{"id":21891,"date":"2023-10-03T00:50:04","date_gmt":"2023-10-02T21:50:04","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21891"},"modified":"2023-10-03T00:50:04","modified_gmt":"2023-10-02T21:50:04","slug":"spatii-culturale-nr-10-8","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21891","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 10 (8)"},"content":{"rendered":"

AL. S\u0102NDULESCU<\/strong>
\n\"\"

R\u00e2mnicul de alt\u0103dat\u0103<\/strong><\/p>\n

Iat\u0103 o tem\u0103 pe care \u015fi-ar putea-o alege spre
\ncercetare un t\u00e2n\u0103r din partea locului. Dorind s\u0103
\nob\u0163in\u0103 o imagine c\u00e2t mai complet\u0103 a interferen\u0163elor
\nliterare \u015fi artistice r\u00e2mnicene, ar apela \u00een primul r\u00e2nd
\nla scriitorii \u015fi oamenii de cultur\u0103 \u00een sens larg ai
\ntrecutului, lega\u0163i adesea \u00een mod semnificativ de
\naceste meleaguri. Folosesc pluralul, pentru c\u0103 harta la
\ncare m\u0103 refer cuprinde at\u00e2t ora\u015ful R\u00e2mnicu S\u0103rat, c\u00e2t
\n\u015fi \u0163inuturile din preajm\u0103, ce gravitau \u00een jurul s\u0103u, ca
\ncentru administrativ \u00een epoc\u0103. De aceea s\u0103 nu
\nsurprind\u0103 c\u0103 voi numi aici localit\u0103\u0163i ce apar\u0163in acum
\nde alt jude\u0163, dar care pe atunci, \u00een secolul 19 \u015fi prima
\njum\u0103tate a secolului 20, se aflau sub jurisdic\u0163ia
\nR\u00e2mnicului. Nu e vorba de nicio revendicare,
\ndeparte de mine g\u00e2ndul, sau dac\u0103 ar fi una – e
\ngratuit\u0103 \u015fi pur literar\u0103. Textele \u00eense\u015fi ne conduc \u015fi
\ndincolo de barierele ora\u015fului, \u00eenspre munte, \u00eenspre
\npodgorie \u015fi \u00eenspre c\u00e2mpie. Geografia lor, ca opere de
\nfic\u0163iune, oscileaz\u0103 \u00eentre real \u015fi imaginar, deci cred c\u0103
\nnu poate \u00eenc\u0103pea nici umbr\u0103 de sup\u0103rare.
\nS\u0103 \u00eencepem cu realul.
\n\u00cen 1840, c\u00e2nd un grup de tineri munteni, \u00een frunte
\ncu Ion C\u00e2mpineanu, organizeaz\u0103 o societate secret\u0103
\nce urm\u0103rea abolirea Regulamentului Organic \u015fi agita
\nideea unirii Principatelor \u015fi a \u00eempropriet\u0103ririi
\n\u0163\u0103ranilor, Cezar Bolliac, participant la aceast\u0103 ac\u0163iune,
\neste surghiunit la schitul Poiana M\u0103rului, din mun\u0163ii
\nR\u00e2mnicului, unde a r\u0103mas mai bine de o jum\u0103tate de
\nan, timp \u00een care ar fi scris poezia \u201eSila\u201d. Acelea\u015fi
\nlocuri vor fi vizitate peste c\u00e2teva decenii de
\nAl. Odobescu, marele iubitor de istorie veche, de art\u0103
\n\u015fi de folclor. El aude aici basmul bisoceanului,
\n\u201eFeciorul de \u00eemp\u0103rat cel cu noroc la v\u00e2nat\u201d, pe carel
\nrepoveste\u015fte \u00een \u201ePseudo-cynegeticos\u201d; aici afl\u0103m \u015fi
\no ampl\u0103 descriere a plaiurilor de la izvoarele
\nR\u00e2mnicului, de la Bisoca \u015fi de la Necule, sat ascuns
\n\u00eentre Pietrele Fetii \u015fi v\u00e2rful Ste\u015ficul: \u201eMai aproape de
\nnoi \u00eens\u0103, sub forme \u015fi cu culori mai reale, se vedeau
\npe v\u00e2rful Bisocei \u015fi al Ulmu\u015forului mari pietroaie
\nsure \u015fi murgi, unele gr\u0103m\u0103dite la un loc ca turme de
\nvite adunate la repaos, altele r\u0103sipite prin livezi ca
\nvacile c\u00e2nd pasc, pribege. Apoi, subt aceste muchii, la
\nst\u00e2nga, p\u0103m\u00e2ntul se las\u0103 la vale \u00een costi\u015fe \u015fi pripoare
\ngradate, p\u00e2n\u0103 se confund\u0103 cu jgheaburile mult
\numbrite ale R\u00e2mnicului \u015fi R\u00e2mnicelului; tot pe acolo,
\nla locul ce se zice \u00eentre R\u00e2mnice, se g\u0103seau poienile
\nfragede \u015fi verzi ale N\u0103culelor, ad\u0103postite sub st\u00e2ncile
\nro\u015fcate, care se numesc Pietrele Fetii; \u015fi \u00een fund de
\ntot, \u00een\u0103l\u0163\u00e2ndu-se \u00een alb\u0103streala \u00eennegurat\u0103 a cerului,
\nse pierdeau culmile p\u0103duroase ale Ste\u015ficului, \u00eenalte
\n\u00een umbre viorii, civite \u015fi negre\u201d.
\nPeste alte c\u00e2teva decenii, Al. Vlahu\u0163\u0103 va fi \u015fi el
\natras de acela\u015fi peisaj, mustind de frumuse\u0163e \u015fi de
\nc\u00e2ntece populare. (Un distins profesor \u015fi cercet\u0103tor
\nfoc\u015fenean, Ion Diaconu, a publicat acum vreo 70 de
\nani trei volume, intitulate \u201eFolclor din R\u00e2mnicul
\nS\u0103rat\u201d). Vlahu\u0163\u0103 vine dinspre Mun\u0163ii Buz\u0103ului,
\ntrec\u00e2nd spre \u0163inuturile Vrancei, \u00een traseul s\u0103u binecunoscut
\ndin \u201eRom\u00e2nia pitoreasc\u0103\u201d. Valea
\nR\u00e2mnicului i se deschide \u00een fa\u0163\u0103 ca o carte : \u201eDin
\ncodrii G\u0103vanelor ie\u015fim pe-ntinsoare de plaiuri, spre
\nr\u0103s\u0103rit, pe sub gropile de aur din muntele Bisoca \u2013
\nAbrudul Buz\u0103ului \u2013 l\u0103s\u0103m \u00een urm\u0103 sate, \u00eempr\u0103\u015ftiate
\npe v\u0103i, \u015fi lacuri cu ostroave plutitoare \u015fi izvoare
\ns\u0103rate ce-a\u015ftern, pe unde trec, c\u0103r\u0103ri de z\u0103pad\u0103, \u015fi
\ndup\u0103 vreo trei ceasuri de umblat tot pe locuri
\n\u00eenv\u0103lurate \u015fi pe sub fr\u00e2nturi de dealuri descoperite,
\ncotim la st\u00e2nga \u015fi d\u0103m \u00een m\u0103rea\u0163a spintec\u0103tur\u0103 a
\nR\u00e2mnicului. Valea se deschide ca o carte, pe
\nmalurile-i r\u0103v\u0103rsate, de-o uimitoare \u00een\u0103l\u0163ime, se-nfig
\ngospod\u0103rii, c\u0103su\u0163e rari, f\u00e2ne\u0163e-ngr\u0103dite cu lea\u0163uri,
\nf\u00e2\u015fioare de livezi prinse de clinuri \u00eenguste, gata parc\u0103
\ns\u0103 porneasc\u0103 \u015fi s\u0103 curg\u0103 toate de r\u00e2p\u0103. Aici, la cap\u0103tul
\nBisocei, e schitul Poiana M\u0103rului, ascuns \u00een mijlocul
\np\u0103durii ce-mbrac\u0103 p\u00e2n\u0103 jos malul drept al
\nR\u00e2mnicului\u201d.
\nDe la Jitia, unde \u201e\u00eencep a se ridica grebenii
\nmun\u0163ilor ce-ncununeaz\u0103 partea dinspre miaz\u0103noapte
\na R\u00e2mnicului S\u0103rat\u201d, scriitorul urc\u0103 la Necule.
\nAici, i se poveste\u015fte de c\u0103tre un \u0163\u0103ran, mo\u015f Gheorghe,
\nlegenda celor dou\u0103 st\u00e2nci numite Pietrele Fetei. \u015ei
\nb\u0103tr\u00e2nul o spune, ca \u015fi c\u00e2nd ar fi fost martor: \u201dIat\u0103
\nacolo \u015fedeau \u015fi se jucau, odat\u0103, doi copii de uria\u015f – o
\nfat\u0103 \u015fi un b\u0103iat – \u015fi c\u0103t\u00e2nd \u00eencoace, pe plaiul
\nNeculelor, au f\u0103cut r\u0103m\u0103\u015fag \u00eentre ei: care-o zv\u00e2rli mai
\ndeparte, \u015f-au luat fiecare c\u00e2te o st\u00e2nc\u0103 din \u0163ancul
\nmuntelui, cum am lua noi o pietricic\u0103, \u015f-a aruncat
\n\u00eent\u00e2i b\u0103iatul, \u015fi piatra lui… uite-o l\u00e2ng\u0103 r\u00e2p\u0103, iar c\u00e2nd
\na zv\u00e2rlit fata, a zb\u00e2rn\u00e2it st\u00e2nca-n v\u0103zduh, ca sc\u0103pat\u0103
\ndin pra\u015ftie, \u015fi tocmai aici a c\u0103zut; \u015f-atunci, b\u0103iatul, de
\nnecaz, c-a r\u0103mas de ru\u015fine, s-a repezit de sus \u015fi numai
\no dat\u0103 a izbit cu baltagu-n piatr\u0103 \u015f-a despicat-o-n
\ndou\u0103, cum vede\u0163i, iar fata s-a pus pe un r\u00e2s, de-au
\nclocotit v\u0103ile \u015fi codrii p\u00e2n\u0103-n coclaurile Vrancii\u201d.
\nAl. Vlahu\u0163\u0103 locuia, mai ales vara \u015fi toamna, la
\nDragosloveni, sat situat la vreo 20 km de R\u00e2mnic, pe
\n\u015foseaua \u00eenspre Foc\u015fani. Avea acolo o cas\u0103
\n\u00eenc\u0103p\u0103toare (azi, cas\u0103 memorial\u0103), unde veneau
\nadesea bunii s\u0103i prieteni, Caragiale \u015fi Delavrancea.
\nCu acesta \u00eel vedem \u00eentr-o fotografie din 1914, la
\nDumitre\u015fti, cea mai mare comun\u0103 din zona de
\nmunte, pe atunci, re\u015fedin\u0163\u0103 de plas\u0103.
\n\u00cen apropiere de Dragosloveni se afl\u0103 Plaine\u015ftii
\n(numit\u0103 acum Dumbr\u0103veni), unde s-a n\u0103scut Duiliu
\nZamfirescu, foc\u015f\u0103nean prin familie, dar evoc\u00e2nd \u00een
\nnuvelele \u015fi romanele lui deopotriv\u0103 dealurile \u015fi
\nc\u00e2mpia R\u00e2mnicului. (A se vedea \u201eConu Alecu
\nZ\u0103g\u0103nescu\u201d, \u201eSpre Cote\u015fti\u201d). \u00cen satul B\u0103le\u015fti, la vreo
\n15 km nord-est de R\u00e2mnic, a petrecut scriitorul unele
\nvacan\u0163e \u00een adolescen\u0163\u0103 \u015fi tinere\u0163e la conacul unei
\nveri\u015foare, c\u0103s\u0103torit\u0103 cu bogatul mo\u015fier Simionescu-
\nR\u00e2mniceanu, prototipul lui T\u0103nase Scatiu din
\nromanul cu acela\u015fi nume. Aici, \u00een marginea de sus a
\nB\u0103r\u0103ganului, va fi v\u0103zut scena treieri\u015fului cu
\n\u201ebatoza\u201d, \u00een v\u00e2ltoarea de praf \u015fi c\u0103ldur\u0103, ca \u015fi
\nb\u0103t\u0103turile \u0163\u0103ranilor, unde alergau \u00een jurul steaj\u0103rului,
\nc\u00e2te doi \u015fi trei cai, pe vraful de gr\u00e2u; aici va fi
\nsuportat \u015fi el dogoarea lui iulie \u015fi va fi ascultat
\nlini\u015ftea \u015fi muzica bucolic\u0103 a nop\u0163ii campestre:
\n\u201eLini\u015ftea singur\u0103t\u0103\u0163ii cuprinsese din temei toate
\ncelea. \u00centunericul se cobor\u00e2se din fundul dep\u0103rt\u0103rilor
\nparc\u0103 s-ar fi deschis z\u0103gazurile vremilor trecute, \u015fi
\nhaosul ar fi inundat lumea. Rar, c\u00e2te un zgomot din
\nsat venea s\u0103 tulbure pa\u015fnica t\u0103cere a c\u00e2mpului. Un
\nc\u00e2ine l\u0103tra \u00een somn, \u00een\u0103bu\u015fit, or un buhai mugea cu
\nglas ad\u00e2nc; cucovele de balt\u0103 \u0163ipau c\u00e2teodat\u0103 \u00een
\nmarginea trestiilor, or r\u00e2nchezatul vreunui m\u00e2nz
\nvenea ascu\u0163it despre p\u0103duri. \u0162\u00e2r\u00e2itul b\u0103l\u0103riilor p\u0103rea
\na face parte el \u00eensu\u015fi din t\u0103cere\u201d. (\u201eVia\u0163a la \u0163ar\u0103\u201d).
\nOra\u015ful R\u00e2mnicu S\u0103rat sau Slam-R\u00e2mnic, av\u00e2nd o
\nexisten\u0163\u0103 ce trece de 570 de ani, unde \u015etefan cel Mare
\n\u00eel b\u0103tea pe Basarab cel T\u00e2n\u0103r (\u0162epelu\u015f) la 1481 \u015fi unde
\nla sf\u00e2r\u015fitul secolului 17, picta vestitul P\u00e2rvu Mutu o
\nctitorie br\u00e2ncoveneasc\u0103, a atras aten\u0163ia marelui
\nN. Iorga, care, \u00een volumul s\u0103u din 1904 \u201eDrumuri \u015fi
\nora\u015fe\u201d, va transmite o imagine, pe c\u00e2t de
\nsemnificativ\u0103 pentru scrisul s\u0103u plin de relief, pe at\u00e2t
\nde exact\u0103, oferindu-ne posibilitatea s\u0103 recunoa\u015ftem \u00een
\nliniile ei, fie \u015fi \u00een parte, ora\u015ful nostru dup\u0103 mai bine
\nde 100 de ani. Reg\u0103sim aievea gara, Bulevardul g\u0103rii,
\ncl\u0103direa Consiliului Or\u0103\u015fenesc, gr\u0103dina public\u0103, liceul
\n(pe atunci, gimnaziu) \u015fi \u015fcoala primar\u0103 de al\u0103turi,
\nmult\u0103 vreme, nr. 3: \u201eO gar\u0103 cochet\u0103, [construit\u0103 dup\u0103
\nproiectul inginerului Anghel Saligny, autorul podului
\nde peste Dun\u0103re, n.m.], prea mare pentru micul ora\u015f,
\n\u00ee\u015fi desface peronul ei larg. De la d\u00e2nsa se deschide un
\nfel de bulevard, care duce la noul Palat Administrativ
\n\u015fi la vechea Casierie, am\u00e2ndou\u0103 cl\u0103diri impun\u0103toare.
\n\u015ei ele, \u015fi drumul sunt des\u0103v\u00e2r\u015fit, model de curate. \u00cen
\ndreapta g\u0103rii, r\u00e2nduri de plopi, s\u0103di\u0163i pentru a ap\u0103ra
\nlinia de troiene, formeaz\u0103 o dumbrav\u0103 a c\u0103rei r\u0103coare
\ncheam\u0103 vara drume\u0163ii care au de ce s\u0103 se fereasc\u0103. Dar
\npentru ceilal\u0163i locuitori, R\u00e2mnicul are o gr\u0103din\u0103
\npublic\u0103, \u00eemprejmuit\u0103 cu grilaj de fier, str\u0103b\u0103tut\u0103 de
\nalei drepte, bine prunduite, \u00eempodobit\u0103 cu arbori
\nfrumo\u015fi, s\u0103m\u0103nat\u0103 cu b\u0103nci comode, pe care le ocup\u0103
\no lume bun\u0103. Mai departe, iat\u0103 o \u015fcoal\u0103 primar\u0103
\nfrumu\u015fic\u0103 \u015fi l\u00e2ng\u0103 ea gimnaziul, curat ca un pahar; e
\ndesp\u0103r\u0163it de strad\u0103 printr-o gr\u0103din\u0103 \u00eengrijit\u0103\u201d. Putem
\nspune, un adev\u0103rat, surprinz\u0103tor model, care cu
\nsiguran\u0163\u0103 ar fi de urmat!
\n\u00cenaint\u00e2nd \u00een ora\u015f, pe Strada Mare, scriitorul ajunge
\n\u00een pia\u0163\u0103, la vechea Prim\u0103rie, \u00een spatele c\u0103reia
\ndescoper\u0103 \u201em\u00e2n\u0103stirea R\u00e2mnicului\u201d \u015fi o serie de alte
\nrelicve istorice: \u201eO cl\u0103dire pref\u0103cut\u0103 pe vremea lui
\nBr\u00e2ncoveanu, cu st\u00e2lpi frumo\u015fi \u015fi bune propor\u0163ii\u201d.
\nR\u00e2mnicul v\u0103zut de scriitori a fost \u00een acela\u015fi timp \u015fi
\no gazd\u0103 bun\u0103 a lor. Nu numai c\u0103 pe str\u0103zile lui au
\ntrecut, chiar dac\u0103 n-au scris \u00eentotdeauna despre el,
\nCaragiale, Vlahu\u0163\u0103, Delavrancea, N. Iorga, Gala
\nGalaction, G. Top\u00eerceanu, Ionel Teodoreanu, dar \u015fi
\npentru c\u0103 le-a deschis paginile unor publica\u0163ii ce au
\nap\u0103rut aici. Desigur, cea mai \u00eensemnat\u0103 este \u201eGazeta
\nS\u0103teanului\u201d (1884-1904), care s-a bucurat la \u00eenceput
\nde sprijinul lui M. Kog\u0103lniceanu \u015fi mai apoi al lui
\nSpiru Haret. Dup\u0103 dispari\u0163ia revistei \u201eVatra\u201d (1896),
\n\u201eGazeta S\u0103teanului\u201d r\u0103m\u00e2ne al\u0103turi de \u201eLiteratur\u0103 \u015fi
\nart\u0103 rom\u00e2n\u0103\u201d, una dintre pu\u0163inele reviste de \u0163inut\u0103.
\nEa avea un profil de popularizare, mai ales a
\ncuno\u015ftin\u0163elor agricole \u015fi a culturii pentru s\u0103teni, \u00eens\u0103
\npublica \u015fi literatur\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103 de cea mai aleas\u0103 valoare.
\n\u00cen coloanele ei \u00eei afl\u0103m pe G. Co\u015fbuc, Al. Vlahu\u0163\u0103,
\n\u015et. O. Iosif, I. Al. Br\u0103tescu-Voine\u015fti \u015fi – de subliniat –
\npe Caragiale \u015fi C. Dobrogeanu-Gherea. Criticul
\n\u00eencredin\u0163eaz\u0103 revistei studiul \u201e\u0162\u0103ranul \u00een literatur\u0103\u201d,
\nunde identific\u0103m una dintre primele teoretiz\u0103ri la noi
\na romanului \u015fi dramei cu tematic\u0103 rural\u0103, iar
\nCaragiale d\u0103 la iveal\u0103 c\u00e2teva dintre cele mai de seam\u0103
\nnuvele: \u201eC\u0103nu\u0163\u0103, om sucit\u201d, \u201eLa hanul lui M\u00e2njoal\u0103\u201d,
\n\u201eDou\u0103 loturi\u201d, \u201eLa conac\u201d, \u201e\u00cen vreme de r\u0103zboi\u201d.
\nColaborarea \u00eencepe cu o scrisoare, vai, din p\u0103cate,
\nfoarte actual\u0103, adresat\u0103 redactorului, \u00een care, dezam\u0103git,
\ndramaturgul fulmineaz\u0103 \u00eempotriva profesiei de literat \u015fi
\ndeclar\u0103 c\u0103 nu-i place deloc aceast\u0103 meserie, care i-a
\nadus numai ponoase (s\u0103 not\u0103m, \u00een primul r\u00e2nd,
\nmateriale) : \u201eDou\u0103zeci \u015fi patru de copii s\u0103 am \u2013 s\u0103 m\u0103
\nfereasc\u0103 Dumnezeu – pe to\u0163i i-a\u015f face oameni politici,
\nadic\u0103 avoca\u0163i; \u015fi dac\u0103 unul n-ar fi \u00een stare s\u0103 \u00eenve\u0163e
\nm\u0103car at\u00e2ta, l-a\u015f \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 prind\u0103 c\u00e2ini cu la\u0163ul.
\nHengher, da! Da literat, nu! Mai bine s\u0103-\u015fi bat\u0103 el joc de
\nlitera\u0163i, c\u00e2nd o \u00eent\u00e2lni la un an odat\u0103 unul, dec\u00e2t s\u0103-\u015fi
\nbat\u0103 joc hengherii de el pe toate potecile\u201d.
\n\u015ei mai departe: \u201e Nu mi-e drag condeiul, crede-m\u0103;
\nba chiar din potriv\u0103. E o unealt\u0103 cu care n-am f\u0103cut
\nniciodat\u0103 ceva cum se cade pentru lumea mea, dar
\ncu care mi-am f\u0103cut totdeauna mie \u00eensumi mare
\nnecaz \u015fi mult\u0103 pagub\u0103. Oric\u00e2nd a\u015f putea, l-a\u015f
\nschimba bucuros pe o unealt\u0103 mai onorabil\u0103, mai
\nfolositoare \u015fi altora \u015fi mie. S\u0103 aib\u0103 de la mine to\u0163i
\nvr\u0103jma\u015fii mei numai aceast\u0103 urare: neam de neamul
\nlui, m\u0103car unul la trei copii, s\u0103 le ajung\u0103 litera\u0163i
\nrom\u00e2ni, dar nimic altceva dec\u00e2t litera\u0163i rom\u00e2ni!\u201d.
\nIronie a sor\u0163ii: cei doi fii ai lui Caragiale vor deveni
\nscriitori \u015fi \u00eenc\u0103 de prim\u0103 m\u0103rime, dac\u0103 e s\u0103-l numim
\npe Mateiu Caragiale !
\n,,Gazeta s\u0103teanului\u201d, av\u00e2nd o excelent\u0103 condi\u0163ie
\ngrafic\u0103, era condus\u0103 de C.C. Datculescu, filantrop \u015fi
\nom de isprav\u0103, care \u00een 1889 a oferit \u015fi terenul necesar
\npentru construirea liceului, pe atunci numai
\ngimnaziu, numit mai \u00eent\u00e2i \u201eVasile Boierescu\u201d, iar
\ndup\u0103 marele r\u0103zboi, \u201eRegele Ferdinand\u201d.
\nNu m\u0103 pot ab\u0163ine s\u0103 nu \u00eensemnez \u015fi o amintire. \u00cen
\n1948, eram elevi \u00een ultima clas\u0103 de liceu, a 8-a (a12-a),
\nsec\u0163ia literar\u0103, \u015fi sala noastr\u0103 de clas\u0103, o \u00eenc\u0103pere
\nmicu\u0163\u0103, se g\u0103sea la etaj, \u00een aripa din st\u00e2nga, cum
\nprive\u015fti spre cl\u0103dire. P\u00e2n\u0103 s\u0103 intre profesorul, ne
\nc\u0103\u0163\u0103ram pe tocul ferestrelor de unde vedeam, c\u00e2nd \u015fi
\nc\u00e2nd, peste drum, un domn respectabil, bine f\u0103cut,
\ncare \u00eempu\u015fca ciori. El se numea Miti Zamfirescu \u015fi
\nera mo\u015fier. Mai t\u00e2rziu, \u00een cercet\u0103rile mele la
\nBiblioteca Academiei Rom\u00e2ne, aveam s\u0103 aflu c\u0103
\nfusese coleg de liceu \u015fi prieten cu G. Top\u00eerceanu.
\nAcesta \u00eei adresa scrisori din armat\u0103 \u00een 1907.
\nImpun\u0103torul nostru vecin avea un frate, \u015fi el mare
\nproprietar, iubitor de cultur\u0103, cochet\u00e2nd cu poezia \u015fi
\nsemn\u00e2nd cu pseudonimul Matei Elian. Se afla \u00een
\nraporturi de amici\u0163ie literar\u0103 cu mul\u0163i dintre cei mai
\n\u00eensemna\u0163i scriitori ai vremii. \u00cen casa lui de la
\nDumitre\u015fti i-a primit pe Delavrancea \u015fi Vlahu\u0163\u0103, pe
\nGala Galaction \u015fi pe Ion Minulescu. Era un pasionat
\ncolec\u0163ionar de c\u0103r\u0163i rare, icoane, zapise \u00eent\u0103rite cu
\npece\u0163i domne\u015fti, scrisori de la mari personalit\u0103\u0163i \u015fi
\nautografe. Personal, am avut ocazia s\u0103-l cunosc prin
\n1945, c\u00e2nd, ca foarte t\u00e2n\u0103r stihuitor, cu timiditatea
\nv\u00e2rstei, am \u00eendr\u0103znit s\u0103-i fac o vizit\u0103. Ca o curiozitate
\n(senza\u0163ional\u0103 pentru mine), mi-a ar\u0103tat un volum cu
\nsemn\u0103tura lui Victor Hugo. Foarte cur\u00e2nd,
\ncomuni\u015ftii l-au condamnat pe \u201edu\u015fmanul de clas\u0103\u201d,
\n\u00eenr\u0103it \u201ereac\u0163ionar\u201d, nu numai la \u201edomiciliu
\nobligatoriu\u201d, izgonindu-l din cas\u0103 \u00eentr-o alt\u0103 comun\u0103,
\ndar totodat\u0103, arunc\u00e2ndu-i pe foc biblioteca-tezaur.
\nActul barbar reprezenta una dintre numeroasele
\ncrime culturale pe care le s\u0103v\u00e2r\u015feau \u201erevolu\u0163ionarii\u201d
\nno\u015ftri, cu to\u0163ii analfabe\u0163i. \u201eNoi muncim, noi nu
\ng\u00e2ndim\u201d, vor spune, vai, \u015fi peste ani.
\n\u00cen apropierea casei lui Miti Zamfirescu, vizavi de
\ngr\u0103dina public\u0103, se g\u0103sea casa lui Menela\u015f Chircu.
\nAcesta a organizat \u00eenainte de primul r\u0103zboi mondial
\nechipa de dansuri populare \u201eChindia\u201d, care, pentru
\ncalit\u0103\u0163ile ei coregrafice, va fi aplaudat\u0103 la Paris \u015fi la
\nLondra. Era, de asemeni, iubitor de literatur\u0103,
\ninvit\u00e2ndu-i la via lui de la Zaplaz pe Delavrancea \u015fi
\nVlahu\u0163\u0103, admiratori ai amintitei echipe de dansuri, \u015fi
\nmai t\u00e2rziu, pe M. Sadoveanu \u015fi G. Top\u00eerceanu.
\nPrintre \u00eensufle\u0163i\u0163ii animatori culturali ai R\u00e2mnicului,
\ns\u0103-l mai amintesc pe Octavian Mo\u015fescu, prieten \u015fi
\nevocator al unor mari pictori rom\u00e2ni, ca Petra\u015fcu,
\nPallady, Steriade, Ghia\u0163\u0103 \u015fi fondatorul a numeroase
\npublica\u0163ii r\u00e2mnicene, precum \u201eVestala\u201d sau \u201eFoaia
\nR\u00e2mnicului\u201d. S\u0103 nu-l uit pe profesorul meu de
\nRom\u00e2n\u0103 \u015fi poetul Stelian Cucu, cel care a condus
\nrevista \u201eGlas t\u00e2n\u0103r\u201d \u00eentre 1932-1942. \u00cen paginile ei au
\nap\u0103rut recenzii despre \u201eCartea nun\u0163ii\u201d de G. C\u0103linescu
\n\u015fi despre \u201ePatul lui Procust\u201d de camil Petrescu.
\nRevenind la t\u00e2n\u0103rul de care vorbeam la \u00eenceput,
\ncercet\u0103tor al istoriei R\u00e2mnicului, el va avea de spus
\nmult mai multe, consult\u00e2nd \u015fi alte surse (de luat \u00een
\nseam\u0103 \u00een chip deosebit lucrarea lui Alexandru
\nOproescu, \u201ePresa literar\u0103 buzoian\u0103 \u015fi r\u00e2mnicean\u0103\u201d). Pe
\no hart\u0103 literar-artistic\u0103 a \u0163\u0103rii, ora\u015ful nostru \u015fi \u0163inutul
\ndin jurul s\u0103u vor marca unul dintre monumentele de
\narhitectur\u0103 br\u00e2ncoveneasc\u0103, vor intersecta opera lui
\nOdobescu \u015fi Caragiale, a lui Vlahu\u0163\u0103 \u015fi Duiliu
\nZamfirescu, a lui N. Iorga. Aici se \u00eenal\u0163\u0103 v\u00e2rfuri, ca
\nBasmul bisoceanului \u015fi, \u00een parte, \u201eVia\u0163a la \u0163ar\u0103\u201d, \u015fi prin
\neforturile unor pasiona\u0163i locali, care au f\u0103cut s\u0103 apar\u0103
\nani de zile reviste importante, precum \u201eGazeta
\ns\u0103teanului\u201d (C. C. Datculescu), s\u0103 realizeze bogate
\ncolec\u0163ii de art\u0103 (Octavian Mo\u015fescu) \u015fi biblioteci
\ncon\u0163in\u00e2nd manuscrise \u015fi c\u0103r\u0163i rare, acestea, din p\u0103cate,
\npierdute (Alexandru Zamfirescu) – s-a consolidat o
\ntemeinic\u0103 tradi\u0163ie cultural\u0103, ce merit\u0103 a fi continuat\u0103.<\/p>\n


\nGHERASIM RUSU TOGAN<\/strong>
\n\"\"

Lucian Blaga \u015fi \u201eMisterul
\np\u0103g\u00e2n\u201d al unei existen\u0163e.
\nConvertiri magico-ritualice<\/strong><\/p>\n

Construit\u0103 pe misterul p\u0103g\u00e2n al unei existen\u0163e,
\ndrama \u201eZamolxe\u201d de Lucian Blaga converte\u015fte
\nvalorile folclorice \u00eentr-o sum\u0103 de mituri
\nemblematice, \u201ecu prec\u0103dere din acele zone ale
\numanului ce p\u0103streaz\u0103 tiparul primordial\u201d (1).
\nAltfel, simbologia piesei se constituie dintr-un
\nconcept fundamental, al c\u0103rui purt\u0103tor este \u00eensu\u015fi
\npersonajul \u2013 cheie, Zamolxe, zeul solar, persoan\u0103
\nsacr\u0103, opt\u00e2nd pentru o religie a \u201efirescului organic\u201d
\n(2), o tr\u0103irea lumii la nivel stihial: \u201eFii izvor, fii
\nfulger\u201d. Drama, \u00een ansamblul ei, ofer\u0103 o vast\u0103
\nproiectare a fabulosului \u015fi magiei, convertite \u00een
\nelemente de cunoa\u015ftere \u015fi de referin\u0163\u0103, fundal \u015fi
\nesen\u0163\u0103, totodat\u0103, \u00een care se \u0163ese imaginea unui
\nZamolxe care reprezint\u0103 spiritul jertfei, ca
\nnecesitate, marc\u00e2nd, \u00een concep\u0163ia lui Durand \u201eo
\ndirec\u0163ie profund\u0103, nu de a se dep\u0103rta de condi\u0163ia
\ntemporal\u0103 printr-o separare ritual\u0103, ci de a se integra
\ntimpului\u201d (3).
\nSpirit purt\u0103tor al unei noi religii, Zamolxe
\nac\u0163ioneaz\u0103 \u00eentr-o lume de mari contradic\u0163ii pe plan
\nspiritual, ale c\u0103rei osaturi \u015fi componente sunt
\nconstruite prin apelarea la ritualuri \u015fi concep\u0163ii
\nmagice, extrase de c\u0103tre autorul \u201eSpa\u0163iului mioritic\u201d
\ndin inepuizabilul filon folcloric, sum\u0103 de rituri
\nancestrale, \u00eembr\u0103cate \u00eentr-o semantic\u0103 original\u0103.
\nC\u0103tre acest univers al dramei ne vom abate
\naten\u0163ia, av\u00e2nd \u00een vedere preceptul lui Durand:
\n\u201eImaginarul constituie esen\u0163a spiritului, iar
\n\u00eenceputul oric\u0103rei crea\u0163ii a spiritului uman… este
\nguvernat de func\u0163ia fantastic\u0103\u201d (4). Ca urmare, seria
\nconflictual\u0103 a dramei este \u00eemp\u0103nat\u0103 de cuget\u0103ri
\nritualice, peste care se revars\u0103 aureola de magie \u015fi
\nde mister pe care o tr\u0103iesc \u00een mod profund
\npersonajele.
\nSoarele, bun\u0103oar\u0103, este semnul emblematic \u00een
\nipostaza puterilor uraniene sub care se \u00eempline\u015fte
\ndestinul lui Zamolxe. De asemenea, \u201e\u00een ritmica
\nmioritic\u0103\u201d a piesei, cum o denume\u015fte Dan C.
\nMih\u0103ilescu, intervin personaje \u00eenv\u0103luite \u00een mister,
\nde\u0163in\u0103toare sau, dimpotriv\u0103, lovite de puterile
\nmagice.
\n\u00centr-o asemenea gril\u0103, supunem judec\u0103\u0163ii starea
\nconflictual\u0103 Vr\u0103jitor \u2013 Mag, cel dint\u00e2i fiind una din
\nfor\u0163ele care, prin practicile utilizate, conciliaz\u0103 sau
\n\u00eendep\u0103rteaz\u0103 for\u0163ele oculte; \u201em\u00e2na \u015fi cuv\u00e2ntul\u201d, iar
\nde-aici viziunea Magului asupra for\u0163elor st\u0103p\u00e2nite
\nde c\u0103tre Vr\u0103jitor este conform\u0103 cu cea mitic\u0103,
\ntradi\u0163ional\u0103: Magul \u201eDe tini ascult\u0103 apa\u201d \/
\nVr\u0103jitorul \u201eDe mini ascult\u0103 focul\u201d\/ Magul \u201eDe tini
\nascut\u0103 v\u00e2ntul\u201d \/ Vr\u0103jitorul \u201eDe mini ascult\u0103 stelele\u201d.
\nMagul, \u00een cele din urm\u0103, \u00ee\u015fi subordoneaz\u0103 chiar \u015fi
\npropria sa putere: \u201e\u015ei mai presus de ori\u015fice \/ De tini
\nascult\u0103 ori\u015fice\u201d.
\nCiobanul, personaj \u00eentregitor, \u00een structura dramei,
\neste v\u0103zut de c\u0103tre exegetul amintit ca o sum\u0103 de
\ntonalit\u0103\u0163i caracterologice: \u201efabulos \u015fi metaforic,
\nspiritul pur \u015fi elanul afectiv, vigoare \u015fi psihologie
\nprimitiv\u0103\u201d (5) \u015fi totodat\u0103 purt\u0103tor al unei credin\u0163e
\n\u201e\u00een afara ochiului\u201d, \u00een expresia lui Durand.
\nCiobanul apeleaz\u0103 la Vr\u0103jitor, prin invocarea
\nagen\u0163ilor magici, conform desc\u00e2ntecului perpetuat
\nprin timpi, \u015fi posibil schimb\u0103tor de st\u0103ri \u015fi destine:
\n\u201eM\u00e2ine iar r\u0103sare luna \/ Mi-e fric\u0103 de lumina ei \/
\nSoarele-i u\u015for dar luna-i grea \/ C\u00e2nd m\u0103 atinge pe
\npleoape cad tr\u0103snit \/ Ca de o m\u0103ciuc\u0103-n frunte\u201d. Da
\ns\u0103 uit\u0103m pentru o clip\u0103 efectul dramatic al situa\u0163iei,
\n\u00eendrept\u00e2ndu-ne aten\u0163ia \u00eenspre unul dintre
\nelementele cu valoare magic\u0103 \u2013 luna, ca \u201emare
\nepifanie dramatic\u0103 a timpului\u201d (6). Ea este \u00een acela\u015fi
\ntimp \u015fi astrul capricios cu puteri malefice,
\ncaracteristici p\u0103strate \u015fi \u00een conceptul folclorul
\nrom\u00e2nesc. Cu referin\u0163\u0103 la cioban , bun\u0103oar\u0103: \u201e…m\u0103
\nschimb \u00een pricolici \/ Oriunde-a\u015f fi, \u00een mun\u0163i \/ pe-o
\nmuche a\u015ftept\u00e2nd sau fluier\u00e2nd \u00een st\u00e2n\u0103 \/ Cad \u015fi-n
\nchip de fiar\u0103-mi sf\u00e2\u015fiu \/ oile din turm\u0103\u201d.
\nMetamorfozarea \u00een pricolici, arhetip terimorf din
\nbasmele \u015fi legendele noastre \u015fi din vechi credin\u0163e
\npopulare, este rezultatul \u00eenc\u0103lc\u0103rii unor datini \u015fi al
\naltor interdic\u0163ii.
\nRevenind, ciobanul blagian a \u00eenc\u0103lcat o lege, ca
\nurmare blestemul se \u00eempline\u015fte. Ie\u015firile din legile
\nfirii aduc n\u0103past\u0103: Vr\u0103jitorul \u201eDe c\u00e2nd \u00ee\u0163i por\u0163i
\nos\u00e2nda?\u201d \/ Ciobanul \u201eE-al \u015faptelea cules de vii\u201d.
\nP\u0103catul, v\u0103rsarea de s\u00e2nge, respectiv p\u0103catul se
\npedepse\u015fte. Asemeni, s\u0103 re\u0163inem conceptul folcloric:
\nTrupul omului umbl\u0103 dup\u0103 s\u00e2ngele ce l-a pierdut.
\nSe aduce p\u0103m\u00e2nt la groap\u0103, din locul \u00een care omul a
\nfost omor\u00e2t, ca s\u0103 se dezlege \u201ef\u0103c\u0103tura\u201d. (7).
\nImplicat\u0103 \u00een ostracizarea lui Zamolxe, \u201el-am brodit
\nc-o piatr\u0103 \u00een obraz\u201d, imaginea acelui t\u00e2n\u0103r \u201ecu ochii
\nmari\u201d devine for\u0163\u0103 stihial\u0103, iar remediul nu se afl\u0103 \u00een
\nalt\u0103 parte dec\u00e2t \u00een sorbirea s\u00e2ngelui \u201ece-a curs din
\ntrupul s\u0103u\u201d, s\u00e2ngele fiind dezleg\u0103tor de p\u0103cat.
\nSorbindu-i s\u00e2ngele, redevine om. Dar, de re\u0163inut, tot
\nprintr-o ritualic\u0103 de esen\u0163\u0103 p\u0103g\u00e2n\u0103: \u201eMi-am sf\u00e2rtecat
\ncinci oi \u015fi-am pl\u00e2ns \u00een l\u00e2na lor, \/ De-atunci, prin
\nrou\u0103, brum\u0103, ploi, \/ iau c\u00e2mpii-n goan\u0103 tot la fel, \/
\nm\u0103 duc pe urmele acelui t\u00e2n\u0103r cu ochi mari \/ s\u0103 caut
\n\u00een nisipuri s\u00e2ngele ce-a curs din trupul s\u0103u. \/ C\u00e2nd
\nsorb o pic\u0103tur\u0103, m\u0103 dezmeticesc \u015fi iar\u0103\u015fi m\u0103 fac om\u201d.
\nIdeea r\u0103ului \u00eentors \u00een bine patroneaz\u0103 etica
\nbasmelor \u015fi pove\u015ftilor, ce-\u015fi are sorgintea \u00een
\ngesturile personajelor supuse \u00eencerc\u0103rilor \u00een care,
\ndac\u0103 se \u00eencalc\u0103 restric\u0163iile, se p\u0103c\u0103tuie\u015fte. \u015ei precum
\n\u00een tragedia greac\u0103, aceast\u0103 stare se va dep\u0103\u015fi dac\u0103
\neroul g\u0103se\u015fte calea prin care s\u0103 deznoade r\u0103ul
\npropriului s\u0103u destin. Sorbirea s\u00e2ngelui victimei
\npare astfel s\u0103 fie calea prin care se va \u00eenl\u0103tura
\nblestemul ce i-a \u00eenc\u0103rcat firea \u015fi existen\u0163a. Iar
\npractica Vr\u0103jitorului se adaug\u0103 \u00een plus \u015fi parc\u0103 f\u0103r\u0103
\nefect, remediului g\u0103sit de \u00eens\u0103\u015fi fiin\u0163a devorat\u0103 de
\npropriul s\u0103u p\u0103cat: Ciobanul. Iar ustensilele folosite
\nde c\u0103tre Vr\u0103jitor fac parte din arsenalul folcloric
\ntradi\u0163ional, c\u00e2t \u015fi gestica Vr\u0103jitorului, marcate de
\nindica\u0163iile de regie: arunc\u0103 bobi \u015fi t\u0103m\u00e2ie \u00een fl\u0103c\u0103ri
\n\u015fi-apoi ridic\u0103 m\u00e2na deasupra focului.
\nS\u0103 re\u0163inem, t\u0103m\u00e2ia constituie o materie sacral\u0103,
\npreluat\u0103 de c\u0103tre cre\u015ftini dintr-o practic\u0103 p\u0103g\u00e2n\u0103,
\nlegat\u0103 de cultul mor\u0163ilor, iar bobii fac parte din
\nustensilele \u201eclasice\u201d ale practicilor vr\u0103jitoriei. De
\naltfel, procedura Vr\u0103jitorului se bazeaz\u0103 pe
\ninvocarea duhurilor ce st\u0103p\u00e2nesc universul: \u201eTu, cel
\nce vezi prin lucruri, duh al vetrelor, \/ jeratic al
\namurgului \/ dest\u0103inuie\u015fte-te \u00een graiul t\u0103u de
\nfl\u0103c\u0103ri\u201d. Nu-i pierdut din aten\u0163ie nici timpul
\n\u00eemplinirii gesturilor magice; \u00een cazul vr\u0103jitoriei,
\naceasta \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte efect dac\u0103 practica ei se
\ndesf\u0103\u015foar\u0103 \u201e\u00een amurg\u201d sau \u201epe lun\u0103\u201d, la
\n\u00eentrep\u0103trunderea duhurilor bune cu cele rele. Jertfa
\ncerut\u0103 de vr\u0103jitor fiind astfel o prelungire a ceea ce
\npropria sa fire descoperise.
\n\u00cen firul intrigii, Vr\u0103jitorul \u00eei va imprima
\nCiobanului magia \u00eenchin\u0103rii \u00een fa\u0163a \u201e acelui zeu pe
\ncare l-a lovit\u201d, \u00eemplinindu-se astfel g\u00e2ndul Magului.
\nNumai astfel vraja va avea efect curativ \u201e \u00ee\u0163i va ie\u015fi
\n\u00een cale luna. \/ \u015ei luna va s\u0103-\u0163i toarne \/ prietenie-n
\nsuflet – \/ moale, dulce, bl\u00e2nd\u0103 \u015fi duioas\u0103. \/ Oile n-or
\nmai avea de tine team\u0103 \/ \u015fi nici c\u00e2inii t\u0103i\u201d.
\nActul al doilea introduce alte \u201eduhuri necurate\u201d,
\nizvor\u00e2te tot din aceast\u0103 atmosfer\u0103 mitic\u0103. Aceste
\nfiin\u0163e se amestec\u0103 \u00een \u00eemprejur\u0103ri concrete de via\u0163\u0103,
\nasemeni fenomenelor prezente \u00een basmele \u015fi
\npove\u015ftile noastre folclorice. \u201eCon\u015ftiin\u0163a demonic\u0103,
\nobserv\u0103 Dan C. Mih\u0103ilescu, face ca evenimentele s\u0103
\n\u00ee\u015fi solicite personalit\u0103\u0163i pe m\u0103sur\u0103\u201d (8). Pe aceast\u0103
\nlinie, Ghebosul e un personaj panesc, din zestrea
\npoetic\u0103 blagian\u0103. \u00cempov\u0103rat cu ciorchini de struguri,
\n\u00een m\u00e2ini \u015fi pe umeri, el mai de\u0163ine \u015fi darul de a s\u0103di
\nfurtuni \u00een inimile celor din jur, posibil o \u00eencercare de
\na rede\u015ftepta luciditate \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103 de sine. S\u0103 nu
\nomitem nici faptul c\u0103-n basme nu \u00eentotdeauna
\nfiin\u0163ele slute sunt purt\u0103toare ale maleficului,
\ndimpotriv\u0103. Dar iluminarea pe care Ghebosul
\n\u00eencearc\u0103 s\u0103 o presare \u00een jur este contrabalansat\u0103 de
\nviziunea Ciobanului. El este de acum un ini\u0163iat.
\nAceast\u0103 rena\u015ftere \u00eentr-o structur\u0103 nou\u0103 \u00een care
\nstarea ini\u0163iatic\u0103 a fost deformat\u0103, nu printr-o
\ndedublare, ci printr-o nou\u0103 na\u015ftere, \u00een concep\u0163ia lui
\nMircea Eliade, fapt ce l-a investit cu puterea magic\u0103
\na convingerii, fiind de acum purt\u0103torul unui
\noracol,voin\u0163a magului, desigur, \u015fi va fi crezut p\u00e2n\u0103
\nla propria sa idolatrizare: \u201eTu e\u015fti sf\u00e2nt!\u201d
\nBacantele, preotesele bahice, au \u015fi ele prelungiri
\n\u00een folclorul autohton. E altfel, jocul \u015fi \u00eentreaga lor
\ngestic\u0103: \u201eDin urm\u0103 \u00eempr\u0103\u015ftii \/ cenu\u015f\u0103 \u015fi mor\u0163ii pe
\nc\u0103r\u0103ri \/ v\u00e2ntul s-o piard\u0103 prin z\u0103ri\u201d, e similar\u0103 cu a
\nielelor din folclorul rom\u00e2nesc.\u201d
\nF\u0103r\u0103 posibilitatea epuiz\u0103rii esteticii ritualice din
\nd r a m a b l a g i a n \u0103 , t r e c e l a a l t e e l e m e n t e
\ncompozi\u0163ionale izvor\u00e2te tot din arsenalul folcloric,
\nunele devenite relicte, altele r\u0103mase ca practici
\ndefinitorii pentru un anumit fel de comportament.
\nStelele, ca semn al duratei \u015fi al intr\u0103rii \u00een nefiin\u0163\u0103;
\nrela\u0163ia via\u0163\u0103-stea emblem\u0103 p\u0103strat\u0103 \u00een con\u015ftiin\u0163a
\ntradi\u0163ional\u0103: Mo\u015fneagul \u201eAzi ori mai t\u00e2rziu \/
\nte-nt\u00e2mpin\u0103 acela\u015fi dar \/ via\u0163a n-are stele pentru noi\u201d
\nSau frunza, simbol tot al trecerii \u015fi al mor\u0163ii: \u201eO
\nfrunz\u0103 cade-n noapte, \/ ca un veac se scurge-n mine.
\n\/ Alt\u0103 frunz\u0103 cade-n noapte, \/ alt veac trece-n mine\u201d.
\nMotivul comorilor ce se aprind \u00een noapte,
\ncorespunde \u015fi el \u201eduhului hotarelor\u201d, metafor\u0103 \u015fi
\nmotiv simbolic, prezente \u00een folclorul nostru. Duhul
\naurului care, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd iese la lumin\u0103,
\nduc\u00e2nd pa\u015fii \u201eomului nop\u0163ii\u201d, omul-blestem, lacom
\n\u015fi c\u0103lc\u0103tor de jur\u0103m\u00e2nt, este asemenea, treaz \u00een
\ncon\u015ftiin\u0163a purt\u0103torilor de folclor tradi\u0163ional. \u00cenv\u0103luit
\n\u00een lumina comorilor ce se aprind la dat\u0103 fix\u0103 \u015fi
\niterativ\u0103, \u201eomul nop\u0163ii\u201d, revenit \u00een lume dup\u0103 moarte,
\numbl\u0103 urm\u0103rit de ideea purific\u0103rii sufletului. Dup\u0103
\naceste semne \u201epa\u015fii tri\u015ftilor, s\u0103racilor\/ se-ndreapt\u0103
\nspre comori ascunse \/ de regii stin\u015fi ai dacilor\u201d.
\nVechile obiceiuri din substratul daco-getic,
\nconsemnate \u00een pu\u0163inele datini, practici ritualice \u015fi
\nobiceiuri durate prin negura timpurilor, era
\nexplicabil s\u0103 apar\u0103, a\u015fadar, \u00een \u201emitul p\u0103g\u00e2n\u201d blagian:
\nCiclopul \u201eFemei pl\u00e2ng\u00e2nd. O fi murit cineva?\u201d \/
\nMagul \u201eNu, s-a n\u0103scut un prunc\u201d \/ Cioplitorul \u201eIeri
\nam v\u0103zut un joc… \/ C\u00e2nd unul dintre ei r\u0103mase
\nmort \/ cu burta spintecat\u0103-n \u0163eap\u0103, \/ ceilal\u0163i
\n\u00eencepur\u0103 a r\u00e2de-n hohote de st\u00e2ng\u0103cia lui\u201d.
\nApoi coco\u015fii vestitori ai timpului predestinat:
\nZamolxe \u201e\u015ei iar\u0103\u015fi c\u00e2nt\u0103 coco\u015fii de munte. \/ Inim\u0103 taci!\u201d
\nCultul cifrelor oculte, a cifrei \u015fapte, \u00een dram\u0103 e
\nrepetat\u0103 \u00een situa\u0163ii diverse. Statuile celor \u015fase zei
\na\u015fteapt\u0103 pe a \u015faptea. Suferin\u0163a ciobanului e de \u015fapte
\nani. Revenirea lui Zamolxe are loc dup\u0103 \u015fapte ani: \u201eDe
\n\u015fapte ani \u00eent\u00e2iul om \u00eemi m\u00e2ng\u00e2ie vederea\u201d. Asemeni
\ns\u0103 ne reamintim faptul c\u0103 multe din procedurile
\nritualice nu pot s\u0103 fie \u00eemplinite dec\u00e2t de c\u0103tre trei, cinci
\nsau \u015fapte persoane, altfel magia \u00ee\u015fi pierde for\u0163a,
\nprecum \u00een ritualurile din universul colindei, a rodirii
\nsau practicilor magice legate de via\u0163a omului etc.
\nScurta noastr\u0103 incursiune \u00een atmosfera de magie
\n\u015fi de mister, din drama intratului \u00een lume \u201epe pun\u0163i
\nde balad\u0103\u201d o vom \u00eencheia prin c\u00e2teva observa\u0163ii de
\nordin general.
\nDrama \u201eZamolxes\u201d r\u0103m\u00e2ne ca una din crea\u0163iile
\nde mare rafinament \u015fi spectacol magic a autorului
\n\u201ePoemelor luminii\u201d \u015fi pe de alt\u0103 parte, \u201eopera care
\nsuport\u0103 la nivel esen\u0163ial atmosfera individualizatextatic\u0103
\na magiilor expresioniste\u201d (9).
\n\u015ei chiar dac\u0103 incursiunea noastr\u0103 r\u0103m\u00e2ne o firav\u0103
\nund\u0103 de lumin\u0103, rev\u0103rsat\u0103 pe una din capodoperele
\ndramelor blagiene (10), consider\u0103m c\u0103 semnificarea
\nvalen\u0163elor folclorice constituie un suport de
\nreferin\u0163\u0103, necesar a fi avut \u00een vedere \u00een cercetarea
\noperei unuia dintre marii creatori rom\u00e2ni, din
\nfr\u0103m\u00e2ntatul veac al XX-lea.<\/p>\n

Note
\n1. Dan C. Mih\u0103ilescu, Dramaturgia lui Lucian
\nBlaga, Editura Dacia, 1984, p. 15.
\n2. ibidem, p. 34.
\n3. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale
\nimaginarului, Editura Univers, p. 384.
\n4. ibidem, p.495
\n5. Dan C. Mih\u0103ilescu, op. cit., p. 117.
\n6. Gilbert Durand, op. cit., p. 125.
\n7. Vezi: Gherasim Rusu Togan, C\u00e2ntecele iert\u0103rii,
\nEditura Funda\u0163ia Cultural\u0103 Libra, 2001
\n8. Dan C. Mih\u0103ilescu, op. cit., p. 10.
\n9. Ibidem, p. 200.
\n10. S-a folosit pentru citate: Lucian Blaga, Teatru,
\nproz\u0103 autobiografic\u0103, Editura Albatros, 1972, Vol. II.,
\npp. 5-62<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

AL. S\u0102NDULESCU R\u00e2mnicul de alt\u0103dat\u0103 Iat\u0103 o tem\u0103 pe care \u015fi-ar putea-o alege spre cercetare un t\u00e2n\u0103r din partea locului.<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21891"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21891"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21891\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21892,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21891\/revisions\/21892"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21891"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21891"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21891"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}