{"id":21912,"date":"2023-10-06T23:45:52","date_gmt":"2023-10-06T20:45:52","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21912"},"modified":"2023-10-06T23:45:52","modified_gmt":"2023-10-06T20:45:52","slug":"literadura-nr-29-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21912","title":{"rendered":"Literadura nr. 29 (11)"},"content":{"rendered":"

Prezen\u021be literare<\/strong><\/p>\n

Teo CABEL<\/strong>
\n\"\"

Pietre albe sau p\u00e2nzele albe ale versului?<\/strong><\/p>\n

\u00cen poezia Codru\u021bei Vancea g\u0103sesc mereu o form\u0103 generatoare de conota\u021bii exponen\u021biale. \u00cen acest volum toate visele s-au adunat \u00eentr-un ghem\/ prea multe gheme\/stau cuib\u0103rite \u00een co\u0219uri de nuiele (Raze de lumin\u0103), la nivel de percepere a lumii \u0219i la nivel personal: nu pot s\u0103 fiu dec\u00e2t o ecua\u021bie care-\u0219i caut\u0103 variabilele\/ \u00een spa\u021biul ei bine definit\/ \u00een vreme ce furtuni de necunoscute se \u00eempr\u0103\u0219tie peste\/dealuri, mun\u021bi \u0219i c\u00e2mpii (\u00cens\u00e2ngerare).
\n Pietrele albe, parafraz\u00e2nd un proverb rom\u00e2nesc, m\u0103rturisesc peste timp viziunea literar\u0103 a poetei, care va r\u0103m\u00e2ne \u00een volumele ei.
\n Sub aparenta und\u0103 lini\u0219tit\u0103 a curgerii versului este o mi\u0219care de revolt\u0103 a poetei \u00eempotriva unor for\u021be centrifuge ce \u00eei amenin\u021b\u0103 existen\u021ba, amintirile.
\n \u00cempotriva entropiei \u00een literatur\u0103 alege poezia ca scut pentru efectele depersonaliz\u0103rii. \u0218i de aceea vremurile vor trece, dar pietrele albe ale poetei r\u0103m\u00e2n.
\n Ironie dulce am\u0103ruie \u00een Contract\u0103ri: subsemnatul \/subsemnata\/ numele dat de mama \u0219i de tata (…) s\u0103 nu uite c\u0103 are de acceptat o moarte\/ contractul se \u00eencheie \u00een dou\u0103 exemplare\/ unul la p\u0103rin\u021bi!\/ unul \u021bie!\/ pe o perioad\u0103 nedeterminat\u0103\/ de perioad\u0103 de prob\u0103 nu ai parte. Perioad\u0103 de prob\u0103 nu exist\u0103 \u00een mersul prin via\u021b\u0103. \u00ce\u021bi asumi sau nu. Lup\u021bi sau nu. C\u00e2\u0219tigi sau nu.
\n Piedici\/ Sticle de lapte\/ \u00cent\u00e2lniri-pietre valoroase metaforice din cursul volumului.
\n Iubirea este ingredientul indispensabil alchimiei: iubirile se aga\u021b\u0103 de trepte de trunchiuri de copaci b\u0103tr\u00e2ni\/cred \u00een binele lor cu fiecare an tot mai largi \u0219i mai permisive\/spaimele gem prinse de sporii ferigilor uria\u0219e (Noapte polar\u0103) sau \u00een bra\u021bele ei\/ b\u0103rbatul tr\u0103ie\u0219te \u00eenc\u0103 marele lui mister\/ Femeia r\u0103m\u00e2ne\/ s\u0103lbatic\u0103 \u0219i datoare\/ \u00eentre ei o galaxie\/ \u00ee\u0219i preg\u0103te\u0219te cenu\u0219a (Diferen\u021be de gen), chiar geometrizat\u0103 \u00een Prea devreme: pa\u0219ii altora\/ la fel ca ai mei\/ \u00ee\u0219i caut\u0103 planul \/paralel cu dou\u0103 drepte concurente: dragostea \u0219i via\u021ba.
\n Du\u0219ul-spovedanie hidroterapeutic\u0103; Alb \u0219i negru de fapt eviden\u021biaz\u0103 celelalte culori.
\nExisten\u021bialism, expresionism \u0219i mult\u0103 vitalitate \u00een poezia cu viziune de \u00eenving\u0103tor a Codru\u021bei Vancea.<\/p>\n


\nPagini de Istorie literar\u0103<\/strong><\/p>\n

Florentin Popescu, \u00een volumul Acei scriitori minuna\u021bi \u0219i escapadele lor, ap\u0103rut\u0103 la editura RAWEXCOMS, 2023, structureaz\u0103 pagini din istoria literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00eentr-un registru pu\u021bin cunoscut celor din afara literaturii.
\n Pasionat cercet\u0103tor al arhivelor, a g\u0103sit de cuviin\u021b\u0103 s\u0103 adune \u00eentr-un volum informa\u021bii despre modul de promovare, de organizare a scriitorilor \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputurile literaturii. Organizare de popularizare a \u0219ez\u0103torilor literare contemporane, ini\u021biate de Iorga \u0219i apoi lu\u00e2nd amploare cu Mihai Sadoveanu, sau ca aceea din timpul regimului totalitar c\u00e2nd se impuneau norme \u0219i metodologii.
\n Escapadele scriitorilor povestite de ei \u00een\u0219i\u0219i sau de al\u021bi confra\u021bi sunt subiecte de delectare, de amuzament.
\n Existen\u021ba unor case de crea\u021bie aprinde imagina\u021bia privind via\u021ba particular\u0103 a creatorilor de literatur\u0103, unii mai boemi, al\u021bii mai cu dare de m\u00e2n\u0103, unii bine v\u0103zu\u021bi prin prisma literaturii vremii, al\u021bii prin firea lor. Peli\u0219or, mai apoi Neptun, Cump\u0103tu, Mogo\u0219oaia, Valea Vinului, locuri unde se \u00eent\u00e2lneau, scriau sau doar se relaxau.
\n Faptul c\u0103 scriitorii primeau stipendii pentru ceea ce scriau, dar \u0219i pentru ce urma s\u0103 scrie la aceste case de crea\u021bie, st\u00e2rne\u0219te invidie mai ales acum \u00een vremurile noastre, \u00een care c\u0103r\u021bile se scot \u00een tiraje minuscule, veniturile din scris doar unui num\u0103r foarte mic de scriitori pot fi atribuite.
\nScriitorul profesionist se reg\u0103se\u0219te mai pu\u021bin \u00een a tr\u0103i din scris.
\n O bibliotec\u0103 \u00eentreag\u0103 este \u00een paginile c\u0103r\u021bii; prin incitarea celor c\u0103rora le pic\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cartea, \u0219i nu prea au habar despre mul\u021bi dintre cei enumera\u021bi aici, s\u0103 se duc\u0103 efectiv s\u0103 caute, s\u0103 citeasc\u0103.
\n O alt\u0103 fa\u021b\u0103 a istoriei literare, o adev\u0103rat\u0103 escapad\u0103 din cotidianul presant \u00eentr-o lume nu nostalgic\u0103, ci vie prin valoarea celor care o \u00eentre\u021bineau.<\/p>\n


\nSorin C\u0102LIN<\/strong>
\n\"\"

Afif<\/strong><\/p>\n

Sinucidere curat\u0103 fiecare efort. Nu-s zile s\u0103 nu mi se reaminteasc\u0103 truda dubl\u0103 pentru fiecare pas din via\u021b\u0103. \u0218i cu ce \u00eencepe fiecare? Cu scrierea: bastona\u0219e, liniu\u021be, puncte, cifre…. Apoi num\u0103ratul la abac, ce chin, misterioasa ram\u0103 cu s\u00e2rme \u0219i bile mi-a dat de furc\u0103 un an p\u00e2n\u0103 s\u0103-i p\u0103trund metoda. Abia ce-o jucam pe degete, c\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103toarea ne-a \u0219i descotorosit de ea. ,,Tabla \u00eenmul\u021birii!\u201d. La clasa a doua primeam aceast\u0103 nou\u0103 provocare printre alte c\u00e2teva, iar la final culegea laurii cel mai abil, o dat\u0103 premiat pentru notele cele mai mari \u0219i \u00eenc\u0103 o dat\u0103 eviden\u021biat pentru implicare prin alegerea \u00een fruntea colectivului de pionieri ai clasei. Cine merita avea tot dreptul, cine nu, pierdea r\u00e2ndul la aprecieri \u0219i a\u0219tepta o tur\u0103 urm\u0103toare. N-am fost primul niciodat\u0103, de aceea am apucat trecerea cravatei ro\u0219ii pe sub epole\u021bii c\u0103m\u0103\u0219ii albe de nailon \u00een runda a doua, \u00een serie cu to\u021bi cei ce luaser\u0103 men\u021biune \u00een primul an de \u0219coal\u0103, pe bune. Diferen\u021b\u0103 mare. Pentr-un 9,20 medie general\u0103 m\u00e2ncai silabe \u0219i adun\u0103ri la pr\u00e2nz, diminea\u021b\u0103 \u0219i la cin\u0103. O s\u0103 m\u0103 abat din povestit doar c\u00e2t s\u0103 m\u0103 ar\u0103t sceptic cu privire la reevaluarea sistemelor de valorizare \u0219i notare cu calificative, cuvintele sunt uneori at\u00e2t de s\u0103race c\u0103 nu pot determina cantitatea de informa\u021bie acumulat\u0103. Un abis al ra\u021biunii g\u00e2ndite socialist \u00een capitalism, o metod\u0103 de uniformizare mai ceva dec\u00e2t \u00een cerin\u021bele doctrinare comuniste. Se cerea la un moment dat s\u0103 treac\u0103 pe c\u00e2t posibil toat\u0103 \u0219col\u0103rimea clasa, abuz \u00eenfierabil, dar cu mai mult de cinci nu ajungea nimeni la liman, \u00een plus, plutea asupra celor trecu\u021bi ,,de mil\u0103\u201d un abur de dispre\u021b dens, de la colegi la profesori, cei ,,accepta\u021bi de sil\u0103\u201d nu se sim\u021beau tocmai confortabil s\u0103 fie ar\u0103ta\u021bi cu degetul a ne\u0219tiin\u021b\u0103. De aceea, chiar la clasa \u00eent\u00e2i exista o real\u0103 concuren\u021b\u0103. Doar c\u00e2nd pronun\u021bi suficient \u0219i considera\u021biile pentru munca depus\u0103 par cel mult satisf\u0103c\u0103toare. \u0218i cum s\u0103 vin\u0103 copilul acas\u0103 cu FB f\u0103r\u0103 s\u0103-\u021bi fr\u0103m\u00e2n\u021bi min\u021bile c\u00e2t s\u0103 fie? Zecele era zece, f\u0103r\u0103 gre\u0219eal\u0103, nou\u0103 avea sub semn\u0103tur\u0103 \u00eenro\u0219irea a cel pu\u021bin dou\u0103 locuri, optul vreo patru \u0219i a\u0219a mai departe. La \u0219apte deja erai candidat la meseria de acar dup\u0103 spusele oric\u0103rui profesor, acea meserie de jos \u00een ierarhia celor de la C\u0103ile Ferate. Cum s\u0103 m\u0103 conving\u0103 scala nou propus\u0103 c\u00e2nd eu \u0219tiu c\u0103 ,,bine\u201d-le a fost \u00eencadrat \u00eentre \u0219apte \u0219i opt, unde se postau acei elevi numi\u021bi ,,mediocri\u201d, iar ,,satisf\u0103c\u0103tor\u201d-ului, de la cinci la \u0219ase, i se servea acel tipar al prostului. Ce dram\u0103 erau toate aceste cifre minore, ce jale dac\u0103 ob\u021bineai patru, ce impertinent deveneai pentru un 1, 2 \u0219i 3. Urecheli, mustr\u0103ri, chem\u0103ri la director…. N-a fost nici plop, nici aca\u021b subiectul lec\u021biei de la botanic\u0103 pentru care-am \u00eencasat primul ,,sc\u0103unel\u201d, discursul moralizator al profesoarei a fost at\u00e2t de acid \u0219i acuzator \u00eenc\u00e2t era prima oar\u0103 c\u00e2nd pavilioanele auditive \u0219i obrajii s-au umplut de-un ro\u0219u dureros, senza\u021bia de arsur\u0103 \u00eemi d\u0103dea impresia c\u0103 voi exploda \u00een scurt timp. C\u00e2nd i-am dus carnetul mamei… Perechile ei de palme s-au potrivit exact peste dos \u0219i de pl\u00e2ns mi se \u00eempestri\u021baser\u0103 ma\u021bele, iar pl\u0103m\u00e2nii, acin l\u00e2ng\u0103 acin, \u00eemi sughi\u021bau fiecare respira\u021bie. Acir \u0219i acum c\u0103 am s\u0103 uit acel prim episod c\u00e2nd cheia s-a rupt \u00een broasc\u0103 \u0219i mutra acr\u0103 a tovar\u0103\u0219ei U\u021b\u0103, reticent\u0103 la explica\u021biile unui proasp\u0103t ie\u0219it de sub tutela \u00eenv\u0103\u021b\u0103toarei. Acri fuseser\u0103 \u0219i strugurii de c-o lun\u0103 \u00eenainte, unde aceea\u0219i, cu trening bleumarin, p\u0103rea domestic\u0103, m\u0103 privea a\u0219a c-un ochi a simpatie dup\u0103 credin\u021ba mea de nou\u0103 ani \u0219i-un pic, fals\u0103, nesa\u021bul cu care v\u00e2r\u00e2se ,,\u021b\u00e2\u021bele vacii\u201d \u00een gur\u0103, acre ca naiba, culese din g\u0103leata colegului Dorinel…. Dar despre \u00eent\u00e2mpl\u0103rile n\u0103stru\u0219nice de pe celebrul acru de vie unde ne-am f\u0103cut veacul noi, cei de la B, o lun\u0103 \u00eencheiat\u0103, alt\u0103dat\u0103.<\/p>\n

Din volumul Propozi\u021bii preten\u021bioase,
\neditura Editgraph, 2022.<\/p>\n


\n Ramona M\u00dcLLER<\/strong>
\n\"\"

Lec\u021bia pietrei
\n O piatr\u0103 e o form\u0103 de via\u021b\u0103\/ Dar c\u00e2t\u0103 via\u021b\u0103 \u00eenapoia ei?<\/em>
\n C\u0103t\u0103lin Marius Negoi\u021b\u0103<\/em><\/p>\n

Epirus este un areal geografic \u0219i istoric al Greciei din 1912. Situat \u00eentre Mun\u021bii Pindului \u0219i Marea Ionic\u0103, Epirusul elen ofer\u0103 un buchet \u00eentreg de senza\u021bii pentru o vacan\u021b\u0103 reconfortant\u0103, descoperind Grecia tradi\u021bional\u0103 \u0219i lini\u0219tit\u0103. Zagoria reprezint\u0103 acea lume t\u0103cut\u0103 din spatele mun\u021bilor. Etimologic denumirea regiunii provine din combinarea termenului de origine slav\u0103 za goro cu cel grecesc horia , adic\u0103 satele de dincolo de munte. Zagorohoria \u0219i-a p\u0103strat identitatea cultural\u0103 \u0219i religioas\u0103 dup\u0103 c\u0103derea imperiului Bizantin. Aici este \u021binutul p\u0103storilor vlahi \u0219i al p\u0103storilor sarakatsani, dou\u0103 grupuri etnice cu o prezen\u021b\u0103 milenar\u0103 pe aceste meleaguri. De fapt, primele leg\u0103turi \u00eentre Rom\u00e2nia \u0219i Grecia au fost stabilite de transhuman\u021ba p\u0103storilor din Mun\u021bii Pindului.
\n Plec\u0103m din ora\u0219ul Ioannina spre satul Monodendri. Obiectivele propuse sunt: Canionul Vikos, clasificat de Guiness Book of Records ca fiind a doilea cel mai ad\u00e2nc din lume, P\u0103durea \u0219i Podurile de Piatr\u0103 din zona satului Kipoi.
\n Zagoria este un complex muntos, vechi de aproape o mie de ani, alc\u0103tuit din 46 sate \u00een partea de NV a \u021b\u0103rii. Construite integral din piatr\u0103 casele arat\u0103 ca un lego at\u00e2rnat pe versan\u021bii abrup\u021bi. Piatra se g\u0103se\u0219te \u00een tot: locuin\u021be, drumuri, garduri, biserici, chiar \u0219i \u021barcurile pentru oi sunt f\u0103cute din piatr\u0103. Un mic univers din piatr\u0103.
\n Valea r\u00e2ului Voidomatis formeaz\u0103 un defileu foarte ad\u00e2nc pe versantul sudic al mun\u021bilor Tymfi, \u00een zona central\u0103 a Parcului Na\u021bional Vikos-Aoos. Defileul se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00eentre satele Monodendri, Koukouli \u0219i Vikos. Mai multe p\u00e2r\u00e2uri se vars\u0103 \u00een Voidomatis, care poate avea \u00een timpul verii un debit destul de sc\u0103zut, chiar \u0219i por\u021biuni secate. Canionul Vikos se \u00eentinde pe o lungime de peste 10 km, ad\u00e2ncimea sa variaz\u0103 \u00eentre 450 m pan\u0103 la 1300 m, iar distan\u021ba intre pere\u021bi poate atinge 1100 m la partea superioar\u0103 \u0219i doar c\u00e2\u021biva metri \u00een partea cea mai \u00eengust\u0103.
\n Conform Guinness Book of World Records 1997, Canionul Vikos a fost declarat cel mai ad\u00e2nc defileu din lume (nu canion), raportat la dimensiunile ad\u00e2ncime\/ l\u0103\u021bimea dintre versan\u021bii v\u0103ii. Din punctul meu de vedere este unul dintre cele mai impresionante defileuri din Europa. De pe Platforma Oxia priveli\u0219tea cap\u0103t\u0103 dimensiuni grandioase. Frumuse\u021bea s\u0103lbatic\u0103 a cheilor ad\u00e2nci poart\u0103 o alt\u0103 poveste, dar mereu aceea\u0219i. M\u0103sura cerului se reduce jos la t\u0103ietura unui fier\u0103str\u0103u natural. \u00cen castelul geologic r\u00e2ul Voidomatis \u0219i-a s\u0103v\u00e2r\u0219it destinul prin h\u0103uri ca o ran\u0103 deschis\u0103. Versan\u021bii au cedat dep\u0103rt\u00e2ndu-se, iar st\u00e2ncile \u00eenvinse de \u00eenver\u0219unarea apei \u0219i-au g\u0103sit alinare de o parte \u0219i de alta a albiei. Suli\u021bele verzi ale brazilor \u0219i pinilor balcanici capteaz\u0103 lini\u0219tea \u0219i lumina zilei.
\n Ne \u00eendrept\u0103m spre satul Kipoi. Vechile poduri arcuite, construite din piatr\u0103 \u00een secolele XVIII \u0219i XIX se g\u0103sesc \u00een apropierea drumului. La ini\u021biativa unor localnici boga\u021bi, dreg\u0103tori \u00een Ioannina \u0219i monarhi ai m\u0103n\u0103stirilor fiecare pod a fost botezat \u00een func\u021bie de cel care i-a asigurat finan\u021barea. Scopul a fost transportul m\u0103rfurilor \u00eentre sate \u0219i deplasarea persoanelor. Arhitectura este tipic otoman\u0103, av\u00e2nd de la unu p\u00e2n\u0103 la patru arcuri semicirculare, \u00een func\u021bie de l\u0103\u021bimea r\u00e2ului.
\n Construite cu mai bine de 200 de ani \u00een urm\u0103, podurile demonstreaz\u0103 m\u0103iestria pietrarilor din acea vreme. Cel mai impresionant mi s-a p\u0103rut a fi Podul Kokooris, chiar dac\u0103 are o singur\u0103 arcad\u0103, a fost singurul pasaj din 1750 pentru satele din zon\u0103. Arcul de piatr\u0103 dintre cele dou\u0103 st\u00e2nci se al\u0103tur\u0103 str\u0103zilor laterale din piatr\u0103, paralele cu albia r\u00e2ului. A\u0219tept\u0103m s\u0103 se opreasc\u0103 ploaia. Mul\u021bimea de turi\u0219ti de dinaintea noastr\u0103 \u00ee\u0219i continu\u0103 drumul. Podul ne apar\u021bine acum numai nou\u0103. P\u00e2r\u00e2ul de jos \u00ee\u0219i clatin\u0103 undele \u00eentr-o albie precis conturat\u0103. Trecerea timpului este marcat\u0103 \u0219i de pere\u021bii solemni de st\u00e2nc\u0103. R\u00e2ul \u00ee\u0219i urmeaz\u0103 calea, iar noi imortaliz\u0103m poezia pietrei \u00eentr-o somptuoas\u0103 ram\u0103 a sufletului. Podul C\u0103lug\u0103resc (Kalogerico) dateaz\u0103 din 1814 \u0219i seam\u0103n\u0103 cu o mare omid\u0103 \u00een mi\u0219care, av\u00e2nd trei bol\u021bi de piatr\u0103. Pe aici treceau animalele \u00eenc\u0103rcate cu gr\u00e2u la moara c\u0103lug\u0103rului pentru f\u0103ina necesar\u0103. Se poate ajunge foarte u\u0219or la el cobor\u00e2nd pe o alee pietruit\u0103 pan\u0103 la firul apei. De acolo se observ\u0103 \u0219i o foarte frumoas\u0103 priveli\u0219te de ansamblu a satului Kipi, cu casele construite pe versant. Podul Lazaridis sau Kontodimos, construit in 1753, asigura accesul in satul Koukouli. Podul Milos construit \u00een 1748 pentru a facilita drumul c\u0103tre moar\u0103, bine\u00een\u021beles din piatr\u0103, are dou\u0103 arcade mai mari \u0219i una mult mai mic\u0103. Podul Kapetan Arkouda prezint\u0103 o arcad\u0103 scurt\u0103 peste o vale seac\u0103. Privit de la mic\u0103 dep\u0103rtare pare o pleoap\u0103 deschis\u0103 a p\u0103durii. Un grup feminin alc\u0103tuit dintr-o feti\u021b\u0103 de 9 ani, mama \u0219i m\u0103tu\u0219a ei se distreaz\u0103 \u00een apropierea podului.
\n P\u0103durea de Piatr\u0103 (Stone Forest) constituie bonusul traseului. Este vorba despre ni\u0219te piloni verticali, de diferite dimensiuni, cu forme bizare din piatr\u0103. Arhitectura este una impresionant\u0103, copacii de piatr\u0103 parc\u0103 ar fi fost sculpta\u021bi de m\u00e2na omului. Forma\u021biunile solide sunt distribuite \u00een grupuri mici \u0219i r\u0103sp\u00e2ndite \u00een vegeta\u021bia deas\u0103. Aflorimentele reprezint\u0103 rezultatul proceselor de eroziune mecanic\u0103 sub ac\u021biunea aerului \u0219i apei. C\u00e2teva trunchiuri de piatr\u0103 se aseam\u0103n\u0103 foarte mult cu ni\u0219te c\u0103r\u021bi care abia a\u0219teapt\u0103 s\u0103 fie deschise, fiind foarte bine modelate natural toate paginile, una peste alta.
\n Ne re\u00eentoarcem \u00een centrul satului Monodendri. Satul este pitoresc. O cafenea pietrificat\u0103, situat\u0103 \u00een centru, adun\u0103 turi\u0219ti \u0219i localnici. De aici ne propunem s\u0103 ajungem la M\u0103n\u0103stirea Paraschiva construit\u0103 \u00een \u00eentregime din piatr\u0103. \u00cen zon\u0103 se afl\u0103 \u0219i multe grote folosite de c\u0103lug\u0103ri pentru a se ascunde de turci. Str\u0103batem vreo 300 de metri din aleea pietruit\u0103 \u00een lungime de 1 kilometru. Aleea este \u00eengust\u0103, de o parte \u0219i de alta locuin\u021be numai din piatr\u0103. Unele case par s\u0103 fie nelocuite, altele au por\u021bile de lemn \u00eencuiate cu lac\u0103te. \u00cen aceast\u0103 pustietate \u00eengust\u0103, d\u0103m de o fost\u0103 c\u00e2rcium\u0103. Un banner cu reclame publicitare \u00ee\u0219i v\u00e2ntur\u0103 una c\u00e2te una consuma\u021biile de alt\u0103dat\u0103. O b\u0103tr\u00e2n\u0103 se odihne\u0219te pe un scaun \u00een gradina terasei. Un tablou cutremur\u0103tor. Parc\u0103 ar a\u0219tepta o comand\u0103 \u00een p\u00e2ntecele unui timp trecut. O privesc fugitiv, ne salut\u0103m din priviri. Trecem mai departe. Admir\u0103m lumea antropizat\u0103 din piatr\u0103. M\u0103 rev\u0103d copil\u0103 vizion\u00e2nd Amintiri din epoca de piatr\u0103. Brusc, Dimi devine Fred Flinstone, iar eu ro\u0219cat\u0103 cum sunt, \u00een\u021beleapta Wilma. Curioas\u0103 cum sunt, mai privesc printre garduri, s\u0103 \u00een\u021beleg, dar mai ales s\u0103 simt. Orice obiect m\u0103 ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleg via\u021ba oamenilor de aici. Totul este din piatr\u0103, mai pu\u021bin oamenii. Ploaia ivit\u0103 din senin, ne hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 facem cale \u00eentoars\u0103. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd ne mai ad\u0103postim sub stre\u0219inile protectoare. La un asemenea r\u0103gaz, ne intersect\u0103m din nou cu b\u0103tr\u00e2na elen\u0103. Se fere\u0219te \u0219i ea de ploaie sub aceea\u0219i strea\u0219in\u0103 ca noi. Pic\u0103turile curg necontenit, ca \u00eentr-un testament neterminat. Femeia st\u0103 l\u00e2ng\u0103 mine. Ne privim iar. Ne z\u00e2mbim. \u0218tiu c\u0103 nu ar pricepe ce i-a\u0219 spune, eu nu \u0219tiu limba greac\u0103, ea nu \u0219tie englez\u0103. O privesc \u00eendelung. \u00cei dau undeva la 74-75 ani. \u00ce\u0219i prinde palmele deasupra toiagului. Pe m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 poart\u0103 o verighet\u0103. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, un oftat r\u0103sun\u0103 prelung. Privesc terasa c\u00e2rciumii, \u00een plan paralel, de unde am z\u0103rit-o acum c\u00e2teva minute. Efemerul unei publicit\u0103\u021bi, o halb\u0103 de bere, o adiere de bine \u0219i o lume de piatr\u0103, de milenii construit\u0103 natural \u0219i armonios \u00eenchegat\u0103, raportat\u0103 la firesc. Dar firescul se schimb\u0103 de-a lungul anilor. Obloanele pot \u00eenchide amintirile?
\n Lumea se transform\u0103. L\u00e2ng\u0103 mine un chip transparent de mam\u0103 trece prin zidurile de piatr\u0103. \u0218i c\u00e2te mame, c\u00e2te bunici au locuit \u00een aceast\u0103 lume \u00eencremenit\u0103? Dorin\u021bele b\u0103tr\u00e2nei se str\u00e2mteaz\u0103, dar exist\u0103. \u00ce\u0219i sprijin\u0103 via\u021ba \u0219i corpul \u00een toiagul suspinelor. Poate peste vreo 20 de ani, a\u0219a voi fi \u0219i eu. Zborul deasupra lumii devine un cap\u0103t de toiag, acolo unde ajunge \u0219i via\u021ba. Amintirile zidesc o lume c\u0103reia i se surp\u0103 temeliile, m\u0103cinate de oameni, de indiferen\u021ba lor. Atunci nu se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103 nimic. Supliciul pietrei \u00eenseamn\u0103 singur\u0103tatea b\u0103tr\u00e2nei. Lini\u0219tea nu pleac\u0103 nic\u0103ieri. Fiecare genera\u021bie zide\u0219te un alt drum. Ne privim, ne z\u00e2mbim din nou \u0219i plec\u0103m c\u00e2nd ploaia \u00eenceteaz\u0103. Suntem pasageri \u00een propria via\u021b\u0103. Accept\u00e2nd c\u0103l\u0103toria \u00een propria
\nexisten\u021b\u0103, ne-am m\u0103rturisit deja. Ne \u00eendrept\u0103m spre o alt\u0103 zi, spre alt veac.
\n Drumuri bune s\u0103 ave\u021bi!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Prezen\u021be literare Teo CABEL Pietre albe sau p\u00e2nzele albe ale versului? \u00cen poezia Codru\u021bei Vancea g\u0103sesc mereu o form\u0103 generatoare<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":21838,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21912"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21912"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21912\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21913,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21912\/revisions\/21913"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/21838"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21912"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21912"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21912"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}