{"id":21844,"date":"2023-09-26T18:13:01","date_gmt":"2023-09-26T15:13:01","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21844"},"modified":"2023-09-26T18:13:01","modified_gmt":"2023-09-26T15:13:01","slug":"literadura-nr-29-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21844","title":{"rendered":"Literadura nr. 29 (2)"},"content":{"rendered":"

Pe gaura cheii <\/strong><\/p>\n

Interviu realizat de Albie Elena<\/strong>
\n\"\"

Ciprian Apetrei este profesor de filosofie, scriitor \u0219i jurnalist, stabilit de zece ani \u00een Bretania, Fran\u021ba. Ca orice ploie\u0219tean, este pasionat de politic\u0103. LeMeVist din promo\u021bia \u201995, crede c\u0103 Ploie\u0219tiul \u00eel iei cu tine oriunde ai merge. Este licen\u021biat al Facult\u0103\u021bii de Filosofie a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, specialitatea Filosofie moral-politic\u0103, \u00een 1999, \u0219i al Masteratului Filosofie \u0219i Practic\u0103 al Universit\u0103\u021bii Fran\u00e7ois Rableais din Tours, \u00een 2013. A predat filosofie la Liceul Energetic din Ploie\u0219ti, Universitatea Petrol-Gaze din Ploie\u0219ti, IMT Atlantique din Brest \u0219i pentru mai multe licee ale Academie de Rennes din Bretania.
\nAre experien\u021b\u0103 de comunicare politic\u0103, cultural\u0103 \u0219i de afaceri. Este pre\u0219edintele Asocia\u021biei ACAS\u0102 France-Roumanie, cu sediul \u00een Tr\u00e9gueux, \u0219i organizator de evenimente dedicate comunit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, continu\u00e2nd astfel activitatea asocia\u021biilor franceze de prietenie. De asemenea, este vicepre\u0219edinte PNL Fran\u021ba.
\nScrie, din 2014, pentru presa generalist\u0103 \u0219i cultural\u0103 din Rom\u00e2nia, ca publicist \u0219i jurnalist independent, fiind specializat pe problematica rom\u00e2nilor de pretutindeni. Fondator al platformelor mass-media Marginalia (2018-2021) \u0219i RoZoom Press (2019-prezent), format\u0103 din jurnali\u0219ti rom\u00e2ni stabili\u021bi \u00een str\u0103in\u0103tate.
\nA publicat c\u0103r\u021bile \u201eCel de la geam\u201d (ed. Eikon, 2020), \u201eAici \u0219i acolo. Filografii\u201d (ed. Eikon, 2022) \u0219i antologia \u00een trei volume \u201ePove\u0219ti c\u0103l\u0103toare, scrise de rom\u00e2ni din lumea larg\u0103\u201d (ed. Minela, 2021, 2022, 2023), care vorbesc despre identitatea celui care locuie\u0219te de un timp semnificativ \u00een str\u0103in\u0103tate, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i uite \u021bara. O parte dintre c\u0103r\u021bi sunt traduse \u00een francez\u0103 \u0219i italian\u0103 \u0219i au fost prezentate comunit\u0103\u021bilor rom\u00e2ne\u0219ti din Fran\u021ba, Italia, Danemarca, Spania, Insulele Canare, Belgia, Anglia, Germania, \u021a\u0103rile de Jos \u0219i Rom\u00e2nia. \u00cen prezent, lucreaz\u0103 la traduceri ale volumelor sale \u00een englez\u0103, german\u0103, danez\u0103, spaniol\u0103 \u0219i islandez\u0103.
\nLucreaz\u0103 la noi proiecte culturale, printre care traducerea unei c\u0103r\u021bi de filografii, anul acesta, L\u00e9o Claretie: \u201eLe vieux Tzigane, ou Une idylle aux Carpathe\u201d, o carte rar\u0103 \u0219i una dintre pu\u021binele monografii fran\u021buze\u0219ti despre Rom\u00e2nia \u00eenceputului de secol XX. Iar planurile sale de viitor nu se opresc aici: \u201eMai am un proiect de fotografie \u0219i text, numit \u201ePloie\u0219ti 2, 5, 30\u201d, cu fotografii Octav Negrea \u0219i Marcel-Alexandru Hornet\u201d, ne-a mai dezv\u0103luit scriitorul.<\/p>\n

Scriitorul Ciprian Apetrei: \u201eAvem nevoie de curaj \u0219i efort pentru a ne folosi aripile\u201d<\/p>\n

Pe Ciprian Apetrei l-am cunoscut \u00een urm\u0103 cu mai mul\u021bi ani la Jazz on the Rooftop. M-am uitat cam de jos la el, pentru c\u0103 este un b\u0103rbat \u00eenalt, dar am reu\u0219it s\u0103 vorbim c\u00e2teva cuvinte, printre care s\u0103 m\u0103 invite la evenimentul lans\u0103rii sale de c\u0103r\u021bi: \u201eCel de la Geam\u201d \u0219i \u201ePove\u0219ti c\u0103l\u0103toare\u201d. Normal c\u0103 am fost acolo. Anul trecut, am participat \u0219i la lansarea volumului s\u0103u \u201eAici \u0219i acolo, \u00een memoria lui Ancelin Roseti\u201d, de la Filarmonica Ploie\u0219ti \u0219i l-am v\u0103zut foarte entuziasmat, dar \u0219i emo\u021bionat. Acestea sunt motivele pentru care am ales s\u0103 v\u0103 dezv\u0103lui \u0219i vou\u0103 din personalitatea lui. De exemplu, am aflat c\u0103 are virusul jurnalismului, ceea ce \u00eei completeaz\u0103 provocator formarea filosofic\u0103, este pasionat de c\u0103l\u0103torii \u0219i oameni, \u00eei plac mult c\u0103r\u021bile, muzica, fetele \u0219i vinul, ba mai are \u0219i un sim\u021b al umorului interesant. S\u0103 \u00eel ascult\u0103m, \u0219i spun asta pentru c\u0103 el \u00eensu\u0219i recunoa\u0219te \u00eenclina\u021bia spre melodicitate a textelor sale.
\n De c\u00e2nd te-ai apucat de scris \u0219i de ce? M\u0103 intereseaz\u0103 motiva\u021bia personal\u0103, mobilul, prima inspira\u021bie.
\n De la jurnalism mi se trage. Am fost o fire mai poetic\u0103 de mic, mi-au pl\u0103cut mereu cuvintele \u0219i citeam mult, cu entuziasm. Apoi am studiat filosofie \u0219i asta mi-a dat o structur\u0103 aparte g\u00e2ndurilor \u0219i o aten\u021bie deosebit\u0103 pentru folosirea conceptelor.
\nScriu de aproape zece ani despre rom\u00e2nii de pretutindeni, am \u00eenceput u\u0219or, u\u0219or s\u0103 adaug schi\u021be \u0219i tablouri literare, astfel joaca de-a scrisul a devenit serioas\u0103. O parte merge c\u0103tre memoria Diasporei, o parte c\u0103tre literatura \u00een sens propriu, dar \u0219i acolo este form\u0103 de memorie. Scrisul ajut\u0103 la clarificarea propriei identit\u0103\u021bi, mul\u021bi dintre cei pleca\u021bi \u00ee\u0219i pun \u00een oglind\u0103 \u00eentrebarea pe care o tot aud: De unde sunte\u021bi dumneavoastr\u0103?
\nProbabil c\u0103 scriu ca nu m\u0103 uit \u0219i s\u0103 nu uit lumea \u00een care tr\u0103iesc. \u0218i pentru a opri, pe c\u00e2t \u00eemi st\u0103 \u00een puteri, timpul.
\n Ce \u021bi-ai dorit s\u0103 te faci c\u00e2nd vei fi mare? Dar acum?
\n Acum sunt mare, este deja bine. Sunt cel mai \u00eenalt \u00een majoritatea pozelor, plus c\u0103 am fost mereu primul la catalog. \u00cemi doream s\u0103 nu fiu \u00eentrebat ce vreau s\u0103 fac, mereu mi s-a p\u0103rut c\u0103 nu trebuie s\u0103 te gr\u0103be\u0219ti cu aceast\u0103 decizie. Suntem ceea ce lucr\u0103m? Ne define\u0219te profesia? La \u0219coal\u0103 a\u0219a cuno\u0219team un copil, \u00een func\u021bie de ce \u201eerau\u201d p\u0103rin\u021bii. Am avut privilegiul de a nu avea vreodat\u0103 activit\u0103\u021bi fizice, probabil c\u0103 este o realizare. V\u0103d de mul\u021bi ani, \u00een str\u0103in\u0103tate, oameni care au avut curajul s\u0103 o ia de la cap\u0103t, s\u0103 lase o catedr\u0103 ca s\u0103 lucreze \u00een abator, \u00een construc\u021bii sau s\u0103 \u00eengrijeasc\u0103 un b\u0103tr\u00e2n care nu este al lor. Nu am trecut prin a\u0219a ceva \u0219i \u00eei admir mult pe cei care au astfel de puteri.
\n Mi-a pl\u0103cut mereu s\u0103 c\u0103l\u0103toresc, c\u00e2nd eram \u0219i mai t\u00e2n\u0103r dec\u00e2t acum credeam c\u0103 pentru asta este suficient s\u0103 cite\u0219ti. Acum apreciez \u0219i voiajul fizic, \u0219i \u00eent\u00e2lnirile cu oamenii de pretutindeni, vinul \u0219i pove\u0219tile \u00een locuri care sunt acas\u0103 pentru al\u021bii. De asemenea, c\u0103l\u0103toria prin scris, o mare bucurie, sigur pentru mine, c\u00e2teodat\u0103 \u0219i pentru cititorii care se \u00eent\u00e2lnesc cu textele mele. Cred c\u0103 asta \u00eemi va r\u0103m\u00e2ne o constant\u0103, c\u0103l\u0103toria, de toate felurile.
\n Mi-ar fi pl\u0103cut mult s\u0103 fiu muzician, pianist de jazz la Paris, de exemplu. Dar localurile cu muzic\u0103 live sunt pe cale de dispari\u021bie, iar urechile mele, de\u0219i mari, nu au capacit\u0103\u021bi auditive suficiente. Dar textele mele au \u0219i o coloan\u0103 sonor\u0103, de care am mare grij\u0103.
\n Care a fost cea mai amuzant\u0103 \u00eent\u00e2mplare pe care \u021bi-o vei aminti \u00eentotdeauna, din cariera ta jurnalistic\u0103? Aceea care te face s\u0103 z\u00e2mbe\u0219ti oric\u00e2nd te g\u00e2nde\u0219ti la ea.
\n Primul articol scris pentru rubrica mea din Adev\u0103rul, La revedere, domnule Traian B\u0103sescu. Respectivul tocmai \u00ee\u0219i \u00eencheia cel de-al doilea mandat de pre\u0219edinte \u0219i anun\u021ba c\u0103 se retrage din politic\u0103. Am scris un bilan\u021b, cu bune \u0219i cu rele. Am fost denun\u021bat de b\u0103si\u0219ti c\u0103 fiind antenist, \u0219i de anteni\u0219ti ca fiind b\u0103sist. \u0218i unii \u0219i al\u021bii se \u201eprinseser\u0103\u201d cum este, de fapt, treaba. Cu astfel de lecturi paralele, \u00een care oamenii caut\u0103 doar confirm\u0103ri ale propriilor convingeri, m-am tot \u00eent\u00e2lnit, \u0219i am scris destul de mult despre post-adev\u0103r.
\n Nu \u0219tiu dac\u0103 este amuzant, dar de r\u00e2s sigur este. Iar Traian B\u0103sescu nu s-a retras nici p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi din politic\u0103, deci seriozit\u0103\u021bii \u00eei st\u0103 bine \u00eentre paranteze.
\n Ai c\u0103l\u0103torit prin foarte multe \u021b\u0103ri. Unde ai \u00eent\u00e2lnit femeile cele mai frumoase? Dar cele mai ur\u00e2te?
\n Jim Morisson spunea c\u0103 femeile par afurisite c\u00e2nd nu te doresc, iar oamenii sunt ciuda\u021bi c\u00e2nd e\u0219ti un str\u0103in. Filtrul de frumuse\u021be \u00eel purt\u0103m cu noi, eu \u00eencerc s\u0103 \u00eemi scot ochelarii vechi c\u00e2nd v\u0103d un peisaj nou. Nu \u0219tiu dac\u0103 reu\u0219esc, de fiecare dat\u0103.
\n A\u0219 zice, pe scurt, c\u0103 nu am \u00eent\u00e2lnit femei ur\u00e2te. Am v\u0103zut la Moscova femei tinere \u0219i frumoase, aranjate ca de nunt\u0103 la primele ore ale dimine\u021bii, cobor\u00e2nd din ma\u0219ini de lux care apar\u021bineau unor domni care nu erau nici tineri, nici frumo\u0219i. Nu a\u0219 participa la asta. Am v\u0103zut \u00een Canare femei vesele, care dansau pe plaj\u0103 \u0219i erau tinere, chiar dac\u0103 aveau p\u0103rul alb. Cu ele a\u0219 fi stat s\u0103 vedem multe apusuri de soare.
\n\u0218i pe Bulevardul nostru din Ploie\u0219ti este o pl\u0103cere s\u0103 te ui\u021bi dup\u0103 fete. \u0218i, vorba lui Creang\u0103, s\u0103 speri c\u0103 se vor uita \u0219i ele dup\u0103 tine.
\n Cinci lucruri materiale sau spirituale la care nu ai putea renun\u021ba \u00een aceast\u0103 via\u021b\u0103.
\n C\u0103r\u021bile, muzica, fetele, vinul au fost deja men\u021bionate p\u00e2n\u0103 aici, \u0219i eu nu sunt fost pre\u0219edinte, ca s\u0103 \u00eemi iau vorba \u00eenapoi. A\u0219 mai ad\u0103uga familia \u0219i rug\u0103ciunea, care, pentru mine, sunt \u00eempreun\u0103. Probabil c\u0103 se poate renun\u021ba la oricare dintre ele, dar \u00een echilibrul personal sunt tare importante.
\n Suntem ceea ce am nu am stricat din ceea ce am primit, avem valoare at\u00e2t timp c\u00e2t \u00een\u021belegem \u0219i pre\u021buim valorile care ne-au fost oferite. Apoi avem nevoie de curaj \u0219i efort pentru a ne folosi aripile, astfel dob\u00e2ndite, dar f\u0103r\u0103 a pierde leg\u0103tur\u0103 cu r\u0103d\u0103cinile. Nu este u\u0219or, dar aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie merit\u0103 s\u0103 fie un proiect de via\u021b\u0103 vesel \u0219i armonios, tr\u0103it cu mult\u0103 seriozitate.
\n La care dintre volumele tale ai avut cea mai mare satisfac\u021bie sufleteasc\u0103 atunci c\u00e2nd l-ai v\u0103zut publicat \u0219i cum ai reac\u021bionat?
\n Fiecare dintre c\u0103r\u021bi are bucuria ei, nu le po\u021bi compara, cum nu po\u021bi alege un copil preferat. Prima carte, \u201eCel de la geam\u201d, a avut o na\u0219tere lung\u0103. A ap\u0103rut \u00eent\u00e2i \u00een francez\u0103, apoi varianta \u00een rom\u00e2n\u0103 a tot fost am\u00e2nat\u0103, dar am folosit acel timp pentru a \u00eei adaug\u0103 povestiri \u0219i rezultatul a meritat a\u0219teptarea. A fost o mare bucurie s\u0103 \u00eemi v\u0103d numele pe coperta \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Este o carte care a c\u0103l\u0103torit mult \u0219i mi-a fost de folos \u00een c\u0103l\u0103toriile mele.
\n La primul volum al antologiei \u201ePove\u0219ti c\u0103l\u0103toare, scrise de rom\u00e2nii din lumea larg\u0103\u201d, am lucrat aproape patru ani. Am c\u0103utat oameni cu pove\u0219ti semnificative de via\u021b\u0103, care s\u0103 vrea s\u0103 le pun\u0103 \u00een scris. Nu a fost simplu, majoritatea textelor sunt debuturi, care evit\u0103 cli\u0219eele despre Diaspora. Apari\u021bia c\u0103r\u021bii a fost o bucurie colectiv\u0103, care a aprins o flac\u0103r\u0103 planetar\u0103 de entuziasm, care arde \u0219i ast\u0103zi, c\u00e2nd este aproape gata volumul III \u0219i deja primesc texte pentru volumul IV.
\n Ultima carte, \u201eAici \u0219i acolo\u201d, este \u00eemplinirea unui vis mai vechi, maturat cu grij\u0103, acela de a pune \u00eempreun\u0103 cuv\u00e2ntul \u0219i imaginea. Am numit asta, dup\u0103 multe schimb\u0103ri, filografii, \u00eent\u00e2lnirea dintre filosofie \u0219i fotografie. Sunt poeme \u00een proz\u0103 ilustrate de fotografii, cartea este o mic\u0103 bijuterie tipografic\u0103, sunt \u00eenc\u00e2ntat de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd o r\u0103sfoiesc.
\n Care ar fi secretul pentru a convinge lumea s\u0103 citeasc\u0103 o poezie pe lun\u0103?
\n S\u0103 ar\u0103\u021bi, prin propriul exemplu, c\u0103 ceea ce numim cultur\u0103 este un domeniu viu \u0219i folositor. De multe ori, \u0219coala \u0219i presa prezint\u0103 cultura \u00eentr-un fel comemorativ, ca pe o vizit\u0103 solemn\u0103 \u00eentr-un cimitir al unor uria\u0219e personalit\u0103\u021bi. Te duci acolo cu clasa, dar nu mai te trage inima s\u0103 intri singur.
\n S\u0103 ducem scriitorii \u00een mijlocul elevilor, s\u0103 vad\u0103 c\u0103 sunt vii, s\u0103 v\u0103d c\u0103 scriu despre teme care sunt importante pentru toat\u0103 lumea. S\u0103 vad\u0103 \u0219i s\u0103 aud\u0103 cum, dac\u0103 aducem \u00een via\u021b\u0103 noastr\u0103 cuvinte potrivite, ne vom pune mai bine g\u00e2ndurile \u00een ordine. Arta este folositoare, ne \u00een\u021belegem \u0219i ne reg\u0103sim \u00een cuvintele, imaginile, sunetele pe care le produc cei care se pricep. Dar trebuie s\u0103 le \u00eembl\u00e2nzim, ca s\u0103 ne putem juca cu ele. Saint-Exup\u00e9ry avea mare dreptate.
\n Am avut lans\u0103ri de carte la \u021bar\u0103, unele au fost \u00een premier\u0103, \u00een istoria comunei. Am avut la alte lans\u0103ri oameni adu\u0219i de curiozitate pentru subiect, sau adu\u0219i de prieteni, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 deprinderea de a citi. Au plecat cu surpriza pl\u0103cut\u0103 c\u0103 nu s-au plictisit, c\u0103 au \u00een\u021beles despre ce este vorba, \u0219i cu chef de a mai veni la evenimente literare, poate \u0219i de a citi mai des.
\n Dac\u0103 \u021bie \u00ee\u021bi place ce faci, bucuria ta poate fi molipsitoare. Ne-ar prinde bine o pandemie de cuvinte frumoase. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe gaura cheii Interviu realizat de Albie Elena Ciprian Apetrei este profesor de filosofie, scriitor \u0219i jurnalist, stabilit de zece<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":21838,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21844"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21844"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21844\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21846,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21844\/revisions\/21846"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/21838"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21844"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21844"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21844"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}