{"id":21840,"date":"2023-09-25T13:55:09","date_gmt":"2023-09-25T10:55:09","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21840"},"modified":"2023-09-25T13:55:09","modified_gmt":"2023-09-25T10:55:09","slug":"spatii-culturale-nr-10-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21840","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 10 (1)"},"content":{"rendered":"

Editorial<\/strong><\/p>\n

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

Vremuri grele…<\/strong><\/p>\n

Consumatorul de cultur\u0103 al Rom\u00e2niei
\ncontemporane a auzit (\u015fi \u00eenc\u0103 bine!) de Dan Puric,
\nconstat\u00e2nd, \u00een general f\u0103r\u0103 mirare, c\u0103 actorul-mim,
\naflat \u201epe val\u201d, a \u00eenceput de ceva vreme o ofensiv\u0103
\n\u00eempotriva inculturii, a prostului-gust, a c\u0103derii unei
\n\u00eentregi na\u0163iuni la baza piramidei lui Maslow. Dintre
\nafirma\u0163iile, nu o dat\u0103 \u015focante, am re\u0163inut de la Dan
\nPuric o sintez\u0103 amar\u0103 a unei realit\u0103\u0163i de care nu putem
\nface abstrac\u0163ie: \u201ecapitalismul de grot\u0103 nu are nevoie de
\ncultur\u0103\u201d. \u00centr-o \u0163ar\u0103 care \u015fi-a pierdut rostul, tot dat\u0103 \u015fi
\nr\u0103s-dat\u0103 la \u00eentors de o clas\u0103 politic\u0103 incompetent\u0103 \u015fi
\narogant\u0103, tranzi\u0163ia la capitalism s-a f\u0103cut \u2013 \u015fi se face
\n\u00eenc\u0103 \u2013 brutal, f\u0103r\u0103 g\u00e2ndire proiectiv\u0103, f\u0103r\u0103 respect
\npentru valori, f\u0103r\u0103 bun-sim\u0163. Primeaz\u0103 bunul plac al
\nguvernan\u0163ilor de toate mamele, interesul de moment,
\ncontul \u00een banc\u0103, adunarea de bunuri materiale, afi\u015farea
\nostentativ\u0103 a opulen\u0163ei \u2013 pe de o parte, m\u00e2na \u00eentins\u0103,
\nc\u00e2rcoteala, milogeala \u2013 pe de alt\u0103 parte. Tr\u0103im vremuri
\nparadoxale, \u00een care trebuie s\u0103 te lup\u0163i, s\u0103 protestezi, s\u0103
\nte zba\u0163i, s\u0103 te agi\u0163i pentru ca legile s\u0103 fie aplicate, \u015fi s\u0103
\nfaci toate acestea, culmea, pentru a-i determina pe
\nlegiuitori s\u0103 respecte \u015fi s\u0103 aplice ceea ce ei \u00een\u015fi\u015fi au
\nlegiferat. La noi una scrie \u00een Constitu\u0163ie, alta se voteaz\u0103
\n\u015fi alta se aplic\u0103. Impresia de haos este alimentat\u0103 de
\ntot felul de decizii aberante, care pot demonstra, cel
\nmult, lipsa de onoare, de competen\u0163\u0103, precum \u015fi
\nproasta cre\u015ftere a guvernan\u0163ilor, care nu au sim\u0163it \u00een
\nvia\u0163a lor cum e s\u0103-\u0163i crape obrazul de ru\u015fine. Nu ne
\nmai sim\u0163im bine \u00een \u0163ara noastr\u0103, cei tineri \u00eencearc\u0103 s\u0103 se
\nrup\u0103 definitiv \u015fi s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 alt\u0103 patrie, cu \u201ejob\u201d mai
\nbine pl\u0103tit \u015fi cu civiliza\u0163ie adev\u0103rat\u0103, b\u0103tr\u00e2nii suspin\u0103
\nnostalgic dup\u0103 ceea ce a fost \u015fi nu mai e, iar cei r\u0103ma\u015fi,
\nfie \u015fomeri, fie \u00eenc\u0103 \u00eencadra\u0163i cu salarii de mizerie, \u201ese
\nr\u0103coresc\u201d \u00eenjur\u00e2nd sau \u00eemb\u0103t\u00e2ndu-se, ca s\u0103 uite…
\nTabloul este sinistru \u015fi, chit c\u0103 nu sunt adepta vreunei
\nteorii a conspira\u0163iei, nu pot totu\u015fi s\u0103 nu-i suspectez pe
\nai no\u015ftri de obedien\u0163\u0103 \u00een fa\u0163a unui plan \u2013 singurul
\ncoerent! – de distrugere a na\u0163iunii. Altfel cum s\u0103-\u0163i
\nexplici inexisten\u0163a unor m\u0103suri viabile \u015fi eficiente de
\nredresare economic\u0103, sabotarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u015fi a
\nsistemului sanitar, distrugerea culturii, prin reducerea
\nbugetului alocat \u015fi prin cheltuirea prosteasc\u0103 a
\npu\u0163inilor bani r\u0103ma\u015fi? Un popor semianalfabet, redus
\nla func\u0163iile tubului digestiv, va fi incapabil de
\n\u201eperforman\u0163\u0103\u201d \u015fi de aliniere la standardele europene;
\nun popor bolnav \/ \u00eemboln\u0103vit prin spitale, dezam\u0103git,
\nsubnutrit, \u00eemb\u0103tr\u00e2nit va fi incapabil s\u0103-\u015fi mai apere
\nlimba, tradi\u0163iile, bunurile materiale \u015fi spirituale,
\naccept\u00e2nd s\u0103 se v\u00e2nd\u0103 pe nimica toat\u0103. Dac\u0103 a\u015fa ceva
\nse urm\u0103re\u015fte, atunci politicienii no\u015ftri pot sta lini\u015fti\u0163i,
\n\u00ee\u015fi vor vedea \u00een cur\u00e2nd visul cu ochii. Capitalistul de
\ngrot\u0103 nu se \u00eencurc\u0103 \u00een fine\u0163uri inutile, nu este
\nsentimental, nu are nevoie de str\u0103mo\u015fi pentru a-\u015fi
\nlegitima identitatea. Fiind genera\u0163ie spontanee, adept
\nfervent al globalizarii \/ mondializ\u0103rii, el nu mai are
\nnevoie de patrie, \u00ee\u015fi dispre\u0163uie\u015fte neamul, \u00eei \u00eenjur\u0103 pe
\nto\u0163i scriitorii importan\u0163i (de care a auzit doar, fiindc\u0103
\nde citit n-a citit nimic niciodat\u0103 \u2013 din principiu, nu din
\nlene!). Capitalistul de grot\u0103 este politician sau, dac\u0103 nu
\neste \u00eenc\u0103, va deveni cu siguran\u0163\u0103 a\u015fa ceva, fiindc\u0103 cel
\nmai mult te \u00eembog\u0103\u0163e\u015fti nu implic\u00e2ndu-te \u00een economia
\nunei \u0163\u0103ri, ci \u00een politica ei. Grobianul \u00een discu\u0163ie are un
\nvocabular de 25 de cuvinte pe zi, ceea ce-i permite s\u0103
\nadopte cu u\u015furin\u0163\u0103 orice alt\u0103 limb\u0103 \u00een locul celei
\nmaterne. Pe el nu-l intereseaz\u0103 cultura, \u00een general, dar,
\nposed\u00e2nd \u201esenzorul fin al oportunit\u0103\u0163ilor\u201d, adulmec\u0103
\nlicita\u0163iile \u015fi este gata s\u0103 cumpere orice tablou valoros,
\nfire\u015fte, nu din considera\u0163ie, ci fiindc\u0103 a \u00een\u0163eles c\u0103 e \u00een
\ntrend s\u0103-\u0163i investe\u015fti banii \u00een lucr\u0103ri de art\u0103. Plus c\u0103 d\u0103
\nfoarte bine la imagine interesul \u201ecultural\u201d, cum \u00eel
\ncalific\u0103, la ore de maxim\u0103 audien\u0163\u0103, starletele \u015ftirilor,
\nconvinse c\u0103 ofer\u0103, astfel, un moment de respiro dup\u0103
\navalan\u015fa informa\u0163iilor cu ce mai fur\u0103, ce mai omoar\u0103 \u015fi
\nce mai violeaz\u0103 rom\u00e2nii.
\nCapitalistul de grot\u0103 are nevoie de spa\u0163ii largi \u2013
\npie\u0163e publice, sta\u0163iuni montane, parcuri sau
\nne\u00eengrijitele plaje ale litoralului rom\u00e2nesc \u2013 pentru a
\nse desf\u0103\u015fura. Nu-i priesc, neam, bibliotecile, aulele
\nuniversit\u0103\u0163ilor, lans\u0103rile de carte \u015fi, \u00een general,
\nmanifest\u0103rile culturale. Arti\u015ftii \/ cercet\u0103torii \/ savan\u0163ii
\nsunt lua\u0163i \u00een der\u00e2dere, iar strig\u0103tul de la mineriade –
\n\u201enoi muncim, nu g\u00e2ndim\u201d – tinde s\u0103 devin\u0103 liter\u0103 de
\nlege. Un libertinaj care-i va costa foarte mult pe cei ce-l
\nmanifest\u0103 pare, \u00een ochii falfabe\u0163ilor contemporani,
\nculmea democra\u0163iei. Capitalistul de grot\u0103 nici nu mai
\ntrebuie s\u0103 depun\u0103 eforturi pentru a-i convinge pe
\ntineri c\u0103 se tr\u0103ie\u015fte nemaipomenit de bine la noi, c\u0103
\nexist\u0103 libertate deplin\u0103, c\u0103 manelele, micii \u015fi berea, ele
\n\u015fi numai ele \u00eenseamn\u0103 \u201edistrac\u0163ie la maxim!\u201d. Kitschul,
\nvulgaritatea, adoptarea culturii \u201emacChicken\u201d sunt
\n\u00eenlocuitori universali, aceasta p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd beneficiarul
\nat\u00e2tor \u015fi at\u00e2tor libert\u0103\u0163i \u015fi fericiri reu\u015fe\u015fte s\u0103-\u015fi
\np\u0103r\u0103seasc\u0103 \u0163ara, pentru a tr\u0103i mai bine din sp\u0103lat vase
\nori din cules c\u0103p\u015funi \u00een spa\u0163iul sacru al Uniunii. Atunci
\ni se deschid… mintea, ochii \u015fi gura, pentru a critica \u015fi
\n\u00eenjura tot ce-a iubit \u015fi-a practicat cu s\u00e2rg \u00een patrie.
\nSe uit\u0103 un lucru simplu: numai \u0163\u0103rile… \u201elumii a
\ntreia\u201d (de\u015fi, mai nou, se pare c\u0103 \u015fi acolo lucrurile au
\n\u00eenceput s\u0103 stea altfel!) \u00ee\u015fi neglijeaz\u0103 cultura \u015fi consider\u0103
\nc\u0103 intelectualii sunt \u201eplaga societ\u0103\u0163ii\u201d. La noi se cere
\nmoartea prin \u00eenfometare a profesorilor, se cere
\numilirea arti\u015ftilor, se urm\u0103re\u015fte pauperizarea \u015fi
\nridiculizarea cercet\u0103torilor (auzi, cercet\u0103tori! P\u0103i nu le-a
\ndat clas\u0103 cercet\u0103torilor \/ inventatorilor no\u015ftri o biat\u0103
\nstarlet\u0103 TV, care-a dob\u00e2ndit, f\u0103r\u0103 bani de la buget \u015fi
\nnumai prin efortul unicului ei neuron din dotare o
\ndiplom\u0103 de aur la Salonul de la Geneva\u201d Ei?!).
\nAmericanii, pe care-i idolatriz\u0103m noi, au o vorb\u0103: fii
\natent ce \u00ee\u0163i dore\u015fti, iubite capitalist de grot\u0103…<\/p>\n


\nIONEL NECULA<\/strong>
\n\"\"

Ideea rom\u00e2nismului
\n\u00een filosofia lui Blaga<\/strong><\/p>\n

A fost o vreme, mai cu seam\u0103 \u00een perioada dintre
\ncele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, c\u00e2nd problemele
\nspecificului rom\u00e2nesc \u015fi aflarea distinc\u0163iilor care
\ncaracterizeaz\u0103 fiin\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 aveau un rol
\nprecump\u0103nitor \u00een ansamblul abord\u0103rilor filosofice de
\nla noi. Mul\u0163i g\u00e2nditori, dintre cei ce \u00eensemnau ceva
\npentru spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103, au descins \u00een acest
\nestrov endemic cu inten\u0163ia de a deta\u015fa buchetul de
\ndetermina\u0163ii specifice modului de fiin\u0163are rom\u00e2nesc
\n\u015fi de a-i configura imaginea de ansamblu \u00een
\ndetermina\u0163iile sale specifice \u015fi generice.
\nFilosofia rom\u00e2neasc\u0103 se \u00eenscrie \u015fi ea \u00eentr-un fel de
\nisterie ce se activa \u00een lumea european\u0103 \u00een acea vreme,
\nprevenit\u0103 de Wilhelm Wundt atunci c\u00e2nd a
\nproclamat na\u0163ionalizarea filosofiei. Mul\u0163i g\u00e2nditori
\ndin Europa \u00eencercau s\u0103-\u015fi plieze discursul filosofic pe
\no anumit\u0103 realitate etnic\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi extrag\u0103 sevele din
\nparticularit\u0103\u0163ile modului etnic de fiin\u0163are. Ap\u0103ruser\u0103
\nlucr\u0103ri consistente despre l\u2019\u00e2me fran\u00e7aise, despre l\u2019\u00e2me
\nalemanique, despre un anumit idealism specific
\ng\u00e2ndirii germane, despre scepticismul englez \u015fi
\ndespre ra\u0163ionalismul francez, ca moduri distincte de
\na face filosofie \u00een concordan\u0163\u0103 cu o anumit\u0103
\nspecificitate etnic\u0103.
\nLa noi, la rom\u00e2ni, ideea unei filosofii na\u0163ionale,
\naxat\u0103 pe realitatea noastr\u0103 etnic\u0103 era mai veche. Cu
\nmul\u0163i ani \u00een urm\u0103, pe la 1870, \u00eentr-un concept de
\nscrisoare c\u0103tre Iacob Ngruzzi (r\u0103mas neexpediat \u015fi
\nnepublicat p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1905), Eminescu vorbea \u015fi el
\ndespre o filosofie rom\u00e2neasc\u0103 specific\u0103 \u201ccare s\u0103
\nprimeasc\u0103 \u00eentre pietrele ei unghiulare dou\u0103 cestiuni nepuse
\n\u00een filosofie \u015fi nestudiate de nimeni. Cestiunea na\u0163iunei \u015fi a
\nreligiunei – singurele lucruri cari ne-a sc\u0103pat \u015fi a f\u0103cut de
\nmai tr\u0103im ast\u0103zi\u201d (M. Eminescu, Opere vol. XVI,
\nEditura Academiei, p. 289).
\nN-a\u015f zice c\u0103 toat\u0103 obsesia de mai t\u00e2rziu se revendic\u0103
\ndin ideea textului eminescian, dar ea plana at\u00e2t de
\nseduc\u0103tor peste zari\u015ftea spiritului rom\u00e2nesc, c-a
\nademenit pe mul\u0163i dintre iubitorii de \u00een\u0163elepciune de la
\nnoi. Majoritatea g\u00e2nditorilor no\u015ftri – de la C. R\u0103dulescu-
\nMotru, Dimitrie Dr\u0103ghicescu \u015fi Simion Mehedin\u0163i, la
\nP\u00e2rvan, Ralea \u015fi Mircea Vulc\u0103nescu \u015fi-au centrat
\ndiscursul filosofic pe cercetarea distinc\u0163iilor ce
\ncaracterizeaz\u0103 toposul rom\u00e2nesc, extr\u0103g\u00e2nd concluzii
\nepistemice omologabile \u00eentr-un registru filosofic.
\nAdev\u0103rat este c\u0103 num\u0103rul mare de g\u00e2nditori
\nconecta\u0163i la acest mod de a face filosofie (\u00een marginile
\nfirii rom\u00e2ne\u015fti), n-a arborat o direc\u0163ie filosofic\u0103
\nunitar\u0103, unisonic\u0103 \u015fi omogen\u0103, ci se scinda \u00een dou\u0103
\norient\u0103ri diferite, chiar opuse, antitetice. Se conturase
\ndeja o linie apologetic\u0103, dispus\u0103 la o supraestimare a
\ncalit\u0103\u0163ilor firii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi o direc\u0163ie critic\u0103, pliat\u0103 pe
\nabsolutizarea defectelor ce caracterizeaz\u0103 fiin\u0163a
\nrom\u00e2neasc\u0103. Din prima orientare f\u0103ceau parte \u00een
\nprimul r\u00e2nd na\u0163ionali\u015ftii cu Eminescu, Nichifor
\nCrainic, Mircea Vulc\u0103nescu, ulterior \u015fi Constantin
\nNoica, iar a doua direc\u0163ie – cea care privea specificul
\nrom\u00e2nesc nu doar cu o pupil\u0103 deschis\u0103 larg, dar \u015fi
\nfoarte critic, mustr\u0103tor \u015fi dezabuzat, descindea de la
\nCantemir \u015fi-i cuprindea, printre al\u0163ii pe Dimitrie
\nDr\u0103ghicescu, Pompiliu Eliade, C. R\u0103dulescu-Motru
\navea multe de repro\u015fat devenirii fiin\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti \u015fi
\ndefectelor sale generice, cronice \u015fi ancestrale.
\nNu \u015ftim \u00een ce m\u0103sur\u0103 Cioran, \u00een vremea form\u0103rii sale
\nintelectuale, s-a conectat la imensa bibliografie cumulat\u0103,
\ndar \u015ftim c\u0103 a cunoscut lucrarea lui D. Dr\u0103ghicescu,
\n\u201cDin psihologia poporului rom\u00e2n\u201d, ap\u0103rut\u0103 \u00eenc\u0103 din
\n1907 \u015fi s-a pronun\u0163at asupra ei \u00een nota\u0163iile sale de
\nlecturi particulare. La vremea respectiv\u0103, Cioran \u00eenc\u0103
\nnu aderase la una sau alta din orient\u0103rile decantate \u015fi
\nnu-\u015fi formase \u00eenc\u0103 o pozi\u0163ie distinct\u0103.
\nNu se inhiba de complexitatea problemei, de\u015fi era
\n\u00eenc\u0103 elev la Liceul din Sibiu c\u00e2nd \u00ee\u015fi \u00eensemna p\u0103rerile
\nsale despre \u00eenvolburatul suflet rom\u00e2nesc, a\u015fa cum \u00eel
\nproiectase Dimitrie Dr\u0103ghicescu \u00een cartea sa. Am spus
\nc\u0103 autorul comentat de t\u00e2n\u0103rul Cioran se \u00eencadra \u00een
\ngruparea ce escava ad\u00e2ncimile specificului etnic
\npentru a extrage defectele noastre originare, a\u015fa cum
\ns-au statornicit \u015fi s-au relevat \u00een cursul devenirii
\nnoastre istorice. \u00centr-o fervoare nere\u0163inut\u0103, autorul
\nexonera fiin\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 de toate atributele pozitive
\n\u015f i – o e x p u n e a \u00ee n t r – o d i o r a m \u0103 a n o d i n \u0103 \u015f i
\nresentimentar\u0103. Nimic din ceea ce se credea c\u0103
\nreprezint\u0103 salba de calit\u0103\u0163i tonice, specifice firii
\nrom\u00e2ne\u015fti nu mai r\u0103m\u00e2nea nediscreditat. Era
\nt\u0103g\u0103duit\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi unitatea de neam \u015fi de con\u015ftiin\u0163\u0103,
\nba chiar \u015fi religiozitatea – tr\u0103inicia credin\u0163ei noastre
\ncre\u015ftine, care ne-a fost scut \u015fi busol\u0103 \u00een tangajul
\ndev\u0103lm\u0103\u015fiilor istorice. C\u00e2nd \u00eens\u0103 analizeaz\u0103 \u00eensu\u015firile
\npozitive \u015fi negative ale neamului, constata t\u00e2n\u0103rul exeget
\nla cei 16 ani, Dr\u0103ghicescu, condus de g\u00e2ndul de a fi
\nobiectiv, degenereaz\u0103 \u00eentr-un detractor, sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 e
\nlene\u015f, f\u0103r\u0103 voin\u0163\u0103 \u015fi disciplin\u0103. Siguran\u0163a \u015fi exclusivismul
\ncu care sus\u0163ine aceste aser\u0163iuni \u00ee\u0163i repugn\u0103 (Cioran,
\nSf\u00e2r\u015fitul care \u00eencepe, edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 \u015fi prefa\u0163at\u0103 de
\nConstantin Barbu, Editura Pentagon – Dionysos,
\nCraiova, 1991, p. 54).
\nSigur, aversiunea lui Cioran fa\u0163\u0103 de concluziile lui
\nDimitrie Dr\u0103ghicescu este provizorie \u015fi episodic\u0103,
\npentru c\u0103 zece ani mai t\u00e2rziu va deveni chiar el unul
\ndintre cei mai \u00eenver\u015funa\u0163i critici ai firii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi
\nai modului de fiin\u0163are rom\u00e2nesc. Cartea sa,
\nSchimbarea la fa\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei, publicat\u0103 \u00een 1936, va
\ndiviza lumea celor ce procesau problema specificului
\nrom\u00e2nesc \u00een dou\u0103 epoci distincte: una \u00eenainte \u015fi alta
\ndup\u0103 apari\u0163ia acestei c\u0103r\u0163i.
\nDar Cioran mai spune ceva \u00een acele r\u00e2nduri
\nocazionale: p\u0103rerea lui este c\u0103 autorul s-a referit mai
\nmult la st\u0103rile din vechiul regat \u015fi mai pu\u0163in la o
\npsihologie a Ardealului, care este de o factur\u0103 mai
\ndiferit\u0103 fa\u0163\u0103 de restul teritoriului rom\u00e2nesc. Locuitorii
\nde dincolo de Carpa\u0163i, l\u0103sa s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 t\u00e2n\u0103rul
\nexeget, nu se recunosc \u00een tabloul tr\u0103s\u0103turilor negative
\nidentificate de Dimitrie Dr\u0103ghicescu. Era un punct de
\nvedere personal, dar putea fi luat \u00een considera\u0163ie.
\nSe sim\u0163ea nevoia unei viziuni globale, care s\u0103
\ncircumscrie realitatea rom\u00e2neasc\u0103 \u00een ansamblul ei \u015fi
\ns\u0103 propun\u0103 o propedeutic\u0103 pentru \u00een\u0163elegerea tuturor
\nliniilor sale de evolu\u0163ie. Era nevoie de o abordare
\ncomplex\u0103, cu noime clare \u015fi cu r\u0103sfr\u00e2ngerea neamului
\nrom\u00e2nesc \u00een \u00eentregul s\u0103u, f\u0103r\u0103 rest \u015fi f\u0103r\u0103 r\u0103m\u0103\u015fi\u0163e
\nnecuprinse \u00een sistem.
\nCine s-o fac\u0103? Lucian Blaga era, de departe, cel mai
\nindicat s\u0103 elaboreze o epistemologie sistematic\u0103,
\npaideic\u0103 \u015fi conving\u0103toare asupra specificului
\nrom\u00e2nesc. Dac\u0103 memoria lui Pan M. Vizirescu este
\nexact\u0103, revista G\u00e2ndirea \u015fi liderul ei, Nichifor Crainic,
\na insistat special pe l\u00e2ng\u0103 Blaga s\u0103 se implice efectiv \u00een
\naceast\u0103 stufoas\u0103 problem\u0103 a specificului rom\u00e2nesc.
\nImplicarea lui Lucian Blaga \u00een aceast\u0103 dezbatere –
\ndevenit\u0103 obsesiv\u0103 pentru publicistica timpului – s-a
\nf\u0103cut odat\u0103 cu publicarea Spa\u0163iului mioritic, ca
\ndiviziune secund\u0103 a Trilogiei culturii, \u00een 1936,
\naproape concomitent cu lucrarea lui Cioran,
\nSchimbarea la fa\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei. Cele dou\u0103 lucr\u0103ri n-au
\ncomunicat \u00eentre ele, de\u015fi autorii se cuno\u015fteau \u015fi se
\n\u0163ineau \u00eentr-o reciproc\u0103 lectur\u0103 \u015fi apreciere.
\nO paralel\u0103 \u00eentre Blaga \u015fi Cioran
\nMai t\u00e2n\u0103r cu 16 ani dec\u00e2t Blaga, p\u0103rerea lui Cioran
\nconta \u015fi Blaga nu contenea s\u0103-i trimit\u0103 c\u0103r\u0163ile sale cu
\ndedica\u0163ii senine, m\u0103gulitoare \u015fi, probabil, cu speran\u0163a
\nc\u0103 se va pronun\u0163a asupra lor. Dup\u0103 lectura Eonului
\ndogmatic, \u00eei scria scepticul la 1 iunie 1934, eram
\n\u00eenclinat a crede c\u0103 filosofia D-tr\u0103 are ceva \u00eenchis; atunci nu
\nvedeam \u00een ce sens va fi fecund\u0103. Dup\u0103 lectura Cenzurii
\ntranscendente, trebuie s\u0103 fac o afirma\u0163ie cu totul
\ncontrar\u0103. Gre\u015feala mea consist\u0103 \u00een a crede c\u0103
\ndumneavoastr\u0103 sunte\u0163i un om exclusiv teoretic, acum sunt
\nconvins c\u0103 vede\u0163i ideile \u015fi c\u0103 \u00een fond sunte\u0163i mai aproape de
\nun Plotin, Schelling sau Bergson, dec\u00e2t de Aristotel, Kant
\nsau Hegel\u201c (I. Necula, Cioran \u00eentr-un dialog epistolar
\ncu Lucian Blaga\u201c, \u00een revista Oglinda literar\u0103 nr.
\n71\/noiembrie 2007, p. 2913 – 2914).
\nLui Blaga \u00eei pl\u0103cuse, probabil, felul \u00een care Cioran \u00eei
\ndescifrase g\u00e2ndurile \u00een cele dou\u0103 articole ce-i fuseser\u0103
\nconsacrate \u00een revistele vremii \u015fi dorea s\u0103-l \u0163in\u0103 \u00een priz\u0103
\n\u00een continuare. Cioran \u00eei recenzase Eonul dogmatic \u00een
\nRevista de Filosofie nr. 3 – 4 din 1931 (avea 20 de ani
\n\u015fi era student la Facultatea de Filosofie) \u015fi subliniase
\nap\u0103sat c\u0103 dogma este un semn de criz\u0103 a intelectului
\n\u015fi un indiciu al renun\u0163\u0103rii la intelect f\u0103r\u0103 a renun\u0163a
\n\u00eens\u0103, prin aceasta, la formularea pe un plan de
\nintelectualitate (Cioran, Singur\u0103tate \u015fi destin, Editura
\nHumanitas, 1991, p. 30). Cu fervoarea sa pentru tot
\nceea ce credita ira\u0163ionalul, Cioran nu-\u015fi reprim\u0103
\ncuvintele elogioase la adresa g\u00e2nditorului din
\nLancr\u0103m. Este interesant de v\u0103zut ce pozi\u0163ie ia g\u00e2ndirea
\ndogmatic\u0103 fa\u0163\u0103 de problema transcendentului. Dup\u0103 ea,
\ntranscendentul e nera\u0163ionabil \u015fi neconstruibil, dar
\nformulabil. Formularea transcendentului \u00een dogmatism nu
\nr\u0103pe\u015fte acestuia (transcendentului) caracterul de mister\u201c
\n(Idem, p. 32 – 33).
\nTrei ani mai t\u00e2rziu, \u00een G\u00e2ndirea din decembrie
\n1934, Cioran va reveni cu alte considera\u0163ii fa\u0163\u0103 de
\nira\u0163ionalismul filosofiei lui Blaga \u015fi va sublinia ap\u0103sat
\nc\u0103 originea lui (a ira\u0163ionalismului ad.n.) descinde nu
\ndin filosofia vitalismului (cum i-ar fi pl\u0103cut), ci din
\nincapacitatea ra\u0163iunii de a converti misterul \u00een non-mister
\n\u015fi de a supune lumea unei dezvirgin\u0103ri metafizice. Se vede
\nbine, nu doar din aceste considera\u0163ii ocazionale
\nasupra stilului interior al lui Lucian Blaga (num\u0103rul
\nrevistei G\u00e2ndirea \u00een care a ap\u0103rut articolul lui Cioran
\nera consacrat \u00een \u00eentregime lui Lucian Blaga), ci \u015fi \u00een
\nalte supozi\u0163ii risipite prin presa vremii c\u0103 la v\u00e2rsta de
\n23 de ani Cioran optase definitiv (poate \u015fi sub
\ninfluen\u0163a profesorului s\u0103u, Nae Ionescu) pentru o
\nrepliere \u00een cadrele vitalismului \u015fi filosofiei vie\u0163ii. Era,
\ntotu\u015fi, o deosebire, \u00een timp ce ira\u0163ionalismul lui Blaga
\nse revendica din Schelling \u015fi din romanticii germani
\n(prin asocierea intelectului ecstatic cu intui\u0163ia
\nintelectual\u0103), cel \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit de Cioran se deconta din
\nNietzsche \u015fi Klages \u015fi credita ira\u0163ionalismul ca
\nexperien\u0163\u0103 dionisiac\u0103 a lumii. Pun\u0163ile \u00eentre cele dou\u0103
\nforme de ira\u0163ionalism erau suspendate, iar
\nplatformele lor teoretice a\u015fa de \u00eendep\u0103rtate, \u00eenc\u00e2t
\nCioran putea s\u0103 remarce c\u0103 Blaga atac\u0103 vitalismul la
\nel acas\u0103, tocmai prin faptul c\u0103 ira\u0163ionalismul s\u0103u nu
\ndecurge dintr-o mistic\u0103 a surselor vitale. Tocmai
\nBlaga, care a vorbit despre revolta fondului nostru
\nnelatin \u015fi \u015fi-a reprimat tenta\u0163ia de a-\u015fi centra
\ndemersul ira\u0163ionalist pe elementele turanice \u015fi
\nsubistorice ale firii rom\u00e2ne\u015fti \u00ee\u015fi \u00eenfr\u00e2na ispita de a-\u015fi
\n\u00eentemeia viziunea prin ecranarea vulcanismului etnic.
\n\u201cDac\u0103 \u00een Eminescu a izbucnit elementul slav din sufletul
\nmoldovenesc, \u00een Lucian Blaga a izbucnit nu mai pu\u0163in ceea
\nce e generic \u00een psihologia Ardealului\u201c (Op.cit., p. 278).
\nEste adev\u0103rat c\u0103 la vremea c\u00e2nd Cioran f\u0103cea aceste
\nconsidera\u0163ii, Blaga nu-\u015fi publicase \u00eenc\u0103 Spa\u0163iul
\nmioritic, unde problemele specificului rom\u00e2nesc vor
\nc\u0103p\u0103ta o cheie de aur cu ajutorul c\u0103reia spera s\u0103
\ndeschid\u0103 taini\u0163ele modului rom\u00e2nesc de fiin\u0163are. De
\nunde Cioran, asemenea lui Eminescu, vorbea despre
\nun inexorabil cerc str\u00e2mt, care limiteaz\u0103 \u015fi \u00eengr\u0103de\u015fte
\nposibilit\u0103\u0163ile fiin\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti, Blaga sublinia,
\ndimpotriv\u0103, c\u0103 destinul rom\u00e2nesc nu trebuie privit ca
\nun cerc din care nu e sc\u0103pare, ci ca loc geometric al
\nconstitu\u0163iei fiin\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti, pentru c\u0103 sufletul etnic
\ne solidar cu un spa\u0163iu – matrice indefinit ondulat,
\n\u00eenzestrat cu anumite accente care fac din el cadrul unui
\nanume destin. (Lucian Blaga, Trilogia culturii, Editura
\npentru literatura universal\u0103, Bucure\u015fti, 1969, p. 175).
\nCum e cu putin\u0163\u0103 s\u0103 fii rom\u00e2n – se \u00eentreba cu o
\nam\u0103r\u0103ciune nedisimulat\u0103 Emil Cioran \u00eentr-un op din
\n1956 – \u00eentr-un fel frugal, abraziv \u015fi p\u0103relnic, despre
\nproblemele destinului rom\u00e2nesc, asupra c\u0103ruia se
\npronun\u0163ase cu at\u00e2ta am\u0103r\u0103ciune \u00een Schimbarea… \u015ei
\nr\u0103spunde: Detest\u00e2ndu-i pe ai mei, detest\u00e2ndu-mi \u0163ara, cu
\n\u0163\u0103ranii ei atemporali, \u00eemb\u0103ta\u0163i de toropeala lor \u015fi parc\u0103
\nplesnind de buim\u0103ceal\u0103, ro\u015feam pentru aceast\u0103 ascenden\u0163\u0103,
\n\u00eei renegam, refuzam ve\u015fnicia lor de m\u00e2na a doua, le
\nrespingeam certitudinile de larve pietrificate, reveria
\ngeologic\u0103. Degeaba c\u0103utam pe chipurile lor zv\u00e2cnirea sau
\nm\u0103car maimu\u0163\u0103reala revoltei; maimu\u0163a, vai!, agoniza \u00een ei.
\n(Cioran, Ispita de exista, Editura Humanitas, 1992, p. 46)
\nC\u0103 Blaga a citit cartea lui Cioran din 1936
\n(Schimbarea la fa\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei) e sigur. De ce n-a dat
\nnici o replic\u0103 la disper\u0103rile mai t\u00e2n\u0103rului s\u0103u confrate
\nardelean este greu de explicat. Poate din acelea\u015fi cauze
\ncare au alimentat \u015fi neutralitatea altor personalit\u0103\u0163i ale
\nvremii (Iorga, C. R\u0103dulescu-Motru, Nae Ionescu, D.
\nGusti, Ion Petrovici, Simion Mehedin\u0163i etc.), care au
\nr\u0103mas simpli asisten\u0163i impasibili la spectacolul
\ndesfolierii specificului rom\u00e2nesc, a\u015fa cum \u00eel
\nipostaziase furtunosul t\u00e2n\u0103r Cioran.
\nPublicistic, e drept, nici Blaga nu s-a manifestat \u00een
\nvreun fel, dar a f\u0103cut-o \u00eentr-o scrisoare c\u0103tre Mircea
\nEliade din 25 august 1937, cum am ar\u0103tat deja \u00eentr-un
\narticol consacrat coresponden\u0163ei dintre Blaga \u015fi
\nCioran, \u015fi publicat \u00een revista Oglinda literar\u0103
\n(Foc\u015fani, nr. 71 din noiembrie 2007, p. 2913 – 2914).
\nC\u00e2nd, dup\u0103 decenii, Cioran a revenit asupra
\nproblemelor rom\u00e2ne\u015fti, \u00een 1956 starea de lucruri din
\nRom\u00e2nia era complet schimbat\u0103. Dac\u0103 \u00een 1937 Blaga
\ncitise cartea lui Cioran (Schimbarea…) din interes \u015fi
\ncuriozitate intelectual\u0103, acum, \u00een 1956, va citi Ispita
\nde a exista din obliga\u0163ie \u015fi din sarcin\u0103 de partid. Se
\nafla el \u00eensu\u015fi \u00eentr-un moment greu – de ne\u00eencredere,
\nde suspec\u0163ie \u015fi de incompatibilitate cu proletcultismul
\nnoilor autorit\u0103\u0163i comuniste, impuse cu anas\u00e2na \u015fi cu
\najutorul t\u0103tucului gruzin de la r\u0103s\u0103rit. Era o alt\u0103 lume
\n– una z\u0103lud\u0103, ipocrit\u0103 \u015fi tic\u0103lo\u015fit\u0103, croit\u0103 dup\u0103 cli\u015feele
\nimpuse de uzan\u0163ele \u015fepcii proletare \u015fi Blaga nu se
\nputea sustrage noilor imperative opresive, care nu
\nl\u0103sau nimic nesmintit din ceea ce se statornicise
\nistoric, \u00een secole de evolu\u0163ie organic\u0103 \u015fi fireasc\u0103.
\nLa vremea c\u00e2nd a ap\u0103rut cartea lui Cioran (La
\ntentation d\u2019exister), Blaga lucra la traducerea \u00een
\ngerman\u0103 a Faust-ului goethean \u015fi era \u00eempresurat de
\nun mare num\u0103r de agen\u0163i care raportau securit\u0103\u0163ii
\ndespre el \u015fi despre leg\u0103turile sale cu familia sau cu cei
\napropia\u0163i.
\nLeg\u0103tura dintre Blaga \u015fi noii corifei ai regimului
\ncomunist se f\u0103cea prin Constantin Daicoviciu, care \u00eei
\namintea, \u00een scrisoarea din 8 august 1959 c\u0103 a promis s\u0103
\nscrie dou\u0103 articole: unul despre Cioran \u015fi altul, sub form\u0103
\nde scrisoare deschis\u0103 la calomniile proferate de Mihai
\nBeniuc \u00een romanul s\u0103u Pe muchie de cu\u0163it. Cel cu
\nCioran, se mai preciza \u00een scrisoare, nu poate fi scris,
\nnesosindu-ne \u00eenc\u0103 lucrarea acestuia (Dorli Blaga \u015fi Ion
\nB\u0103lu, \u201cBlaga supravegheat de securitate\u201c, Editura
\nApostrof, Cluj, 1999, p. 218). Va sosi ceva mai t\u00e2rziu
\n\u015fi Blaga va redacta o filipic\u0103 foarte dur\u0103 despre noua
\ncarte a celui ce alesese pribegia pe malurile Senei.
\nScriind articolul \u201cFarsa originalit\u0103\u0163ii\u201d, Blaga se achita
\n\u00een felul acesta de o promisiune anterioar\u0103, f\u0103cut\u0103
\nprobabil cu ocazia audien\u0163ei la Miron Constantinescu
\n– la vremea respectiv\u0103 mare \u015ftab \u00een aparatul central
\nal partidului. Blaga \u015fi-a regretat repede acest gest
\npripit \u015fi a intervenit imediat la redac\u0163ia revistei
\nFamilia pentru a \u00eempiedica publicarea lui. Nu \u015ftiu ce
\n\u00eentemeieri a avut Aurel Cioran c\u00e2nd a afirmat c\u0103
\nBlaga a pl\u00e2ns scriind acest articol, dar aspectul \u00een sine
\n\u00ee\u015fi are probabilitatea sa. Cioran d\u0103duse destule semne
\nde pre\u0163uire fa\u0163\u0103 de autorul trilogiilor filosofice. A scris
\ndespre el \u00een revistele vremii, iar cele dou\u0103 scrisori
\nexpediate din Berlin \u015fi din Sibiu \u00een anii 1934 \u015fi 1935
\nsunt o m\u0103rturie a franche\u0163ei ar\u0103tat\u0103 de mai t\u00e2n\u0103rul
\ns\u0103u confrate \u00eentr-ale filosofiei. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, textul lui
\nBlaga a ap\u0103rut postum \u00een Contemporanul din 9
\nnoiembrie 1962, la \u015fase luni dup\u0103 moartea autorului.
\nCioran a fost \u015fi el surprins de agresivitatea
\nlimbajului folosit de Blaga la adresa lui. C\u00e2nd Ar\u015favir
\nActerian i-a propus (lui Cioran), \u00een scrisoarea din 27
\nfebruarie 1973, s\u0103-i trimit\u0103 la Paris textul lui Blaga,
\nCioran a refuzat. \u00cel citise. L-am citit \u015fi nu m\u0103 onoreaz\u0103
\nnici pe mine, nici pe el. Bietul de el. M\u0103 bucur c\u0103 mi-a dat
\nprilejul s\u0103 m\u0103 descotorosesc de respectul pe care mi-l
\ninspirase c\u0103r\u0163ile lui, substan\u0163iale dar plicticoase. A fost o
\nsup\u0103rare vremelnic\u0103, de pojar pentru c\u0103 pu\u0163in mai
\nt\u00e2rziu, \u00een scrisoarea din 23 iunie 1975 revenea asupra
\nsubiectului \u00een termeni total diferi\u0163i. Am citit \u00een diminea\u0163a
\nasta cu oarecare emo\u0163ie c\u00e2teva poezii de Blaga. Aveam un
\ndinte contra lui, din motive meschine. Trebuie s\u0103 recunosc
\nc\u0103 era cineva (Scrisori c\u0103tre cei de-acas\u0103\u201c, p. 208 \u015fi
\n219). \u00cen\u0163elesese, desigur, c-a fost o comand\u0103 de partid
\npe care Blaga n-ar fi putut s-o refuze f\u0103r\u0103 asumarea
\nunor riscuri \u00eenfrico\u015f\u0103toare. \u00cel iertase.
\nAm insistat mai mult asupra acestei paralele dintre
\nBlaga \u015fi Cioran tocmai pentru c\u0103 am\u00e2ndoi s-au aplecat cu
\nseriozitate \u015fi os\u00e2rdie asupra specificului rom\u00e2nesc,
\nbine\u00een\u0163eles din perspective diferite \u015fi cu alte fundament\u0103ri
\nepistemologice. \u00cen timp ce scepticul de la R\u0103\u015finari se
\nconsterna de multitudinea defectelor originare, ancestrale
\n\u015fi organice identificate \u00een firea rom\u00e2neasc\u0103, Blaga fora \u00een
\nstraturile ad\u00e2nci, scormonea prin subteranele firii valahe
\n\u015fi-i sonda fondul turanic, a\u015fa cum s-a constituit \u00een
\ndev\u0103lm\u0103\u015fiile istoriei pentru a extrage ansamblul
\ninvarian\u0163ilor care o define\u015fte \u015fi-i confer\u0103 distinc\u0163ie.
\nApriorismul rom\u00e2nesc \u00eentr-o cheie hermeneutic\u0103
\nde aur
\nSpuneam despre Spa\u0163iul mioritic blagian c\u0103 n-a
\ncomunicat direct cu Schimbarea la fa\u0163\u0103 a lui Cioran,
\nc\u0103 nu deriv\u0103 una din alta. Cu toate acestea, cartea lui
\nBlaga poate fi \u00een\u0163eleas\u0103 ca o replic\u0103 la volumul lui
\nCioran, ca o alternativ\u0103 – din alt\u0103 perspectiv\u0103 \u015fi cu alte
\nmijloace – la problemele specificului rom\u00e2nesc, altfel
\nde cum le pl\u0103smuise t\u00e2n\u0103rul filosof din R\u0103\u015finari.
\nAm\u00e2ndoi g\u00e2nditorii s-au implicat \u00een descifrarea
\nspecificului rom\u00e2nesc \u00eentr-o vreme c\u00e2nd problemele
\nde filosofie a culturii se pliau \u00een general pe teoriile de
\nmorfologie cultural\u0103 \u015fi pe tendin\u0163ele descriptive din
\nzari\u015ftea metafizic\u0103 a timpului. Foarte active erau
\nteoriile neokantiene istoriste \u015fi istoriciste care
\nradicalizau postulatul kantian privind statutul
\nspa\u0163iului \u015fi timpului ca forme apriorice ale
\nsensibilit\u0103\u0163ii. \u00cen mod surprinz\u0103tor, nici Blaga, nici
\nCioran nu se revendicau din teoriile aflate \u00een
\ncircula\u0163ie de\u015fi am\u00e2ndoi g\u00e2nditorii se raportau \u015fi
\nglisau \u00een proximitatea lor.
\nPunctul de plecare al teoriei lui Blaga era spa\u0163iul \u015fi
\nincon\u015ftientul psihanalitic freudian – un incon\u015ftient
\nstructurat \u015fi redefinit, care se impregna cu
\ndetermina\u0163iile spa\u0163iale (cadrele orizontice, cum le
\nnumea Blaga). Acestea nu sunt asumate con\u015ftient
\n(ceea ce le-ar fi conferit o oarecare transparen\u0163\u0103), ci
\nincon\u015ftient, ca determina\u0163ii incon\u015ftiente \u015fi imperative
\ncare marcheaz\u0103 \u00eentr-un fel predestinat existen\u0163a unui
\npopor \u015fi procesele etnice de con\u015ftiin\u0163\u0103. Individul,
\norice ar face, nu se poate sustrage acestei predestin\u0103ri
\n\u015fi nu se poate desolidariza de cadrul orizontic indus
\n\u00een sensibilitatea lui con\u015ftient\u0103. La rom\u00e2ni, \u00eensu\u015firile
\nspecifice derivau din cadrul orizontic \u00eenstructurat
\norganic \u00een incon\u015ftient, ca-ntr-un creuzet alchimic,
\nAcolo se proceseaz\u0103 determina\u0163iile stilului s\u0103u de
\nvia\u0163\u0103 – plaiul, asumat mioritic, ca foc \u00eengropat \u015fi ca
\ncel\u0103lalt t\u0103r\u00e2m ce confer\u0103 sufletului rom\u00e2nesc ad\u00e2ncime
\n\u015fi invarian\u0163i cu func\u0163ii de soart\u0103 \u015fi destin. Rom\u00e2nul
\ntr\u0103ie\u015fte incon\u015ftient pe plai sau mai precis \u00een spa\u0163iul
\nmioritic, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd de fapt, \u015fi pe planul
\nsensibilit\u0103\u0163ii con\u015ftiente tr\u0103ie\u015fte de sute de ani pe b\u0103r\u0103gane.
\n\u015eesurile rom\u00e2ne\u015fti sunt pline de nostalgia plaiului. \u015ei de
\nvreme ce omul de la \u015fes nu poate avea \u00een preajm\u0103 acest plai,
\nsufletul \u00ee\u015fi caut\u0103 pe alt\u0103 parte atmosfera acestuia; c\u00e2ntecul
\n\u00eei \u0163ine loc de plai. (L. Blaga, Trilogia culturii, Editura
\npentru Literatur\u0103 Universal\u0103, Bucure\u015fti, 1969, p. 126).
\nLucian Blaga s-a implicat \u00een acest demers trudnic
\nde descifrare a distinc\u0163iilor ce caracterizeaz\u0103 fiin\u0163a
\nrom\u00e2neasc\u0103 dintr-o perspectiv\u0103 neokantian\u0103, a\u015fa cum
\nse ipostaziau \u00een cele dou\u0103 direc\u0163ii de g\u00e2ndire
\nstatornicite: \u015ecoala de la Baden \u015fi \u015ecoala de la
\nMarburg. Am\u00e2ndou\u0103 supralicitau formele apriorice
\nale sensibilit\u0103\u0163ii postulate de criticismul kantian, dar
\nfilosoful rom\u00e2n nu le prive\u015fte eliminativ \u015fi disjunct,
\nprin absolutizarea spa\u0163iului sau a timpului, ci ca
\ndualitate func\u0163ional\u0103 – spa\u0163iul \u015fi timpul gener\u00e2nd,
\ndeopotriv\u0103, \u00eensu\u015firi \u015fi caracteristici esen\u0163iale care
\nconfigureaz\u0103 specificul unei etnii \u015fi fundamentele
\nafirm\u0103rii \u00een lume.
\nCele dou\u0103 forme apriorice ale sensibilit\u0103\u0163ii se
\ninfiltreaz\u0103 \u00een straturile ad\u00e2nci ale etniei \u015fi se
\n\u00eenstructureaz\u0103 \u00eentr-un ansamblu de distinc\u0163ii \u015fi
\nparticularit\u0103\u0163i apriorice care-i articuleaz\u0103 destinul \u015fi
\nse proiecteaz\u0103 pe ecranul panoramic al trecerii ei prin
\nistorie \u015fi prin lume. Plaiul mioritic reprezint\u0103
\nmatricea stilistic\u0103 a apriorismului rom\u00e2nesc, adic\u0103 un
\npatrimoniu stilistic alc\u0103tuit \u00een parte din determinante, ce-i
\napar\u0163in exclusiv, \u00een parte dintr-un raport intim de natur\u0103
\nfunc\u0163ional\u0103 \u015fi de dozaj, al unor determinante, care-l
\ndep\u0103\u015fesc\u201d (Trilogia culturii, p. 255).
\n\u00cen viziunea lui Lucian Blaga, apriorismul rom\u00e2nesc
\nse caracterizeaz\u0103 printr-un complex de poten\u0163e
\ncreatoare care alc\u0103tuiesc matricea stilistic\u0103 a spiritului
\nrom\u00e2nesc, av\u00e2nd drept cuib \u015fi vatr\u0103 o form\u0103 de
\nincon\u015ftient psihanalitic ce s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte \u00een abisurile
\nfiin\u0163ei noastre etnice, ca buchet de distinc\u0163ii \u015fi
\nparticularit\u0103\u0163i ce ne \u00eendrept\u0103\u0163esc la afirma\u0163iunea c\u0103 avem
\nun \u00eenalt poten\u0163ial cultural \u015fi un destin total diferite de cel
\nal popoarelor megie\u015fe.
\nCare sunt aceste poten\u0163e creatoare neintegrate \u00een act,
\ndar care definesc matricea stilistic\u0103 a etniei rom\u00e2ne\u015fti?
\nBlaga \u00ee\u015fi centreaz\u0103 \u00eentregul demers analitic pe
\nideea orizontului spa\u0163ial, a dimensiunii geografice
\ncare induc \u00een fiin\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 distinc\u0163ii vaticinare,
\n\u00eei imprim\u0103 o pecete indelebil\u0103 \u015fi-i influen\u0163eaz\u0103
\ndestinul \u00een lume. Spa\u0163iul mioritic este matricea
\nstilistic\u0103 \u00een care s-a pl\u0103m\u0103dit fiin\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi cu
\ncare s-a aflat \u00eentr-o solidaritate permanent\u0103 \u015fi
\nancestral\u0103. Sufletul rom\u00e2nesc, spune Blaga, se las\u0103 \u00een
\ngrija tutelar\u0103 a unui destin cu indefinite dealuri \u015fi v\u0103i, a
\nunui destin care, simbolic vorbind descinde din plai,
\nculmineaz\u0103 pe plai \u015fi sf\u00e2r\u015fe\u015fte pe plai\u201d (Op. cit., p. 125).
\nDintre determinantele apriorismului rom\u00e2nesc, a\u015fa
\ncum au fost pl\u0103smuite de Blaga \u015fi \u00eenstructurate sub
\nparadigma spa\u0163iului mioritic – cu ondula\u0163iile sale
\ndeal-vale induse \u00een structurile incon\u015ftiente ale firii
\nrom\u00e2ne\u015fti, r\u0103m\u00e2ne esen\u0163ial cadrul orizontic,
\nnervurizat de poezia noastr\u0103 popular\u0103, cu balada
\nMiori\u0163ei \u00een prim-plan, cu melodicitatea ritmic\u0103 a
\nfolclorului, cu arhitectura \u015fi \u00eencrusta\u0163iile st\u00e2lpului din
\npridvor, cu bogata coloristic\u0103 a iilor toate certific\u00e2nd
\nprezum\u0163ia g\u00e2nditorului c\u0103 pot conferi fiin\u0163ei
\nrom\u00e2ne\u015fti un sistem de determina\u0163ii credibile \u015fi
\nrezolubile.
\n\u00cen fondul de noime care constituie gheizerul
\napriorismului rom\u00e2nesc, definit ca \u201co circumscriere
\nfilosofic\u0103 mai pregnant\u0103 a afirma\u0163iunii despre existen\u0163a
\nunor factori stilistici activi, care-\u015fi pun pecetea
\nne\u00eendoielnic\u0103 pe produsele geniului nostru etnic (p. 256),
\nBlaga mai include \u015fi o anumit\u0103 predispozi\u0163ie a
\nrom\u00e2nilor pentru organic, pentru ceea ce
\nconsubstan\u0163ializeaz\u0103 natural cu firea toposului
\nrom\u00e2nesc \u015fi se reg\u0103se\u015fte \u00een ansamblul valorilor sale
\nmateriale \u015fi spirituale. Evolu\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 trebuie
\ns\u0103-\u015fi extrag\u0103 sevele din propria sa ontologie \u015fi s\u0103
\noptimizeze acele predispozi\u0163ii suflete\u015fti care
\ncaracterizeaz\u0103 sufletul rom\u00e2nesc, a\u015fa cum s-a
\nipostaziat \u00een v\u0103lm\u0103\u015fagul istoriei.
\nIdeea nu era nou\u0103; o reg\u0103sim \u015fi la Eminescu, sau la
\nal\u0163i c\u0103rturari care subliniau ap\u0103sat c\u0103 \u00een esen\u0163a ei,
\ncon\u015ftiin\u0163a generic\u0103 trebuie s\u0103 precump\u0103neasc\u0103 \u00een
\nraport cu ceea ce este subsidiar, aleatoriu \u015fi trec\u0103tor din
\nprocesualitatea devenirii noastre istorice. Bine\u00een\u0163eles
\nc\u0103 o viziune de ansamblu trebuia s\u0103 \u00eembine armonios,
\npropulsiv, m\u00e2ntuitor \u015fi profetic toate componentele
\nstructurale ale modului de fiin\u0163are rom\u00e2nesc, c\u0103ruia
\nBlaga i-a consacrat at\u00e2tea pagini referen\u0163iale. Faptul c\u0103
\nBlaga \u00ee\u015fi axa demersul analitic pe valorificarea
\nfondului interior (a fundamentului dinl\u0103untru, ar fi
\nspus Maiorescu) nu-l va inhiba pe Cioran \u00een
\nradicalizarea nihilismului s\u0103u exact \u00een dimensiunea
\ninterioar\u0103 a firii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi postula existen\u0163a unui
\n\u201cadamism rom\u00e2nesc\u201d drept cauz\u0103 a tuturor lufturilor
\ndin evolu\u0163ia etniei noastre \u015fi s\u0103 statueze ceea ce avea s\u0103
\nnumeasc\u0103 generic neantul valah.
\nOricum, concluzia lui Blaga era clar\u0103: Spa\u0163iul
\nmioritic reprezint\u0103 un orizont de avansuri leg\u0103nate de
\ntimp \u015fi formeaz\u0103 coordonatele unei spiritualit\u0103\u0163i
\ndistincte. Reg\u0103sim \u00een structura acestui cadru \u201cun
\nsentiment al destinului, tr\u0103it ca o ondulare, ca o alternan\u0163\u0103
\nde sui\u015furi \u015fi cobor\u00e2\u015furi, ca o \u00eenaintare \u00eentr-o patrie
\nsideral\u0103, unde se urmeaz\u0103 ritmic dealurile \u00eencrederii \u015fi v\u0103ile
\nresign\u0103rii \u201c. (Idem, 255).
\nO alt\u0103 component\u0103 a spa\u0163iului mioritic (o alt\u0103
\npotent\u0103, cum se exprim\u0103 Blaga) este \u201ctendin\u0163a de
\ntransfigurare sofianic\u0103 a realit\u0103\u0163ii\u201c (Idem). Sofia nu e
\ndoar o component\u0103 a filosofiei (sofia \u00eensemn\u00e2nd
\n\u00een\u0163elepciune), ci \u015fi un simbol al cre\u015ftinismului, a\u015fa
\ncum se ipostaziaz\u0103 din arhitectura Agiei Sofia din
\nConstantinopol. Faimoasa construc\u0163ie bizantin\u0103,
\nbastion al credin\u0163ei ortodoxe, a c\u0103p\u0103tat sensul de
\n\u00een\u0163elepciune divin\u0103 manifestat\u0103 \u00een lume, ca ipostaz\u0103
\na iubirii divine \u015fi ca prototip al lumii creaturale. La
\ntoate acestea se mai adaug\u0103 \u015fi ideea g\u00e2nditorului
\nFlorenski, creditat\u0103 de Blaga, c\u0103 Agia Sofia
\nreprezint\u0103 o imagine intermediar\u0103 \u201c\u00eentre divinitate
\n\u015fi mume\u201d (p. 165).
\nSofianicul, mai spune Blaga este sentimentul difuz
\nal credinciosului ortodox c\u0103 transcendentul coboar\u0103
\npeste lume \u015fi lucruri, iar omul, credinciosul ortodox
\nse mul\u0163ume\u015fte cu condi\u0163ia de receptacul al
\ntranscenden\u0163ei cobor\u00e2toare. Sofianicul, insist\u0103
\ng\u00e2nditorul din Lancr\u0103m este un sim\u0163\u0103m\u00e2nt profund
\nortodox care \u201ccoloreaz\u0103 \u00eentr-un anume sens \u015fi marea
\nproblem\u0103 a salv\u0103rii\u201d. De unde catolicul concepe
\nsalvarea printr-o corelare cu f\u0103ptuirea, iar
\nprotestantul cu credin\u0163a nestr\u0103mutat\u0103, cre\u015ftinul
\nortodox prive\u015fte salvarea nu ca pe o speran\u0163\u0103, ci ca o
\nexperien\u0163\u0103 \u015fi un exerci\u0163iu ne\u00eentrerupt de tr\u0103ire
\nevlavioas\u0103 ne\u00eentrerupt\u0103. Chiar ritualul ortodox, \u00een
\ncompara\u0163ie cu cel apusean, are o menire total diferit\u0103.
\nLa fel, preotul ortodox nu se consider\u0103, precum cel
\ncatolic, un locotenent al cerului pe p\u0103m\u00e2nt, ci un bun
\nconduc\u0103tor de gra\u0163ie cereasc\u0103 \u00een planul lumesc.
\nDeocamdat\u0103, la vremea c\u00e2nd Blaga \u00ee\u015fi scria Spa\u0163iul
\nmioritic (ap\u0103rut\u0103 \u00een decembrie 1936, ca volum secund
\nal Trilogiei culturii) filosoful se ar\u0103ta ca un vajnic
\nap\u0103r\u0103tor al religiei ortodoxe \u015fi va r\u0103m\u00e2ne neschimbat
\n\u00een continuare, numai c\u0103 Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103,
\ncu Dumitru St\u0103niloaie \u00een prim – plan, va refuza s\u0103 se
\nrecunoasc\u0103 \u00een pl\u0103smuirile lui filosofice. Cearta lui
\nBlaga cu slujitorii bisericii rom\u00e2ne\u015fti se va rostogoli
\nc a u n b u l g \u0103 r e d e z \u0103 p a d \u0103 \u015f i v a \u00ee m p a r t e
\nintelectualitatea rom\u00e2neasc\u0103 \u00een dou\u0103 tabere antitetice.
\nOricum, sofianicul r\u0103m\u00e2ne una din constantele cele
\nmai ferme ale apriorismului rom\u00e2nesc, o component\u0103
\nindelebil\u0103 al ansamblului nostru identitar \u015fi o
\ndistinc\u0163ie nesupus\u0103 vremuirii \u015fi erod\u0103rii.
\nPerspectiva sofianic\u0103, mai precizeaz\u0103 Blaga, este
\nstr\u00e2ns legat\u0103 de religia ortodox\u0103. Sofianicul este \u00een esen\u0163\u0103
\nacest sentiment difuz, dar fundamental al omului ortodox, c\u0103
\ntranscendentul coboar\u0103, revel\u00e2ndu-se din proprie ini\u0163iativ\u0103
\n\u015fi c\u0103 omul \u015fi spa\u0163iul acestei lumi vremelnice pot deveni vas
\nal acelei transcenden\u0163e (Idem, p. 168).
\nAr\u0103tam \u015fi mai sus c\u0103 \u00eentre Spa\u0163iul mioritic blagian
\n\u015fi Schimbarea la fa\u0163\u0103 a lui Cioran, deosebirile sunt
\nradicale, chiar antitetice. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 ideea
\nr\u0103sfr\u00e2nge \u015fi convingerea celor doi despre
\nreligiozitatea rom\u00e2neasc\u0103. \u00cen timp ce Blaga considera
\nc\u0103 transfigurarea sofianic\u0103 este poten\u0163a creatoare a
\nrealit\u0103\u0163ii ortodoxe \u015fi ratific\u0103 o tr\u0103s\u0103tur\u0103 a fenomenului
\nrom\u00e2nesc, Cioran a r\u0103mas fixat \u00een convingerea c\u0103
\nrom\u00e2nii s-au compl\u0103cut \u00eentr-o religiozitate minor\u0103,
\nle\u015fietic\u0103, de fa\u0163ad\u0103.
\nO alt\u0103 caracteristic\u0103 a apriorismului rom\u00e2nesc este
\nn\u0103zuin\u0163a formativ\u0103 (\u201cNisus formativus\u201d, cum se
\nexprimau cei vechi), care s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte, tot a\u015fa, \u00een
\nstraturile ad\u00e2nci \u015fi umbroase ale incon\u015ftientului \u015fi
\narticuleaz\u0103 particularit\u0103\u0163ile spiritului rom\u00e2nesc.
\nRa\u0163ionamentul lui Blaga porne\u015fte de la ideea c\u0103
\n\u201capetitul\u201d de forme al omului nu poate fi satisf\u0103cut
\nnumai de forma \u00een genere (cele existente) ci tinde
\nspre o anumit\u0103 diferen\u0163iere, caut\u0103 s\u0103 se fixeze \u00eentr-o
\nalt\u0103 form\u0103, iar aceast\u0103 n\u0103zuin\u0163\u0103 nu se poate \u00eencifra
\ndec\u00e2t \u00een crea\u0163ii de cultur\u0103 \u015fi \u00een afirmarea unui stil
\np r o p r i u . A s p i r a \u0163 i a l a d i f e r e n \u0163 i e r e \u015f i l a
\nindividualizare (\u201cdreptul la diferen\u0163\u0103\u201d, cum s-ar
\nspune \u00een limbaj modern), \u0163ine de esen\u0163a creatoare a
\nomului, de nelini\u015ftile lui spirituale \u015fi de natura lui
\namfibic\u0103 – tr\u0103itoare \u00een dou\u0103 orizonturi diferite – cel al
\nlumii date \u015fi al cunoa\u015fterii imediate \u015fi cel criptic,
\n\u201c\u00eentru mister \u015fi relevare\u201d.
\nEste \u00een firea naturii umane s\u0103-\u015fi caute realitatea
\nsuprem\u0103, ultim\u0103, prin individualizare, prin c\u00e2t mai
\nv\u00e2rtoas\u0103 individualizare (p. 90). C\u0103 aceast\u0103 goan\u0103
\ncontinu\u0103 dup\u0103 o form\u0103 nou\u0103, ce-l poate consacra ca
\ntipic se poate deconta dintr-un gheizer etnic, dintr-un
\n\u201cfoc \u00eengropat\u201c \u015fi blazon al comunit\u0103\u0163ii din care
\ndescinde este o alt\u0103 \u00eensu\u015fire a apriorismului
\nrom\u00e2nesc. De multe ori, etnia optimizeaz\u0103
\nindividualul, a\u015fa cum, \u00een logic\u0103, genul proxim
\nsalveaz\u0103 diferen\u0163a specific\u0103 sub tutela c\u0103reia fiin\u0163eaz\u0103.
\nDespre o n\u0103zuin\u0163\u0103 formativ\u0103, ca proprietate a
\ncondi\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti de fiin\u0163are vorbea \u015fi Cioran \u00een
\nlucrarea sa consacrat\u0103 \u201cSchimb\u0103rii la fa\u0163\u0103 a
\nRom\u00e2niei\u201d, dar \u00een termeni total diferi\u0163i de partitura
\nfilosofului din Lancr\u0103m. Admitea, fire\u015fte, \u015fi el c\u0103 \u00een
\ndescifrarea unei specificit\u0103\u0163i etnice s\u00e2mburele
\nl\u0103untric, predeterminarea spre o form\u0103 specific\u0103,
\nreprezint\u0103 un aspect esen\u0163ial al afirm\u0103rii \u00een lume.
\n\u201cPrecum, \u00een biologie, ontogeneza ne reveleaz\u0103 via\u0163a ca
\nn\u0103sc\u00e2ndu-se \u015fi afirm\u00e2ndu-se sub determinantul
\ncondi\u0163iilor interne \u015fi al unor direc\u0163ii l\u0103untrice care \u00eenving
\nrezisten\u0163a mecanic\u0103 a mediului exterior, tot a\u015fa, \u00een lumea
\nistoric\u0103 exist\u0103 o ontogenez\u0103 a culturilor care justific\u0103
\nindividualitatea fiec\u0103reia prin condi\u0163ii \u015fi determinante
\noriginare, printr-un impuls specific. (Schimbarea la
\nfa\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei, Editura Humanitas, Bucure\u015fti,
\n1997, p. 8).
\nOr, tocmai acest impuls specific propulsator a lipsit
\npoporului rom\u00e2n \u015fi aceast\u0103 absen\u0163\u0103 i-a vulnerabilizat
\n\u00eemplinirea istoric\u0103 \u015fi afirmarea \u00een lume. Sigur,
\nviziunea lui Cioran se ecrana \u00eentr-o perspectiv\u0103
\npanoramat\u0103, \u00een competi\u0163ie interetnic\u0103 – fiecare na\u0163ie
\nn\u0103zuind spre \u00eenchegarea lumii \u00eentregi \u00een jurul s\u0103u (Idem,
\np. 19). De unde Blaga \u015farja pe ideea locului ocupat de
\nn\u0103zuin\u0163a formativ\u0103 \u00een ansamblul factorilor care
\nconfiguraser\u0103 identitatea unui popor \u015fi-l diferen\u0163ia de
\nrestul neamurilor, Cioran sublinia ap\u0103sat importan\u0163a
\nperspectivei mesianice \u00een evolu\u0163ia unui popor
\n\u015fi-ncerca s\u0103 identifice liniile unui profetism rom\u00e2nesc.
\nGermenii precarit\u0103\u0163ii fiin\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti, perora Cioran,
\nnu trebuiesc c\u0103uta\u0163i \u00een exterior, \u00eentr-un discutabil
\nboicot istoric, ci \u00een propriile noastre defecte originare,
\ncronice \u015fi generice. Rom\u00e2nia nu are nimic de
\nconservat din ceea ce a parcurs \u00een devenirea ei
\nistoric\u0103. Dimpotriv\u0103, trebuie s\u0103-\u015fi lichideze defectele de
\nevolu\u0163ie \u015fi pacostea tradi\u0163ional\u0103 a spiritului contemplativ.
\nCele dou\u0103 viziuni sunt, fire\u015fte, diferite, dar nu se
\nraporteaz\u0103 eliminativ, ci mai degrab\u0103 se conjug\u0103, se
\ncompleteaz\u0103, una \u00eentregind-o pe cealalt\u0103.
\nTabloul determinantelor identitare, abisale \u015fi
\nnesupuse vremuirii care circumscriu ideea de
\napriorism rom\u00e2nesc, este completat\u0103 de Blaga cu
\napetitul rom\u00e2nului pentru pitoresc \u015fi melancolie, \u015fi
\ncu voca\u0163ia lui pentru un acut sim\u0163 al m\u0103surii. Cine
\ncerceteaz\u0103 eposul rom\u00e2nesc \u015fi orice manifestare
\nautohton\u0103 de spirit nu poate s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 surprins
\nde apetitul rom\u00e2nilor fa\u0163\u0103 de pitoresc \u015fi fa\u0163\u0103 de tot
\nceea ce \u00eei poate \u00eempodobi via\u0163a. Dac\u0103 \u00een Apus
\ninteresul pentru pitoresc \u015fi podoabe se resorb dintr-o
\nanumit\u0103 bun\u0103stare material\u0103, la rom\u00e2ni, \u015fi la
\npopoarele r\u0103s\u0103ritene \u00een general, dragostea de
\npitoresc \u015fi de podoabe \u201cstau m\u0103rturie \u00eenvederat\u0103 \u015fi de
\nner\u0103sturnat \u00eempotriva materialismului istoric, dup\u0103 care,
\norice interes artistic n-ar ap\u0103rea dec\u00e2t ca o fulgura\u0163iune.
\nConcluzii. Revenind la paralela ini\u0163ial\u0103 dintre
\nBlaga \u015fi Cioran, putem constata c\u0103 \u00een timp ce primul
\n\u00eencerca s\u0103 deta\u015feze \u00eensu\u015firile pozitive din ansamblul
\ncelor eviden\u0163iate de firea rom\u00e2neasc\u0103, furtunosul
\nCioran c\u0103uta s\u0103 identifice mul\u0163imea defectelor
\nspecifice care i-au subminat devenirea istoric\u0103 \u015fi i-au
\nfrustrat trendul unei evolu\u0163ii normale. La ansamblul
\ntr\u0103s\u0103turilor constitutive propuse de Blaga sub
\nparadigma spa\u0163iului mioritic \u2013 sofianicul, n\u0103zuin\u0163a
\nformativ\u0103, apeten\u0163a pentru pitoresc \u015fi melancolie,
\nsentimentul acut al destinului, deplina concordan\u0163\u0103
\na firii cu toposul plaiului \u2013 Cioran r\u0103spundea
\nprintr-o inventariere desfoliat\u0103 a metehnelor
\nrom\u00e2ne\u015fti, a defectelor sale cronice \u2013 pasivitatea,
\ncontempla\u0163ia domoal\u0103, religiozitatea minor\u0103,
\nanistorismul, defetismul \u2013 care i-au anihilat tendin\u0163a
\ncroirii unui destin m\u0103re\u0163 \u015fi l-au obligat s\u0103 lunece pe
\nsoarta sa.
\nSe vede de departe c\u0103 cei doi g\u00e2nditori apar\u0163ineau
\nunor direc\u0163ii epistemice diferite, chiar antitetice, \u015fi
\nnu trebuie s\u0103 ne surprind\u0103 c\u0103 am\u00e2ndou\u0103 direc\u0163iile
\nvor sub\u00eentinde cercetarea filosofic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din
\nperioada interbelic\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Editorial Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU Vremuri grele… Consumatorul de cultur\u0103 al Rom\u00e2niei contemporane a auzit (\u015fi \u00eenc\u0103 bine!) de Dan Puric,<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21840"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21840"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21840\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21841,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21840\/revisions\/21841"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21840"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21840"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21840"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}