{"id":21885,"date":"2023-10-01T22:39:44","date_gmt":"2023-10-01T19:39:44","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21885"},"modified":"2023-10-01T22:39:44","modified_gmt":"2023-10-01T19:39:44","slug":"spatii-culturale-nr-10-7","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21885","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 10 (7)"},"content":{"rendered":"

ADRIAN BOTEZ<\/strong>
\n\"\"

Semin\u0163ele astrale ale
\nlui Eugen Evul<\/strong><\/p>\n

\u00centr-un format de lux, dar \u015fi cu un con\u0163inut de lux,
\na mai ap\u0103rut un volum de poezie al lui Eugen Evu –
\nPoetul Ardealului: Ochiul s\u0103ge\u0163ii. Nu mai \u015ftim al
\nc\u00e2telea \u2013 am pierdut \u015firul reu\u015fitelor lirice evuiene…
\nPe copert\u0103 este reprodus\u0103 o sculptur\u0103 a Maestrului,
\nalc\u0103tuit\u0103 \u00een stil arhetipalo-br\u00e2ncu\u015fian: \u201eGemenii\u201d.
\nVolumul (de 148 de pagini) este structurat bipartit
\n\u2013 p\u0103r\u0163ile fiind inegale, ca num\u0103r de poeme:
\nI- Preludii \u015fi idile (\u00eeng\u00e2n\u00e2nd, simfonic, un titlu de
\npeste veac, al altui ardelean-Poet: Co\u015fbuc – Balade \u015fi
\nidile…) \u2013 77 de poeme; II- Poemele Adora\u0163iei
\n(…parc\u0103 \u015fi aici auzim un ecou al unui alt arhetip
\nardelean \u2013 Arhetipul Blaga: Poemele luminii…) \u2013 28
\nde poeme.
\nDe ce, oare, \u201eochiul s\u0103ge\u0163ii\u201d? Ne l\u0103mure\u015fte, \u00eenc\u0103
\nde la pagina 10, \u00eensu\u015fi Poetul: Ochiul din v\u00e2rful
\ns\u0103ge\u0163ii \u2013 la un tablou de Simona Gabriela L.
\n\u201eG\u00e2ndul meu poetic \/ Are ochiul compus\u201d, \u201eEu sunt
\nochiul \/ din v\u00e2rful s\u0103ge\u0163ii (…) p\u0103durea din povestea mea \/
\na fost adus\u0103 ca ghind\u0103 \/ \u00een gu\u015fa unei p\u0103s\u0103ri \/ imemorabile\/
\ne o p\u0103dure zburat\u0103 \/ strig\u0103-mi numele \u015fi se va \u00eentoarce \/
\nbucuros ca reg\u0103sirea unei iubiri \/ nemaisperate\u201d. S\u0103geata,
\ndintotdeauna, a fost simbol al Revela\u0163iei Solare,
\nprecum \u015fi (logic!) al afl\u0103rii de divinitate. Drumul Cel
\nDrept \u2013 DAO!… \u2013 desfiin\u0163area spa\u0163io-temporalit\u0103\u0163ii
\nistorice, deci, des-fiin\u0163area P\u0103catului… – deci,
\ndemascarea Iluziei-Moarte! Ochiul este expresia
\nsimbolic\u0103 a dorin\u0163ei-voin\u0163ei de Duh a cunoa\u015fterii-
\n\u201enimeririi de Dumnezeu\u201d! Deci, identificarea eului
\ncu \u201eochiul din v\u00e2rful s\u0103ge\u0163ii\u201d, adic\u0103, cu r\u00e2vna ultim\u0103
\na afl\u0103rii Sinei Cosmice, este semn c\u0103 Poetul, \u00een regim
\ndiscret \u015fi mistic, A AFLAT. Ce trebuie s\u0103 afle Poetul,
\nprimordial? De fapt, \u00eentrebarea trebuie \u00eenceput\u0103 \u201ede
\nla izvor\u201d: prin ce este Dumnezeu \u2013 Dumnezeu, \u015fi
\nprin ce este Poetul \u2013 Poet? Dumnezeu este
\nDumnezeu prin S\u0103m\u00e2n\u0163a Etern\u0103 a Crea\u0163iei, iar Poetul
\nfiind Regele Logos-ului \u00cenfiin\u0163\u0103tor \/Cartea \/ Byblos,
\nTrimisul Lui Dumnezeu pe P\u0103m\u00e2nt \u2013 este Poet c\u00e2nd
\ndescoper\u0103 asem\u0103narea Chipului S\u0103u de R\u00e2vn\u0103 \u2013 cu
\nChipul Lui Dumnezeu \/ Crea\u0163ia. Cu Dumnezeu-
\nRegele Semin\u0163elor Astrale. \u201eP\u0103durea zburat\u0103\u201d este,
\nde fapt, Paradisul-Gr\u0103din\u0103 Mistic\u0103 \u2013 iar \u201eghinda\u201d,
\nca nucleu al Logos-ului-Poveste, nu e dec\u00e2t
\nArhetipul Crea\u0163iei Poetice: Crea\u0163ia Rezumat\u0103 a
\nLogos-ului Ioanic.
\n\u015ei pentru c\u0103 Dumnezeu a creat lumea \u201edin
\npreaplinul Iubirii Sale\u201d \u2013 \u015fi Femeia-Ev\u0103 este
\nbinecuv\u00e2ntat\u0103, m\u00e2ng\u00e2iere \u015fi stimulare, spre Crea\u0163ie
\n(\u00eemplinirea Misiunii!) a B\u0103rbatului-Poet. Ochi al
\nOchiului S\u0103ge\u0163ii! \u201eFemeie, dac\u0103 exi\u015fti \/ S\u0103 \u00eemi alungi
\nur\u00e2tul din mine\u201d \u2013 iat\u0103 definit\u0103, clar, nu doar func\u0163ia
\nexorcizatoare a Femeii Marianice, c\u00e2t, mai ales,
\nfunc\u0163ia ei soteriologic\u0103 \u015fi stimulatoare c\u0103tre R\u00e2vna
\nde Paradis-Revela\u0163ie.
\nFemeia Stimulatoare de Semin\u0163e-Revela\u0163ii ale
\nDivinei Crea\u0163ii este, \u00een acela\u015fi timp, Paznica
\nSemin\u0163elor Astrale (\u201eTu e\u015fti drumul meu \/ \u00eenspre
\nmine.\/ …Seceri\u015f nev\u0103zut al aurelor: \/ Cu fiecare s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103
\n\/ sie\u015fi primit\u0103\u201d \u2013 cf. Promisiunea, p. 30 \u2013 suger\u00e2nduse
\nclar c\u0103 orice Pro-Misiune este Confirmare a
\nMisiunii Cosmico-Astrale!), laolalt\u0103 cu Poetul-
\nSt\u0103p\u00e2nul \u015fi Robul Logos-ului Demiurgic \u015fi, deci, al
\nCunoa\u015fterii: \u201eDe-a\u015f fi poet (dar uite c\u0103 nu s\u00eent!) \/ Eu va\u015f
\niubi-n Cunoa\u015ftere, \/ pe toate\u201d (cf. De-a\u015f fi poet,
\np. 17) \u2013 \u015fi aflarea-cunoa\u015fterea trebuie pus\u0103 \u00een act, fie
\n\u015fi prin aspectul Tr\u0103d\u0103rii Mistice-Re-\u00eentemeietoare:
\n\u201e\u00cengreun\u00e2ndu-ne fiin\u0163ele \/ Poate voi afla de unde am
\nvenit \/ Sau am fost adus \/ Poate m\u0103 voi consola \/ Retr\u0103ind
\npartea tr\u0103dat\u0103 de cineva\u201d (cf. Scrisoarea netrimis\u0103
\natunci, p. 13).
\nFemeie \u015fi Cuv\u00e2nt \u2013 iat\u0103 cele Dou\u0103 Hierofanii
\nSupreme ale Crea\u0163iei, deci ale Semin\u0163ei Astrale, \u00een
\naceast\u0103 lume: \u201e\u00centocmai semin\u0163elor cuvintele \/
\nMigreaz\u0103 \u00een halou nev\u0103zut\u201d \u2013 cf. \u00centocmai
\nsemin\u0163elor…, p. 33. A-\u0163i revela Femeia este identic
\ncu a te \u201epr\u0103bu\u015fi \u00een sus\u201d, B\u0103rbatul intr\u00e2nd \u00een raport de
\nre-androginizare, cu Femeia Cosmic\u0103 \u2013 re-androginizare
\n\u00eensemn\u00e2nd \u015fi Crea\u0163ia-Carte: \u201eM\u0103 pr\u0103bu\u015fesc \u00een sus, ca
\nNoaptea-n mare \/ Cerul c\u0103zut \u00een mine ca-ntr-o Carte\u201d \u2013
\ncf. Femeia mea, p. 83.
\nMitul \u015fi Visul, de la romantici \u00eencoace, sunt
\nstimulatoarele \u015fi vehiculele Revela\u0163iei: \u201eOdat\u0103 ca
\nniciodat\u0103 \u00eemi visam poezia (…) \/ Iradiind arta scrisului,
\n\/ jertfirea de har\u201d (cf. Basm, p. 39). Iar uitarea,
\nmoartea \/ \u201ecrima mistico-mioritic\u0103-ini\u0163iatic\u0103\u201d,
\numbra \u015fi zeii nu sunt dec\u00e2t forme ale Anamnezei
\nParadisului, reg\u0103sirea sinelui \u00eentru Sinea Cosmic\u0103
\n(\u201ePoemul s\u0103 nu mint\u0103 \/ Ucide-l tu, uit\u00e2nd!…\u201d (cf.
\nAfar\u0103-i v\u00e2ntul, pr\u0103bu\u015firea-n mine, p. 45) – sau: \u201eC\u0103
\n\u00eentr-o zi te voi alunga \/ Din mine \/ Zeitate, tu, \/ Ecou al
\nUmbrei Luminii!\u201d \u2013 cf. Speran\u0163a, p. 79 \u2013,
\nidentificarea omului cu \u00cengerul \/ Vestitorul
\nUmano-Divin Cel de Deasupra Omului: \u201eMie m\u0103
\nrog…uit\u0103rii c\u0103 am tr\u0103it murind\u201d (cf. \u00cenger rebel, p. 41).
\nParc\u0103 remantriz\u0103m, prin Eugen Evu, acel celebru
\n\u201epe mine \/ Mie red\u0103-m\u0103\u201d…
\nS\u0103 ne-ndrept\u0103m, cu to\u0163ii, deci, spre Copacul
\nLumii, Copacul p\u0103zit de Femeia Cosmic\u0103 P\u0103zitoare
\na Misticelor Semin\u0163e Astrale, Copacul Cosmic al
\nVe\u015fnicei Re-\u00cenvieri, \u00eentru S\u0103m\u00e2n\u0163a Astral\u0103 a
\nNemuririi, pe care, to\u0163i, o purt\u0103m \u00een noi \u2013 spre
\nNucul Lumii de unde \u201eca \u015fi frunzele de toamn\u0103, toate
\nstelele-au pierit\u201d (…au pierit, pentru ca, \u00een Prim\u0103vara
\nNoului Ierusalim, s\u0103 \u00eenvie!): \u201eStr\u00e2nge-m\u0103-n bra\u0163e ca
\npe-un nuc r\u0103mas \/ Nejefuit la cap\u0103t de livad\u0103\u201d \u2013 adic\u0103, \u00een
\nVe\u015fnicul R\u0103s\u0103rit al Paradisului…
\n…Eugen Evu iar ne-a-nv\u0103\u0163at s\u0103 nu murim \/ S\u0102
\nNEMURIM…! – doar c\u0103 vom uita, mult prea repede,
\nat\u00e2t de logica lui demonstra\u0163ie, preocupa\u0163i fiind noi,
\nnepermis de mult, cu… Moartea \u201ede rangul doi\u201d,
\nadic\u0103…f\u0103c\u00e2ndu-ne de lucru cu Ne-Credin\u0163a!
\n…Dar, \u00een definitiv, cine ne opre\u015fte \/ \u00eempiedic\u0103 s\u0103
\nintr\u0103m \u00een Templul Re-Ini\u0163ierii\/Cartea Poetului?!
\nLenea\/lenevirea noastr\u0103 de Duh… – doar ea,
\np\u00e2rdalnica!
\n________
\n1 Eugen Evu, Ochiul s\u0103ge\u0163ii, Editura Emia, Deva,
\n2010.<\/p>\n


\nDIANA VRABIE<\/strong>
\n\"\"

Eminescu sau
\nbranding-ul de na\u0163iune<\/strong><\/p>\n

[Eminescu dup\u0103 Eminescu (texte \u015fi
\ncontexte) de A.D. Rachieru]<\/p>\n

Dup\u0103 un neostenit drum cu escale prin universul
\nlui Liviu Rebreanu, Sorin Titel, Marin Preda, Nichita
\nSt\u0103nescu, criticul \u015fi istoricul literar Adrian Dinu
\nRachieru \u00ee\u015fi propune, prin cea mai recent\u0103 carte a
\ndomniei sale, Eminescu dup\u0103 Eminescu (texte \u015fi
\ncontexte), ap\u0103rut\u0103 la Editura Augusta, \u00een 2009, o
\nodisee a recept\u0103rii critice a vie\u0163ii \u015fi operei lui
\nEminescu, o subtil\u0103 replic\u0103 celor \u00eemp\u0103ca\u0163i cu
\nimaginea unui Eminescu istovit, tocmai c\u0103 ar fi \u201eat\u00eet
\nde studiat\u201d, dosarul c\u0103ruia nu ar mai avea ce releva
\n\u015fi accept\u00eend ideea unei \u201eeminescologii blazate,
\nneputincioase, \u00een retragere muzeistic\u0103\u201d (p. 13), dup\u0103
\ncum sus\u0163ine criticul.
\nAm tr\u0103it la prima lectura revela\u0163ia con-vie\u0163uirii cu
\nEminescu, care se descoper\u0103 perpetuu altfel,
\ndevenind la fiecare lectur\u0103 un altul, fiind el \u00eensu\u015fi un
\nrevelator al fiin\u0163ei, cresc\u00eend, cum sugereaz\u0103 subtil
\nAdrian Dinu Rachieru, din el \u00eensu\u015fi. \u00cen pofida tuturor
\nspecula\u0163iilor, Eminescu este un mit, dar nu unul
\n\u00eencremenit \u00eentr-o admira\u0163ie festivist\u0103, consfin\u0163it
\ncanonic \u015fi \u00eengropat \u00een trecut. Chiar supus devenirii,
\nEminescu r\u0103m\u00eene, ne avertizeaz\u0103 criticul, \u201eun mit
\nviu, nu o mistificare\u201d (p. 34), nu un \u201emit edulcorat,
\nrozaliu, genialoid\u201d (Ruxandra Cesereanu).
\nArgumentul care escorteaz\u0103 prezenta lucrare este
\nunul dintre cele mai punctuale pretexte literare care
\nmi-au fost date s\u0103 citesc ultima vreme: limpede,
\nanalitic \u015fi sintetic \u00een acela\u015fi timp, men\u0163in\u00eend un ton
\ndeta\u015fat de polemicile existente \u015fi implicat totodat\u0103 \u00een
\naceast\u0103 idee de Eminescu, reordon\u00eend \u00eentr-o manier\u0103
\ninterpretativ\u0103 \u00eentreaga \u201epoveste\u201d a recept\u0103rii lui.
\nPornind de la consemnarea recept\u0103rii frivole a
\npoetului, ca poet al codrului, criticul inventariaz\u0103
\nanalitic \u015fi celelalte perspective din care s-a \u00eencercat
\nperceperea abisalit\u0103\u0163ii eminesciene, amintind de
\nvizionarismul poetului, de fiorul cosmogonic ce \u00eel
\n\u00eempinge spre absolut (Rosa del Conte), descoperind
\nprin c\u0103utarea Fiin\u0163ei chiar miezul ontologic (Svetlana
\nPaleologu-Matta). Calific\u00eend dualismul eminescian
\nca \u201einexplicabil\u201d, E.Lovinescu \u00eenregistreaz\u0103 o nou\u0103
\netap\u0103 \u00een odiseea recept\u0103rii lui Eminescu, prin
\nrecuperarea prozei politice, care face s\u0103 apar\u0103 un nou
\nEminescu. Dezv\u0103luirea postumelor amplific\u0103 acest
\nproces de recuperare. Chiar dac\u0103 G.Ibr\u0103ileanu, \u015fi nu
\nnumai, se arat\u0103 rezervat fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 \u201e\u00eembog\u0103\u0163ire
\ncu sila\u201d, avem \u015fansa s\u0103 ob\u0163inem \u201eun Eminescu \u00eentreg,
\nmultiplicat prin exfoliere, ne\u00een\u0163epenit \u00een formulastandard\u201d,
\ncum afirm\u0103 Adrian Dinu Rachieru.
\n\u00cenaint\u00eend cu precau\u0163ie, criticul urm\u0103re\u015fte sacralizarea
\n\u015fi demitizarea \u00een acela\u015fi timp a poetului, solicitarea mult
\ndiscutatului \u201edeceniu de t\u0103cere\u201d (E. Negrici), secundat
\nde urgenta \u201edecongelare a eminescologiei\u201d (Gabriela
\nGavril), toate urm\u0103rite cu acribia unui ochi bine
\nantrenat, ce vede \u00een ajungerea la Eminescu o obliga\u0163ie
\nmoral\u0103. Adopt\u00eend neutralismul analitic, Adrian Dinu
\nRachieru sanc\u0163ioneaz\u0103 opiniile demitizante, pornind
\nde la gravele acuze aduse poetului de na\u0163ionalism,
\nreac\u0163ionarism, xenofobie, antisemitism etc.,
\ndeopotriv\u0103 cu cele festiviste, f\u0103c\u00eend s\u0103 se \u00eengroape
\nopera poetului sub \u201elespedea superlativelor\u201d (p.14) \u015fi
\nd\u00eend ap\u0103 la moar\u0103 celor alergici la clasici \u015fi statui.
\nDiscret \u00eendep\u0103rt\u00eendu-se de neutralismul calm, \u00een
\nsegmentele viz\u00eend detractorii poetului, dar \u015fi adep\u0163ii
\n\u201ejetului festivist\u201d discursul distinsului critic
\ntimi\u015forean, \u00eembrac\u0103 tonalit\u0103\u0163i severe: \u201eParadoxal,
\nEminescu trebuie ap\u0103rat de rom\u00e2ni. Azi killerismul
\ncultural pe care \u00eel practic\u0103 unii cu os\u00eerdie are tocmai
\no astfel de motiva\u0163ie\u201d (p. 46), aplic\u00eend totodat\u0103
\nt e r m e n i n e u m b l a \u0163 i , c a r e \u00ee i f a c d i s c u r s u l
\ninconfundabil: \u201ceminescolatru\u201d, \u201ekillerism\u201d,
\n\u201ctehnolatrie\u201d etc.
\nPropun\u00eend o \u201e\u00eemprietenire\u201d cu poetul pe motiv c\u0103
\n\u201ee al nostru\u201d, \u201ee \u00een m\u00eeinile noastre\u201d, citez, criticul ne
\npropune \u00een urm\u0103torul capitol, \u201eProblema
\nEminescu\u201d \u2013 un r\u0103zboi imagologic\u201d o inedit\u0103
\nabordare a func\u0163ion\u0103rii brand-ului Eminescu, ivit din
\nexcep\u0163ionalitatea operei, din destinul martiric, din
\n\u015firul de scandaluri pe versantul operei etc.
\nConcluzia la care ajunge de data aceasta criticul se
\ndesprinde din urm\u0103torul fragment: \u201eEminescu
\n\u201er\u0103m\u00eene, \u00een continuare, o problem\u0103 a culturii
\nrom\u00e2ne \u015fi angajeaz\u0103, \u00een limbajul zilei de azi,
\n\u201emanagementul de brand\u201d [\u2026]. Dac\u0103 un brand de
\nsucces este o bog\u0103\u0163ie na\u0163ional\u0103, dac\u0103 branding-ul de
\nna\u0163iune joac\u0103, imagologic, un rol cople\u015fitor \u00eentr-o
\nlume tot mai concuren\u0163ial\u0103, fenomenul de rebrandare
\neste, \u015fi el, o realitate preocupant\u0103, consolid\u00eend
\nidentitatea\u201d (p. 53).
\nVorbind despre anii forma\u0163iei poe tului, \u00een
\ncapitolul al doilea, autorul atrage aten\u0163ia asupra
\nfaptului c\u0103 exege\u0163ii ar trebui s\u0103 mai studieze
\ninfluen\u0163a german\u0103 asupra lui Eminescu, \u00eendemn
\nschi\u0163at anterior \u015fi de Ilina Gregori, \u00een 2002, \u00een
\nvolumul Studii literare. Eminescu la Berlin.
\n\u00cen capitolul Despre \u201creac\u0163ionarismul\u201d
\neminescian, autorul abordeaz\u0103 gazet\u0103ria lui
\nEminescu, pornind de la controversata sa activitate
\nla \u201cTimpul\u201d. Trec\u00eend \u00een revist\u0103 acuzele de care a
\nbeneficiat generos poetul, fiind catalogat \u015fi drept
\nziarist de na\u0163ionalism fervent \u015fi de reac\u0163ionarism
\nxenofob, criticul ne \u00eendeamn\u0103 la aprecierea
\nziaristului \u00een con textul epocii sale, dar \u015fi \u00een contextul
\nRom\u00e2niei posttotalitare, care penduleaz\u0103 \u00eentre
\nautarhia na\u0163ionalist\u0103 \u015fi retorica interna\u0163ionalist\u0103.
\n\u00cen dezbaterea problemei formelor f\u0103r\u0103 fond (cap.
\nEminescu \u015fi teza \u201eformelor goale\u201d), criticul, plec\u00eend
\nde la un articol semnat de Mihai Eminescu, cules \u00een
\n\u201eF\u00eent\u00eena Blanduziei\u201d, care demareaz\u0103 demersul
\ninvestigativ metodic, pornind de la miezul problemei
\n\u015fi provoc\u00eendu-ne la o reflec\u0163ie asupra paternit\u0103\u0163ii
\nideii formelor f\u0103r\u0103 fond, invoc\u00eend, printre altele,
\nnumele lui Ioan Maiorescu, care incrimina
\ngalomania. Autorul nu ezit\u0103 \u00eens\u0103 \u00een a-i atribui lui Titu
\nMaiorescu \u201edenumirea epistemic\u0103\u201d \u015fi acea limpezire
\nnecesar\u0103 a problemei efectelor \u201estric\u0103cioase\u201d ale
\ninvaziei formelor de \u00eemprumut.
\nProblematica basarabean\u0103 nu \u00eei era deloc str\u0103in\u0103
\nlui Eminescu-gazetarul, ne demonstreaz\u0103 autorul \u00een
\ncapitolul Chestiunea basarabean\u0103, pornind de la
\nc\u00eeteva excelente studii eminesciene: printre care
\nBasarabia, un veritabil \u201ememoriu politic\u201d, dup\u0103 cum
\nsus\u0163inea D.Vatamaniuc. Subtila intui\u0163ie a spiritului
\neminescian releva de pe atunci ceea ce unii refuz\u0103 s\u0103
\n\u00een\u0163eleag\u0103 p\u00een\u0103 \u00een prezent, retrocedarea provinciei
\nBasarabia fiind, scria poetul \u201eo chestiune de existen\u0163\u0103
\npentru poporul rom\u00e2n\u201d. \u00cen acest segment, autorul
\ndenot\u0103 o bun\u0103 st\u0103p\u00eenire a fenomenului recept\u0103rii lui
\nEminescu \u00een perioada moldovenismului sovietic.
\n\u201ePentru spa\u0163iul basarabean eminescianismul a
\n\u00eensemnat chiar rom\u00e2nismul salvator\u201d, opineaz\u0103 pe
\nbun\u0103 dreptate, criticul.
\nAcela\u015fi ochi veghetor, aceea\u015fi \u00eenaintare socratic\u0103,
\nacribios documentat\u0103, aceea\u015fi cump\u0103n\u0103 dreapt\u0103
\nobserv\u0103m \u015fi \u00een capitolele Romanul epistolar;
\nEminescu \u015fi canonul literar rom\u00e2nesc;
\nEminescianism \u015fi eminescologie. \u00cen ultimul,
\nreferindu-se la sf\u00eer \u015fitul poetului, autorul las\u0103 s\u0103 se
\n\u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 \u201ere deschiderea dosarului Eminescu
\ndevine obli gatorie\u201d (p. 252).
\nDenot\u00eend o excelent\u0103 cunoa\u015ftere a bibliografiei
\ncritice despre Eminescu, autorul face trimitere la cele
\nmai pertinente \u015fi mai recente studii \u00een materie de
\neminescologie (Const. Cuble\u015fan, Eminescu \u00een
\ncomentarii critice, 2008; Svetlana Paleologu Matta,
\nEminescu \u015fi abisul ontologic,2007; Radu Mihai
\nCri\u015fan, Eminescu interzis: g\u00eendirea politic\u0103, 2008;
\nIoan Stanomir, Tradi\u0163ia ca profe\u0163ie politic\u0103, 2008,
\nNicolae C\u00eerlan, Mihai Eminescu \u00een context
\nbucovinean, 2009; Ilina Gregori, \u015etim noi cine a fost
\nEminescu? Fapte, enigme, ipoteze, 2008, Nicolae
\nGeorgescu; Eminescu \u015fi editorii s\u0103i, 2000.
\n\u00cembr\u0103cat\u0103 \u00eentr-un stil dinamic, fluent, de o
\nplasticitate inconfundabil\u0103, lucrarea prezint\u0103 un
\nimens efort documentaristic. O carte dens\u0103,
\nobligatorie de acum \u00eencolo \u00een bibliografia celor
\npentru care Eminescu iese dincolo de \u201econfortul
\ncli\u015feelor\u201d, complet\u00eend \u00een mod substan\u0163ial exegeza
\neminescian\u0103.<\/p>\n

NOTE:
\nA.D. Rachieru, Eminescu dup\u0103 Eminescu (texte
\n\u015fi contexte), Timi\u015foara, Editura Augusta, 2009<\/p>\n


\nHanna BOTA<\/strong><\/p>\n

Elogiul pietrei<\/strong><\/p>\n

La \u00eenceput a fost piatra. \u015ei piatra era \u00eentru
\nlini\u015fte, \u015fi lini\u015fte era piatra.<\/em><\/p>\n

Nimic nu a fost f\u0103cut \u00een istorie f\u0103r\u0103 ca piatra s\u0103-\u015fi
\nspun\u0103 cuv\u00e2ntul.
\nSoarele s-a n\u0103scut prin propriile-i for\u0163e dintr-o
\npiatr\u0103 \u2013 spun egiptenii, de-aceea are ca reprezentare
\nun scarabeu \u00een loc de cap. Ora\u015ful Hieropolis este
\nmartor nen\u0103scut al izbucnirii soarelui din piatr\u0103,
\nde\u015fi acum cetatea sacr\u0103 doarme sub lanuri de orz,
\ndoar un obelisc \u00ee\u015fi seme\u0163e\u015fte amintirea jalnicei
\n\u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri sub semin\u0163e, fire\u015fte, un obelisc de
\npiatr\u0103, deoarece piatra este alfa \u015fi omega istoriei.
\nOra\u015ful a murit, dar soarele se rote\u015fte peste Egipt \u015fi
\nAmerici, peste uscat \u015fi mare, ne\u00eenvins.
\nRegele Nimrod cuno\u015ftea for\u0163a pietrei, prin ea ar fi
\nvrut s\u0103 ajung\u0103 p\u00e2n\u0103 la cer, acolo de unde c\u0103zuse omul,
\ndar pe c\u00e2mpiile \u015eenearului lipseau pietrele. A \u00eencercat
\ns\u0103 \u00eenving\u0103 istoria \u00eenlocuindu-le cu lut ars, c\u0103r\u0103mizi
\nro\u015fii. Turnul devenea sfid\u0103tor, nu pentru c\u0103 ar fi
\nrivalizat cu mun\u0163ii, ci deoarece construia un sistem al
\nr\u0103zvr\u0103tirii, un bab-ilu ca surogate ale divinit\u0103\u0163ii.
\nAstfel piatra n-a \u00eemprumutat t\u0103ria sa lutului, degeaba
\nnoul despot al Babilonului, Nabucodonosor, a
\npecetluit fiecare c\u0103r\u0103mid\u0103 a ziguratului-templu cu
\nsigiliul numelui s\u0103u. Nebunia s-a a\u015fternut \u015fapte
\nvremi asupra \u00eemp\u0103ratului \u00eeng\u00e2mfat, iar ora\u015ful
\nconstruit spre fala sa a pierit datorit\u0103 moliciunii
\nurma\u015filor, acum z\u0103log al incapacit\u0103\u0163ii umane de
\n\u00een\u0163elegere, de reconciliere, \u00eenfrunt\u0103 civiliza\u0163iile pe
\np\u0103m\u00e2ntul ostil \u015fi arid al Irakului. Poarta albastr\u0103 cu
\nlei \u00eenaripa\u0163i a zei\u0163ei I\u015ftar, reconstruit\u0103 \u00een Berlin, e
\nobeliscul omolog al Hieropolisului mesopotamian
\ndezgropat de arheologi.
\nSoseau pelerini tot mai mul\u0163i la Mecca, c\u00e2\u0163iva au
\nfost sco\u015fi din mul\u0163ime \u015fi transporta\u0163i de urgen\u0163\u0103 la
\nspitale, suferiser\u0103 accidente din cauza aglomera\u0163iei,
\nc\u0103ldurii \u015fi fervorii manifestate de \u00eenchin\u0103torii
\nefervescen\u0163i. Cetatea ad\u0103poste\u015fte Piatra c\u0103zut\u0103 din
\ncer. Au murit mul\u0163i oameni de-a lungul timpului
\npentru ap\u0103rarea ei, pentru impunerea religiei celei
\nnoi, pentru venerarea pietrei. Kaaba troneaz\u0103 inert\u0103
\n\u015fi neagr\u0103, neputincioas\u0103 urm\u0103rind fr\u00e2ngerea
\ndestinului ei transcendent, ca un avatar incon\u015ftient
\nde sine.
\nCioplirea pietrei e lucrare omeneasc\u0103, actul
\nprelucr\u0103rii pietrei e sacrilegiu, altarul \u015fi sanctuarul
\ntrebuie s\u0103 se \u00eenal\u0163e din piatr\u0103 neprelucrat\u0103, aceasta e
\nporunca lui Elohim, pentru c\u0103 omul nu poate s\u0103 se
\nsubstituie actului creator divin. Dac\u0103 totu\u015fi
\nprelucrezi piatra cu g\u00e2ndul de a o s\u0103v\u00e2r\u015fi \u00een
\nconstruirea unui templu, pentru a zidi des\u0103v\u00e2r\u015firea,
\nnu o ciopli cu fierul, metal tabu, impur, simbol al
\ncenu\u015fiului Seth, zeu ucig\u0103tor de frate, spunea
\nfaraonul, ci sculpteaz\u0103 cu ciocan \u015fi dalt\u0103 de aram\u0103.
\nPiatra cioplit\u0103 \u00een form\u0103 conic\u0103 este semnul
\nelementului masculin, simbol falic, cea cubic\u0103
\n\u00eentruchipeaz\u0103 feminitatea. Prin cioplire se despart
\nelementele, pe c\u00e2nd piatra brut\u0103 men\u0163ine starea
\nperfec\u0163iunii dint\u00e2i \u00eentr-o unitate androgin\u0103. At\u00e2t
\nst\u00e2lpii \u00een\u0103l\u0163a\u0163i \u00een Fenicia, c\u00e2t \u015fi monumentele
\nmegalitice ale cel\u0163ilor reg\u0103site sub forma
\nclopotni\u0163elor sau menhirele bretone readuc
\nelementele desp\u0103r\u0163ite prin prelucrare la unitatea
\nini\u0163ial\u0103. Piramida a\u015fezat\u0103 peste cub e simbol al
\nconstruc\u0163iei spirituale, extrapol\u00e2nd semnifica\u0163ia
\np\u00e2n\u0103 reg\u0103sim Piatra Filosofal\u0103 \u00een aceea\u015fi unitate
\nprimordial\u0103 a elementelor, simbol al regener\u0103rii, al
\nvie\u0163ii f\u0103r\u0103 de moarte. Omul caut\u0103 piatra de aur
\n(germ.Goldstein) \u2013 scrie Angelus Silesius \u015fi d\u0103 la o
\nparte piatra unghiular\u0103 (Eckstein), care i-ar aduce
\nbog\u0103\u0163ie, s\u0103n\u0103tate \u015fi \u00een\u0163elepciune ve\u015fnic\u0103.
\nPiatra ucide. Abel cunoscu duritatea material\u0103 a
\nurii \u015fi geloziei comprimate \u00een pumnul astfel \u00eenarmat
\nal fratelui s\u0103u. \u015etefan, martirul sf\u00e2nt, se fr\u00e2nse sub
\nploaia de pietre a fra\u0163ilor lui, tocmai c\u00e2nd cerul s-a
\ndeschis spre a-i confirma credin\u0163a.
\nMaterie apocrif\u0103 uneori, piatra t\u0103inuie\u015fte mumii
\n\u00een sarcofage, ascunde \u015ftiin\u0163e nerevelate \u00een
\npiramide \u00eenv\u0103luite \u00een blestem, num\u0103r\u0103 pa\u015fii
\npreotului aztec \u00een urcu\u015ful spre altarul pe care va
\nazv\u00e2rli inima \u00eenc\u0103 puls\u00e2nd a victimei sacrificate.
\nPern\u0103 de c\u0103p\u0103t\u00e2i pentru Israel, acolo unde cerul a
\ncobor\u00e2t pe p\u0103m\u00e2nt \u00eentr-o \u00eempreun\u0103-locuire cu
\nomul, numindu-se Bethel.
\nDac\u0103 omul devine piatr\u0103, piatra devine om.
\n\u201eAdev\u0103rat, adev\u0103rat v\u0103 spun, dac\u0103 vor t\u0103cea ei, pietrele
\nvor striga.\u201d (Evanghelia dup\u0103 Luca 19,40). \u00cens\u0103
\noamenii nu au t\u0103cut. Ei vorbesc f\u0103r\u0103 oprire,
\nepidemia comunic\u0103rii, a informatiz\u0103rii se
\nextinde, a dus la suprasatura\u0163ie, apoi la epuizarea
\nlimbajului. \u015ei \u00eenc\u0103 se vorbe\u015fte, se roste\u015fte, se
\nafirm\u0103, se t\u0103g\u0103duie\u015fte, se argumenteaz\u0103, cuvinte,
\ncuvinte…
\n\u00cen haosul vorbirii, \u00een bing-bangul sistemelor
\ninforma\u0163ionale, piatra a fost lep\u0103dat\u0103. Totu\u015fi ea a
\najuns s\u0103 fie pus\u0103 \u00een capul unghiului, piatr\u0103 de bolt\u0103,
\nprin a c\u0103rei putere e sus\u0163inut\u0103 \u00eentreaga tensiune a
\nedificiului de comunicare, f\u0103r\u0103 de care rostirea s-ar
\npr\u0103bu\u015fi. A\u015fezat\u0103 la locul ei, piatra d\u0103 valoare
\ntemplului, Noul Ierusalim de dincolo de apocalips\u0103
\neste construit \u00een \u00eentregime din pietre pre\u0163ioase:
\niaspis, safir, smarald, ametist, hrisolit, topaz, sardiu,
\netc., aceasta simbolizeaz\u0103 trecerea de la opac la
\ntranslucid, \u00een sens spiritual de la \u00eentuneric la lumin\u0103,
\nde la prih\u0103nire la des\u0103v\u00e2r\u015fire. Noua cetate
\nsimbolizeaz\u0103 un nou univers \u00eentr-o prefacere a
\ncondi\u0163iilor \u015fi a nivelurilor existente, \u00een sensul unei
\ntreceri spre lumin\u0103 \u015fi spirit.
\n\u201eTu e\u015fti Petros\u201d se auzi propozi\u0163ia sacr\u0103. Omulpiatr\u0103!
\nReiterezi drumul pietrei pentru a deveni ceea
\nce e\u015fti: un numen opus fenomenului.
\nApoi omul-piatr\u0103 a fost trimis s\u0103 propov\u0103duiasc\u0103
\nt\u0103cerea \u00een oceanul vorb\u0103riei. Botezat cu foc \u015fi cu
\ns\u00e2nge de martir, sf\u00e2\u015fiat de lei, aprins pe ruguri,
\n\u00eenchis \u00een ghetouri, persecutat pentru c\u0103 era arian,
\ncunosc\u0103tor al hieros-glafaiosurilor \u015fi cu elixirul
\nalchimi\u015ftilor \u00een c\u0103limara cu cerneal\u0103, omul-piatr\u0103 \u00ee\u015fi
\ncontinua imperturbabil rolul kerugmatic printre
\nneofi\u0163i.
\nEl era ho anghelos, cel trimis, mesagerul ales.
\nE nevoie de t\u0103cere s\u0103 auzi piatra. Propov\u0103duirea
\nei e pre-rostirea, lini\u015ftea dinaintea Cuv\u00e2ntului viu,
\na\u015fteptarea fecund\u0103 a Logosului creator. \u015ei Logosul se
\napropie cu pu\u0163ine cuvinte: fiat luce ar putea fi
\nrostirea, sau fiat panem, pentru c\u0103 Logosul ispitit \u00een
\npustie ar fi putut transforma pietrele pentru
\ntotdeauna \u00een p\u00e2ini, dar ora ispitirii coincidea cu
\nceasul pre-rostirii, cu t\u0103cerea aduc\u0103toare de via\u0163\u0103,
\nastfel pietrele au fost salvate, c\u0103ci El poate ridica fii
\ndin pietre. Atunci i s-a f\u0103cut foarte foame, dar omul
\nnu tr\u0103ie\u015fte numai cu p\u00e2ine, ci \u00een primul r\u00e2nd cu
\nLogosul divin.
\nAcum e\u015fti liber s\u0103 fii, pentru c\u0103 e\u015fti petros \u015fi e\u015fti
\nanghelos, c\u0103ci la \u00eenceput a fost Cuv\u00e2ntul, \u015fi Cuv\u00e2ntul
\nera Piatra Unghiular\u0103. Iar Piatra pre-cuv\u00e2nt este.<\/p>\n


\nMitu S\u0102LCIANU<\/strong><\/p>\n

C\u0103r\u0163i cre\u015ftin-ortodoxe<\/strong><\/p>\n

Cred c\u0103 m-a binecuv\u00e2ntat Dumnezeu \u00een momentul
\nc\u00e2nd mi-a fost d\u0103ruit\u0103 aceast\u0103 carte, Convorbiri
\namprentate de Sava Bogasiu, perceput \u00een via\u0163a de zi de
\nzi ca P\u0103rintele Milea. Cartea a ap\u0103rut la Editura Alpha
\nMDN Buz\u0103u, 2009 \u015fi con\u0163ine r\u0103spunsurile autorului la
\n\u00eentreb\u0103rile puse de persoane de religie cre\u015ftinortodox\u0103
\nprin intermediul ziarului Amprenta al
\npoli\u0163iei buzoiene, c\u00e2t \u015fi prin cel al ziarelor din
\nBasarabia: Cuv\u00e2ntul din raionul Rezina, Observatorul
\nde Nord din raionul Soroca \u015fi Timpul din Chi\u015fin\u0103u.
\nR\u0103spunsurile, dialogurile, pline de originalitate, sunt
\nscrise cu str\u0103danie spre a aduce mul\u0163umire
\nsufleteasc\u0103 nu numai celor care au pus \u00eentreb\u0103rile, ci
\n\u015fi celor care au posibilitatea s\u0103 citeasc\u0103 aceast\u0103 carte.
\n\u00cen Precuv\u00e2ntare, P\u0103rintele Milea precizeaz\u0103: Orice
\n\u00eentrebare are un r\u0103spuns \u015fi el trebuie c\u0103utat. M-am ostenit
\nca din experien\u0163a mea de preot \u015fi de profesor, c\u00e2t \u015fi din
\ncultura mea, s\u0103 r\u0103spund la toate \u00eentreb\u0103rile puse.
\nCartea, bazat\u0103 pe adev\u0103ruri scrise \u00een Sf\u00e2nta
\nScriptur\u0103, este structurat\u0103, \u015fi \u00een func\u0163ie de natura
\n\u00eentreb\u0103rilor, \u00een 26 de capitole, unul mai atr\u0103g\u0103tor dec\u00e2t
\naltul. S\u0103 not\u0103m c\u00e2teva: Mari s\u0103rb\u0103tori cre\u015ftin-ortodoxe
\n(Cr\u0103ciunul; Pa\u015ftele; Sf. Ilie, model de via\u0163\u0103 \u015fi de tr\u0103ire; Sf.
\nAndrei \u2013 Apostolul Rom\u00e2niei), Credin\u0163a \u015fi modelul cre\u015ftinortodox
\n(Libertate \u00een credin\u0163a ortodox\u0103; Iisus Hristos,
\nmodelul absolut), Postul \u2013 o schimbare fiin\u0163ial\u0103 (Postul
\nmare) sau Despre patimi \u00een mileniul III (B\u00e2rfe; Iubirea de
\nargin\u0163i; Invidia; Libertinajul; Despre fumat) \u015fi Ni\u015fte
\noameni numi\u0163i p\u0103rin\u0163i (Familia \u201e\u00een r\u00e2ndul lumii\u201d; Copiii
\np\u0103rin\u0163i \u015fi p\u0103rin\u0163ii copii; Copiii f\u0103r\u0103 copil\u0103rie; \u00cen ap\u0103rarea
\nfamiliei cre\u015ftine; Drepturile copilului). Alte capitole au
\nimportan\u0163\u0103 \u00een istoria culturii: Funda\u0163ia Sf. Sava \u2013
\nsolidaritate \u015fi speran\u0163\u0103 (Funda\u0163ia Sf. Sava \u2013 un bun
\nsamaritean al buzoienilor; Sf. Sava, ocrotitorul buzoienilor),
\nLeg\u0103turi de suflet Buz\u0103u \u2013 Soroca (La moartea poetului
\nGrigore Vieru), Patria \u2013 \u00een straie de s\u0103rb\u0103toare (Marea
\nUnire; De ziua o\u015ftirii rom\u00e2ne).
\n\u015ei pentru c\u0103 unul dintre capitole este intitulat
\nIubirea m\u00e2ntuitoare (Dumnezeu este iubire; Bun\u0103tatea
\nomului, m\u0103sura rela\u0163iei lui cu Dumnezeu; O via\u0163\u0103 tr\u0103it\u0103 \u015fi
\n\u00eemplinit\u0103 \u00een Hristos; Lupta cu g\u00e2ndurile), \u00eencheiem
\nlapidara noastr\u0103 prezentare, prin cuvintele lui Sava
\nBogasiu de pe coperta a patra a c\u0103r\u0163ii:
\nO via\u0163\u0103 bun\u0103 \u00eenseamn\u0103 a tr\u0103i cu Dumnezeu, \u00een
\nDumnezeu \u015fi pentru Dumnezeu. Rela\u0163ia cu Dumnezeu
\ntrebuie s\u0103 fie personal\u0103, natural\u0103, sincer\u0103 \u015fi din dragoste.
\nDumnezeu este izvorul binelui. Nu exist\u0103 bine \u00een afara
\nlui Dumnezeu. Omul devine bun \u00een m\u0103sura \u00een care se
\napropie mai mult de Dumnezeu.
\nPe Dumnezeu \u00eel descoperim \u00een crea\u0163ia Sa divin\u0103 care
\nne-nconjoar\u0103, \u00een Biseric\u0103, c\u00e2t \u015fi-n Sf\u00e2nta Scriptur\u0103. Pe
\nDumnezeu \u00eel sim\u0163im \u00een ad\u00e2ncul inimii noastre printr-o
\nrug\u0103ciune intens\u0103 \u015fi continu\u0103.
\nA duce o via\u0163\u0103 bun\u0103 \u00eenseamn\u0103 a g\u00e2ndi mereu bine, a
\nlucra mereu binele pentru cei din jur, a vorbi de bine pe
\nal\u0163ii.
\nCea de-a doua carte pe care o prezent\u0103m aici,
\nTestament \u00eentru ve\u015fnicie al P\u0103rintelui Vasile \u015et. Antofie
\n(Editura Alpha MDN Buz\u0103u, 2010), apar\u0163ine tot
\nP\u0103rintelui Milea, – Sava Bogasiu – care precuv\u00e2nteaz\u0103:
\n… este un prinos de recuno\u015ftin\u0163\u0103 \u015fi pre\u0163uire fa\u0163\u0103 de acest
\nslujitor contemporan care ne-a l\u0103sat din via\u0163a lui file de
\npateric rom\u00e2nesc. \u00cen aceste vremuri de confuzie, egoism
\nmaterialist, lupt\u0103 pentru avere \u015fi putere, dorin\u0163\u0103
\ndr\u0103ceasc\u0103 de a str\u00e2nge c\u00e2t mai mul\u0163i bani pentru zile
\nnegre \u00een cimitirul uit\u0103rii, avem mare nevoie de astfel
\nde modele autentice conving\u0103toare \u00een preo\u0163ie, cum a
\nfost \u015fi p\u0103rintele Vasile Antofie.
\n\u00cen prima parte a c\u0103r\u0163ii, Sava Bogasiu ne poart\u0103 prin
\nvia\u0163a tr\u0103it\u0103 \u00eentru Dumnezeu a p\u0103rintelui Vasile
\nAntofie, n\u0103scut \u00een localitatea Bodine\u015fti, comuna
\nVintil\u0103 Vod\u0103, jude\u0163ul Buz\u0103u, \u00een data de 24 februarie
\n1935, cel care a fost diacon pe timpul a trei mari
\npatriarhi ai Rom\u00e2niei: Iustinian Marina, Iustin
\nMoisescu \u015fi Teoctist Ar\u0103pa\u015fu, cel care, pentru
\n\u00eentregirea vie\u0163ii spirituale a f\u0103cut pelerinaje \u00een \u0162ara
\nSf\u00e2nt\u0103, la Muntele Athos (cu cele 20 de m\u0103n\u0103stiri, dar
\n\u015fi trei schituri rom\u00e2ne\u015fti: Podromu, Lacul \u015fi Colciu),
\n\u00een Cipru \u015fi \u00een Macedonia, cel care a fost ctitor a \u015fase
\nbiserici, inclusiv al Catedralei municipale Sf. Sava de
\nla Buz\u0103u, \u015fi donator de icoane \u015fi alte obiecte de cult la
\npeste 30 de sfinte loca\u015furi (cf. Testamentului…). A fost
\nmare iubitor de art\u0103 \u015fi colec\u0163ionar de obiecte de art\u0103
\n\u015fi tot pe at\u00e2t de mare donator. Prin dona\u0163iile \u015fi daniile
\nf\u0103cute pentru s\u0103raci, b\u0103tr\u00e2ni \u015fi copii defavoriza\u0163i,
\np\u0103rintele Vasile a fost membru de onoare a Funda\u0163iei
\n\u201eSf. Sava\u201d care are \u00een derulare multe proiecte sociale
\numanitare: Cantin\u0103 social\u0103 (1993), Campusul pentru
\ncopii de la Bisoca (1994), A\u015fez\u0103m\u00e2ntul pentru b\u0103tr\u00e2nii
\nabandona\u0163i din localitatea C\u00e2mpeni, com. Amaru
\n(1995), A\u015fez\u0103m\u00e2ntul pentru b\u0103tr\u00e2nii abandona\u0163i din
\nlocalitatea Pietroasele (2005), Tab\u0103ra pentru tineri din
\nMaliuc, Tulcea.
\nCele trei testamente l\u0103sate de p\u0103rintele Vasile
\nAntofie, simple \u015fi clare, au un singur leit-motiv:
\nRe\u0163ine\u0163i cu limb\u0103 de moarte las: s\u0103 nu m\u0103 \u00eengropa\u0163i beton
\n(ghetou), ci \u00een p\u0103m\u00e2nt-p\u0103m\u00e2nt, cum a l\u0103sat
\nDumnezeu (…)
\nPartea a doua a c\u0103r\u0163ii o constituie laborioasa \u015fi bine
\ndocumentata tez\u0103 de licen\u0163\u0103 sus\u0163inut\u0103 \u00een anul 1959 de
\nAntofie \u015et. Vasile \u015fi intitulat\u0103: Taina sf\u00e2ntului botez din
\npunct de vedere ortodox.
\nNOT\u0102. Facem aici, pentru con\u0163inutul deosebit de
\ninteresant, o scurt\u0103 prezentare a revistei cultural-religioase
\na Seminarului teologic \u201eChesarie
\nEpiscopul\u201d din Buz\u0103u, anul X, nr. 1, ianuarie-martie
\n2010, al c\u0103rei redactor \u015fef este pr. prof. dr. Milea
\nMihail. Remarc\u0103m din cuprinsul revistei eseurile:
\nIubirea omului pentru Dumnezeu (Mih\u0103i\u0163\u0103 \u015etefan),
\n\u201eDoamne, ap\u0103r\u0103-ne!\u201d (Florin Ion), S\u0103rutul lui Iuda (Alin
\nLupu), Portretul adev\u0103ratului cre\u015ftin (Valentin Iulian
\nTar\u0103u), Constantin Galeriu, model pentru seminari\u015fti (pr.
\nprof. dr. Ionel Rusu) \u015fi Monahul Nicolae Steinhardt, un
\nm\u0103rturisitor al fericirii lui Hristos (pr. prof. dr. Mihail
\nMilea). Pagina de istorie realizat\u0103 de prof. drd.
\nMoraru Nicolae se refer\u0103 la aniversarea a 92 de ani de
\nla Unirea Basarabiei cu Tara mam\u0103, Rom\u00e2nia.
\nRemarcabil eseul lui Sava Bogasiu: Cultul mamei \u00een
\nopera lui Grigore Vieru.<\/p>\n


\nValeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

Catolicii din Buz\u0103u<\/strong><\/p>\n

Sub coordonarea profesorului D\u0103nu\u0163 Dobo\u015f a
\nap\u0103rut la Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice
\nBucure\u015fti, \u00een colec\u0163ia \u201eMonografii\u201d, lucrarea
\n\u201eCatolicii din Buz\u0103u. Istorie \u015fi credin\u0163\u0103\u201d. Volumul
\ndebuteaz\u0103 cu o prefa\u0163\u0103 a \u00cePS dr. Ioan Robu,
\narhiepiscop \u015fi mitropolit de Bucure\u015fti, apoi capitole
\n\u00eentregi semneaz\u0103 D\u0103nu\u0163 Dobo\u015f, Sebastian Dobo\u015f,
\nMons. Luigi Vitorio Blasutti, Tereza Sinigalia \u015fi, spre
\nbucuria \u015fi respectul credincio\u015filor buzoieni,
\np\u0103rintele Pavel Butnariu, cel care a contribuit din
\nplin la coeziunea spiritual\u0103 a comunit\u0103\u0163ii parohiale.
\nAnul trecut s-a aniversat un veac de lupt\u0103 \u015fi
\ncredin\u0163\u0103, de \u00eenfruntare a vicisitudinilor de tot felul,
\na timpului \u015fi a obstacolelor, pentru ca, la ceas de
\ns\u0103rb\u0103toare, comunitatea s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 puternic\u0103
\n\u015fi ata\u015fat\u0103 de Dumnezeu, de valorile spirituale, de
\nbiseric\u0103.
\nFiindc\u0103 \u201eo fotografie valoreaz\u0103 c\u00e2t o mie de
\ncuvinte\u201d, cum m\u0103rturise\u015fte pr Pavel Butnariu,
\ntrecutul \u015fi prezentul parohiei se \u00eent\u00e2lnesc \u00eentr-un
\nalbum de s\u0103rb\u0103toare, din care z\u00e2mbesc plini de
\nbun\u0103tate \u00eentemeietorii \u015fi primii parohi de la Buz\u0103u,
\n\u00eencep\u00e2nd cu pr. Eduard Struzina cel care, prin
\neforturile sale, a \u00eencheiat lucr\u0103rile de amenajare a
\ncapelei, \u015fi termin\u00e2nd cu actualul preot paroh. Un lung
\n\u015fir de lupt\u0103tori pentru p\u0103strarea credin\u0163ei cu armele
\nrug\u0103ciunii \u015fi ale \u00eencrederii se adun\u0103 \u00een paginile
\nalbumului monografic pentru ve\u015fnic\u0103 aducereaminte.
\nNimic nu poate fi mai important dec\u00e2t faptul
\nc\u0103 to\u0163i ace\u015fti truditori \u015fi c\u0103rturari, care au \u015ftiut s\u0103-\u015fi
\nfac\u0103 datoria de preo\u0163i, chiar \u015fi \u00een vremuri potrivnice,
\nc\u00e2nd trebuiau s\u0103 parcurg\u0103 sute de kilometri de la o
\nparohie la alta, de la o comunitate la alta. \u201eFiecare
\nbotezat al acestei parohii a scris \u00eentr-un fel sau altul
\nistoria bisericii, uneori chiar cu s\u00e2nge, iar noi suntem
\n\u00eenc\u0103 o pagin\u0103 vie a acestei lucr\u0103ri\u201d, spune, pe bun\u0103
\ndreptate, p\u0103rintele Pavel.
\nPrezentarea pr. Iosif Gabor, trecut \u00eentre timp \u00een
\nt\u0103r\u00e2mul umbrelor, \u00eel \u00eentoarce pe cititorul acestei
\nmonografii departe, \u00een timp, la vremurile c\u00e2nd era
\nredactat\u0103 Scrisoarea Bisericii din Gothia, descriind
\nmartiriul sf\u00e2ntului Sava Gotul, tr\u0103itor pe aceste
\nmeleaguri. Documente privind constituirea unei
\ncomunit\u0103\u0163i catolice la Buz\u0103u dateaz\u0103 \u00eens\u0103 abia din
\nanul 1687, c\u00e2nd dezvoltarea economic\u0103 a ora\u015fului a
\natras aici \u015fi popula\u0163ia catolic\u0103. \u00cen Buz\u0103u au fost mereu
\ncatolici, de ei \u00eengrijindu-se, \u00eencep\u00e2nd din anul 1858,
\npreo\u0163ii din parohiile vecine \u2013 Foc\u015fani, Br\u0103ila sau
\nPloie\u015fti, slujbele \u0163in\u00e2ndu-se \u00een case \u00eenchiriate.
\nDespre \u00eenceputurile adev\u0103ratei vie\u0163i catolice la
\nBuz\u0103u se ocup\u0103 \u00eens\u0103 pe larg dr. D\u0103nu\u0163 Dobo\u015f \u015fi drd.
\nSebastian Dobo\u015f, \u00eentr-un capitol \u00een care rigurozitatea
\n\u015ftiin\u0163ific\u0103, grija pentru g\u0103sirea documentului istoric,
\nmeticulozitatea \u015fi sobrietatea discursului narativ atest\u0103
\nbuna informare \u015fi chiar pasiunea scotocirii prin arhive.
\nScrisori oficiale, adrese, rapoarte, d\u0103ri de seam\u0103,
\nmen\u0163iuni documentare sunt puse laolalt\u0103 \u00een scopul
\nrealiz\u0103rii unei imagini fidele a veacului de spiritualitate
\ncre\u015ftin\u0103 a parohiei romano-catolice din Buz\u0103u.
\nCititorul va afla c\u00e2t\u0103 str\u0103duin\u0163\u0103 s-a depus, c\u00e2te
\neforturi au fost necesare pentru ca biserica noastr\u0103 s\u0103
\naib\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea de azi, \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare analizat\u0103 pertinent,
\ncu vocabularul specialistului \u00een construc\u0163ii
\nmonumentale \u015fi, pe alocuri, chiar poetic, de Tereza
\nSinigalia. Re\u0163inem o afirma\u0163ie emo\u0163ionant\u0103: \u201eMemoria
\n\u00eenainta\u015filor poate fi cinstit\u0103 \u00een multe feluri. Un fel mai
\naparte, cel pu\u0163in \u00een lumea catolic\u0103 din Rom\u00e2nia, este
\ncea de a cinsti un om \u015fi printr-un loc, printr-o cas\u0103.
\nEste casa p\u0103rintelui Gheorghe Horvath, retras \u015fi
\nslujind la Buz\u0103u p\u00e2n\u0103 la plecarea la Domnul, pe care
\na l\u0103sat-o bisericii de aici. O capel\u0103 de o simplitate
\nemo\u0163ionant\u0103 sluje\u015fte \u015fi ast\u0103zi unui a\u015fez\u0103m\u00e2nt
\nmonastic, cel al Congrega\u0163iei Micilor Slujitoare ale
\nInimii lui Isus pentru bolnavii s\u0103raci\u201d.
\nInteresant \u015fi emo\u0163ionant va fi, pentru cititorul
\nmonografiei (sper\u0103m c\u0103 aceast\u0103 lucrare va beneficia
\nde un tiraj suficient de mare, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 acopere
\nnu numai nevoia de informa\u0163ie a enoria\u015filor, ci \u015fi a
\nunei zone mult mai vaste) capitolul \u00een care pr. Pavel
\nButnariu selecteaz\u0103 \u201emomente din via\u0163a parohiei\u201d,
\nneuit\u00e2nd s\u0103 cuprind\u0103 aici nu doar Buz\u0103ul, ci \u015fi
\nR\u00e2mnicu S\u0103rat ori Nehoiu. Efortul de a avea \u00een
\ncontinuare o tipografie, un cimitir romano-catolic \u015fi o
\ncapel\u0103, un oratoriu unde copiii \u015fi tinerii s\u0103 se poat\u0103
\n\u00eent\u00e2lni pentru a fi \u00eempreun\u0103 \u00een rug\u0103ciune este
\npomenit cu l\u0103udabil\u0103 modestie, de parc\u0103 p\u0103rintele
\nPavel, \u00een bun\u0103tatea sa, de\u015fi con\u015ftient c\u0103 omul sfin\u0163e\u015fte
\nlocul, n-ar \u00eendr\u0103zni s\u0103 se treac\u0103 printre preo\u0163ii care au
\ntrudit la p\u0103strarea \u015fi \u00eent\u0103rirea credin\u0163ei catolice \u00een
\nBuz\u0103u. Ca orice suflet mare, prefer\u0103 s\u0103 tac\u0103 \u015fi s\u0103 fac\u0103.
\nCitind monografia, am descoperit preo\u0163i, c\u0103lug\u0103ri
\n\u015fi seminari\u015fti, surori, tipografi \u015fi c\u0103rturari, arhitec\u0163i,
\ningineri, oameni simpli ori nume r\u0103sun\u0103toare care nau
\nezitat s\u0103 dea din mult-pu\u0163inul lor material \u015fi din
\nmultul lor spiritual, pentru ca biserica noastr\u0103 s\u0103
\nd\u0103inuie. Turla ei elegant\u0103 va lega \u00eendelungat\u0103 vreme
\np\u0103m\u00e2ntul de cer, ca o n\u0103zuin\u0163\u0103 fireasc\u0103 a noastr\u0103 c\u0103tre
\nlumea dumnezeiasc\u0103 a cerurilor curate.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ADRIAN BOTEZ Semin\u0163ele astrale ale lui Eugen Evul \u00centr-un format de lux, dar \u015fi cu un con\u0163inut de lux, a<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21885"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21885"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21885\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21886,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21885\/revisions\/21886"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21885"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21885"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21885"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}