie specific\u0103 fiec\u0103rui individ uman, aceea de a produce semne vocale specifice, dotate cu sens, \u00een scopul comunic\u0103rii interpersonale, \u00eentr-un cadru social. \u00cen realitate, pentru noi to\u021bi, nu exist\u0103 dec\u00e2t vorbirea oamenilor, din necesitatea comunic\u0103rii.
\nA\u0219 zice c\u0103 e perfect justificat\u0103 tendin\u021ba de a sanc\u021biona abaterile de la normele care asigur\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, inteligibilitatea, coeren\u021ba \u0219i viabilitatea unei limbi: nu schimb\u0103m regulile de gramatic\u0103 (p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, sectorul cel mai rezistent la eroziunea istoric\u0103, economic\u0103, social\u0103) peste noapte. A, mai putem cocheta cu genul substantivelor, masculiniz\u00e2nd termeni care desemneaz\u0103 meserii \u0219i pentru care forma de feminin a devenit incorect\u0103 politic; mai putem omite prepozi\u021bia \u201epe\u201d \u00een construc\u021bii cu acuzativul sau putem apela cu voio\u0219ie la trunchiere, adic\u0103 la scurtarea unor cuvinte polisilabice (de exemplu, mamele \u00ee\u0219i duc copiii la \u201egr\u0103di\u201d, plus c\u0103 avem mul\u021bi al\u021bi termeni deja intra\u021bi \u00een uz: prof, mate etc.) Mai r\u00e2dem de c\u00e2te un dezacord (\u00eentre subiect \u0219i predicat \u0219i de virgula pus\u0103 \u00eentre ele), ne mai minun\u0103m de starea \u00een care a ajuns bietul articol posesiv-genitival, de folosirea dubioas\u0103 a prepozi\u021biei \u201epentru\u201d (\u201eai grij\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea ta\u201d, ne spune, de 50 de ori pe zi, o reclam\u0103 la un medicament scump), dar \u00een general, nu facem mare caz, \u0219tiut fiind c\u0103 gramatica, mai rezistent\u0103 (dac\u0103 scriu \u201efiabil\u0103\u201d m\u0103 ceart\u0103 cineva?), se ap\u0103r\u0103 \u0219i singur\u0103, cu men\u021biunea c\u0103 mai avem \u00eenc\u0103 profesori amabili cu ea. Problemele cele mai mari sunt la nivel de vocabular, care, prin \u00eemprumuturi din limbi nici m\u0103car romanice, e mai mereu cu un pas \u00eenaintea noastr\u0103. Genera\u021bia Z \u0219i cei din genera\u021biile anterioare nu se indigneaz\u0103 de ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een contextul lingvistic actual: nevoia de a comunica rapid \u0219i eficient, mai ales cu ajutorul telefoanelor inteligente, al tabletelor etc., \u00eei face permisivi la prescurt\u0103ri (cuvintele sunt scrise f\u0103r\u0103 vocale, \u00een fond, sunt numai c\u00e2teva \u0219i pot fi ghicite), amput\u0103ri, la utilizarea de emoticoane care economisesc paragrafe \u00eentregi din mesaj) \u0219i la multe alte trucuri de ne\u00een\u021beles pentru cei obi\u0219nui\u021bi cu retorica ampl\u0103. E clar c\u0103 limba literar\u0103 impus\u0103 de norm\u0103 \u0219i limba vie, a\u0219a cum este ea folosit\u0103 de vorbitorii nativi f\u0103r\u0103 studii aprofundate \u00een domeniu, sunt c\u00e2t se poate de diferite \u0219i ceea ce conteaz\u0103 este eficien\u021ba (nu amplitudinea baroc\u0103) a comunic\u0103rii. Dac\u0103 mai ad\u0103ug\u0103m \u0219i inconsecven\u021bele normei (\u00eenc\u0103 ne mai minun\u0103m de elementele lingvistice validate de DOOM 3), e de \u00een\u021beles starea general\u0103 de derut\u0103.
\n Cred c\u0103 adep\u021bii purismului exagerat de azi omit c\u00e2teodat\u0103 s\u0103 arunce m\u0103car o privire superficial\u0103 de-a lungul istoriei noastre, ca s\u0103-\u0219i aminteasc\u0103 de faptul c\u0103 nimic nu e nou sub soare: au mai existat dezbateri furtunoase justificate patriotic \u00een privin\u021ba moderniz\u0103rii statului \u0219i, implicit, a limbii, c\u0103reia nu degeaba \u00eei spun lingvi\u0219tii \u201ecod de semne specific unei comunit\u0103\u021bi\u201d. Desigur, ast\u0103zi ne amuz\u0103 c\u0103 str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri voiau s\u0103 se spun\u0103 \u201eg\u00e2t leg\u0103u\u201d \u0219i nu cravat\u0103 (cuv\u00e2nt \u00eemprumutat) ori \u201enas \u0219terg\u0103u\u201d \u00een loc de batist\u0103. \u00cemprumuturile lexicale sunt, prin defini\u021bie, un corp str\u0103in \u00een limba care le g\u0103zduie\u0219te. De cele mai multe ori sunt asimilate cu dificultate \u0219i nu e de mirare, mai ales c\u00e2nd acestea au o form\u0103 nefireasc\u0103 pentru sistemul noii limbi.
\nDac\u0103 recunoa\u0219tem ca adev\u0103rat\u0103 afirma\u021bia c\u0103 limba unui popor este un organism\/ un sistem viu, trebuie s\u0103 accept\u0103m \u0219i ideea c\u0103 ea se transform\u0103 \u00een permanen\u021b\u0103, \u00een func\u021bie de realit\u0103\u021bile istorice. Probabil c\u0103 urma\u0219ilor no\u0219tri li se va p\u0103rea amuzant\u0103 rezisten\u021ba pe care o opunem angliciz\u0103rii vocabularului, adopt\u0103rii a\u0219a-zisului limbaj corporatist \u0219i, \u00een general, uzului limbii, care impune, dup\u0103 p\u0103rerea noastr\u0103 (destul de conservatoare), destule n\u0103stru\u0219nicii. \u00cen mod sigur, nu vor \u00een\u021belege rezisten\u021ba pe care o opunem intr\u0103rii \u00een vocabular a unor termeni ca selfie, assistant manager (secretar\u0103), like, share, fashion, snack, week-end promoter, gym, flyere, make up, advertising, breaking news etc.
\nP\u00e2n\u0103 la urm\u0103, de-a lungul istoriei limbii noastre moderne, au mai existat perioade \u00een care mijloacele de exprimare, ca \u0219i societatea \u00een interiorul c\u0103reia erau \u00eentrebuin\u021bate, au cunoscut fluctua\u021bii privitoare la raporturile dintre formele lingvistice \u0219i con\u021binuturile exprimate cu ajutorul lor. Prin intermediul textelor \u0219i al dic\u021bionarelor, putem intui c\u0103, la \u00eenceputul secolului al XIX-lea, vorbitorii \u201enoii limbi\u201d \u00een formare ezitau \u00eentre formele tradi\u021bionale ale vechii culturi orientale \u0219i formele noii culturi occidentale, purt\u0103toare ale vechilor \u0219i, mai ales, ale noilor con\u021binuturi. Influen\u021ba apusean\u0103 a avut c\u00e2\u0219tig de cauz\u0103, iar societatea a trecut, cu varia\u021bii \u00een func\u021bie de v\u00e2rst\u0103, de condi\u021bie \u0219i de educa\u021bie, la noi modalit\u0103\u021bi sau maniere de comunicare. <\/p>\n


\nIn memoriam <\/strong><\/em><\/p>\n

Mircea DINUTZ <\/strong>
\n\"\"

N. 24 septembrie 1948, \u00een Bac\u0103u \u2013 m. 19 februarie 2013, la Foc\u0219ani. Critic \u0219i istoric literar, publicist, profesor, redactor. Este fiul familiei Paraschiva (n. Dinutz), casnic\u0103, \u0219i Petrea Denutzo, muncitor la Fabrica de H\u00e2rtie \u201eLetea\u201d. Copil\u0103re\u0219te \u00een cartierul cu acela\u0219i nume, \u00eencep\u00e2ndu-\u0219i studiile la \u0218coala General\u0103 Nr. 8 (1955-1962) \u0219i continu\u00e2ndu-le la Liceul Nr. 3 din Bac\u0103u (1962-1966, \u00een prezent Liceu cu Program Sportiv). Dup\u0103 ob\u021binerea bacalaureatului este admis la cursurile Institutului Pedagogic din localitate, frecvent\u00e2nd Sec\u021bia Limba \u0219i Literatura rom\u00e2n\u0103 (1966-1970). Scrie poezie \u0219i articole de critic\u0103 literar\u0103, \u00een perioada studen\u021biei conduc\u00e2nd \u0219edin\u021bele Cenaclului literar \u201eLucian Blaga\u201c al Casei de Cultur\u0103 a Sindicatelor \u201eVasile Alecsandri\u201c din Bac\u0103u, frecventat, \u00eentre al\u021bii, de prozatorul Sorin Preda \u0219i traduc\u0103torul Gheorghe Iorga. Ca poet, debuteaz\u0103 cu poemul \u201e\u00centoarcere\u201d, publicat de revista \u201eAteneu\u201d, \u00een num\u0103rul s\u0103u din iunie 1969, iar \u00een ipostaza de critic, tot atunci, cu o recenzie la romanul \u201eCobor\u00e2nd\u201d, de Paul Georgescu, inserat \u00een paginile revistei studen\u021be\u0219ti \u201eGaudeamus\u201d, \u00een redac\u021bia c\u0103reia va figura \u00een ultimul an de studii. Prime\u0219te reparti\u021bie la \u0218coala General\u0103 Nr. 1 Schitu Frumoasa, comuna Balcani, jude\u021bul Bac\u0103u, pred\u00e2nd aici limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een anul \u0219colar 1970-1971. \u00ce\u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te apoi studiile universitare, urm\u00e2nd, da capo, cursurile Facult\u0103\u021bii de Filologie a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti (1971-1975), lu\u00e2ndu-\u0219i licen\u021ba \u00een Limba \u0219i Literatura rom\u00e2n\u0103 – Limba latin\u0103. S-a integrat repede \u00een atmosfera cultural\u0103 bucure\u0219tean\u0103, frecvent\u00e2nd at\u00e2t \u0219edin\u021bele Cenaclului de critic\u0103 literar\u0103 coordonat de Eugen Simion \u0219i cele ale Cenaclului \u201eJunimea\u201d, \u00eendrumat de Ovidiu S. Crohm\u0103lniceanu, c\u00e2t \u0219i spectacolele de teatru, concertele \u0219i vernisajele programate \u00een aceast\u0103 benefic\u0103 perioad\u0103. Este \u00eencadrat ca profesor de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 la Liceul Minier Rovinari, jude\u021bul Gorj (1975-1976), dar \u00een intervalul februarie-august \u00ee\u0219i \u00eentrerupe activitatea de la catedr\u0103, satisf\u0103c\u00e2ndu-\u0219i stagiul militar la o unitate din ora\u0219ul V\u00e2njul Mare, jude\u021bul Mehedin\u021bi. Revine, dup\u0103 liberare, pe meleagurile natale, ocup\u00e2nd un post de muzeograf la Muzeul de Istorie \u0219i Art\u0103 din Bac\u0103u (1976-1979) \u0219i coordon\u00e2nd, \u00eempreun\u0103 cu poetul Octavian Voicu, bunul mers al \u0219edin\u021belor Cenaclului revistei \u201eAteneu\u201d (1976-1978), la care participau, al\u0103turi de redactorii Sergiu Adam \u0219i Vlad Sorianu, Victor Croitoru, Gheorghe Iorga, Octavian Opri\u0219, Dan Petru\u0219c\u0103, Tatiana Scor\u021banu \u0219i alte tinere talente, afirmate \u00eentre timp. Dup\u0103 aproape un deceniu de exerci\u021biu ca recenzent, \u00een iunie 1978 \u00eencredin\u021beaz\u0103 revistei \u00een care a debutat primul articol de critic\u0103 literar\u0103, \u201eD.D. P\u0103tr\u0103\u0219canu \u2013 Spontaneitate \u0219i influen\u021be\u201d, urmat de-a lungul anilor de alte c\u00e2teva zeci, inserate \u00een paginile unor publica\u021bii de cultur\u0103 precum Acolade, Ateneu, Amphitryon, Antares, Arge\u0219, Bucovina literar\u0103, Carpica, Cartea, Confluen\u021be, Contemporanul, Contraatac, Convorbiri didactice, Convorbiri literare, Cronica veche, Hyperion, Limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103, Luceaf\u0103rul, Plumb, 13 Plus, Rom\u00e2nia literar\u0103, SLAST, Spa\u021bii culturale, Vatra veche, Via\u021ba Rom\u00e2neasc\u0103, Via\u021ba studen\u021beasc\u0103, Universitatea comunist\u0103, Vitraliu, dar \u0219i \u00een cele ale ziarelor locale Ac\u021biunea, Democra\u021bia, Jurnalul de Vrancea, Milcovul, Preocup\u0103ri, Steagul ro\u0219u, Viitorul. \u00cen acela\u0219i an e distins cu Premiul I pentru trei eseuri despre opera lui George B\u0103l\u0103i\u021b\u0103, scriitor pentru proza c\u0103ruia a f\u0103cut o adev\u0103rat\u0103 pasiune. Un an mai t\u00e2rziu e promovat director al Casei de Cultur\u0103 din ora\u0219ul Sl\u0103nic Moldova (1979-1982), calitate \u00een care va revigora activitatea acesteia, pun\u00e2nd \u00een valoare talentul actorilor Teatrului Popular, poten\u021bialul creator al dramaturgilor Mihai Fream\u0103t \u0219i Marin Cimponeriu, anim\u00e2nd, mai ales vara, via\u021ba cultural\u0103 a sta\u021biunii. \u00cen 1982 renun\u021b\u0103 la func\u021bie \u0219i se transfer\u0103, pe un post de instructor artistic, la Casa de Cultur\u0103 a Sindicatelor din Municipiul One\u0219ti, unde se va implica \u00een activitatea cineclubului \u0219i a Teatrului Popular, a Cenaclului \u201eJunimea Nou\u0103\u201d \u0219i a Societ\u0103\u021bii Culturale \u201eG. C\u0103linescu\u201d, organizatoarea apreciatei manifest\u0103ri, \u201eZilele Culturii C\u0103linesciene\u201d. \u00cen acela\u0219i an e inclus de poetul Constantin Th. Ciobanu, cu proz\u0103, \u00een antologia aniversar\u0103 \u201eJurnalul literar II\u201d, dar \u00eencep\u00e2nd cu februarie 1984 p\u0103r\u0103se\u0219te \u0219i One\u0219tiul, pentru a deveni administrator al \u00centreprinderii Cinematografice Jude\u021bene Vrancea. Obligat s\u0103 demisioneze \u00een prim\u0103vara anului 1986, \u00een urma conflictului cu autorit\u0103\u021bile locale, r\u0103m\u00e2ne c\u00e2teva luni \u0219omer, \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te cu greu un post de pedagog la Liceului Industrial Nr. 1 Foc\u0219ani (1986-1987) \u0219i, dup\u0103 o perioad\u0103 nu mai pu\u021bin agitat\u0103, unul de profesor suplinitor la Liceul Economic din ora\u0219ul Unirii \u0219i la \u0218coala General\u0103 Doaga, comuna Garoafa (1987-1990). Evenimentele din decembrie 1989 \u00eel scap\u0103 de calvarul navetei \u00eentre cele dou\u0103 institu\u021bii \u0219i localit\u0103\u021bi, dup\u0103 concursul sus\u021binut la Inspectoratul \u0218colar ocup\u00e2nd, \u00eencep\u00e2nd cu 1990, postul de profesor titular al Liceului \u201eAl.I. Cuza\u201d din Foc\u0219ani. Abia aici \u00ee\u0219i va putea demonstra adev\u0103ratele sale calit\u0103\u021bi de dasc\u0103l, venind \u00een sprijinul elevilor at\u00e2t prin lec\u021biile meticulos preg\u0103tite \u0219i predate, c\u00e2t \u0219i prin bibliografia recomandat\u0103 \u0219i comentat\u0103 nu doar \u00een orele de curs. A coordonat, \u00een acest sens, mai multe numere tematice ale \u201eRevistei noastre\u201d, cunoscuta publica\u021bie a liceului, acord\u00e2nd spa\u021biu analizei operei lui Mihai Eminescu, Marin Preda, Lucian Blaga, George Bacovia, Camil Petrescu \u0219i Liviu Rebreanu, apreciate de cititori \u0219i distinse cu importante premii la concursul revistelor \u0219colare. Fondeaz\u0103, \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi scriitori foc\u0219\u0103neni, revistele cu profil literar \u201eRevista V\u201d (1990-1994) \u0219i \u201eSalonul literar\u201d (1998-1999), la aceasta din urm\u0103 fiind \u0219i redactor. Din 1997 se transfer\u0103 la cealalt\u0103 mare institu\u021bie preuniversitar\u0103 din Foc\u0219ani, Colegiul Na\u021bional \u201eUnirea\u201d, unde desf\u0103\u0219oar\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 laborioasa activitate de la catedr\u0103, \u0219i o sus\u021binut\u0103 activitate literar\u0103, coordon\u00e2nd, al\u0103turi de Toader Aioanei, lucr\u0103rile Cenaclului literar \u201eHyperion\u201d (2004-2006) \u0219i continu\u00e2nd s\u0103 publice, d\u00e2nd consisten\u021b\u0103 \u0219i activit\u0103\u021bii editoriale. Debuteaz\u0103, astfel, cu studiul critic \u201eMarin Preda. Patosul interoga\u021biei\u201d (Editura Pro Juventute, Foc\u0219ani, 1997) \u0219i, dup\u0103 o prim\u0103 colaborare cu Editura Corgal Press din Bac\u0103u (\u201eTextul literar, Orizonturi de lectur\u0103\u201d, \u00eempreun\u0103 cu Ecaterina Cre\u021bu, Georgeta Cosma \u0219i Lucre\u021bia Dragomir, edi\u021bia I, 1999; edi\u021bia a II-a, 2000; edi\u021bia a III-a, 2003), ofer\u0103 Editurii Porto Franco din Gala\u021bi nu mai pu\u021bin de patru edi\u021bii critice (Mihai Eminescu – S\u0103rmanul Dionis, 1991; Duiliu Zamfirescu – Lydda, 1992; Duiliu Zamfirescu – Via\u021ba la \u021bar\u0103, 1992; Camil Petrescu – Ultima noapte de dragoste, \u00eent\u00e2ia noapte de r\u0103zboi, 1993), la care a scris prefe\u021bele, tabelele cronologice, notele critice, bibliografice \u0219i reperele istorico-literare. Sub coordonarea prof. univ. Dumitru Micu, \u00een 2001 redacteaz\u0103 capitolele \u201ePoezia pa\u0219optist\u0103\u201d \u0219i \u201eModernismul\u201d pentru manualul destinat clasei a IX-a, \u201eLimba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103\u201d (Editura Constela\u021bii, Bucure\u0219ti), care a primit avizul favorabil al Consiliului Na\u021bional pentru Aprobarea Manualelor, dar nu \u0219i pe cel al Ministerului de resort, neput\u00e2nd intra oficial \u00een circuit, dec\u00e2t ca manual auxiliar. Tot \u00een 2001, public\u0103 cel de-al doilea volum personal, \u201ePopasuri critice\u201d (cu o postfa\u021b\u0103 de Petre Isachi \u0219i tabel cronologic de Eugen Bud\u0103u, Editura Psyhelp, Bac\u0103u), iar peste patru ani va ini\u021bia, \u00eempreun\u0103 cu regretatul Alexandru De\u0219liu, Seria \u201eScriitori vr\u00e2nceni contemporani\u201d, \u00een care public\u0103, \u00een tandem, la Editura Pallas din Foc\u0219ani, volumele \u201eVirgil Huzum\u201d (2005) \u0219i \u201eIon Larian Postolache\u201d (2006). Dup\u0103 dispari\u021bia bunului s\u0103u prieten, continu\u0103 opera \u00eenceput\u0103, public\u00e2nd la aceea\u0219i editur\u0103, \u00een nume propriu de data aceasta, al treilea volum al seriei, \u201eFlorin Muscalu\u201d (2007), iar la Editura Terra (Foc\u0219ani, 2009), cel de-al patrulea tom: \u201eDumitru Ioan Denciu\u201d. La acestea se adaug\u0103 volumul \u201eTablete de duminic\u0103\u201d (Editura Pallas Athena, Foc\u0219ani, 2008), dar corolarul activit\u0103\u021bii sale de critic literar \u00eel constituie sinteza \u201eScriitori vr\u00e2nceni de ieri \u0219i de azi\u201d (Editura Zidotto, Gala\u021bi, 2011), care a st\u00e2rnit deja numeroase controverse, mai ales printre cei viza\u021bi de acida sa pan\u0103. Ei i se al\u0103tur\u0103 cea de a treia carte de critic\u0103, \u201eAnamneze necesare\u201d (Editura Rafet, R\u00e2mnicu-S\u0103rat, 2012), distins\u0103 cu Premiul \u201eDumitru Pricop\u201d pentru critic\u0103 al Festivalului Interna\u021bional de Crea\u021bie Literar\u0103 \u201eTitel Constantinescu\u201d (2012) \u0219i, postum, volumele \u201eConfesiuni provocate\u201d (Editura Nico, 2013), scris \u00een colaborare cu Rodica L\u0103z\u0103rescu, \u201eEditoriale\u201d (2013) \u0219i \u201eArcade critice\u201d (2014), ambele, Editura Pallas Athena. \u0218i-a valorificat, totodat\u0103, experien\u021ba redac\u021bional\u0103 \u0219i condeiul de critic \u0219i istoric literar, fiind succesiv redactor al revistei b\u0103c\u0103uane \u201e13 Plus\u201d (1998-2001), redactor-\u0219ef al revistei foc\u0219\u0103nene \u201eOglinda literar\u0103\u201d (octombrie 2002 – martie 2003), redactor (2004-2007) \u0219i redactor-\u0219ef (din 2008) al celeilalte reviste ce apare la Foc\u0219ani, \u201ePro Saeculum\u201d. \u00cen calitatea sa de critic nu a refuzat nici tinerii scriitori care i-au cerut opinia, scriind prefe\u021be la volume semnate de Georgel Mocanu, Teodora Bratu, Ioana Alexandru, Monica Goia, Ruxandra Horodinschi, Andreea Dumitru, Andra Rotam \u0219i Ana-Maria Cornil\u0103, fiind la r\u00e2ndul lui inclus cu un text critic \u00een volumul \u201eO antologie literar\u0103\u201d (Editura Valman, R\u00e2mnicu-S\u0103rat, 2007). Recunosc\u00e2ndu-i-se valoarea operei de p\u00e2n\u0103 atunci, \u00een 2001 a fost primit ca membru \u00een Asocia\u021bia Scriitorilor Profesioni\u0219ti, iar \u00een martie 2008 \u0219i \u00een Uniunea Scriitorilor din Rom\u00e2nia, activ\u00e2nd \u00een filiala acesteia de la Bac\u0103u.<\/p>\n

Cornel Simion GALBEN<\/strong><\/p>\n


\nIon PANAIT<\/strong><\/p>\n

Devastatoare, lacrima ve\u0219niciei<\/strong><\/p>\n

\u00centotdeauna \u021bi-am ascuns aceast\u0103 nefericire,
\ncioclu pe dou\u0103 str\u0103zi paralele \u2013 sur\u00e2sul
\n\u0219i necredin\u021ba, alunecam \u00een sm\u00e2rcul unei
\n\u00eendoieli prev\u0103z\u0103toare, un instinct artificial
\n\u0219i adorabil a impresiei pe care-o l\u0103sau
\nfotografiile tale la pian ca \u00eentr-un imperiu
\nnomad al existen\u021bei, Doamne, devastatoare
\ngrani\u021ba ve\u0219niciei str\u0103juit\u0103 de centauri
\n\u00een cea\u021b\u0103…<\/p>\n

Sim\u021beam c\u0103 muream, l\u0103sam totul afar\u0103
\nl\u00e2ng\u0103 antilopa r\u0103nit\u0103 a dimine\u021bii, a unui
\nco\u0219mar de gheparzi \u0219i curcubeie \u00een clocot,
\nun monolog al pruden\u021bei era gura ta, religia
\nunei zile pe care n-am tr\u0103it-o, antichitatea
\nduhului \u0219i \u00een aceast\u0103 ro\u0219ie amiaz\u0103 a desfr\u00e2ului
\ndefinit m\u0103 cuprinde teroarea amar\u0103
\n\u0219i cast\u0103 a urii.<\/p>\n


\nFapte culturale<\/strong><\/p>\n

55 de dialoguri, o singur\u0103 poveste: istoria Fabricii de S\u00e2rm\u0103 de la Buz\u0103u<\/strong><\/p>\n

Cartea \u201eDialogurile fascinantei geneze\u201d, realizat\u0103 la ini\u021biativa \u0219i sub coordonarea fostului director al Ductil, inginer Vasile Moraru, a fost lansat\u0103 vineri, 18 august, la sediul Hoeganaes din Buz\u0103u.
\nLucrarea semnat\u0103 de Ionel St\u0103nu\u021b\u0103, Sorin Burlacu \u0219i Cristian Ionescu este compus\u0103 din 55 de interviuri care ajut\u0103 cititorii s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 fascinanta istorie a uneia dintre cele mai importante fabrici ale metalurgiei rom\u00e2ne\u0219ti, de la \u00eenfiin\u021barea ei, sub forma unei uzine de protocol, p\u00e2n\u0103 la am\u0103nunte viz\u00e2nd produc\u021bia, spionajul tehnologic, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri inedite \u0219i privatiz\u0103rile care au divizat-o. Simpli muncitori, mai\u0219trii care au participat la ridicarea primelor hale ale fabricii, \u00een anul 1964, lideri de sindicat, directori, investitori str\u0103ini sunt cu to\u021bii \u00een paginile c\u0103r\u021bii, iar pove\u0219tile lor compun, precum piesele unui puzzle, istoria unei \u00eentreprinderi recunoscut\u0103 pentru produc\u021bia de electrozi, \u0219i nu numai, at\u00e2t la nivel na\u021bional, c\u00e2t \u0219i la nivel interna\u021bional.
\nLa lansarea g\u0103zduit\u0103 de fabrica de pulberi Hoeganaes, ea \u00eens\u0103\u0219i conceput\u0103 ini\u021bial ca o sec\u021bie a Ductil (predecesoarea ISPS Buz\u0103u), a participat o mare parte dintre cei prezen\u021bi \u00een paginile c\u0103r\u021bii.<\/p>\n

\u201eEu cred c\u0103 a ie\u0219it o carte unic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia\u201d<\/strong><\/p>\n

Evenimentul a fost un bun prilej de a dep\u0103na amintiri \u00eentre cei care au contribuit la dezvoltarea unei \u201efabrici fenomen\u201d, a\u0219a cum a descris-o unul dintre intervieva\u021bi, inginerul Valeriu Popa, fost coleg cu Petre Roman la Facultatea de Automatic\u0103 Bucure\u0219ti. Emo\u021biona\u021bi, z\u00e2mbitori, cu t\u00e2mplele ceva mai albite dec\u00e2t la ultima \u00eent\u00e2lnire, cei prezen\u021bi au \u00een\u021beles c\u0103 prin volumul \u201eDialogurile fascinantei geneze\u201d au scris o istorie afectiv\u0103 a Fabricii de S\u00e2rm\u0103 de la Buz\u0103u.
\n\u201eCartea subliniaz\u0103 rolul pe care l-a jucat Uzina de S\u00e2rm\u0103 \u0219i Produse din S\u00e2rm\u0103 Buz\u0103u \u00een dezvoltarea industrial\u0103 a Buz\u0103ului. Ea vine s\u0103 sublinieze nivelul la care s-a situat at\u00e2t personalul fabricii, c\u00e2t \u0219i tehnologiile care au fost \u00een acea perioad\u0103. are \u00een proiect trei volume, acesta fiind primul dintre ele. Cei care sunt intervieva\u021bi \u00een acest prim volum nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 sunt cei mai frumo\u0219i \u0219i cei mai de\u0219tep\u021bi; a fost doar o alegere \u021bin\u00e2nd cont de ce ar putea spune fiecare despre aceast\u0103 fabric\u0103. Am urm\u0103rit s\u0103 realiz\u0103m o carte de \u021binut\u0103, cu h\u00e2rtie \u0219i poze de calitate. Oamenii cu care am pornit s\u0103 redact\u0103m aceast\u0103 carte, Ionel St\u0103nu\u021b\u0103, Sorin Burlacu \u0219i Cristian Ionescu, sunt oameni cu experien\u021b\u0103 jurnalistic\u0103. Eu cred c\u0103 a ie\u0219it o carte unic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, dovad\u0103 semnalele pe care le-am primit deja de la Bucure\u0219ti\u201d, a declarat inginerul Vasile Moraru, unul dintre cei trei directori pe care fabrica de s\u00e2rm\u0103 de la Buz\u0103u i-a avut de-a lungul timpului.
\nVolumul cuprinde inclusiv un interviu cu regretatul director al ISPS, inginerul Eugen Sandu, decedat anul trecut, dar \u0219i un portret realizat din amintiri al primului director al \u00eentreprinderii, Leonida Cazacu. De asemenea, au fost intervieva\u021bi str\u0103inii care au dus mai departe fosta ISPS dup\u0103 privatizare \u0219i divizarea ei \u00een Ductil \u0219i Ductil Steel, Mario Mason \u0219i Angelo Gruttadauria. <\/p>\n

\u201eEste o istorie pe care am b\u0103tut-o \u00een cuie\u201d<\/strong><\/p>\n

\u201eTotul a pornit de la o alt\u0103 carte de a mea \u00een care era inclus \u0219i un interviu cu regretatul director al \u00centreprinderii de S\u00e2rm\u0103 \u0219i Produse din S\u00e2rm\u0103 Buz\u0103u, domnul Eugen Sandu. Era greu s\u0103 facem ni\u0219te cronici despre activitatea acestei fabrici, a\u0219a c\u0103 am apelat la solu\u021bia de a intervieva persoane care au cunoscut ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een fabric\u0103 \u0219i care au participat la scrierea istoriei ei. Cred c\u0103 aceast\u0103 carte este o mare realizare pentru istoria local\u0103, pentru c\u0103 de azi \u00eenainte pot veni nu \u0219tiu c\u00e2te Uniuni Europene \u0219i firme str\u0103ine s\u0103 desfiin\u021beze aceast\u0103 firm\u0103 care duce mai departe fabrica de s\u00e2rm\u0103, dar USPS-ul, ISPS-ul \u0219i Ductil-ul nu vor mai disp\u0103rea niciodat\u0103 gra\u021bie acestei c\u0103r\u021bi. Este o istorie pe care am b\u0103tut-o \u00een cuie. Cei care a\u021bi fost aici, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul fabricii, din 1964-1965, ve\u021bi reg\u0103si \u00een carte fotografii din acele vremuri, c\u00e2nd \u00een aceste locuri erau doar ni\u0219te gropi, poate de pe timpul r\u0103zboiului, pline cu ap\u0103\u201d, a declarat unul dintre autorii c\u0103r\u021bii, Ionel St\u0103nu\u021b\u0103.
\n\u201eDialogurile fascinantei geneze\u201d con\u021bine un capitol \u00eentreg destinat imaginilor de colec\u021bie, fotografii impresionante cu primii st\u00e2lpi ridica\u021bi pentru realizarea halelor fabricii, cu vizitele lui Ceau\u0219escu \u0219i cu interiorul sec\u021biilor.<\/p>\n

Cartea, girat\u0103 de personalit\u0103\u021bi ale metalurgiei<\/strong><\/p>\n

Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, cartea are girul unor personalit\u0103\u021bi ale metalurgiei, precum prof. univ. emerit dr. ing. Polidor Bratu (vicepre\u0219edinte al Academiei de \u0218tiin\u021be Tehnice din Rom\u00e2nia), prof. univ. Ioan Vida-Simiti, prof. univ. dr. ing. Dorin Dehelean, ing. Mihail Nicolae Dimonie \u0219i ing. Emil Ionescu.
\n\u201e\u00cemi pare r\u0103u c\u0103 la aceast\u0103 lansare nu sunt to\u021bi cei care au fost intervieva\u021bi \u00een carte. Realizarea acestei c\u0103r\u021bi nu a fost o munc\u0103 u\u0219oar\u0103, dar nici grea. A fost cu siguran\u021b\u0103 \u00eens\u0103 o pl\u0103cere. Din ceea ce am descoperit \u0219i am vorbit cu dumneavoastr\u0103 despre aceast\u0103 fabric\u0103 m\u0103 face s\u0103 cred c\u0103 dumneavoastr\u0103, cei din carte, a\u021bi fi mai buni \u00eentr-un guvern dec\u00e2t cei care formeaz\u0103 guvernul de ast\u0103zi\u201d, a declarat Sorin Burlacu, cel de al doilea autor al c\u0103r\u021bii.
\n \tVolumul cuprinde 55 de interviuri pentru a marca \u00eemplinirea a 55 de ani de la \u00eenceperea efectiv\u0103 a produc\u021biei de electrozi la ISPS Buz\u0103u, \u00een august 1968. De asemenea, lansarea c\u0103r\u021bii a fost g\u0103zduit\u0103 la Hoeganaes \u0219i pentru c\u0103 fabrica de la Buz\u0103u de\u021binut\u0103 de liderul mondial \u00een producerea pulberilor atomizate a \u00eemplinit 30 de ani de existen\u021b\u0103.
\n Cristian IONESCU<\/strong><\/p>\n


\n Lucian M\u0102N\u0102ILESCU<\/strong>
\n\"\"

DE-A TRENUL<\/strong><\/p>\n

A\u0219tept\u0103m pe peronul pustiu
\nun tren iluzoriu, ochii
\nro\u0219ii ai semafoarelor
\nsfredelesc \u00eentunericul, la bar
\nprintre pahare \u0219i amintiri,
\nmese \u0219i scaune, cineva
\n\u00eencurc\u0103 liniile, limbile
\nceasului s-au oprit de mult
\n\u0219i brusc apare diminea\u021ba
\ndescul\u021b\u0103, \u00een rochi\u021ba ei str\u0103vezie,
\np\u0103\u0219ind \u00een echilibru
\npe o singur\u0103 \u0219in\u0103
\n\u0219i privind mirat\u0103 umbrele palide
\n\u00eemb\u0103tr\u00e2nite \u00een ruinele g\u0103rii.<\/p>\n


\nASCENSORUL<\/strong><\/p>\n

Prin p\u0103ienjeni\u0219ul de cabluri
\nurc\u0103m c\u0103tre cer, pip\u0103ind \u00een g\u00e2nd pere\u021bii
\nprin care leviteaz\u0103 ascensoarele dimine\u021bii.<\/p>\n

\u00cen cu\u0219ca \u00eengust\u0103 sporov\u0103im
\ndespre lenjeria intim\u0103 a prin\u021besei, despre
\nfotbal, pensii \u0219i zodii, despre accidente,
\nepidemii, r\u0103zboaie \u0219i cutremure.<\/p>\n

Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd se aprinde un bec,
\nse deschide u\u0219a \u0219i ie\u0219im pe r\u00e2nd
\npe lungile coridoare ale singur\u0103t\u0103\u021bii.<\/p>\n


\n\u0218I CAII SE \u00ceMPU\u0218C\u0102…<\/strong><\/p>\n

Spaima lumineaz\u0103 ochii cailor,
\npentru c\u0103 ei v\u0103d dansul lupilor \u00een \u00eentuneric
\n\u0219i galopeaz\u0103, cu cerul verde sub copite,
\nc\u0103tre vastele preerii ale asfin\u021bitului…<\/p>\n

Iar noi ne \u00eenduio\u0219\u0103m \u0219i bun\u0103voin\u021ba noastr\u0103
\ndevine un abator caritabil, precum
\n\u00een filmul acela celebru \u00een care
\ncaii nu pot s\u0103 pl\u00e2ng\u0103, dar – nu-i a\u0219a? –
\nse \u00eempu\u0219c\u0103.<\/p>\n


\nCenaclul poe\u021bilor din cer <\/strong><\/em><\/p>\n

Dan BOTTA <\/strong>
\n (26 septembrie 1907 – 13 ianuarie 1958) <\/p>\n

Lethe<\/strong><\/p>\n

E-o ap\u0103 at\u00e2t de lin\u0103
\n\u0218i-at\u00e2t de trist\u0103 este
\n\u00cen palida sticlire
\nA stelelor aceste.<\/p>\n

O ap\u0103 f\u0103r\u0103 unde,
\nAd\u00e2nc\u0103 \u0219i amar\u0103,
\nPe care se oglind\u0103
\nLacteea Cale rar\u0103.<\/p>\n

\u0218i r\u00e2ul se desparte
\n\u00cen bra\u021be de ether,
\nOglinda de departe
\nA C\u0103ii de pe cer.<\/p>\n

\u0218i stelele ad\u00e2nci
\n\u0218i chipul lor himeric
\nCurg ve\u0219nice prin lunci
\nAlbastre de-ntuneric.<\/p>\n

\u00cen pace lumin\u00e2nd
\nTrec apele sihastre,
\nCu dorurile noastre
\nSe duc etern pl\u00e2ng\u00e2nd.<\/p>\n

Las\u2019 mantia ta lin\u0103
\nPe mal, iubita mea,
\nO mantie mai lin\u0103
\n\u00cen floarea-i de lumin\u0103
\nNe va \u00eenf\u0103\u0219ura.<\/p>\n

\u0218i steaua la zenit
\nPe fa\u021b\u0103 ni se culce,
\nDoineasc\u0103 nesf\u00e2r\u0219it
\nAl apelor grai dulce.<\/p>\n

\u00cen unde lor cea rece,
\nCa cei ce-n ape pier,
\n\u00cen unde lor vom trece
\nCu ochii \u00eenspre cer.<\/p>\n

\u0218i la urechea ta
\n\u0218opti-vor mii de stele,
\n\u00cencet vom luneca
\n\u00cenfiora\u021bi prin ele.<\/p>\n

Pe c\u00e2nd pe malul trist
\nVa hohoti de jale
\nAd\u00e2ncul ametist
\nAl florilor din cale.<\/p>\n

Ci vino-n ap\u0103, vin,
\nE nesf\u00e2r\u0219it de lin\u0103,
\nPe chipu-i opalin
\nTenebrele se-nclin\u0103.<\/p>\n

\u00cencet vom r\u0103t\u0103ci
\nAl\u0103turi tu \u0219i eu
\n\u00cen apele pustii
\nC\u0103l\u0103torind mereu,<\/p>\n

C\u0103l\u0103torind \u00een cea\u021b\u0103
\n\u00cen trist\u2019 Lacteea turm\u0103,
\nCu stelele \u00een fa\u021b\u0103,
\nCu stelele \u00een urm\u0103.<\/p>\n

Ne vom topi cur\u00e2nd
\n\u00cen ale apei plete,
\nNe-om despleti curg\u00e2nd
\n\u00cen nesf\u00e2r\u0219itul Lethe.<\/p>\n

\u0218i vom visa mereu
\nAcela\u0219i alb abis
\n\u00cen care tu \u0219i eu
\nVom fi un singur vis.<\/p>\n


\nEl este\u2026<\/strong><\/p>\n

El este, este glasul lui,
\n\u0218i am ie\u0219it \u00een poart\u0103;
\nEra doar v\u00e2ntul ce hai-hui
\nDucea o frunz\u0103 moart\u0103.<\/p>\n

El este, este pasul lui,
\n\u0218i-am pus urechea la p\u0103m\u00e2nt;
\nEra doar viersul r\u00e2ului
\nScandat de asprul v\u00e2nt.<\/p>\n

El este, este m\u00e2na lui
\nCe-mi bate \u00een fereastr\u0103;
\nPe cerul trist ca fa\u021ba lui
\nMijea o stea albastr\u0103.<\/p>\n

El este, e statura lui
\n\u00cenalt\u0103-n zarea dintre ulmi;
\nDoar fumul serii alb\u0103strui
\nSe despletea pe culmi.<\/p>\n


\nEglog\u0103<\/strong><\/p>\n

Palidul ether adie \u00een mirate, albe ori,
\nlujere de fum la Delos, (cer de arme cristaline)
\nc\u00e2nd la occident de inimi, cu arhaici meteori,
\napele rotesc nervoase fluxul stepelor prea pline.<\/p>\n

O, de-ar fi precum de g\u00e2nduri nava mai fluid\u0103 ca a
\nstepei insomnii agit\u0103 fosforoasele maree,
\ngemma arctic\u0103 ferit\u0103 de salinele Egee –
\nmai albastra (mai dorita) sear\u0103 Nausicaa.<\/p>\n


\nMuge-ad\u00e2nc un cerb \u00een codru\u2026<\/strong><\/p>\n

Muge-ad\u00e2nc un cerb \u00een codru,
\nCodrul fream\u0103t\u0103 ad\u00e2nc,
\nDe v\u00e2nt crengile se fr\u00e2ng,
\nMuge-ad\u00e2nc un cerb \u00een codru,
\nMuge-ad\u00e2nc \u0219i nu e modru
\nG\u00e2ndurile s\u0103-mi \u00eenfr\u00e2ng.<\/p>\n

Muge cerbul singuratic,
\nEcho duce t\u00e2nga-i lung,
\nGlas de bucium lung-prelung;
\nPeste codrul singuratic
\nCade viforul tomnatic,
\nNu pot jalea s\u0103-mi alung.<\/p>\n

Muge-un cerb, Diana Doamna
\nLui din ceruri se \u00eentrist\u0103,
\nPl\u00e2nge-n nori ca-ntr-o batist\u0103,
\nMuge cerbul. Nicic\u00e2nd toamna
\nN-a mai fost at\u00e2t de trist\u0103.<\/p>\n


\nPr\u0103pastea din marginea m\u0103rii<\/strong><\/p>\n

Ea era numai iubire,
\nIubire \u0219i dor era ea,
\n\u0218i sufletul nostru-n uimire
\nIubindu-se, c\u00e2t se iubea!<\/p>\n

Halucina\u021bi, ochii ei
\nIubire \u0219i dor implorau,
\nHalucina\u021bi ochii mei
\nIubire-n iubire erau.<\/p>\n

\u0218i-at\u00e2t era ea pentru mine
\nEu \u00eensumi, \u00eenc\u00e2t m\u0103 pierdeam,
\n\u0218i uit\u00e2ndu-m\u0103 \u00eensumi pe mine,
\n\u00cens\u0103\u0219i pe ea o uitam.<\/p>\n

Dar \u00eentr-o zi o p\u0103rere,
\nO p\u0103rere-albastr\u0103 trecu,
\n\u0218i de patima unei himere
\nSufletul meu o pierdu.<\/p>\n

Iar ea privind stelele caste
\nCe ard nemilos dep\u0103rt\u0103rii,
\nSe arunc\u0103-ntr-o pr\u0103paste \u2013
\n\u00cen pr\u0103pastea din marginea m\u0103rii.<\/p>\n

Aripile-i nu s-au deschis
\n\u0218i-un \u021bip\u0103t a scos c\u00e2nd s-a fr\u00e2nt\u2026
\nDar aripile \u2013 a\u0219a i-a fost scris \u2013
\nNu s-au zdrobit de p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

\u0218i de-atunci ochii mei s-adaste,
\nP\u00e2ndind \u00een lumina-nser\u0103rii,
\nTrupul ei dus pe pr\u0103paste \u2013
\nPe pr\u0103pastea din marginea m\u0103rii.<\/p>\n

C\u00e2nd apele-n st\u00e2nci se izbesc,
\nPe aburii lor o arip\u0103,
\nO arip\u0103 \u0219i alta albesc…
\n\u0218i trupul ei drag se-nfirip\u0103.<\/p>\n

Un \u021bip\u0103t prelung, r\u0103gu\u0219it
\nR\u0103sun\u0103. E dulcele-i c\u00e2nt,
\n\u0218i un alcyon a ie\u0219it
\nDe durere cu pieptul \u00een v\u00e2nt,<\/p>\n

\u0218i halucina\u021bi ochii ei
\nSe aprind \u0219i ard vii pe pr\u0103paste
\n\u00cen halucina\u021bi ochii mei
\nCa-n iubirea iubirilor noastre.<\/p>\n

\u0218i a\u0219a tot privesc \u0219i ascult
\nP\u00e2n\u0103-n zori, \u0219i din zori p\u00e2n\u0103-n sear\u0103,
\nSufletul ei \u00een tumult
\nCe apune, r\u0103sare, \u0219i iar\u0103.<\/p>\n

C\u0103ci n-am nici dureri, nici nevoi,
\nCi doar ochi ca s-o sorb din privire,
\n\u0218i-n ce ne prive\u0219te pe noi
\nSuntem una \u0219i numai iubire.<\/p>\n

Ades sub hieratica lun\u0103
\nNe prindem de m\u00e2ini \u0219i pornim
\nS\u0103 v\u00e2ntuim \u00eempreun\u0103
\nCu aripi de trist serafim.<\/p>\n

\u0218i s\u0103 nu crede\u021bi cumva
\nC\u0103 sunt mort sau am fost dat pierz\u0103rii,
\nC\u00e2nd m-am aruncat dup\u0103 ea
\n\u00cen pr\u0103pastea din marginea m\u0103rii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU \u00centru ap\u0103rarea limbii Nu-i r\u0103u c\u0103, \u00eentr-o perioad\u0103 de profunde schimb\u0103ri, \u00een primul r\u00e2nd politice, dar \u0219i<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21950"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21950"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21950\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21951,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21950\/revisions\/21951"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21950"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21950"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21950"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}