{"id":21897,"date":"2023-10-03T23:10:49","date_gmt":"2023-10-03T20:10:49","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21897"},"modified":"2023-10-03T23:10:49","modified_gmt":"2023-10-03T20:10:49","slug":"spatii-culturale-nr-10-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21897","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 10 (9)"},"content":{"rendered":"

MARIUS CHELARU<\/strong><\/p>\n

ADRIAN VOICA
\n\u00centre Nimeni \u015fi
\nCineva<\/strong><\/p>\n

Asemenea altor ora\u015fe cu via\u0163\u0103 cultural\u0103 intens\u0103, \u015fi
\nBac\u0103ul o are pe a sa, printre personalit\u0103\u0163ile urbei
\nmoldovene num\u0103r\u00e2ndu-se, incontestabil, \u015fi profesorul
\nPetre Isachi. Spirit dinamic, cultiv\u00e2nd experimentul
\nde bun\u0103 calitate, el este redactor-\u015fef al revistei \u201e13
\nPlus\u201d, precum \u015fi consilier \u015ftiin\u0163ific la Editura Psyhelp.
\nCu o preg\u0103tire teoretic\u0103 remarcabil\u0103, \u00eensu\u015fit\u0103
\nadmirabil, Petre Isachi a debutat editorial \u00een 1994 cu
\nAnotimpurile romanului, carte urmat\u0103 \u00een 1997 de a
\ndoua sa parte, scris\u0103 de aceast\u0103 dat\u0103 \u00een colaborare. Tot
\nromanului avea s\u0103-i consacre, \u00een 2007, o scriere
\nteoretic\u0103 ce tr\u0103deaz\u0103 un spirit elevat \u015fi un bun
\ncunosc\u0103tor al tehnicilor narative tot mai numeroase \u00een
\nsecolul care a trecut. De altfel, titlul Romanul, \u00eencotro?
\nm\u0103rturise\u015fte o nelini\u015fte creatoare, specific\u0103 deopotriv\u0103
\nhermeneutului \u015fi teoreticianului literar menit s\u0103
\ndiscearn\u0103 \u00eentre numeroasele metode de lucru ale
\nromancierilor moderni.
\nNici poezia nu este ocolit\u0103. \u00cen 2001 \u00eei apare studiul
\n\u201eVasile Voiculescu, Ultimele sonete\u2026 sau Cum se
\nelimin\u0103 Complexul Shakespeare\u201d, iar \u00een 2003
\nexegeza Psalmii arghezieni \u015fi problematica
\ndevenirii cre\u015ftine. \u00cen fine, Petre Isachi este autorul
\nmonografiei Zbur\u0103torul, o revist\u0103 lovinescianooptzecist\u0103
\n(2007) \u2013 cu aceasta \u00eencheindu-se,
\ndeocamdat\u0103, activitatea sa editorial\u0103 consacrat\u0103
\ncriticii \u015fi teoriei literare. \u015ei totu\u015fi, dac\u0103 avem \u00een
\nvedere critica de \u00eent\u00e2mpinare, pe care o cultiv\u0103 cu
\nacribie \u00een paginile revistei \u201e13 Plus\u201d (av\u00e2nd chiar o
\nrubric\u0103 permanent\u0103 intitulat\u0103 \u201e\u00cen c\u0103utarea c\u0103r\u0163ii
\nnescrise\u201d), b\u0103nuim o revenire iminent\u0103 \u00een sfera
\napari\u0163iilor editoriale din acest domeniu.
\n\u00cen mod paradoxal, titlurile men\u0163ionate, al\u0103turi de
\nrecentele \u00eensemn\u0103ri din Autoportret \u00een oglind\u0103
\n(Editura Psyhelp, Bac\u0103u, 2009) n-au fost suficiente
\npentru ca Petre Isachi s\u0103 accead\u0103 \u00een breasla
\nscriitorilor, adic\u0103 acolo unde \u00eei este locul \u2026 Motivul?
\nUnul simplu, dar eficient, cu bune rezultate \u00eenc\u0103 din
\nvremea comunist\u0103: pierderea dosarului! La
\nBucure\u015fti, Ia\u015fi, Cluj sau Craiova, metoda a dat
\ntotdeauna rezultatele scontate. De ce nu \u015fi la Bac\u0103u?
\n\u2026 Chiar semnatarul acestor r\u00e2nduri i-a c\u0103zut victim\u0103
\nc\u00e2ndva. Era prin 1987\u2026
\nSentimentele scriitorului frustrat de un drept
\ndob\u00e2ndit prin munc\u0103 \u015fi talent nu sunt greu de
\nimaginat. Petre Isachi \u00eensu\u015fi se autoflageleaz\u0103
\nsubintitul\u00e2ndu-\u015fi recentul Autoportret \u00een oglind\u0103,
\nrecurg\u00e2nd la o sintagm\u0103 ce frizeaz\u0103 absurdul:
\n\u201e \u00ce n s e m n \u0103 r i i n u t i l e \u201d . D a r d a c \u0103 c i t i m \u015f i
\n(Contra)argumentul al\u0103turat, ne d\u0103m seama c\u0103
\nautorul mizeaz\u0103 pe bipolaritatea ideilor \u015fi
\nconceptelor, c\u0103 totdeauna pozitivul \u015fi negativul se
\ncheam\u0103 \/se presupun reciproc, tot a\u015fa cum
\nimaginea din oglind\u0103 are ca suport o realitate
\nmaterial\u0103.
\nP r i v i t p r i n a c e a s t \u0103 p r i s m \u0103 , \u00ee n c e p u t u l
\n(Contra)argumentului sugereaz\u0103 recurgerea la
\nexperiment, \u00een\u0163eles ca posibil mijloc de aglutinare a
\nfulguielilor spirituale venite din z\u0103ri diferite de
\ncunoa\u015ftere \u015fi care formeaz\u0103, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103,
\nsubstan\u0163a acestei c\u0103r\u0163i. \u201eV\u0103 propun o carte despre un
\nnimeni \u015fi despre nimic\u201d \u2013 noteaz\u0103 cu aplomb autorul,
\ndar \u015fi pu\u0163in sibilinic. \u015ei continu\u0103: \u201eO carte f\u0103r\u0103 tem\u0103,
\nf\u0103r\u0103 estetic\u0103, poetic\u0103\/ poietic\u0103, f\u0103r\u0103 autor\/ cititor, o
\ncarte care se face singur\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi propun\u0103 acest
\nobiectiv, o carte inutil\u0103\u201d. \u00cen viziunea lui Petre Isachi,
\ncartea este reversul scribului, dup\u0103 cum
\nprostocra\u0163ia \u015fi de\u015fteptocra\u0163ia (probabil) formeaz\u0103
\nun tot. Cele dou\u0103 entit\u0103\u0163i astfel cuplate pot exista \u00eens\u0103
\n\u015fi separat, dup\u0103 cum destinul cuiva poate fi
\ndescifrat\/ interpretat \u015fi de cititorul anonim, prezent
\nsau viitor. \u201eAm plecat de la credin\u0163a c\u0103 noi \u00een\u015fine
\nsuntem o carte pe care o cite\u015fte Cineva\u201d \u2013 noteaz\u0103 cu
\ngravitate autorul, cit\u00e2ndu-l la r\u00e2ndul s\u0103u pe Borges
\n\u00een leg\u0103tur\u0103 cu Biblioteca Lumii ca sinonim al
\nUmanit\u0103\u0163ii. \u015ei dac\u0103 \u201eEul originar pretinde c\u0103 se
\npoveste\u015fte el \u00eensu\u015fi, lui \u00eensu\u015fi, sculpt\u00e2nd \u00een cea\u0163\u0103 un
\nautoportret \u2026\u201d, \u00eenseamn\u0103 c\u0103, \u00een mod sigur, cartea
\nare un cititor predestinat: scribul, dar \u015fi unul
\npoten\u0163ial, anonim venind dintr-un timp nedefinit.
\nCeea ce p\u0103rea iluzoriu \u015fi inefabil devine solid \u015fi
\netern. Litera scris\u0103.
\nBun cunosc\u0103tor al tehnicilor literare, Petre Isachi
\n\u00eemprumut\u0103 pentru cartea sa Autoportret \u00een oglind\u0103
\nuna specific\u0103 jurnalului literar: cea a dat\u0103rii. Ea este
\nconven\u0163ie, desigur, dar nu ne putem imagina o alt\u0103
\nsolu\u0163ie, la fel de ingenioas\u0103 pentru ceea ce vrea s\u0103
\ntransmit\u0103 autorul prin \u00censemn\u0103rile sale. \u00cenceputul
\neste datat \u201e1 aprilie 2008\u201d (ziua p\u0103c\u0103lelilor!), iar
\nfinalul corespunde ultimei zile a unei luni: \u201e31 mai
\n2009\u201d. altfel spus, \u00eentr-un cadru istoric bine
\nprecizat sunt sugerate metaforic dou\u0103 realit\u0103\u0163i cu
\nimpact decisiv asupra destinului uman: gluma
\n(tragicomic\u0103) existen\u0163ial\u0103 \u015fi sf\u00e2r\u015fitul acesteia. Dac\u0103
\nne g\u00e2ndim c\u0103 Petre Isachi anticipeaz\u0103 chiar din
\nprima pagin\u0103 a c\u0103r\u0163ii sumitul NATO de la
\nBucure\u015fti (2-4 aprilie 2008), atunci admitem c\u0103
\n\u00eensemn\u0103rile\/ medita\u0163iile sale se produc \u00eentr-o
\natmosfer\u0103 tensionat\u0103, aflat\u0103 sub zodia unei
\npoten\u0163iale confrunt\u0103ri atomice. Tocmai din aceast\u0103
\ncauz\u0103 reflec\u0163iile sale, facilitate de lectura unor c\u0103r\u0163i
\ninspirate din Coran sau Biblie con\u0163in \u015fi o doz\u0103 de
\npesimism rezumat \u00een \u00eentrebarea: \u201eUnde este logica
\nOmului, \u00een ilogica fiin\u0163ei?\u201d. Din acest moment orice
\nsemnifica\u0163ie a datelor consemnate de autor dispare,
\nr\u0103m\u00e2n\u00e2nd doar acceptarea ideii de conven\u0163ie literar\u0103
\na prezen\u0163ei lor. Ca om al c\u0103r\u0163ilor, Petre Isachi face
\nnumeroase referiri la ele, indiferent de veacul scrierii
\nacestora, important\u0103 fiind morala\/ concluzia pe care
\no con\u0163in. Ca om al cet\u0103\u0163ii \u015fi al unui timp istoric dat,
\nel semnalizeaz\u0103 problemele stringente, dar prefer\u0103,
\n\u00een locul unui r\u0103spuns tran\u015fant, starea de
\nambiguitate, care traduce, totu\u015fi, o nelini\u015fte
\nexisten\u0163ial\u0103 autentic\u0103. Revenind la literatur\u0103,
\nconvins c\u0103 menirea lui \u201ear fi cititul \u015fi emiterea unor
\njudec\u0103\u0163i de valoare din care s\u0103 lipseasc\u0103
\nprejudec\u0103\u0163ile\u201d, Petre Isachi analizeaz\u0103 \u015fi combate
\nideea c\u0103 poezia actual\u0103 s-ar suprapune \u201erealului
\nredus la existentul pur\u201d. Dac\u0103 lucrurile ar sta
\n\u00eentocmai, refuzul metaforei ar \u00eensemna negarea
\ncon\u015ftient\u0103 a faptului c\u0103, \u00een anumite circumstan\u0163e,
\n(poetice, le-am spune), cuv\u00e2ntul poate exprima \u015fi
\naltceva. Prin urmare, lipsa metaforei echivaleaz\u0103 cu
\nun atentat la adresa poeziei adev\u0103rate \u2013 ceea ce
\ndenot\u0103 c\u0103 teoreticianul literar are convingeri ferme
\n\u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103.
\nSuccintele sale \u00eensemn\u0103ri despre c\u0103r\u0163i (dar nu
\nnumai) au valoarea unor recenzii concentrate, \u00een
\ncare pozi\u0163ia lectorului avizat este dat\u0103 de microopinia
\nsa, adesea nea\u015fteptat\u0103. Vorbind despre cartea
\nlui Cornel Ungureanu Istoria secret\u0103 a literaturii
\nrom\u00e2ne, de exemplu, Petre Isachi observ\u0103 c\u0103
\n\u201esecretele\u201d vizate de autor se refer\u0103 la \u201etr\u0103d\u0103rile,
\ncomploturile, masoneria \u015fi societ\u0103\u0163ile secrete,
\nexcluderile, suspiciunile de asasinat (cazul Labi\u015f
\netc.)\u201d, dar c\u0103 inventarierea acestora nu explic\u0103 nici
\ntalentul, nici rezultatul muncii creatoare. \u201e\u2026 eul
\nbiografic nu explic\u0103 eul creator\u201d \u2013 conchide sec Petre
\nIsachi, deschiz\u00e2nd, de fapt, un drum adiacent, care
\nduce spre adev\u0103rul operei. Alteori, \u00een numai c\u00e2teva
\nr\u00e2nduri, o medita\u0163ie nea\u015fteptat\u0103 aduce un punct de
\nvedere nou \u00een compara\u0163ie cu interpret\u0103rile clasice.
\nAstfel, plec\u00e2nd de la ideea c\u0103 \u201eabsen\u0163a spiritului
\nfilosofic din poetica unor scriitori\u201d determin\u0103 o
\nanumit\u0103 atitudine (de suspiciune, de dispre\u0163 uneori)
\na filosofilor fa\u0163\u0103 de opera literar\u0103, autorul
\n\u201eAutoportretului\u2026\u201d se \u00eentreab\u0103 dac\u0103, \u00een cazul
\ncomediei O scrisoare pierdut\u0103, el lipse\u015fte cu
\nadev\u0103rat. R\u0103spunsul scriitorului este succint, dar
\nrelevant \u00een privin\u0163a capacit\u0103\u0163ii sale interpretative:
\n\u201eEu cred c\u0103 exist\u0103\u2026 Filosofia interesului meschin\u201d.
\nAdmi\u0163\u00e2nd prezen\u0163a unei con\u015ftiin\u0163e permanente a
\n\u201einsuficien\u0163ei scriiturii\u201d, Petre Isachi \u00eencearc\u0103 o
\ncaracterizare a hermeneuticii, afirm\u00e2nd c\u0103
\n\u201einterpretarea e mereu fermec\u0103tor de mincinoas\u0103\u201d.
\nDar critica literar\u0103 este necesar\u0103, deoarece cre\u015fte din
\naceea\u015fi tulpin\u0103 cu opera literar\u0103 \u00eens\u0103\u015fi. dincolo de
\nfunc\u0163ia ei stilistic\u0103, recenzia are (ca \u015fi \u00eensemn\u0103rile
\ndespre literatur\u0103) valoare documentar\u0103: \u201eEgografia
\nr\u0103m\u00e2ne important\u0103, pentru c\u0103 depune o m\u0103rturie
\nautentic\u0103, despre un timp \u015fi un loc\u201d.
\nTransla\u0163ia dinspre trecut spre prezent se produce
\nnecontenit, chiar dac\u0103 este vorba despre
\npersonalit\u0103\u0163i literare \u015fi istorice sau de reviste. Uneori
\naprecierile sale con\u0163in un gr\u0103unte de neprev\u0103zut,
\nrod al unei inteligen\u0163e sclipitoare, a\u015fa cum este
\naceasta, referitoare la Napoleon \u015fi la dorin\u0163ele sale
\nexpansioniste. \u00cen cheie modern\u0103, el este \u201ecel care
\nsemneaz\u0103 certificatul de na\u015ftere a U. E.\u201d.
\nNumeroasele nume de autori (litera\u0163i \u015fi filosofi)
\nvenind din culturi diferite, precum \u015fi diversitatea
\nproblemelor abordate (de la con\u0163inutul \u015fi
\nsemnifica\u0163ia operei literare, p\u00e2n\u0103 la globalizarea \u015fi
\ncriza artelor \u00een contemporaneitate) fac din
\nAutoportret \u00een oglind\u0103 o lectur\u0103 incitant\u0103, deschis\u0103
\nunei interpret\u0103ri care ur\u0103\u015fte cli\u015feele de tot felul. Din
\np\u0103cate, scriitorul nu vorbe\u015fte \u015fi despre criza
\nspa\u0163iului tipografic, d\u00e2ndu-ne totu\u015fi exemple
\nnotabile de concizie prin tabletele sale critice.
\nNu putem s\u0103 \u00eencheiem aceste r\u00e2nduri, dup\u0103
\nlectura profitabil\u0103 a c\u0103r\u0163ii lui Petre Isachi, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai
\nfacem o precizare. Probabil, c\u00e2teva fraze din
\n(Contra)argument ar trebui modificate. Pentru c\u0103
\nacel Nimeni despre care vorbea autorul se
\ndovede\u015fte a fi Cineva.<\/p>\n


\nMIRCEA DINUTZ<\/strong>
\n\"\"

Autorul, v\u00e2n\u0103torul
\n\u015fi\u2026 extratere\u015ftrii<\/strong><\/p>\n

\u00cei admir pe cei care reu\u015fesc s\u0103 citeasc\u0103 mai toate
\nc\u0103r\u0163ile importante \u015fi, \u00een orice caz, pe acelea de
\nmajor\u0103 semnifica\u0163ie \u00eentr-un anumit context sociocultural,
\nba s\u0103 \u015fi gloseze inspirat asupra lor, la scurt
\ntimp dup\u0103 apari\u0163ie, cu argumente pertinente \u015fi
\nformul\u0103ri, adesea, memorabile. Din varii motive,
\nrareori reu\u015fesc s\u0103 am asemenea reac\u0163ii rapide \u015fi, \u00een
\negal\u0103 m\u0103sur\u0103, eficiente, oric\u00e2t mi-a\u015f dori; dovad\u0103 \u015fi
\naceast\u0103 lectur\u0103 \u00eent\u00e2rziat\u0103, dar \u00eentru totul profitabil\u0103.
\nRomanul* lui Petru Cimpoe\u015fu, despre care vorbim
\nacum, a fost \u015fi pentru mine o \u015fans\u0103 de a m\u0103 \u00eent\u00e2lni
\ncu literatura performant\u0103 \u015fi plurivoc\u0103, sintez\u0103 a
\ntemelor, motivelor, obsesiilor \u015fi procedeelor
\nnarative cunoscute din celelalte c\u0103r\u0163i ale autorului
\n(cu deosebire: ,,Povestea Marelui Brigand\u2019\u2019, 2000 \u015fi
\n,,Simion liftnicul\u2019\u2019,2001). O particularitate frapant\u0103 a
\nacestei apari\u0163ii editoriale ar fi rela\u0163ia plauzibil\u0103 \u015fi
\nu\u015for de recunoscut \u00eentre elementele contradictorii
\n(luciditate \u015fi afect, aspira\u0163ie \u015fi confuzie, fars\u0103 \u015fi
\nseriozitate , fic\u0163iune \u015fi adev\u0103r, vis \u015fi realitate,
\nlibertate \u015fi determinare) ce coexist\u0103 ironic \u015fi parodic.
\n\u015ei asta plec\u00e2nd de la descifrarea sintagmei din titlul:
\n,,v\u00e2n\u0103torii de suflete\u2019\u2019.
\n\u00cen termenii metaliteraturii, ,,v\u00e2n\u0103torul de suflete\u2019\u2019,
\ncum se \u015fi explic\u0103 \u00een finalul romanului, este
\nscriitorul, iar \u00een termenii romanului politic acesta
\neste securistul. Ce i-ar uni? Am\u00e2ndoi observ\u0103,
\nmanipuleaz\u0103, distorsioneaz\u0103, se hr\u0103nesc din
\nminciun\u0103 \/ fic\u0163iune, alunec\u0103 lesne \u00een derizoriu \u015fi
\ngrotesc, din motive diametral opuse, \u00eens\u0103. Autorul
\nde ,,psihologii narative\u2019\u2019 dore\u015fte s\u0103 vindece, s\u0103 salveze
\nlumea, \u00eentruc\u00e2t fic\u0163iunea \/ minciuna lui e
\n\u00eentemeietoare, pe c\u00e2nd ,,v\u00e2n\u0103torul\u2019\u2019, care semneaz\u0103
\nnote informative la securitate, contribuie activ la
\nmoartea sufletului \u015fi disolu\u0163ia umanit\u0103\u0163ii. Nu mi se
\npare deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor faptul c\u0103 Bazil (Vasile
\n\u0162umburuc), dublul autorului at\u00e2t \u00een spa\u0163iul ferm
\nconturat al imaginarului, c\u00e2t \u015fi \u00een acela al realului
\nabia \u00eencercat de pixeli, \u00eentrune\u015fte \u2013 \u00een persoana sa \u2013
\nambele ipostaze. C\u00e2nd, spre final, Pablo C\u00e2rlan,
\nsursa de baz\u0103, \u00eei pune la dispozi\u0163ie datele pove\u015ftii
\nsale \u015fi a insulei Roland, Bazil \u00ee\u015fi propune s\u0103 o
\nconverteasc\u0103 \u00eentr-o carte despre ,,sf\u00e2r\u015fitul lumii\u2019\u2019,
\ncare – crede el – ,,va salva omenirea de la dezastru\u2019\u2019 \u015fi-l
\nva transforma dintr-un etern aspirant la nemurire
\n\u00eentr-un autor cu greutate \u015fi anvergur\u0103.
\nAutorul, cu uimitoarea sa capacitate de inven\u0163ie,
\ncu imagina\u0163ia sa debordant\u0103, dublate de o
\ninteligen\u0163\u0103 epic\u0103 pe m\u0103sur\u0103, face \u015fi des-face firele
\nnara\u0163iunii, cu asocieri \u015focante \u015fi rezolv\u0103ri \u00een zona
\nsenza\u0163ionalului \u015fi paranormalului, arunc\u00e2nd peste
\ntoate v\u0103lul verosimilit\u0103\u0163ii, \u00eentinz\u00e2nd cititorului
\ncapcane la tot pasul, asemenea unui v\u00e2n\u0103tor iscusit
\n\u015fi oferind \u2013 mai \u00eentotdeauna- cel pu\u0163in dou\u0103
\nposibilit\u0103\u0163i de interpretare, relativiz\u00e2nd orice solu\u0163ie
\ncu voluptatea unui experimentat m\u00e2nuitor de
\ncuvinte. Exist\u0103, \u00eens\u0103, un adev\u0103r care nu se clatin\u0103 o
\nclip\u0103, \u015fi anume c\u0103 totul e o poveste: insula Roland
\ncu locuitorii ei, Primul Secretar ajuns Guvernator
\najuns \u00cemp\u0103rat, colonelul Pruritanal, ,,un tip gras,
\nconstipat \u015fi simpatic\u2019\u2019, Pablo C\u00e2rlan \u00een multiplele
\nsale ipostaze (Ceau\u015fescu, cruci\u015f\u0103torul Eldridge,
\nnebunul lucid, el \u00eensu\u015fi un pacient al iluziei
\ncolective, agentul de securitate), Christina
\nDomestica \u015fi Naggie adultera, cuplul Ned \u2013 Fedor,
\ndoctorul Thomas, maiorul Smith \u015fi securistul David
\n\u2013 Michel, specialist \u00een psihologie aplicat\u0103, ce ofer\u0103 \u2013
\nni se spune \u2013 mijloace celor interesa\u0163i s\u0103 controleze
\nst\u0103rile emo\u0163ionale \u015fi g\u00e2ndurile celor din jur. Iat\u0103 ce
\ndeclar\u0103 acesta din urm\u0103 \u00eentr-un adev\u0103rat curs de
\nini\u0163iere pentru Pablo ce joac\u0103 rolul neofitului:
\n,,Psihologia narativ\u0103 concepe lumea ca text \u00een
\npermanent\u0103 schimbare, care trebuie construit \u015fi
\ninterpretat activ \u00een scopul de a fi \u00een\u0163eles, iar pove\u015ftile
\nsunt, la drept vorbind, ni\u015fte simul\u0103ri mentale, ni\u015fte
\nfic\u0163iuni produc\u0103toare de sens\u2026\u2019\u2019. Poate fi \u2013 \u015fi chiar este
\n\u2013 una din cheile de \u00een\u0163elegere ale acestei c\u0103r\u0163i.
\nDar, \u00een mod sigur, ce i s-a \u00eent\u00e2mplat lui Pablo
\nC\u00e2rlan poate fi mai bine \u00een\u0163eles din aceast\u0103
\nperspectiv\u0103. Agent de securitate, supus \u2013 probabil –
\nunui ,,tratament\u2019\u2019 special cu ajutorul unui dispozitiv
\nicechim, c a p \u0103 t \u0103 o d u b l \u0103 p e r s o n a l i t a t e
\n(neantagonic\u0103), trasform\u00e2ndu-se, la momentul
\npotrivit, dintr-un pacient – problem\u0103 al spitalului
\npsihiatric din Baakho, \u00eentr-un util agent care-\u015fi
\naminte\u015fte, la momentul optim, combina\u0163ia de cifre
\ncu ajutorul c\u0103reia deschide seiful din camera
\nmaiorului Smith. Pe cei doi \u00eei une\u015fte laboratorul
\nexperimental de la Tucson, Arizona \u015fi un an , 1975,
\nc\u00e2nd se aflau \u00een acel loc unde agen\u0163ii erau
\nprograma\u0163i hipnotic, ,,li se administrau doze mari de
\nhalucinogene\u2019\u2019, dup\u0103 care puteau ajunge activi \u015fi
\neficien\u0163i pe termen lung, ocupau un pat \u00een ospiciu
\nsau erau lichida\u0163i. \u00cen ,,Postludiu\u2019\u2019 exist\u0103 o secven\u0163\u0103 \u00een
\ncare Pablo, \u00een deplin\u0103 luciditate, aflat \u00een compania
\nlui Bazil, autorul poten\u0163ial, \u015fi a inginerului, autorul
\nde o oarecare notorietate, se arat\u0103 convins c\u0103 ,,a fost
\ndeterminat\u2019\u2019 s\u0103 se cread\u0103 nav\u0103 de r\u0103zboi. Ca s\u0103 ob\u0163in\u0103
\ninforma\u0163ii de la el, ,,v\u00e2n\u0103torul\u2019\u2019 Bazil are ideea de al
\nduce la psihiatru, unde \u2013 \u00een stare de hipnoz\u0103 \u2013
\nrelateaz\u0103 toat\u0103 povestea, oferind astfel o nou\u0103
\nsolu\u0163ie \u015fi o alt\u0103 coeren\u0163\u0103. Dar cel care reu\u015fe\u015fte s\u0103
\nadune toate informa\u0163iile \u00eentr-un text fluctuant,
\nmereu \u00een c\u0103utarea unui sens major, dup\u0103 moartea
\nlui Bazil, este tocmai inginerul, naratorul \u2013 personaj
\ncare \u00ee\u015fi dinamiteaz\u0103 propriul text, oferind \u2013 simultan
\n– mai multe piste de interpretare, pun\u00e2nd totul sub
\nsemnul \u00eendoielii. Tot acesta emite ipoteza c\u0103 ,,Pablo
\nnu plecase niciodat\u0103 din Rom\u00e2nia, ci, internat \u00een vreun
\nazil psihiatric, fusese supus terapiei de restituire a
\npersonalit\u0103\u0163ii prin intermediul unei nara\u0163iuni
\noarecare\u2026\u2019\u2019 Este una din acele situa\u0163ii ce dovedesc
\nabilitatea prozatorului de a \u00een\u0103l\u0163a construc\u0163ii fiabile
\npe care el \u00eensu\u015fi le dinamiteaz\u0103 ori le deturneaz\u0103
\nunde \u015fi c\u00e2nd te a\u015ftep\u0163i mai pu\u0163in.
\nPablo este nu numai personajul \u2013 liant al acestei
\nnara\u0163iuni \u00een care ironia (acid\u0103, sarcastic\u0103,
\nmu\u015fc\u0103toare, casant\u0103) \u015fi sim\u0163ul parodic (mult exersat)
\nnu sl\u0103besc o clip\u0103 \u015fi, mai ales, nu anuleaz\u0103 planul
\ngrav al c\u0103r\u0163ii, dar este \u015fi sursa oral\u0103 a \u00eentregii pove\u015fti,
\npreluat\u0103 creator \u015fi explicitat\u0103 de Bazil, ren\u0103scut \u2013 \u00een
\nacest fel \u2013 din propria-i cenu\u015f\u0103 care nu apuc\u0103, \u00eens\u0103,
\ns\u0103 o fixeze \u00een scris (sinucidere cu metanol?).
\nCel care va finaliza (,,scriu numai atunci c\u00e2nd pot s\u0103
\nscriu\u2019\u2019) va fi naratorul \u2013 personaj, inginer petrolist \u015fi
\nscriitor, asemenea lui Petru Cimpoe\u015fu, mai degrab\u0103
\nun Caragiale cinic, bolnav de scepticism, dec\u00e2t unul
\n,,bl\u00e2nd\u2019\u2019 cum \u00eel califica Monica Lovinescu.
\nIat\u0103 c\u00e2teva mostre. Insula Roland, o realitate
\nsocial\u0103 pervertit\u0103 p\u00e2n\u0103 la grotesc, replic\u0103 imaginar\u0103
\na Rom\u00e2niei ceau\u015fiste \u015fi postceau\u015fiste, r\u0103m\u00e2ne
\nmemorabil\u0103 prin locuitorii ei care prefer\u0103 ,,s\u0103 fie
\nconsidera\u0163i handicapa\u0163i, ca s\u0103 primeasc\u0103 ajutor social\u2019\u2019 ,
\npractic\u0103 lenea, se ocup\u0103 cu furti\u015fagurile (capace de
\ncanal, \u015fine de cale ferat\u0103), cu prostitu\u0163ia \u015fi adop\u0163iile
\ninterna\u0163ionale, beau cantit\u0103\u0163i uria\u015fe de bere \u015fi lupt\u0103
\n\u00eempotriva corup\u0163iei: ,,A\u015fa e la noi. C\u00e2nd campania
\nanticorup\u0163ie ia amploare, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 deja corup\u0163ia a luat
\no amploare \u015fi mai mare\u2019\u2019. Uneori ace\u015ftia pot ajunge s\u0103
\ncread\u0103 c\u0103 jum\u0103tate din \u00eemp\u0103ra\u0163ii Romei au fost daci
\nde-ai no\u015ftri, c\u0103 toate limbile indo-europene ,,nu sunt
\naltceva dec\u00e2t versiuni mai mult sau mai pu\u0163in reu\u015fite ale
\nlimbii vechilor daci\u2019\u2019 \u015fi c\u0103 insula Roland este un
\nimperiu preg\u0103tit s\u0103 privatizeze Oceanul Pacific. Iar
\nsavan\u0163ii rolanzi ,,caut\u0103 ceva ce nu vor g\u0103si
\nniciodat\u0103\u2019\u2019 \u015fi anume, ,,unde e localizat sufletul
\nomului\u2019\u2019. \u00centr-o discu\u0163ie cu Pruritanal, colonel
\namerican, \u00cemp\u0103ratul \u2013Guvernator (o caricatur\u0103, cel
\npu\u0163in pe jum\u0103tate, a unui primar de trist\u0103 amintire al
\nBac\u0103ului) declar\u0103 cu non\u015falan\u0163\u0103 c\u0103 ,,\u00eentr-o
\ndemocra\u0163ie veritabil\u0103\u2019\u2019, reprezentat\u0103 probabil de
\nsocietatea roland\u0103, ,,adev\u0103rul nu conteaz\u0103, pentru
\nc\u0103 toate deciziile importante se iau prin vot\u2019\u2019. Pablo
\n\u2013 Ceau\u015fescu, pe aceea\u015fi partitur\u0103 a explica\u0163iilor
\naiuritoare, explic\u0103 \u00een memoriile sale ,,de ce sunt
\nlene\u015fi rom\u00e2nii\u2019\u2019 , convins c\u0103 ,,libertatea e o povar\u0103\u2019\u2019
\n(Sartre) \u015fi c\u0103 dictatura proletariatului e o necesitate.
\nAcela\u015fi Pablo-Ceau\u015fescu, vis\u00e2nd crearea metaomului,
\ng\u00e2nde\u015fte astfel despre oameni: \u201eCu c\u00e2t vor
\ndisp\u0103rea mai repede, cu at\u00e2t mai bine pentru ei\u2019\u2019. \u00cen
\nsf\u00e2r\u015fit, doctorul Thomas, comentator avizat al
\numanit\u0103\u0163ii de pe insula Roland, mediteaz\u0103 euforic:
\n\u201eCe bine e s\u0103 fii tic\u0103los!\u2019\u2019 \u015ei mai departe: ,,Singurul
\nrisc e s\u0103 nu fii \u00eendeajuns de consecvent\u2019\u2019.
\n,,Dumnezeu \u00eel creeaz\u0103 pe om, pentru ca omul
\ns\u0103-l re-creeze, la r\u00e2ndul s\u0103u, pe Dumnezeu\u2019\u2019.
\nContinu\u00e2nd un atare ra\u0163ionament ,,Dumnezeu a
\nmurit (a\u015fa gr\u0103it-a Nietzsche), s-a n\u0103scut meta-omul,
\niar \u00cenvierea cre\u015ftin\u0103 a fost substituit\u0103, aberant, de
\n\u00eenvierea prin clonare, \u201epoate din Pomul Vie\u0163ii din care
\nAdam nu apucase s\u0103 guste \u00een Gr\u0103dina Edenului\u2019\u2019. Tot
\nfelul de pericole (reale sau \u00eenchipuite) amenin\u0163\u0103
\nvia\u0163a \u015fi tihna rolanzilor: deplasarea celor doi poli ai
\np\u0103m\u00e2ntului, activitatea serviciilor secrete \u015fi a altor
\nfor\u0163e oculte, invazia (onorant\u0103 \u015fi nedorit\u0103, \u00een egal\u0103
\nm\u0103sur\u0103) a unei civiliza\u0163ii extraterestre. ,,Ori de c\u00e2te
\nori nu putem rezolva un caz, poli\u0163ia d\u0103 vina pe
\nextratere\u015ftri\u2019\u2019, apreciaz\u0103 colonelul american, nu f\u0103r\u0103
\ndreptate. Astfel, moartea lui Vic este atribuit\u0103 lui
\nComo, extraterestrul ce poart\u0103 o tradi\u0163ional\u0103 ,,fa\u0163\u0103
\nverde\u2019\u2019, moartea dr.Thomas s-ar explica prin
\ninterven\u0163ia agen\u0163ilor M.S.A.M.D.R., Ned \u015fi Fedor, iar
\ndespre Agneta ni se spune c\u0103 este… victima unei
\npisici manipulate genetic\u2019\u2019. Tot astfel, decesul
\nsoldatului Khapsek, r\u0103pirea \u015fi moartea lui Iuffo,
\nlevita\u0163ia Christinei, cu prilejul Marii Spirale, \u00ee\u015fi
\ng\u0103sesc o explica\u0163ie confortabil\u0103 \u00een activitatea
\nextratere\u015ftrilor \u2013 securi\u015fti. Pablo ne \u00eencredin\u0163eaz\u0103 c\u0103
\n,, umbl\u0103 mul\u0163i extratere\u015ftri pe insula asta, de toate
\nfelurile, care v\u00e2neaz\u0103 sufletele oamenilor\u2019\u2019, \u00een timp
\nce David, a c\u0103rui competen\u0163\u0103 nu poate fi pus\u0103 la
\n\u00eendoial\u0103, apreciaz\u0103 sec: \u201eToat\u0103 lumea \u015ftie c\u0103
\nextratere\u015ftrii nu-s dec\u00e2t un fel de securi\u015fti\u2019\u2019. E
\nbines\u0103 mai re\u0163inem judecata dreapt\u0103 a celui mai
\ncandid personaj din aceast\u0103 umanitate dezorientat\u0103,
\nconfuz\u0103 \u015fi devalorizat\u0103, din finalul romanului: \u201enu
\nexist\u0103 securi\u015fti buni\u2019\u2019 (Christina).
\nDar cine este Christina Domestica? ,,O provincial\u0103
\nconformist\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een m\u0103duva unghiilor\u2019\u2019 (sic !), ,,\u00een
\negal\u0103 m\u0103sur\u0103, responsabil\u0103, inocent\u0103 \u015fi geloas\u0103\u2019\u2019,
\nl\u0103s\u00e2nd impresia fals\u0103 de vulnerabilitate. \u00cen calitate de
\nredactor al unui post de radio, este preocupat\u0103 s\u0103
\ndiscute teme majore, cum ar fi adev\u0103rata fericire, despre
\nsuflet sau despre pericolul deplas\u0103rii polilor, \u00een scopul de
\na contracara \u201emanipul\u0103rile ideologice de tot felul\u201d
\nfiind convins\u0103 c\u0103, dac\u0103 n-ar proceda a\u015fa,
\nradioascult\u0103torii s\u0103i \u201e\u015fi-ar fi pierdut sim\u0163ul
\nvalorilor \u015fi-ar fi luat-o razna\u2019\u2019. \u00centr-un roman
\ntradi\u0163ional, Christina ar fi devenit un personaj
\ndramatic, interesant \u2013 \u00een primul r\u00e2nd \u2013 prin
\npsihologia (ei) at\u00e2t de mult \u00eencercat\u0103, tot a\u015fa cum
\nAgneta ofer\u0103 datele unui personaj bovaric, tr\u0103ind \u2013
\nalternativ \u2013 vie\u0163ile altora. Dar nici Christina nu poate
\ndeveni, \u00eentr-o atare viziune postmodern\u0103,
\npredominant ironic\u0103 \u015fi parodic\u0103, un personaj cu
\nadev\u0103rat dramatic, \u015fi nici Agneta nu ajunge un
\npersonaj tragic, \u00een ciuda circumstan\u0163elor \u015fi a
\nsf\u00e2r\u015fitului teatral-melodramatic. Revenind la
\nChristina, trebuie s\u0103 observ\u0103m c\u0103 ea are, mai
\ndegrab\u0103, structura unei lupt\u0103toare, preocupat\u0103 s\u0103
\ninfluen\u0163eze pozitiv comportamentul \u015fi modul de
\ng\u00e2ndire al membrilor comunit\u0103\u0163ii, \u00eentotdeauna bine
\ninten\u0163ionat\u0103, chiar dac\u0103 nu e at\u00e2t de eficient\u0103 pe c\u00e2t
\n\u015fi-ar dori. Ea probeaz\u0103 un bun echilibru \u00eentre
\nafectivitate \u015fi luciditate, contur tremurat \u00eentre vis \u015fi
\nrealitate, ajuns\u0103, spre final, victima spectacular\u0103 a
\nunei farse de propor\u0163ii, regizat\u0103 de Joanna\u2013Jeni.
\n\u201eC\u00e2nd observa c\u00e2t de bine merge un lucru,
\nChristina \u015ftia c\u0103, \u00een cel mai scurt timp, va descoperi
\nc\u00e2t de prost merge de fapt\u2019\u2019. Vocea naratoruluiscriitor
\nsubliniaz\u0103, \u00een acest caz, capacitatea acesteia
\nde a vedea dincolo de suprafa\u0163a lucrurilor.
\nPersonajul nu are pregnan\u0163a, pe care ar reclama-o
\ncon\u0163inutul s\u0103u uman, mesajul meliorist abia sugerat,
\ndin acelea\u015fi motive pentru care satira nu mai poate
\navea statutul consacrat: mi\u015fcarea divergent\u0103, absen\u0163a
\nunghiului etic \u015fi a \u00eencifr\u0103rii unor personaje \u015fi situa\u0163ii
\nreale, degradarea valorilor tradi\u0163ionale \u00eentr-o lume
\ncare \u015fi-a pierdut reperele \u015fi a alunecat \u00een derizoriu
\n(Dan Per\u015fa). Literatur\u0103 \u015fi metaliteratur\u0103, alegorie a
\nunei realit\u0103\u0163i bulversate \u015fi compromise, amenin\u0163ate \u2013
\ndup\u0103 prorocirea lui Bazil \u2013 de sf\u00e2r\u015fitul prin implozie.
\n,,Christina Domestica \u015fi V\u00e2n\u0103torii de suflete\u2019\u2019
\nreu\u015fe\u015fte s\u0103 fie o surprinz\u0103toare sintez\u0103 \u2013 \u00een negativ
\n\u2013 a celor mai importante fenomene social-politice
\nreprezentative pentru Rom\u00e2nia ultimilor 50 de ani,
\nprecum \u015fi a celor mai spectaculoase \u015fi tentante
\ndescoperiri \u015ftiin\u0163ifice, enigme mai mult sau mai
\npu\u0163in devoalate, cu dese alunec\u0103ri \u00een senza\u0163ional \u015fi
\nparanormal, \u00eentr-un talme\u015f-balme\u015f de nedescris, dar
\ncu o gam\u0103 impresionant\u0103 de mijloace \u015fi strategii
\nnarative specifice literaturii postmoderne.
\nIndiscutabil, romanul ap\u0103rut \u00een 2006 este una dintre
\ncele mai substan\u0163iale apari\u0163ii editoriale din ultimele
\ndecenii, iar Petru Cimpoe\u015fu un prozator eminent,
\nvizibil la orice nivel, cu \u015fans\u0103 real\u0103 de a se \u00eenscrie
\ndecis \u00een circuitul de valori europene. Ironia, folosit\u0103
\nmagistral, este arma preferat\u0103 a prozatorului \u00eentr-o
\ncarte \u00een care fic\u0163iunea devine parte a unei realit\u0103\u0163i
\nrecognoscibile, iar ideile majore, p\u00e2n\u0103 la \u00eengroparea
\nlor \u00een text, acoperite de insignifian\u0163\u0103, renasc viabile
\n\u00een con\u015ftiin\u0163a cititorului care s-a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit din
\nvolupt\u0103\u0163ile libert\u0103\u0163ii depline de crea\u0163ie.
\n(Petru Cimpoe\u015fu – ,,Christina Domestica \u015fi
\nV\u00e2n\u0103torii de suflete\u2019\u2019, Bucure\u015fti, Editura
\nHumanitas, 2006, 416 pagini).<\/p>\n

Sent by German Forces’ Postal Service to Darmstadt (Germany), 1918
\nSurse: CARTHALIA – Theatres on Postcards<\/p>\n


\nVALERIA MANTA T\u0102ICU\u0162U<\/strong>
\n\"\"

Partituri<\/strong><\/p>\n

Noul volum al lui Grigore Radu St\u0103nescu, \u201ePartitur\u0103
\npentru org\u0103 \u015fi melci\u201d, propune o incursiune liric\u0103
\nintertextual\u0103, motouri din poe\u0163i cunoscu\u0163i (Nichita
\nSt\u0103nescu, Adrian Alui Gheorghe, Marius Robescu, Virgil
\nMazilescu, Simona Popescu, Geo Dumitrescu, Ion
\nStratan, Horia Zilieru \u015fi \u00eenc\u0103 mul\u0163i al\u0163ii) dirij\u00e2nd lectura \u015fi
\nmanipul\u00e2nd discret cititorul. \u201ePoetul, oricine ar fi…\u201d \u2013
\ncum zice Nichita St\u0103nescu, trebuie s\u0103-\u015fi fie credincios
\nsie\u015fi, s\u0103 nu se dezic\u0103 de universul crea\u0163iei sale, ale c\u0103rei
\ncoordonate r\u0103m\u00e2n Cuv\u00e2ntul \u015fi Timpul: \u201ep\u00e2n\u0103 la o vreme
\n\/ esen\u0163iale puncte de sprijin\u201d. Spaima de a fi dat uit\u0103rii \u00eel
\npreg\u0103te\u015fte pe poet la acea \u201emodest\u0103 solemnitate\u201d a
\nexerci\u0163iului de imagina\u0163ie, dar nu-l \u00eempiedic\u0103 s\u0103 vad\u0103 \u015fi
\ns\u0103 spun\u0103 adev\u0103rul: \u201eLa ce bun poetul \u00een vreme de criz\u0103?
\n\/ s\u0103 cure\u0163e str\u0103zile de afi\u015fe electorale, \/ s\u0103 hr\u0103neasc\u0103 pe
\ncei nevoia\u015fi, \/ s\u0103 creeze noi locuri de munc\u0103, \/ s\u0103 creeze
\niluzii?\u201d \u2013 se \u00eentreab\u0103, retoric, GRS. Poetul \u00een \u201ehaine de
\nlucru\u201d, spune tot el, \u201eurcat, cu m\u00e2necile suflecate, pe
\nscen\u0103\u201d, va ignora \u00eentotdeauna \u201erealitatea unei u\u015fi tr\u00e2ntite
\nbrutal\u201d, crezul lui fiind \u201eS\u0103 creezi, \/ nu oricum, \/ ceva de
\ncare s\u0103 nu te dezici, \/ care s\u0103-\u0163i dea dreptul s\u0103 spui \/ \u015fi da
\n\/ \u015fi nu, \/ oric\u00e2nd \u015fi oriunde\u201d (\u201eTe \u00eentrebi, deci exi\u015fti\u201d).
\nUn \u201eC\u00e2ntec de dor\u201d pus sub semnul nega\u0163iei lui
\nMarius Robescu (\u201eNici dor nici amintiri de ve\u015fnicie \/
\nnici arip\u0103 de suflet mai \u00eenalt\u201d) face trecerea de la suma
\ns\u0103rb\u0103torilor lirice ale iubirii, de la perceperea timpului
\ndrept complice al cuplului de \u00eendr\u0103gosti\u0163i, spre \u201eiadul
\nnostru cel de toate zilele\u201d: \u201eO, nu-\u0163i \u00eenturna pa\u015fii… \/
\nacolo-i gr\u0103dina noastr\u0103, \/ iadul nostru cel de toate
\nzilele \/ \u00een care te zba\u0163i ca pe\u015ftele pe uscat, \/
\nnum\u0103r\u00e2ndu-\u0163i b\u0103nu\u0163ii r\u0103ma\u015fi p\u00e2n\u0103 la pensie \/ \u015fi
\nprivind cu mil\u0103 \u00een ochii pisicilor \/ hot\u0103r\u00e2te s\u0103-\u015fi pun\u0103
\ncap\u0103t zilelor \/ \u00een timp ce tu, \u00eentors la uneltele tale, \/
\nscrii poate marea carte a vie\u0163ii\u201d (\u201eIadul nostru cel de
\ntoate zilele\u201d).
\nPoemul care d\u0103 titlul volumului pune fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 dou\u0103
\nplanuri, cel imaginar, \u00een care b\u0103tr\u00e2nul organist, creatorul
\nde geniu, se substituie lui Dumnezeu \u015fi reface lumea prin
\nc\u00e2ntec, \u015fterg\u00e2ndu-i p\u0103catele \u015fi suferin\u0163a, \u015fi planul realit\u0103\u0163ii
\nimediate, \u00een care condi\u0163ia uman\u0103 apare ca o insuportabil\u0103
\npovar\u0103. \u00centre imaginar \u015fi real se produce o fractur\u0103, iar
\ncreatorul, incapabil, la un moment dat, s\u0103 mai
\ndecorporalizeze realul, s\u0103-l cure\u0163e de balast \u015fi s\u0103-l
\ntransfigureze artistic, se vede silit s\u0103 abdice. \u201eAruncatul \u00een
\nstrad\u0103\u201d simbolizeaz\u0103 indiferen\u0163a lumii de azi, opacitatea
\nei \u00een fa\u0163a miracolului care este crea\u0163ia artistic\u0103. Subcultura,
\ngrobianismul \u015fi alte tare ale contemporanilor motiveaz\u0103
\ninapeten\u0163a pentru ceea ce apar\u0163ine transcendentului.
\nTemele ontologice ale contemporanilor trec prin stomac, nu
\nprin creier ori prin suflet, de aceea visul \u015fi c\u00e2ntecul par izgonite
\npentru totdeauna din cetate: \u201eprivind retrospectiv, aruncatul
\nlui \u00een strad\u0103 \/ seam\u0103n\u0103 destul de mult cu aruncatul \/
\ndin tren, \u00een timp ce \/ melcii se t\u00e2r\u0103sc prin iarba
\numezit\u0103 de ploaie \/ urc\u00e2nd pe picioarele negre ale
\norgii \/ cu zecile, cu sutele, albindu-le – \/ singura
\nfluturare de steag, trist armisti\u0163iu \/ \u00een acest r\u0103zboi
\nnedrept dintre organist \/ \u015fi afoana lui soa\u0163\u0103 \/ Dar
\ndegetele lui abia mai g\u0103sesc clapele \/ printre cochilii
\n\u015fi coarne. \/ De la fereastr\u0103, \u00een semn de bun\u0103voin\u0163\u0103, \/
\nnevast\u0103-sa \u00eei arunc\u0103 furioas\u0103 \/ \u015fi ultimele partituri \/
\nale noului concert pentru org\u0103 \u015fi melci\u201d.
\nAt\u00e2ta timp c\u00e2t poetul poate privi cu deta\u015fare \u015fi mai
\npoate apoi s\u0103 scrie cu cinism despre aceste realit\u0103\u0163i
\ntriste, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 mai exist\u0103 o speran\u0163\u0103 pentru lume,
\nc\u0103 lumea noastr\u0103 mai are o \u015fans\u0103 de m\u00e2ntuire. \u201eAfoana
\nsoa\u0163\u0103\u201d, deci realitatea care ne \u00eenconjoar\u0103, lumea noastr\u0103
\nmeschin\u0103, supus\u0103 nevoilor primare, judec\u00e2nd totul cu
\nr\u0103ceal\u0103 de c\u0103m\u0103tar \u015fi de negustor, viseaz\u0103 ur\u00e2t, este
\nfr\u0103m\u00e2ntat\u0103 de griji m\u0103runte, este stupid\u0103 \u015fi vrednic\u0103 de
\nmil\u0103, pentru c\u0103 nu se poate ridica deasupra mla\u015ftinii.
\nNimic nu-i mai cutremur\u0103 fiin\u0163a, lumea noastr\u0103 nu face
\ndec\u00e2t s\u0103 vegeteze, s\u0103 se t\u00e2rasc\u0103 \u015fi s\u0103 blesteme, pentru
\nc\u0103, atunci c\u00e2nd \u201epoetul lipse\u015fte de-acas\u0103 \/ z\u0103pezile
\nparc\u0103 izvor\u0103sc din p\u0103m\u00e2nt, \/ iar praful din vechile
\nslove \/ saturnic b\u00e2ntuie luna \u015fi stelele\u201d.
\nAccentele tragice \u015fi nota u\u015for cinic\u0103 a discursului
\npoetic reprezint\u0103 o noutate \u00een crea\u0163ia lui GRS. El ne-a
\nobi\u015fnuit cu poeme lirice suave, av\u00e2nd ca tem\u0103 dragostea,
\ntimpul, trecerea \u015fi moartea, \u015fi iat\u0103 c\u0103, odat\u0103 cu acest
\nvolum, \u00eel descoperim modern \u015fi slobod la gur\u0103, capabil
\ns\u0103 \u00eencalce tabuurile genera\u0163iei sale \u015fi s\u0103 spun\u0103 ceea ce
\nsimte, g\u00e2nde\u015fte \u015fi nu-i convine, s\u0103 se dep\u0103rteze de
\nlocurile comune \u015fi s\u0103 abordeze altcumva actul de crea\u0163ie.
\nDe aici, impresia de autenticitate, de transcriere sincer\u0103
\n\u015fi f\u0103r\u0103 menajamente a unor st\u0103ri de spirit de moment.
\nGRS refuz\u0103 artificialul, re\u0163etele clasice, \u015fi o \u201eod\u0103 de
\nprim\u0103var\u0103\u201d mi se pare sugestiv\u0103 pentru noua direc\u0163ie
\npoetic\u0103 a concet\u0103\u0163eanului nostru: \u201eNu-\u0163i f\u0103 din mine \/
\nchip floral, \/ nu m\u0103 l\u0103sa \/ f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 odihnesc \/ \u00eentr-o
\nglastr\u0103 \/ l\u00e2ng\u0103 inima ta\u201d. Sigur c\u0103 da, sentimentalismul
\nc\u0103ldu\u0163 \u015fi dulceag n-au cum s\u0103 reziste \u00een poezia noului
\nmileniu, at\u00e2t de deschis\u0103 erotismului, sexismului \u015fi altor
\n\u2013isme de care ne speriem \u015fi pe bun\u0103 dreptate. Fiindc\u0103,
\nzice poetul, \u201eFir-ar mama ei de via\u0163\u0103\u201d…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

MARIUS CHELARU ADRIAN VOICA \u00centre Nimeni \u015fi Cineva Asemenea altor ora\u015fe cu via\u0163\u0103 cultural\u0103 intens\u0103, \u015fi Bac\u0103ul o are pe<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21897"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21897"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21897\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21898,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21897\/revisions\/21898"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21897"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21897"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21897"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}