{"id":21906,"date":"2023-10-05T00:39:39","date_gmt":"2023-10-04T21:39:39","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21906"},"modified":"2023-10-05T00:39:39","modified_gmt":"2023-10-04T21:39:39","slug":"spatii-culturale-nr-10-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21906","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 10 (10)"},"content":{"rendered":"

MELANIA CUC<\/strong><\/p>\n

Restul nu conteaz\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00cen sta\u0163ia de po\u015ftalion,
\nCaii \u00een harna\u015famente cu \u0163inte tocite
\nRon\u0163\u0103ie ov\u0103zul de pe fundul g\u0103le\u0163ii.
\nMuscali \u00een ruba\u015fc\u0103 albastr\u0103
\nTrag din lulea pe prispa cafenelei
\nUnde o necunoscut\u0103
\n\u015ei-a \u00eens\u00e2ngerat degetele
\n\u00cen strunele harphei.
\nO turm\u0103 de sunete desperecheate
\nD\u0103n\u0163uie-n aerul cu miros de t\u0103m\u00e2ie
\n\u015ei sudoare uman\u0103.
\nRestul nu conteaz\u0103,
\nEste numai o ctitorie,
\nUn ciob din zidul ierihonului
\nPr\u0103bu\u015fit peste nisipul clepsidrei.
\nAleea asta nu mai are trup,
\nNici acte de stare civil\u0103 iar eu
\nSunt un soldat prea b\u0103tr\u00e2n
\nPentru a mai \u0163ine minte
\nOrdinul de retragere
\nLa propria-mi vatr\u0103.
\nPrapuri de lumin\u0103 artificial\u0103
\nLustruiesc ma\u015fina de b\u0103tut litere…
\nDa,
\nAm reinventat
\nScrisoarea de dragoste
\n\u015ei balansorul
\nUnde
\nBunicul \u00eenc\u0103 mai a\u015fteapt\u0103 americanii,
\nS\u0103-i bat\u0103 \u00een cuie
\nCrucea de pe cas\u0103.<\/p>\n


\nPrin transparen\u0163a vitrinei<\/strong><\/p>\n

Sunt
\nImagini imposibil
\nDe preluat pe o fotografie normal\u0103.
\nCu o mie de riduri pe acela\u015fi obraz…
\n\u015ei afi\u015ful cu imaginea ta
\nA fost smuls, dus pe sus
\nDe nebuna furtun\u0103.
\nJos, pe p\u0103m\u00e2ntul stabil,
\nPloaia rece s-a lipit de mine
\nCa o rochie de femeie gravid\u0103.
\nSunt gata \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een vopseluri
\nCe s-ar potrivi mai mult
\nUnui portret de regin\u0103 foarte t\u00e2n\u0103r\u0103.
\nTr\u0103iesc la \u00een\u0103l\u0163imea ochiului
\nUnui trec\u0103tor ce \u00ee\u015fi face drum
\nPrin transparen\u0163a vitrinei
\nCu ciorapi roz.
\n\u00cenc\u0103 n-ai aflat c\u0103 pe strada mea
\nS-a deschis primul magazin
\nCu speran\u0163e adev\u0103rate?
\nSunt c\u00e2nt\u0103rile mele \u015fi c\u00e2teva
\nSiluete str\u0103ine.
\nDe unde au ap\u0103rut mu\u015fterii
\nCe se \u00eembr\u00e2ncesc la intrarea
\nC\u00e2t o batist\u0103 cu horbot\u0103 fin\u0103?
\n\u00cen strada cu boieri ce fluier\u0103
\nDup\u0103 birj\u0103,
\nFelinarele lumineaz\u0103
\nF\u0103r\u0103 gaz, f\u0103r\u0103 baterie.<\/p>\n


\nAct de identitate<\/strong><\/p>\n

Povestea asta ar putea fi una
\nStrict comercial\u0103,
\nUn act notarial pe care
\nSe v\u0103d numai stropi de cerneal\u0103.
\nAr putea fi doar o veste
\nCu avioane \u015fi \u00eengeri f\u0103r\u0103 p\u0103cate
\nLa man\u015f\u0103…
\nNu,
\nNu mi-e mil\u0103 de tine,
\nDoar
\nAdev\u0103r \u00ee\u0163i zic,
\nDe aici din mijlocul r\u00e2ului
\nPe care un pu\u015fti gol \u00eel trage dup\u0103 el
\nSpre ora\u015ful cu toate scursorile
\nUnei societ\u0103\u0163i de consum.
\nLa liziera testamentar\u0103
\nMo\u015ftenitorii de drept
\nTrec prin zg\u00e2r\u00e2ie-norii
\nA\u015feza\u0163i \u00een cvartal
\nDup\u0103 anul de na\u015ftere.
\nTotul iese curat, asortat pe nuan\u0163e,
\nDin acest \u015fifonier de prestidigitator,
\nDin locul unde
\nLarva de fluture se hr\u0103ne\u015fte
\nCu certificatul de c\u0103s\u0103torie
\nAl unei genera\u0163ii \u00eentregi
\nDe str\u0103mo\u015fi.
\nP\u00e2inea cea din ziua de azi
\nDe cele mai multe ori
\nNici nu \u00eemi mai este foame
\nDe p\u00e2ine \u015fi sare,
\nDoar mimez ritualul pr\u00e2nzului
\n\u015ei pe cel al cinei
\nDin trapeza de monastire.
\nSpun rug\u0103ciunea de mul\u0163umire
\n\u00cen g\u00e2nd \u015fi cu bra\u0163ele \u00eentinse
\nDe-o parte \u015fi de alta a sp\u0103tarului,
\nEste singurul detaliu ce-a mai r\u0103mas
\nDin jil\u0163ul cu furnir de mahon.
\n\u00cen pustietatea mea locuibil\u0103
\nNu caut alinarea doar
\nUn ciob din oglinda \u00een care
\nLumea a r\u0103mas r\u0103sturnat\u0103.
\nClepsidra e spart\u0103.
\nAbia de legumesc cu lingura
\nPrin strachina cu un bob de mei
\n\u015ei p\u0103cate imposibil de sp\u0103lat
\n\u00cen cristelni\u0163\u0103.
\nFabrica de p\u00e2ine \u015fi-a \u00eenchis por\u0163ile.
\nNu protestez;
\nFoamea mea este pa\u015fnic\u0103
\nPrecum menestrelul
\nCe doarme cu capul pe o pern\u0103
\nDin cap p\u00e2n\u0103 la c\u0103lc\u00e2ie,
\nCu viespi t\u0103v\u0103lite prin polen.<\/p>\n


\nScrie la ziar<\/strong><\/p>\n

Mi-e tot mai indiferent\u0103
\nNecuviin\u0163a care m\u0103tur\u0103 strada
\nCu p\u0103rul meu,
\nNu cu m\u0103tur\u0103 din fascii de carpen.
\nDe ce mi-ar p\u0103sa c\u0103 ninge cu pietre
\nPeste prunii din livada ecleziastic\u0103
\n\u015ei sub everest \u00eenfloresc macii otrav\u0103?!
\nIaca, scrie la ziar
\nC\u0103 a luat foc benzin\u0103ria din sahara,
\nC\u0103 banchiza de la polul sud
\nS-a topit ca untul englezesc…
\nVin peste noi to\u0163i aborigenii \u015fi st\u0103p\u00e2nii lor.
\n– Gazetele mint!
\nM\u0103 am\u0103gesc \u015fi-\u0163i vorbesc despre cum….
\nS-a ridicat la cer o lespede \u00eentreag\u0103
\nDe pe morm\u00e2ntul
\nMare\u015falului \u00eempu\u015fcat la jilava.
\nSemnul \u0103sta este na\u0163ional,
\nD\u0103 din m\u00e2ini \u015fi picioare,
\nPrinde r\u0103d\u0103cini relative
\n\u00cen aerul uscat din salonul
\nCelor ce tu\u015fesc convulsionar.
\nRabd boala secolului industrializat
\n\u015ei iert insecta care a ros sistematic
\nDin m\u0103duva \u015fandramalei
\nCare se pr\u0103bu\u015fe\u015fte peste noi
\n\u00cen genunchi.
\nProprietarul de colombine
\nVezi
\n\u00cen borcanul cu tala\u015f clorinat
\nCum puiul de hamster
\nSe prinde cu unghii rozosine
\n\u00cen scamele vie\u0163ii?
\nEl este sclavul meu preferat!
\n\u00cemi ghice\u015fte dorin\u0163ele…
\n\u00cemi repet\u0103 diminea\u0163a \u015fi seara,
\nC\u0103… sunt
\nFrumoas\u0103, de\u015fteapt\u0103
\nO colombin\u0103
\nCu inima prins\u0103 \u00een ace de siguran\u0163\u0103.
\n\u00cemi face nod la batista p\u0103tat\u0103 cu ruj
\nS\u0103 nu uit,
\nS\u0103 nu simt cum sufletu-mi iese
\nCa ghiuleaua prin gura de tun.
\nPunct.
\nEu sunt proprietarul de drept
\nAl bestiarului din cristal,
\nUn cet\u0103\u0163ean loial contingentului
\n\u015ei c\u0103ruia nu-i pas\u0103 de cele c\u00e2teva
\nTumbe care amestec\u0103 \u00een sticl\u0103
\nSaliv\u0103 \u015fi s\u00e2nge de om.
\nDin fotoliul meu cu piele de vi\u0163el,
\nBat din palme, \u0163op\u0103i ca s\u0103lbaticul
\n\u00cen jurul arborelui desc\u0103rnat de omizi.
\nBeau, iubesc, dorm f\u0103r\u0103 vise
\nPe asfaltul \u00eempu\u015fcat cu popcorn.<\/p>\n


\nNu sunt un revolu\u0163ionar<\/strong><\/p>\n

Azi
\nAr trebui s\u0103 fii l\u00e2ng\u0103 mine,
\nS\u0103-mi tragi perechi de palme peste fa\u0163a
\nBr\u0103zdat\u0103 de ger.
\nS\u0103 spui o dat\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103 o dat\u0103:
\n– E\u015fti la\u015f\u0103!
\nNu.
\nTu e\u015fti milos \u015fi nu o vei face…
\n\u00cen scaunul cu rotile din cap\u0103tul mesei,
\nOchi \u00een ochi cu durerea mea muritoare
\nEste doar o d\u00e2r\u0103 de nuan\u0163e albastre,
\nPanglic\u0103 de m\u0103tas\u0103
\nC\u0103zut\u0103 din p\u0103l\u0103ria annei karenina.
\nDac\u0103 a\u015f fi fost nebunul \u00eentruna
\nMutat pe tabla de \u015fah
\nA\u015f mirosi \u015fi azi a degete \u00eeng\u0103lbenite
\nCu tutunul generalilor albi.
\nNu sunt un revolu\u0163ionar,
\nNici cobai
\n\u00cen tot acest experiment care
\n\u00ce\u015fi are rostul lui
\n\u00cen clipa coagulat\u0103 ca o pipot\u0103
\nDe pas\u0103re despicat\u0103 \u00een baionet\u0103.
\nGarda s-a schimbat la palatul de iarn\u0103.
\nCapelanul care a vegheat aresta\u0163ii
\nEste liber cuget\u0103tor.<\/p>\n


\nRADU CANGE<\/strong><\/p>\n

\u015ei stau \u015fi m\u0103 g\u00e2ndesc<\/strong><\/p>\n

Din via\u0163\u0103 dau, pentr-un sonet, o lun\u0103
\n\u015ei pentru-o carte lupt pe baricade.
\nN-am sun\u0103tori \u015fi nu-i aud cum sun\u0103
\nDar \u00eel iubesc pe Mircea Eliade.<\/p>\n

De port, cumva, din na\u015ftere cunun\u0103,
\nEu m\u0103 \u00eentreb – \u015fi nu \u015ftiu de se cade.
\nA r\u0103s\u0103rit ceva sau vrea s-apun\u0103? …
\nDar \u00eel iubesc pe Mircea Eliade.<\/p>\n

\u015ei stau \u015fi m\u0103 g\u00e2ndesc \u015fi zi \u015fi noapte
\n\u015ei ard \u00een mine g\u00e2nduri ca petarde;
\nC\u00e2t stele se desprind din ceruri, coapte
\nEu \u00eel iubesc pe Mircea Eliade.<\/p>\n

\u015ei cre\u015fte timpul \u015fi \u00eentruna scade
\nDar \u00eel iubesc pe Mircea Eliade.<\/p>\n


\nNori<\/strong><\/p>\n

B\u0103utura-i ca o visare,
\nVisarea se tope\u015fte-n pahar,
\npe fondul unui g\u00e2nd uitat;
\nCa paharul gol \u00een soare
\nsufletul t\u0103u s-a uscat.<\/p>\n

Trec umbre, ziua \u00een amiaza
\nmare, – nori halucinogeni,
\ntu via\u0163\u0103, tu uitare,
\nplimba\u0163i-m\u0103 prin verzile poieni.<\/p>\n

Izb\u0103ve\u015fte-m\u0103, Doamne, de r\u0103ul
\npe care singur mi l-am f\u0103cut.
\nSunt singur \u00een aceast\u0103 lume, –
\nsoldat ce intr\u0103 \u00een cetate pe scut.<\/p>\n


\nCer\u015fetor bacovian<\/strong><\/p>\n

Hai, Doamn\u0103-dam\u0103, vino c\u0103tre noi,
\nRenun\u0163\u0103 la privirile-\u0163i discrete,
\nC\u0103 plou\u0103, iar, cu g\u00e2nduri violete,
\nHai, Doamn\u0103-dam\u0103, vino c\u0103tre noi.<\/p>\n

S\u0103 vii ca un zefir pe unda frunzei
\nSeptembrie se piard\u0103 printre noi,
\nIar s\u00e2nu-\u0163i s\u0103 ne-aduc\u0103 sumbre ploi,
\nHai, Doamn\u0103-dam\u0103, vino c\u0103tre noi.<\/p>\n

Cenu\u015f\u0103 din privirea ta s\u0103 curg\u0103,
\nDoar focul o seca, \u00een asfin\u0163it,
\nC\u0103ci cu privirea nu \u0163i-am p\u00e2ng\u0103rit
\nO clip\u0103, din puterea-\u0163i demiurg\u0103.<\/p>\n

Doar s\u00e2nu-\u0163i s\u0103 ne-aduc\u0103 sumbre ploi,
\nHai, dam\u0103-Doamn\u0103, vino \u00eenspre noi.<\/p>\n


\nObsesie<\/strong><\/p>\n

\u00cen casa asta se aude tot:
\n\u015ei v\u00e2ntul care bate prin frunzi\u015furi,
\n\u015ei cariul care roade negre g\u00e2nduri,
\n\u015ei zborul liliacului \u00een noapte,
\n\u015ei ielele, \u00een veci destr\u0103b\u0103late.<\/p>\n


\n\u00cen casa asta se aud de toate.<\/strong><\/p>\n

\u00cen casa asta se aud tr\u0103d\u0103ri
\n\u015ei plictiseli nespuse \u015fi ferite;
\nIubirea muribund\u0103, decrepit\u0103,
\n\u015ei visuri n\u0103cl\u0103ite, avortate.
\n\u00cen casa asta se aud de toate,<\/p>\n

– \u201e… \u015ei mor\u0163ii care umbl\u0103 prin cetate.\u201d –<\/p>\n


\nDar las\u0103 \u00eent\u00e2lnirea<\/strong><\/p>\n

S-a\u015ftep\u0163i \u00een gar\u0103, – a\u015fa cum am vorbit,
\nVoi fi un domn c\u0103runt, adus de spate.
\nS\u0103 nu te duc\u0103 g\u00e2ndul c-am murit,
\nC\u0103 de-nt\u00e2lnire n-o s\u0103 avem parte.<\/p>\n

De n-am s\u0103 vin, atunci, \u00een acea sear\u0103,
\nA\u015fteapt\u0103 cu speran\u0163a c-am s\u0103 vin.
\nNe vom \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa-n aceea\u015fi gar\u0103,
\nNe va-nt\u00e2lni, apoi, un alt destin.<\/p>\n

Dar las\u0103 \u00eent\u00e2lnirea la o parte,
\nNe vom iubi mai mult printre scrisori.
\nAm s\u0103-\u0163i trimit, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, o carte,
\nO vei primi, c\u00e2ndva, \u00eentr-un pridvor.<\/p>\n

Iar de-ai s\u0103 vezi un domn adus de spate,
\nAcela voi fi eu sau poate… poate…<\/p>\n


\nT\u0103cerea<\/strong><\/p>\n

T\u0103cerea se \u00eenchide ca un cerc,
\n\u00cencerc s\u0103 scap, de\u015fi nimic nu-ncerc,
\nDe\u015fi nimic nu face s\u0103 vorbeasc\u0103
\nT\u0103cerea asta crud\u0103 \u00eengereasc\u0103.<\/p>\n

\u015ei m\u0103 complac teribil \u00een t\u0103cere…
\n\u015ei nici pe ea nu vreau s-o fac s\u0103 spere,
\nC-ar mai putea ie\u015fi, c\u00e2ndva, din mine.
\nPrefer s\u0103 o a\u015fez sub ghilotine,<\/p>\n

S-o chinui cu sadism \u00eens\u00e2ngerat.
\nCa ea, \u00een trupul meu, \u015fi eu m\u0103 zbat.<\/p>\n


\nLuminile proscrise<\/strong><\/p>\n

Trup l\u00e2ng\u0103 trup, min\u0163indu-ne cu trupul,
\nTot mai sper\u0103m \u00een raza de lumin\u0103.
\n\u015ei ne-nv\u00e2rtim \u00een propriul nostru scrupul,
\nCa vinova\u0163ii ce nu au vreo vin\u0103.<\/p>\n

Ascun\u015fi \u00een noapte \u015fi-n singur\u0103tate,
\nOrbi\u0163i tot timpul de speran\u0163a van\u0103,
\nNe-apropiem de-o sf\u00e2nt\u0103 libertate,
\nCum s\u00e2ngele care muste\u015fte-n ran\u0103.<\/p>\n

Dar la\u015fi \u015fi \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i mereu cu la\u0163ul,
\n\u015ei lene\u015fi spre o nou\u0103 aventur\u0103,
\nNe-ncol\u0103cim cu bra\u0163ul peste bra\u0163ul
\nCe ne apas\u0103 \u2013 gur\u0103 peste gur\u0103.<\/p>\n

T\u00e2rziu, \u00een noapte, n\u0103du\u015fi\u0163i de vise,
\nTr\u0103im ca-ntre luminile proscrise.<\/p>\n


\nRug\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00cen co\u015ful pieptului meu,
\nbate inima mea.
\nRoag\u0103-Te, Doamne, pentru mine,
\nc\u0103 \u015fi eu m\u0103 rog pentru ve\u015fnicia Ta.<\/p>\n

S\u0103 ne rug\u0103m ca doi prieteni,
\nca doi du\u015fmani care s-au \u00eemp\u0103cat,
\nRoag\u0103-Te, Doamne, pentru mine,
\nde rug\u0103ciunea Ta m-am \u00eemb\u0103tat.<\/p>\n

C\u0103ci Tu, numai Tu
\ne\u015fti Cel ce s-a \u00eenduplecat.<\/p>\n


\nMIHAELA EUNICE TAMA\u015e<\/strong><\/p>\n

Biruitorul \u00eenvins<\/strong><\/p>\n

Un periplu hermeneutic ludic \u00een
\nuniversul poemului ciclic \u201eC\u00e2ntecul
\nomului\u201d de N. Davidescu<\/strong>
\n(continuare din num\u0103rul trecut)<\/em><\/p>\n

Cunosc\u00e2nd stilul \u015fi traiectoria literar\u0103 ulterioar\u0103 ale
\nlui Mihail Sebastian, se pot identifica \u00een r\u00e2ndurile
\ncitate anumite tente ironice (\u201e[Lucrarea] cre\u015fte
\nascult\u0103toare \u015fi supus\u0103, complect lipsit\u0103 de ini\u0163iativ\u0103,
\na\u015fa cum cresc etajele unei construc\u0163ii odat\u0103 ce planul
\narhitectului a fost precizat\u201d). A fost \u00eens\u0103 \u015fi acesta un
\nmod de a sublinia riscul unei sterilit\u0103\u0163i care fusese deja
\nidentificat \u015fi \u00een cazul lui Sully Prudhomme de c\u0103tre
\ncriticul Ferdinand Bruneti\u00e8re. De asemenea,
\ncompara\u0163ia cu C\u00e2ntecul secolelor al lui Victor Hugo,
\npar\u0163ial inadecvat\u0103 (\u0163in\u00e2nd seama de geneza \u015fi
\nevolu\u0163ia \u00eemplinirii operei hugoliene) este \u00een
\ndefavoarea lui N. Davidescu \u015fi a m\u0103rit ne\u00eencrederea
\ncriticilor \u015fi a cititorilor poten\u0163iali \u00een ceea ce prive\u015fte
\nreceptarea corect\u0103 a poemului. De exemplu, \u00een analiza
\nde ansamblu a volumelor poemului ciclic C\u00e2ntecul
\nomului, G. C\u0103linescu scria f\u0103r\u0103 echivoc \u00een Istoria sa:
\n\u201eCe sunt acestea? Evident, un soi de legend\u0103 a
\nsecolelor ca aceea a lui Victor Hugo, f\u0103r\u0103 aspectul
\nteological de acolo, din care ie\u015fea o mare for\u0163\u0103 de
\ncontemplare a Universului \u00een sensurile lui ascunse.
\nPoetul rom\u00e2n nu are nici o idee vizibil\u0103, ci doar
\npl\u0103cerea, cam de autodidact, de-a r\u0103sfoi istoria. Lipsit
\nde marele epic al lui Victor Hugo, la care ideea de
\nm\u0103re\u0163ie a omului \u015fi erudi\u0163ia sunt numai pretexte
\npentru desf\u0103\u015furarea enormelor lui viziuni, N.
\nDavidescu alc\u0103tuie\u015fte un compendiu \u00een versuri,
\npornind de la izgonirea din Paradis \u015fi l\u0103s\u00e2ndu-se \u00een
\njos, \u00eentr-un aer \u00eenghe\u0163at. Poetul d\u0103 o rait\u0103 prin Vechiul
\nTestament, apoi verific\u0103 istoria elin\u0103 \u015fi roman\u0103, trece
\nprin Edde \u015fi mitologia nordic\u0103, prin epica arabospaniol\u0103,
\nprin patrologie, prin cruciate \u015fi scoate un
\nnum\u0103r de poeme monotone f\u0103r\u0103 contur individual,
\ndin cauza probabil a preocup\u0103rii de a zugr\u0103vi prin ele
\nun moment al desf\u0103\u015fur\u0103rii \u00een sens final ce nu se vede.
\n\u201ePoemul\u201d e cartea \u00eentreag\u0103. Nu g\u0103sim inven\u0163ia,
\n\u00eenchipuirea epic\u0103, \u00eenlocuit\u0103 printr-o sup\u0103r\u0103toare
\nc\u0103utare prozodic\u0103\u201d.
\n\u015eerban Cioculescu a eviden\u0163iat de asemenea
\na f i n i t \u0103 \u0163 i a l e p o e z i e i l u i N . D a v i d e s c u c u
\nparnasianismul, \u201eal c\u0103rui \u00ab\u015fef de \u015fcoal\u0103\u00bb, Leconte de
\nLisle, era, ca \u015fi poetul rom\u00e2n, \u00abvoluntar, cerebral \u015fi
\ninformat\u00bb\u201d (a se vedea Revista Funda\u0163iilor Regale, An.
\nV, nr. 2, februarie 1938; articol retip\u0103rit \u00een Aspecte
\nliterare contemporane, Editura Minerva, Bucure\u015fti, 1972,
\npag. 35-45, apud, pag. 692): \u201eSe poate sus\u0163ine c\u0103
\n\u00eentreprinderea lui N. Davidescu ar corespunde
\noarecum mai bine ortodoxiei parnasiene, dec\u00e2t \u00eense\u015fi
\nrestaura\u0163iile lui Leconte de Lisle. Viziunea d-sale este,
\n\u00eentr-adev\u0103r, mai obiectiv\u0103 \u015fi mai impersonal\u0103 dec\u00e2t
\naceea a precursorului s\u0103u francez\u201d.
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte prozodia poeziilor incluse \u00een
\nvolumele poemului ciclic, criticul Dumitru Micu
\nscria \u00een 1984 (v. pag. 273) c\u0103 \u201e[N. Davidescu] a
\nconstruit tablouri parnasiene, mereu servit de o
\nvirtuozitate ce-l situeaz\u0103 printre artizanii de frunte ai
\nversului rom\u00e2nesc. Un artizan destoinic, un inginer de
\ncuvinte, asta a fost Davidescu, \u015fi pe deasupra (poate
\n\u00een primul r\u00e2nd) un critic de poezie \u015fi un eseist de
\nmarc\u0103 (sublinierile ns.)\u201d.
\nAcela\u015fi Dumitru Micu, considera, \u00eentr-o lucrare
\n\u00eenc\u0103 afectat\u0103 de o viziune estetic\u0103 \u201ematerialististoric\u0103\u201d
\nspecific\u0103 realismului socialist, c\u0103 N. Davidescu
\n\u201ea fost mai ales un mare me\u015fte\u015fugar, un f\u0103c\u0103tor de
\nstihuri dintre cei mai destoinici. F\u0103r\u0103 exalt\u0103rile lui
\nAl. T. Stamatiad, el a slujit arta cuv\u00e2ntului cu o
\npricepere de inginer \u015fi o disciplin\u0103 de benedictin.
\nStr\u0103daniile lui nu urm\u0103reau cu orice pre\u0163 noutatea,
\nci producerea de piese irepro\u015fabile, indiferent \u00een care
\nformul\u0103\u201d.
\nDespre \u201eambi\u0163iosul \u015fi vastul poem cosmogonic\u201d
\nC\u00e2ntecul omului, Ion Rotaru m\u0103rturise\u015fte c\u0103 \u00eel g\u0103se\u015fte
\n\u201einteresant \u00een anumite fragmente ale lui, prin puterea
\nde imagina\u0163ie \u015fi mai ales prin virtu\u0163ile prozodice\u201d,
\ndar \u201eartificial \u00een ansamblu, prin lipsa unei idei
\ndirectoare crescut\u0103 dintr-o concep\u0163ie proprie, pe
\ndeasupra c\u0103r\u0163ilor\u201d.
\n\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu aceea\u015fi lucrare, Margareta Feraru \u00ee\u015fi
\ndetalia aprecierile la care s-a f\u0103cut referin\u0163\u0103 mai
\n\u00eenainte: \u201ePanoram\u0103 vast\u0103 \u00een genul Legendei secolelor
\nde Victor Hugo, C\u00e2ntecul\u2026 lui N. Davidescu se
\nsprijin\u0103 pe reconstituiri \u015fi \u201eviziuni\u201d \u00eenglob\u00e2nd
\nevenimente tragice, eroisme, rememor\u00e2nd c\u0103r\u0163ile
\nVechiului Testament, momente din antichitatea
\ngreco-roman\u0103, episoade medievale sau renascentiste.
\n[…] Rapsodul e dominat de latura documentar\u0103,
\nmuzeal\u0103, tablourile lui av\u00e2nd contingen\u0163e nu at\u00e2t cu
\nHugo, de care-l desparte lipsa grandiosului, c\u00e2t cu
\nLeconte de Lisle, cu care se \u00eent\u00e2lne\u015fte cel pu\u0163in \u00een
\ngustul pentru arheologie. […] Treptat se accentueaz\u0103
\nlatura parnasian\u0103, sus\u0163inut\u0103 cu tenacitate de un poet
\ncultivat, cerebral, preocupat de surse livre\u015fti, \u00eenc\u00e2t
\nreconstituirile in vitro sunt inevitabil aride. […] Nu at\u00e2t
\ncerebralismul sau aluziile livre\u015fti obstacoleaz\u0103 zborul,
\nc\u00e2t reluarea comentariului cu aspect muzeografic\u201d.
\nCea mai recent\u0103 critic\u0103 a poemului C\u00e2ntecul omului
\na f\u0103cut-o Nicolae Manolescu \u015fi vine \u00een sus\u0163inerea
\nacelora deja enumerate: \u201eTreptat, poetul renun\u0163\u0103 la
\nacest fel de poezie [de factur\u0103 simbolist\u0103, n.n.] pentru
\nun soi de lung poem intitulat la \u00eenceput C\u00e2ntecul
\nomului, care urm\u0103re\u015fte evolu\u0163ia umanit\u0103\u0163ii pe treptele
\nnumite Iudeea, Elada, Roma, Evul Mediu, Rena\u015fterea.
\nFire\u015fte, ideea de a versifica istoria este, \u00een lipsa unei
\nvoca\u0163ii hugoliene (\u015fi uneori chiar \u015fi cu o astfel de
\nvoca\u0163ie), o absurditate. Num\u0103rul poeziilor cu
\ndes\u0103v\u00e2r\u015fire seci din cele cinci c\u0103r\u0163i este imens. \u015ei
\ntotu\u015fi, care este impulsul secret al \u00eentreprinderii? […]
\nEl pretinde c\u0103 imaginile izvor\u0103sc din inim\u0103, dar de
\nfapt, ca \u015fi la Minulescu, la care ceremonialul liric \u0163ine
\nloc de orice con\u0163inut, la N. Davidescu interesul se
\nmut\u0103 pe ceea ce poetul are de spus, pe modul de a o
\nspune. Poetul \u00ee\u015fi \u00eenchipuie o biblie nu pentru a spune
\nceva, dar pentru pl\u0103cerea de a \u00eenchipui ca atare
\nimagini, scene, peisaje. Istoria nu e nici m\u0103car un
\npretext pentru o sensibilitate ori pentru o filozofie, ca
\nla Eminescu: e un decor pentru ceva care nu exist\u0103,
\nc\u0103ci totul \u00eencepe \u015fi se sf\u00e2r\u015fe\u015fte cu el. […] Sunt, e drept,
\n\u015fi viziuni de in straniu farmec […]. Mai ales \u00een Evul
\nMediu apar istorii ermetice (originea lor e \u00een
\nsimbolism, \u00een Maeterlinck mai cu seam\u0103). […] Dar
\npoeziile cele mai interesante sunt acelea \u00een care se d\u0103
\npe fa\u0163\u0103 o extraordinar\u0103 \u00eenclina\u0163ie spre senzualitate\u201d.
\nNu credem c\u0103 opinia at\u00e2t de \u201edur\u0103\u201d a lui Nicolae
\nManolescu s-ar fi schimbat cu ceva dac\u0103 ar fi avut \u00een
\nvedere c\u0103 poemul ciclic const\u0103 \u00een realitate din \u015fase
\nvolume \u015fi nu ar fi exclus astfel din analiza sa poemul
\n\u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 sau dac\u0103 facem dreptate lui N.
\nDavidescu, care nu a pretins niciodat\u0103 c\u0103 \u201dimaginile
\n[lui] izvor\u0103sc din inim\u0103\u201d. Este cu totul adev\u0103rat c\u0103,
\ndin p\u0103cate, \u00een cele \u015fase volume se pot g\u0103si, al\u0103turi de
\n\u201eviziuni de un straniu farmec\u201d (prea) numeroase
\nplatitudini, \u015fi c\u0103 nu toate \u201epiesele\u201d poemului sunt
\nsuficient de finisate.
\nDeoarece \u00een citatele enumerate p\u00e2n\u0103 acum se
\n\u00eent\u00e2lnesc repetate referiri (de regul\u0103, prin compara\u0163ii
\ndefavorabile) la Legenda secolelor a lui Victor Hugo, nu
\neste lipsit de interes s\u0103 se analizeze modul \u00een care
\nMarius Ghica expliciteaz\u0103 viziunea lui Paul Val\u00e9ry
\nasupra acestei Legende deja\u2026 legendar\u0103: \u201eHugo
\nr\u0103m\u00e2ne, pentru acest apostol al construc\u0163iei poetice
\nimpecabile [Paul Val\u00e9ry], un \u201emare f\u0103c\u0103tor de versuri
\n\u015fi de fragmente\u201d, un \u201eadmirabil\u201d poet al detaliului,
\ndar pentru care construc\u0163ia se limiteaz\u0103 la \u00eenl\u0103n\u0163uirea
\nepicului, \u00eentregul poemului constituindu-se numai
\nprin cumul de detalii \u015fi minunate versuri izolabile\u201d.
\nSintagmele subliniate de noi \u00een textul citat al lui
\nMarius Ghica readuc \u00een minte imediat p\u0103rerea lui Ion
\n\u015eiugariu despre C\u00e2ntecul omului \u015fi anume c\u0103 \u201eunele
\ndintre aceste poezii [\u2026] ar putea foarte bine forma
\nun volum aparte, f\u0103r\u0103 s\u0103 se simt\u0103 c\u0103 ar avea o leg\u0103tur\u0103
\nferm\u0103 cu tema general\u0103 a c\u0103r\u0163ii.\u201d \u00cen acest sens a
\nprocedat de altfel Margareta Feraru la edi\u0163ia lucr\u0103rii
\n\u00een care a selectat din fiecare poem \u00een parte poezii ce
\nse sus\u0163in singure f\u0103r\u0103 raportare nemijlocit\u0103 la poemul
\ndin care au fost preluate.
\nRevenind la demersul hugolian \u00een integritatea lui,
\neste demn de men\u0163ionat p\u0103rerea lui Paul Val\u00e9ry
\nasupra acestuia, care spunea: \u201eEvenimentele [din
\nLegenda secolelor] se succed, le poveste\u015fti, \u00een ordine
\ntemporal\u0103. Ele \u00eencep \u00een cutare zi, la cutare or\u0103, se
\n\u00eencheie \u00een cutare alt\u0103 zi. Aceasta este o succesiune de
\nevenimente, dar nu este compozi\u0163ie, c\u0103ci nu e
\ncompozi\u0163ie prezentarea \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor din via\u0163a cuiva,
\nsau de pe strad\u0103, de la ora H la ora H. [Dup\u0103 cum nu
\npoate fi vorba de compozi\u0163ie acolo unde poetul e
\natent numai la respectarea unui \u201eplan logic\u201d], pentru
\nc\u0103 aceasta nu angajeaz\u0103 dec\u00e2t \u00eentr-un mod foarte
\nincomplet solidaritatea diferitelor p\u0103r\u0163i ale operei,
\nceea ce reprezint\u0103 un fapt capital\u201d.
\nSe reg\u0103sesc \u00eentr-o alt\u0103 formulare exprimate
\nacelea\u015fi rezerve \u015fi \u00eendoieli \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u00eense\u015fi
\ntemeiurile demersului \u201ecompozi\u0163iei arhitecturale\u201d a
\nunei opere \u00een maniera \u00een care ea a fost realizat\u0103
\nLegenda\u2026 de Victor Hugo. Mai mult, a\u015fa cum
\nsubliniaz\u0103 Marius Ghica, referindu-se \u00een lumina
\nexperien\u0163ei proprii, cu ocazia elabor\u0103rii poeziei
\nT\u00e2n\u0103ra parc\u0103, \u00een ceea ce prive\u015fte \u201eideea de compozi\u0163ie
\n\u015fi de construc\u0163ie\u201d, Paul Val\u00e9ry, se explica: \u201e\u00cemi
\namintesc c\u0103 nu m\u0103 exalta dec\u00e2t ideea de compozi\u0163ie
\n\u015fi de construc\u0163ie \u015fi c\u0103 nu-mi \u00eenchipuiam o oper\u0103 mai
\nadmirabil\u0103 dec\u00e2t drama cre\u0103rii unei opere, atunci
\nc\u00e2nd ea excit\u0103 \u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 toate func\u0163iile superioare
\nde care putem dispune. Sim\u0163eam foarte clar
\nneputin\u0163a celor mai mari poe\u0163i \u00een fa\u0163a acestei
\nprobleme de organizare complet\u0103 , care nu se reduce
\ndeloc la o anumit\u0103 ordine de \u201eidei\u201d nici la o anumit\u0103
\nmi\u015fcare\u2026 Nici pasiunea, nici logica, nici cronologia
\nevenimentelor nu sunt suficiente\u201d. [\u2026]
\n\u00cen perspectiva deceniilor trecute de la aprecierile
\ncriticilor poemului ciclic al lui N. Davidescu \u015fi a
\nopiniilor exprimate de Paul Val\u00e9ry, trebuie s\u0103 accept\u0103m
\nc\u0103 aventura poetic\u0103 \u015fi \u201epoietic\u0103\u201d \u00een care s-a av\u00e2ntat
\nN. Davidescu sub impresia lucr\u0103rilor lui Ernest
\nRenan a fost una cu risc ridicat de e\u015fec \u015fi nu putem
\ndec\u00e2t regreta c\u0103 nu \u015fi-a concentrat efortul asupra
\ncizel\u0103rii acelor \u201epoezii-ornamente\u201d ale \u201ecatedralei\u201d
\ncare transcend inten\u0163iilor inginere\u015fti \u015fi arhitecturale.
\nTrebuie remarcat c\u0103 N. Davidescu nu a pretins
\nniciodat\u0103 c\u0103 \u201eimaginile [lui] izvor\u0103sc din inim\u0103\u201d, ci,
\ndimpotriv\u0103, a declarat explicit \u015fi \u00een repetate r\u00e2nduri
\nc\u0103 poemul s\u0103u ciclic este asem\u0103n\u0103tor unui artefact
\nconstruit cu luciditatea \u015fi profesionalismul
\nintelectual al unui inginer \u015fi arhitect.
\nRevenind la accentul pus de N. Davidescu pe
\naspectele ra\u0163ionale \u015fi prozodice ale versurilor sale
\n(remarcat \u015fi subliniat de cvasitotalitatea criticilor),
\ntrebuie s\u0103 eviden\u0163iem totu\u015fi faptul c\u0103 acestea \u00eel aduc
\nfoarte aproape \u015fi avant la lettre de lirica modern\u0103
\nexplicitat\u0103 de Hugo Friedrich \u00een lucrarea de referin\u0163\u0103,
\n\u00een care scria (a se vedea capitolul Apollon \u00een locul lui
\nDionysos, p. 159 \u015fi urm.), dep\u0103\u015find contradic\u0163iile lui
\nPaul Val\u00e9ry, \u00eenc\u0103 \u00een anii cincizeci ai secolului trecut, \u00een
\nsensul c\u0103: \u201e[lirica modern\u0103] a devenit o activitate rece,
\nlucid\u0103; la fel \u015fi reflec\u0163ia asupra ei. Aprecierea ei
\nconstituie acum un proces de expertiz\u0103 tehnic\u0103. [\u2026] E
\nsemnificativ\u0103 preferin\u0163a lui Val\u00e9ry pentru cuv\u00e2ntul
\n\u201efabrication\u201d prin care parafrazeaz\u0103 poezia, f\u0103c\u00e2nd
\naluzie la semnifica\u0163ia originar\u0103 a cuv\u00e2ntului \u00een elin\u0103: el
\nse refer\u0103 mai pu\u0163in la oper\u0103 dec\u00e2t la actul producerii,
\nprin care spiritul se poten\u0163eaz\u0103 \u015fi se perfec\u0163ioneaz\u0103 pe
\nsine. [\u2026] Celor dezvoltate mai sus le corespund rolul
\npe care con\u015ftiin\u0163a formei \u00eel joac\u0103 \u00een lirica modern\u0103. Cel
\nmai bogat \u00een exemple de severitate a formelor, \u00een
\nteorie ca \u015fi \u00een practic\u0103, e Val\u00e9ry. \u00cen formul\u0103rile sale
\nculmineaz\u0103 cultura romanic\u0103 a formei. El \u015fi-a dat
\nseama de coresponden\u0163ele secrete dintre luciditatea
\nsceptic\u0103 \u015fi severitatea formelor: \u201e\u00cendoiala conduce
\nc\u0103tre form\u0103\u201d. \u00cendoiala descoper\u0103 c\u00e2t de problematice
\nsunt revela\u0163iile primare ale con\u0163inutului; iar poezia
\nabordeaz\u0103 formele metrice ca pe un sistem de reguli
\ncare trebuie observat cu stricte\u0163e, ca la jocuri, superior
\nspontaneit\u0103\u0163ii brute \u015fi haosului revela\u0163iilor primare.
\n[\u2026] Artistul e tipul suprem al lui homo faber;
\ndivinitatea sa e Apollon, nu Dionysos; inspira\u0163ia e o
\nproblem\u0103 de rag secundar; primordial\u0103 e
\ndescoperirea operatorie care \u00eenlocuie\u015fte improviza\u0163ia
\nprin construc\u0163ie, libertatea haotic\u0103 prin \u201eregatul
\nlimit\u0103rilor artistice\u201d.
\nEste de men\u0163ionat c\u0103 unele dintre elementele liricii
\nmoderne incluse de autor \u00een textul citat exprim\u0103
\nperifrastic \u015fi \u00eentr-o perspectiv\u0103 integratoare tr\u0103s\u0103turi
\nconsacrate ale clasicismului. Astfel, rolului con\u015ftiin\u0163ei
\nformei \u00eei corespunde tendin\u0163a clasicismului spre
\n\u201eperfec\u0163iunea formelor\u201d, aceluia al lucidit\u0103\u0163ii [sceptice]
\n\u00eei corespunde conceptul clasicist de \u201eprimat al
\nra\u0163iunii asupra sentimentelor\u201d, severit\u0103\u0163ii formelor \u2013
\ncerin\u0163a \u201econcordan\u0163ei cu normele specifice\u201d, iar
\nsintagma \u201e[con\u015ftiin\u0163a \u015fi] cultura romanic\u0103 a formei\u201d
\npare a fi preluat\u0103 telle-quelle din vocabularul esteticii
\nclasiciste. Pe de alt\u0103 parte, chiar \u015fi cele mai
\nreprezentative opere \u201eclasice\u201d nu sunt adeseori
\nlipsite de autentice efluvii lirice evidente. Aceste
\nobserva\u0163ii subliniaz\u0103 faptul de notorietate c\u0103 \u00een
\nrealitate nu exist\u0103 curente literare \u201epure\u201d sau, altfel
\nspus, c\u0103 exist\u0103 o interferen\u0163a permanent\u0103 \u00eentre
\nacestea. A\u015fa se \u015fi explic\u0103, f\u0103r\u0103 extrapol\u0103ri for\u0163ate, de
\nce, de\u015fi a fost cunosc\u0103tor \u015fi promotor remarcabil al
\nliricii moderne \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, N. Davidescu a
\nr\u0103mas \u00een esen\u0163\u0103 un adept al clasicismului, prin
\natitudinea sa estetic\u0103: echilibrul compozi\u0163iei, rigoarea
\n\u015fi rafinamentul expresiei, rafinamentul caracterul etic
\n\u015fi moralizator al temelor. Totodat\u0103, referirile
\nfrecvente la o aderare a sa la parnasianism trec cu
\nvederea faptul c\u0103 el a preluat de la acest curent literar
\ndoar cultul formei, \u00een timp ce ideea esen\u0163ial\u0103
\nparnasian\u0103 a \u201eartei pentru art\u0103\u201d i-a fost funciar
\nstr\u0103in\u0103, el fiind de departe un adept al moralit\u0103\u0163ii \u00een
\nart\u0103. De\u015fi cu numeroase excep\u0163ii notabile (a c\u0103ror
\ndiscu\u0163ie iese \u00eens\u0103 din obiectivele prezentei lucr\u0103ri),
\nlirismul lui N. Davidescu din poemul ciclic C\u00e2ntecul
\nomului exclude complet improviza\u0163ia \u015fi
\nspontaneitatea brut\u0103, este adeseori \u201eextras din
\nretort\u0103\u201d \u015fi se coreleaz\u0103 perfect cu severitatea formelor
\natribuit\u0103 de Hugo Friedrich \u201eclasicului\u201d
\nsimbolismului european, Paul Val\u00e9ry.
\nAceste considerente nu ne \u00eempiedic\u0103 s\u0103 privim
\ncritic nerealiz\u0103rile poemului \u015fi s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m \u00een ce
\nm\u0103sur\u0103 \u201esterilizarea emo\u0163iei lirice\u201d \u015fi a \u201esugestiei
\nv e r b a l e \u201d l a c a r e f a c e r e f e r i r e P o m p i l i u
\nConstantinescu sau reconstruc\u0163iile aride, \u201ein vitro\u201d,
\nrepro\u015fate de Margareta Feraru constituie realmente
\n\u201ereu\u015fite\u201d pentru poet. Utilizarea calificativului
\n\u201ereu\u015fit\u201d trebuie \u00eens\u0103 corelat\u0103 \u2013 \u015fi acest lucru va fi
\nrealizat \u00een cele ce urmeaz\u0103 \u2013 cu orizontul de a\u015fteptare
\nal cititorilor poemului ciclic al lui N. Davidescu.
\nPentru c\u0103, a\u015fa cum spunea Vladimir Streinu, \u201eacele
\n\u00abad\u00e2ncuri proprii de g\u00e2nduri\u00bb, cerute de poet \u00een
\nvederea \u00een\u0163elegerii operei sale, pot exista numai \u00een
\ncapul oamenilor oarecum \u015fcoli\u0163i, al c\u0103rturarilor
\nlumina\u0163i asupra culturii \u015fi civiliza\u0163iei [\u2026] prin studii
\nanterioare, dar nicidecum nu pot fi ale celorlal\u0163i
\niubitori de frumos mult mai numero\u015fi, care ar fi
\ncrez\u00e2nd cumva c\u0103 arta poetic\u0103 este un fel de iarb\u0103 a
\nfiarelor descuietoare a tuturor inimilor\u201d.
\nDesigur, poezia nu este numai o \u201etehnic\u0103\u201d, o
\n\u201epoietic\u0103\u201d \u015fi nici nu este reductibil\u0103 doar la \u201ecuv\u00e2nt\u201d.
\nSensibilitatea rezultat\u0103 din sistemul de articulare
\nspecific limbajului poetic poate transcende
\nvocabularul limbii \u015fi este filtrat\u0103 de inteligen\u0163\u0103, care
\nnu numai c\u0103 nu este exclusiv o proprietate a limbajului,
\ndar este \u015fi substan\u0163ial mai ampl\u0103 dec\u00e2t intelectul ce o
\ndisec\u0103 \u00een elemente lingvistice cu ocazia procesului de
\nreceptare\/analiz\u0103. G\u00e2ndirea desf\u0103\u015furat\u0103 \u00eentr-un
\nperiplu analitic discursiv pierde contactul cu
\ndinamismul gener\u0103rii instantanee, spontane,
\nintuitive, \u015fi se orienteaz\u0103 spre exactitatea rece a
\nconceptelor. Ea devine astfel inten\u0163ional\u0103, iar
\ninten\u0163ionalitatea o men\u0163ine \u00een c\u00e2mpul reprezent\u0103rilor.
\nDincolo de reprezentare (unde dorim noi s\u0103
\np\u0103trundem) se afl\u0103 \u00eens\u0103 sentimentul de sine, prin care
\nvia\u0163a r\u0103m\u00e2ne \u00een contact cu ea \u00eens\u0103\u015fi \u015fi prin care se
\nmaterializeaz\u0103 izbucnirea poetic\u0103. Iar dincolo de
\nmentalul obi\u015fnuit, discursiv, exist\u0103 un mental intuitiv,
\ncare permite accesul la o \u201econ\u015ftiin\u0163\u0103 nou\u0103\u201d, \u00een care
\nsensul este \u00eenlocuit cu o \u201evibra\u0163ie\u201d, un ritm unic, o
\navalan\u015f\u0103 de imagini difuze str\u0103b\u0103tute de sc\u00e2nteierile
\nunei intui\u0163ii profunde. Poezia nu este doar un joc al
\nspiritului cu limbajul, ci urc\u0103 spre ob\u00e2r\u015fiile
\ncuv\u00e2ntului, spre acea Surs\u0103 \u00een care cuv\u00e2ntul este
\npoetic de la bun \u00eenceput. A\u015fa cum spunea Nichita
\nSt\u0103nescu, \u201ecuvintele fiind umbra structurii materiei,
\nc\u0103ut\u0103m \u00eentr-una sursa ce a iluminat materia ca s\u0103 lase
\no umbr\u0103 at\u00e2t de majestuoas\u0103, at\u00e2t de semantic\u0103.
\nTendin\u0163a c\u0103tre aceast\u0103 surs\u0103 retrage uneori cuvintele
\nprin materie, distrug\u00e2nd materia, c\u0103tre sursa ini\u0163ial\u0103.
\nTraversarea cuvintelor prin materie nu mai \u0163ine de
\ncuv\u00e2nt, ea s-ar putea numi chiar poezia\u201d (sublinierile
\nns.). O asemenea surs\u0103 de lumin\u0103 nu poate fi dec\u00e2t
\nSoarele lumii ideilor (mundus intelligibilis) a lui Platon.
\n\u00cen lumina acestui scurt excurs \u201efilosofic\u201d, se
\nexplic\u0103 \u015fi faptul c\u0103 \u00een pofida \u201earidit\u0103\u0163ii\u201d de sorginte
\nclasicist\u0103 \u015fi parnasian\u0103 a multora din poeziile incluse
\nde N. Davidescu \u00een C\u00e2ntecul omului, rezultat\u0103 din
\ndeliberate (\u015fi adeseori excesive) \u015fi repetate filtr\u0103ri ale
\nemo\u0163iei poetice de c\u0103tre autor, o prezen\u0163\u0103 activ\u0103 \u00een
\nintelectul cititorului a hipertextului epocilor istorice
\nimplicate \u00een discursul unei poezii poate constitui un
\nfundal (un \u201edecor\u201d, cum spune Nicolae Manolescu)
\ninstalat \u00een mentalul cititorului, pe care s\u0103 poat\u0103
\nprinde contur expresia lui Paul Val\u00e9ry \u201eUn po\u00e8me doit
\n\u00eatre une f\u00eate de l\u2019intellect\u201d.
\nPrezentul demers nu se dore\u015fte \u00eens\u0103 a fi o analiz\u0103
\nexhaustiv\u0103 a poemelor ciclului, ci \u00ee\u015fi propune s\u0103
\nilustreze un exemplu al modului \u00een care o analiz\u0103
\ntopologic\u0103 a uneia dintre poeziile incluse (\u015fi publicat\u0103
\npentru prima dat\u0103) \u00een volumul Rena\u015fterea, intitulat\u0103
\nBiruitorul, cu o textur\u0103 av\u00e2nd aparent un caracter
\npredominant descriptiv, \u201emuzeografic\u201d \u015fi cu un
\nlirism minim, poate trezi \u00een intelectul \u015fi sensibilitatea
\nunui cititor situat \u00een cercul \u201ecititorilor model\u201d
\npresupu\u015fi de intentio auctoris, o gam\u0103 extins\u0103 de
\nsugestii \u015fi tr\u0103iri ce confer\u0103 procesului recept\u0103rii un
\nlirism intelectual autentic, dedublat de inefabilul
\neuristicii \u015fi serendipit\u0103\u0163ii ca experien\u0163e superioare ale
\nintelectului. T\u0103lm\u0103cirile de text \u00eentreprinse nu sunt
\nlipsite de riscuri, \u00eentruc\u00e2t m\u0103sura \u00een care ne putem
\nconsidera inclu\u015fi \u00een mul\u0163imea cititorilor model ai
\npoeziei \u00een cauz\u0103 este discutabil\u0103, la fel ca abilit\u0103\u0163ile
\nde intrare \u00een dialog cu intentio operis.
\nPoezia analizat\u0103 este urm\u0103toarea: \u201eA r\u0103scolit
\n\u00eentreaga Italie \u015fi-acum, \/ Condotier croindu-\u015fi cu sabia
\no \u0163ar\u0103, \/ Din turnul cet\u0103\u0163uiei temute-a lui m\u0103soar\u0103 \/
\nC\u0103rarea pres\u0103rat\u0103 pe urma lui cu scrum. \/\/ E \u00eenrudit
\ncu Papa \u015fi ducii de-Aragon, \/ Temut de-al Fran\u0163ei rege
\n\u015fi de-mp\u0103rat \u015fi are \/ Un vultur ce sf\u00e2\u015fie un \u015farpe boan
\ngheare \/ Pe c\u00e2mp de-azur \u015fi aur cu stele drept
\nblazon. \/\/ N-a pregetat o dat\u0103 \u015fi n-a \u015ftiut ce-i frica, \/
\nA violat ora\u015fe \u015fi case, mai cur\u00e2nd \/ Dec\u00e2t ar bea o
\ncup\u0103 de vin spumos \u00een g\u00e2nd \/ Dar g\u00e2ndul i-a fost
\nve\u015fnic u\u015for ca r\u00e2ndunica. \/\/ Acum se teme \u00eens\u0103 c\u0103 un
\nzugrav chemat \/ S\u0103-i imortalizeze \u00eentr-un tablou via\u0163a
\n\/ Ar refuza s\u0103 vin\u0103 la curtea lui, \u015fi ghea\u0163a \/ Acestei
\ntemeri mu\u015fc\u0103 din el ca un stigmat\u201d.
\nO analiz\u0103 literar\u0103 obi\u015fnuit\u0103 poate eviden\u0163ia c\u0103
\ndincolo de structura narativ-descriptiv\u0103 relativ
\nexplicit\u0103 a versurilor, sunt identificabile filoane
\nemotive \u015fi lirice asupra c\u0103rora nu ne vom opri, dar care
\n\u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103 constituie \u201eliantul integrator\u201d al
\ninforma\u0163iilor istorice \u015fi culturale ce servesc drept fundal.
\nSe remarc\u0103 de asemenea, chiar \u00een absen\u0163a unor versuri
\nalexandrine, \u201esoliditatea\u201d clasicizant\u0103 a versurilor,
\nsobrietatea \u015fi eleva\u0163ia expresiei, alternan\u0163a rimelor
\nfeminine \u015fi masculine \u015f.a. Orizontul informa\u0163ionalistoric
\nal inspira\u0163iei este ilustrat concis, cu epitete,
\nmetafore \u015fi metonimii subtile, \u00eentreaga poezie fiind de
\nfapt o metonimie sau o alegorie dezvoltat\u0103.
\nConsider\u00e2nd poezia ca fiind o alegorie, ea \u201ecap\u0103t\u0103
\no anumit\u0103 deschidere\u201d (a se vedea U.Eco), cititorul
\n\u015ftiind c\u0103 orice fraz\u0103 \u015fi aluzie dispun de o multitudine
\nde \u00een\u0163elesuri, pe care el trebuie s\u0103 le descopere. \u201e\u00cen
\nfunc\u0163ie de enciclopedia proprie \u015fi de dispozi\u0163ia
\nsufleteasc\u0103, cititorul va alege \u00abcheia\u00bb pe care o
\nconsider\u0103 cea mai exemplar\u0103 \u015fi o va utiliza opera \u00een
\nsensul voit\u201d (f\u0103c\u00e2nd-o s\u0103 retr\u0103iasc\u0103 \u00eentr-un anumit fel
\n[…]). Acest demers este facilitat \u015fi dedublat de
\npresupozi\u0163ia c\u0103 textul reprezint\u0103 un univers topologic,
\no re\u0163ea rela\u0163ional\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t unidimensionalitatea
\n\u015fi liniaritatea parcurgerii lui \u00eel transform\u0103 de facto
\n\u00eentr-o structur\u0103 arborescent\u0103, \u00eentr-un hipertext.
\nEste evident c\u0103 pentru un cititor str\u0103in de
\nfenomenul istoric \u015fi cultural al Rena\u015fterii italiene din
\nperioada Quattrocento poezia apare aproape integral
\ncriptic\u0103 \u015fi nu declan\u015feaz\u0103 practic o reac\u0163ie emo\u0163ional\u0103
\nsintetizatoare. Fabula poeziei ca atare este de
\nasemenea departe de a-i st\u00e2rni interesul. Pentru
\ncititorul care de\u0163ine fie \u015fi unele cuno\u015ftin\u0163e sumare
\ndespre apari\u0163ia \u015fi rolul condotierilor \u00een istoria Italiei,
\npoezia \u00eencepe s\u0103 capete un anume sens, ap\u0103r\u00e2nd a fi
\no descriere coerent\u0103, de\u015fi destul de pu\u0163in liric\u0103, a
\nportretului unui condotier eroic \u015fi \u201ede neam mare\u201d
\n(\u201eE \u00eenrudit cu Papa \u015fi ducii de-Aragon, \/ Temut de-al
\nFran\u0163ei rege \u015fi de-mp\u0103rat\u201d), acoperit de gloria unor
\nremarcabile succese militare ob\u0163inute f\u0103r\u0103 scrupule
\n(\u201eA violat ora\u015fe \u015fi case, mai cur\u00e2nd \/ Dec\u00e2t ar bea o
\ncup\u0103 de vin spumos \u00een g\u00e2nd\u201d) \u015fi care, de\u015fi \u201enu a \u015ftiut
\nce-i frica\u201d \u00een campaniile sale (\u00een care pref\u0103cea \u00een
\nscrum cet\u0103\u0163ile ocupate cu \u201eg\u00e2ndul u\u015for ca
\nr\u00e2ndunica\u201d), \u201ese teme\u201d totu\u015fi c\u0103 un pictor (un
\n\u201ezugrav\u201d: termen de meseria\u015f, admirativ \u00een limbajul
\nepocii) invitat s\u0103-i fac\u0103 portretul ar putea s\u0103-l refuze.
\nDintre r\u00e2nduri transpare o nelini\u015fte metafizic\u0103
\n(\u201etemeri ce mu\u015fc\u0103 din el ca un stigmat\u201d) ce-l situeaz\u0103
\ndeasupra militarului de r\u00e2nd, incapabil s\u0103 perceap\u0103
\nalt\u0103 frumuse\u0163e dec\u00e2t aceea a c\u00e2mpurilor de lupt\u0103.
\nDac\u0103 cititorul este \u015fi mai bine ini\u0163iat \u00een istoria
\nQuattrocento-ului italian, l-ar putea \u201erecunoa\u015fte\u201d \u00een
\ndescriere pe Ludovico Sforza, poreclit il Moro, ajuns
\nduce de Milano, de\u015fi provenea dintr-o familie de
\ncondotieri de origine \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103. \u015ei, \u00een acest caz, \u015fi-ar
\naminti poate c\u0103 \u00eentr-un moment de referin\u0163\u0103 din
\nistoria Italiei acelui sf\u00e2r\u015fit de secol – b\u0103t\u0103lia de la
\nFornovo din 1495 – Ludovico Sforza l-a \u00eenvins \u015fi
\nalungat din \u0163ar\u0103 pe regele Fran\u0163ei, Carol al VIII-lea.
\nIdeea c\u0103 Biruitorul ar putea fi Ludovico Sforza este
\nsugerat\u0103 \u015fi de faptul c\u0103 \u00een volumul Rena\u015fterea mai
\nexist\u0103 \u00eenc\u0103 dou\u0103 poezii \u00een care este vorba despre
\nfamiliile conduc\u0103toare ale ora\u015fului Milano: Matei
\n(Mateo, n.n.) I Visconti \u00een exil \u015fi Sforza incipit, \u00een
\naceasta din urm\u0103 referirea la ducele Sforza fiind
\nexplicit\u0103. Indiferent dac\u0103, personajul real al poeziei
\neste sau nu Ludovico Sforza, el reprezint\u0103 un
\n\u201econdotier real\u201d, aflat la cap\u0103tul unei existen\u0163e
\naventuroase \u015fi ne\u00eenfricate, cuprins de n\u0103zuin\u0163a de
\nd\u0103inuire \u00een istorie prin art\u0103, arta al c\u0103rei prestigiu era
\ncov\u00e2r\u015fitor \u00een Italia renascentist\u0103. \u201eIdentificarea\u201d \u00een
\nversurile lui N. Davidescu a ducelui de Milano
\nreprezint\u0103 \u00eens\u0103 o variant\u0103 de interpretare a c\u0103rei
\nconsolidare constituie \u201e\u00een sine\u201d un proces euristic pascu-
\npas, plin de emo\u0163ii. Elanul versurilor induce nu
\nnumai un elan al g\u00e2ndurilor, declan\u015fator al
\nenciclopediei personale a cititorului, ci \u015fi unul al
\nsensibilit\u0103\u0163ii lui, dep\u0103\u015find barierele limbii \u015fi
\ndistan\u0163ele spa\u0163io-temporale istorice, \u015fi suger\u00e2nd prin
\nsinergie miracolul cultural al Rena\u015fterii italiene.
\nAccept\u00e2nd c\u0103 este vorba \u00eentr-adev\u0103r de Ludovico
\nSforza \u015fi cunosc\u00e2nd rolul lui \u00een dezvoltarea cultural\u0103
\n\u015fi \u015ftiin\u0163ific\u0103 a \u201ecet\u0103\u0163ii\u201d Milano din Quattrocento, se
\naccept\u0103 implicit c\u0103 dorin\u0163a-i orgolioas\u0103 de
\n\u201eimortalizare \u00eentr-un tablou a vie\u0163ii\u201d sale de c\u0103tre un
\n\u201ezugrav\u201d este \u00eentru totul legitim\u0103. Pe de alt\u0103 parte,
\ndac\u0103 acela\u015fi cititor este \u015fi un iubitor de art\u0103 plastic\u0103,
\nar putea asocia imediat portretul literar zugr\u0103vit de N.
\nDavidescu \u00een poezie cu portretul numit Il condottiere,
\nrealizat de \u201ezugravul\u201d Leonardo da Vinci \u00een 1480.
\nCompar\u00e2nd cu ochii min\u0163ii descrierea portretistic\u0103
\nf\u0103cut\u0103 \u00een poezia sa de N. Davidescu Biruitorului \u015fi
\nimaginea \u201edur\u0103\u201d a Condotierului din desenul lui
\nLeonardo da Vinci – chintesen\u0163\u0103 de trufie, hot\u0103r\u00e2re,
\ninteligen\u0163\u0103 primitiv\u0103, st\u0103p\u00e2nire de sine, dorin\u0163\u0103 de
\nputere, brutalitate \u015fi arogan\u0163\u0103 \u2013 cu aceea din portretul
\nrealizat de Giovanni Ambrogio de Predis (pictor
\nmilanez din cercul lui Leonardo da Vinci), cititorul
\npoate constata c\u0103 versurile descriu concomitent mai
\nmult dar \u015fi altceva dec\u00e2t personalitatea real\u0103 a lui
\nLudovico Sforza. \u00cen timp ce portretul lui Leonardo
\npare a fi fost desenat \u00een mod special spre a fi o
\nilustra\u0163ie la poezia lui N. Davidescu, elimin\u00e2nd orice
\naluzie la eventuale preocup\u0103ri pentru cultur\u0103 \u015fi art\u0103,
\nportretul lui Ludovico Sforza, realizat de Giovanni
\nAmbrogio de Predis prezint\u0103 un b\u0103rbat fin (f\u0103r\u0103 a fi
\nmai prin aceasta pu\u0163in hot\u0103r\u00e2t), un evident intelectual
\n\u015fi iubitor de art\u0103. Trecutul de condotieri al familiei
\nsale pare \u201euitat\u201d. Simpla semn\u0103tur\u0103 a portretistului
\nlui Ludovico \u00eel determin\u0103 pe cititor s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi
\ncaracterul premonitoriu al temerii Biruitorului, ca
\nreprezentamen al ducelui de Milano, \u0163in\u00e2nd seama de
\nfaptul c\u0103 Leonardo da Vinci, de\u015fi s-a bucurat de azilul
\n\u015fi ospitalitatea generoas\u0103 a acestuia din urm\u0103, nu i-a
\nrealizat niciodat\u0103 un portret sub propria-i semn\u0103tur\u0103:
\nrefuzul \u201epoten\u0163ial\u201d de care se temea Biruitorul lui N.
\nDavidescu a devenit un refuz \u201ereal\u201d \u00een via\u0163a lui
\nLudovico Sforza. \u015ei aceasta, chiar dac\u0103 Leonardo da
\nVinci a pictat, \u00een timpul \u015federii sale la curtea lui
\nLudovico, nu numai celebra fresc\u0103 Cina cea de Tain\u0103
\ndin refectorul m\u00e2n\u0103stirii Santa Maria delle Grazie (pe
\ncare Ludovico inten\u0163iona s\u0103 o transforme \u00een mausoleu
\nal familiei sale), restaurat\u0103 \u015fi dezvoltat\u0103 de arhitectul
\nBramante – \u015fi el oaspete al lui Ludovico Sforza, ci \u015fi
\nfrescele plafonului renumitului Castello Sforzesco \u2013
\nSala delle Asse – din Milano).
\nCu pu\u0163in\u0103 empatie pentru personajul istoric
\nrenascentist, cititorul ar putea s\u0103 aprecieze c\u0103
\nLeonardo da Vinci a fost oarecum nerecunosc\u0103tor
\nfa\u0163\u0103 de protectorul s\u0103u, care \u00eei recuno\u015ftea geniul, \u00eel
\nsprijinea din punct de vedere financiar, \u00eei asigura
\nospitalitate \u015fi atribuia victoriilor artei suprema\u0163ia
\nasupra acelora militare. Biruitorul condotier al lui N.
\nDavidescu nu-i (mai) reprezint\u0103 pe condotierii anilor
\nde \u00eenceput ai familiei Sforza sau pe Ludovico \u00eensu\u015fi
\ndec\u00e2t sub aspectul comun al aspira\u0163iei la d\u0103inuirea
\nistoric\u0103 prin art\u0103.
\nPrivind portretul lui Ludovico realizat de Giovanni
\nAmbrogio de Predis, unui cititor cunosc\u0103tor al istoriei
\nfamiliei Sforza i-ar veni imediat \u00een minte celebrul
\nportret al la fel de celebrei sale so\u0163ii Beatrice d\u2019Este,
\npictat de aceast\u0103 dat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Leonardo da Vinci,
\nspre a-i fi oferit cadou de nunt\u0103. M\u00e2ndriei b\u0103rb\u0103te\u015fti
\nsubtile ce exult\u0103 din primul portret i s-ar asocia astfel
\nun temei \u00een plus \u015fi ar sugera prolectic compasiunea
\npentru suferin\u0163a atroce a lui Ludovico la pierderea
\ntinerei lui so\u0163ii, la v\u00e2rsta de numai 22 de ani.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

MELANIA CUC Restul nu conteaz\u0103 \u00cen sta\u0163ia de po\u015ftalion, Caii \u00een harna\u015famente cu \u0163inte tocite Ron\u0163\u0103ie ov\u0103zul de pe fundul<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21906"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21906"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21906\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21907,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21906\/revisions\/21907"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21906"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21906"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21906"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}