{"id":21827,"date":"2023-09-24T00:03:46","date_gmt":"2023-09-23T21:03:46","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21827"},"modified":"2023-09-24T00:03:46","modified_gmt":"2023-09-23T21:03:46","slug":"spatii-culturale-nr-11-13","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21827","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 11 (13)"},"content":{"rendered":"<p><strong>Raftul cu c\u0103r\u0163i <\/strong><\/p>\n<p>\t\t\t\t<strong>Nicolai T\u0103icu\u0163u<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/nicolai.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/nicolai.jpg\" alt=\"\" width=\"279\" height=\"435\" class=\"alignnone size-full wp-image-11061 lazyload\" data-srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/nicolai.jpg 279w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/nicolai-192x300.jpg 192w\" data-sizes=\"(max-width: 279px) 100vw, 279px\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 279px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 279\/435;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/nicolai.jpg\" alt=\"\" width=\"279\" height=\"435\" class=\"alignnone size-full wp-image-11061\" srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/nicolai.jpg 279w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/nicolai-192x300.jpg 192w\" sizes=\"(max-width: 279px) 100vw, 279px\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p><strong>Al. S\u0103ndulescu<\/strong>, <em>T\u0103bli\u0163a \u015fi condeiul, Editura MINERVA, Bucure\u015fti 2010<\/em>, 125 p. Pe coperta a patra a c\u0103r\u0163ii, Gabriel Dimisianu face o scurt\u0103 prezentare din care cit\u0103m: Stilistic e altfel Al. S\u0103ndulescu dec\u00e2t \u00een studiile sale istorico-literare, unde scria doct, auster, func\u0163ional, mereu la obiect. Aici se destinde, \u00ee\u015fi \u00eeng\u0103duie libert\u0103\u0163i, coboar\u0103 \u00een trecutul propriu, imprim\u00e2nd textului emotivitate, tr\u0103iri afective, adesea de sens opus. Este \u00eenduio\u015fat \u015fi nostalgic, dup\u0103 cum este revoltat \u015fi \u00eencriminator, nere\u0163in\u00e2ndu-\u015fi accentele indign\u0103rii. Copil\u0103ria, vacan\u0163ele petrecute la Ple\u015fe\u015fti, l\u00e2ng\u0103 R\u00e2mnic, primele iubiri, primele lecturi \u0163in de latura luminoas\u0103 a vie\u0163ii. De latura \u00eentunecat\u0103 a vie\u0163ii \u0163in amintirile fiului de fost de\u0163inut politic, un \u00eentreg cortegiu de suferin\u0163e \u015fi nedrept\u0103\u0163i generat de aceste condi\u0163ii \u00een societatea predecembrist\u0103. O carte sincer\u0103, vie, complex\u0103, dramatic\u0103 \u015fi pilduitoare.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nPetru Ursache<\/strong>, <em>Istorie, genocid, etnocid, CONTA 2010<\/em>, 136 p. Cartea a ap\u0103rut cu sprijinul Asocia\u0163iei cultural-civice \u015fi de lupt\u0103 \u00eempotriva totalitarismului GRIGORE CARAZA. Cuv\u00e2ntul \u00eenainte \u2013 Despre \u201eistoricid\u201d, modele \u015fi eroi \u2013 apar\u0163ine lui Adrian Alui Gheorghe. Am ales, pentru prezentare, ultimul paragraf al c\u0103r\u0163ii domnului profesor Petru Ursache: Nici de data aceasta nu s-au l\u0103sat indu\u015fi \u00een eroare eroii pur-s\u00e2nge. Au reu\u015fit s\u0103 g\u0103seasc\u0103 replici pe m\u0103sur\u0103, cu eficacitate \u015fi verv\u0103 sporite. M\u0103 refer \u00een primul r\u00e2nd la tripleta de aur, P\u0103rintele Gheorghe Calciu, scriitorul Paul Goma \u015fi ne\u00eenfricatul Grigore Caraza. Ei s-au plasat din capul locului pe linia \u00eent\u00e2i, hot\u0103r\u00e2t \u015fi de neclintit, \u00een b\u0103t\u0103lia pentru drepturile omului; iar drepturile omului implic\u0103 necesar \u015fi logic drepturile neamului, adic\u0103 adev\u0103rul general uman, acela\u015fi pentru to\u0163i, \u00eempotriva comunismului distrug\u0103tor de lume \u015fi istorie.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nHanna Bota<\/strong>, <em>Poeme pentru Yerutonga, Editura BRUMAR, Timi\u015foara 2010<\/em>, 70 p. Coperta \u015fi prelucrarea foto (peste 50 de fotografii): Roland Bota. L\u0103s\u0103m autoarea s\u0103 fac\u0103 prezentarea: era octombrie \u015fi apoi noiembrie 2009, eu eram \u00een Vanuatu, acolo era o prim\u0103var\u0103 \u00eentr-un spa\u0163iu ve\u015fnic verde; plonjasem \u00een copil\u0103ria umanit\u0103\u0163ii, gata s\u0103 descop\u0103r pe cei mai tineri \u015fi mai inocen\u0163i umanoizi \u00eentru cunoa\u015ftere. Erau frumo\u015fi \u00een naivitatea lor, erau \u00eenfrico\u015f\u0103tori pentru trecutul lor, gata oric\u00e2nd s\u0103 ajusteze dreptatea dup\u0103 valorile vechi, erau calzi \u00een manifestare \u015fi f\u0103r\u0103 g\u00e2nd prelungit \u00een planific\u0103ri privind viitorul. Erau ca \u00eentr-o joac\u0103 a prezentului continuu, o joac\u0103 temerar\u0103, cum numai copiii mai \u015ftiu a se juca. Tr\u0103iau \u2013 pur \u015fi simplu \u2013 \u00een fa\u0163a colibei, ca \u015fi cum era singurul loc al fericirii de sub soare&#8230; (din Precuv\u00e2nt).<\/p>\n<p><strong><br \/>\nIeronim T\u0103taru<\/strong>, <em>Semne \u2013 4 \u2013 Literatur\u0103 \u015fi arte plastice, Editura Premier, Ploie\u015fti, 2010<\/em>, 280 p. Autorul precizeaz\u0103: Am cuprins selectiv \u00een aceast\u0103 carte, rev\u0103zute \u015fi ad\u0103ugite, o serie de texte pe care le-am publicat \u00een revista \u201eAxioma\u201d, \u00een anii 2008 \u015fi 2009. La r\u00e2ndul nostru, select\u0103m din cuprins: Carte veche rom\u00e2neasc\u0103 \u2013 Un important act de cultur\u0103, Duiliu Zamfirescu \u2013 contribu\u0163ii la \u00eennoirea tematicii \u015fi la definitivarea limbajului prozei rom\u00e2ne\u015fti moderne, Vasile P\u00e2rvan \u015fi criticii literari, Un vr\u0103jitor al cromaticii (Gheorghe Petra\u015fcu), Mihai Eminescu \u2013 de la Phidias ori Praxiteles la Rafael, Despre moft, Eterna noapte bacovian\u0103, C\u0103l\u0103torie \u00een Kutyland, O capodoper\u0103 a prozei rom\u00e2ne\u015fti contemporane (Dropia de \u015etefan B\u0103nulescu), Nicolae Manolescu \u2013 Istoria critic\u0103 a literaturii rom\u00e2ne. 5 secole de literatur\u0103, Edouard Manet, Rodin \u015fi Rilke, Br\u00e2ncu\u015fi g\u00e2nditorul, Henry Moore \u2013 spa\u0163iu \u015fi form\u0103. <\/p>\n<p><strong><br \/>\nBaki Ymeri<\/strong>, <em>Magia cuvintelor\/ Magjia e fjal\u00ebve, Redac\u0163ia revistei Albanezul, Bucure\u015fti 2009<\/em>, 77 p. Este o antologie de poezie \u00een limba albanez\u0103, cu versiunea rom\u00e2neasc\u0103 doar la ultimele poeme ale fiec\u0103rui grupaj. Cartea a ap\u0103rut sub egida Asocia\u0163iei femeii italo-albaneze Camminiamo Insieme (Mergem \u00cempreun\u0103) \u015fi a revistei Albanezul (Shqiptari). Printre altele, \u00een prefa\u021ba intitulat\u0103 Tocmai atunci c\u00e2nd ne risipim, punctul nostru de \u00eent\u00e2lnire este poezia, Visar Zhiti spune: Deci, spus scurt, aceasta este o antologie de prieteni, care preia responsabilitatea de a o declan\u015fa pe ea (poezia), cre\u00e2nd tensiuni sentimentale, c\u00e2nd uit\u0103rile \u015fi absen\u0163ele trebuie acceptate \u015fi uitate. \u015ei astfel, Baki Ymeri (prezentare \u015fi traducere) adun\u0103 \u00een aceast\u0103 antologie liric\u0103 pe George Peagu, Florica Ceapoiu, Maria Niculescu, \u015etefania Oproescu, Lucian Gruia, Ana H\u00e2ncu, Valeria Manta T\u0103icu\u0163u, Florica Bud \u015fi Shk\u00eblzen Halimi.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nBucur Chiriac<\/strong>, <em>Jertf\u0103 pentru \u00cen\u0103l\u0163are, Editgraph, Buz\u0103u, 2009<\/em>, 204 p. Cartea se constituie ca o antologie de autor. \u00cen prefa\u0163a ei (Bucur Chiriac sau farmecul discret al nostalgiei), Florentin Popescu scrie: Legat prin mii de fire de glie, de str\u0103mo\u015fi, de tradi\u0163ii, dl. Bucur Chiriac (afl\u00e2ndu-se departe, foarte departe de experimentele, de cuceririle sau de n\u0103zb\u00e2tiile mai tinerilor s\u0103i confra\u0163i) practic\u0103 o poezie de un farmec aparte, \u00eentr-o rostire simpl\u0103 \u015fi direct\u0103, f\u0103r\u0103 zorzoane \u2013 ceea ce o face pl\u0103cut\u0103 cititorului. Exemplific\u0103m cu poezia Muzeu: La M\u0103gura,\/ anii \u00eenmuguresc\/ pe soclurile statuilor,\/ care se afund\u0103 lent\/ \u00een piatra\/ din care au fost \u015flefuite.\/ Ca ni\u015fte zei\u0163e,\/ \u00een od\u0103jdii roase de timp.\/ Orbite de lumin\u0103,\/ Privesc vizitatorii\/ cum vin cu lum\u00e2n\u0103ri \u00een m\u00e2ini\/ s\u0103 vad\u0103 cum istoria\/ \u00ee\u015fi ciople\u015fte eternitatea. \u00cen partea final\u0103 a c\u0103r\u0163ii sunt selectate referin\u0163e critice asupra poeziei lui Bucur Chiriac, semnate de: Marin Sorescu, Artur Silvestri, Ion Rotaru, Hristu C\u00e2ndroveanu, Lauren\u021biu Ulici, Florentin Popescu, Cleopatra Lorin\u0163iu, Corneliu \u015etefan, Gheorghe Istrate, Radu C\u00e2rneci \u015f.a.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nMaria Pal<\/strong>, <em>Cu lumina \u00een palme, Casa C\u0103r\u0163ii de \u015etiin\u0163\u0103, Cluj-Napoca, 2009<\/em>, 106 p. \u00cen cuv\u00e2ntul \u00eenainte (aici, \u00cen loc de prefa\u0163\u0103), Irina Petra\u015f spune: Versurile Mariei Pal, c\u00e2teodat\u0103 secondate de desenele autoarei, par s\u0103-\u015fi ajung\u0103. Cuprinderea lor \u00eentre copertele unei c\u0103r\u0163i e mai degrab\u0103 gestul ivit din dorin\u0163a de ordine \u015fi bun\u0103 r\u00e2nduial\u0103 dec\u00e2t din cea de comunicare. Expresia de sine, monoton\u0103 \u015fi de o cumin\u0163enie ne-pr\u0103fuit\u0103, se consum\u0103 toat\u0103 \u00een pagin\u0103, \u00eentre eu \u015fi tu. Cititorul se poate recunoa\u015fte \u00een acest monolog cu dou\u0103 fe\u0163e, dar   nu-\u015fi poate reprima sentimentul intruziunii. \u015ei el, de altminteri, poten\u0163ator al lecturii. Red\u0103m \u00een totalitate poemul \u015ei vocea ta: p\u0103s\u0103rile \u00eencearc\u0103 prim\u0103vara\/ cu ciocul\/ domnul \u00een negru r\u0103ne\u015fte trotuarul\/ cu bastonul s\u0103u lustruit\/ c\u00e2rti\u0163ele foreaz\u0103-ntunericul\/\/ cra! cra! se aude deasupra ta\/ \u0163ip\u0103tul norilor\/\/ \u015fi vocea \u0163i se modeleaz\u0103\/ dup\u0103 aceste culori. <\/p>\n<p><strong><br \/>\nGrigore Codrescu<\/strong>, <em>Lecturi neconven\u0163ionale \u2013 eseuri, articole, cronici \u2013 Editura ProPlumb, Bac\u0103u, 2009<\/em>, 278 p. Sub semnul motto-ului: Oricum ar fi, literatura este \u00eentotdeauna mai frumoas\u0103 dec\u00e2t via\u0163a (Jules Renard), Grigore Codrescu scrie despre clasici: Mihai Eminescu, Ion Creang\u0103, Lucian Blaga, G. Ibr\u0103ileanu, Vasile Alecsandri \u015fi Marin Preda; despre poezia lui Ovidiu Genaru, Calistrat Costin, Radu C\u00e2rneci, Octavian Voicu, Ion Tudor Iovian, Constantin Th. Ciobanu, Daniel-\u015etefan Pocovnicu, Victor Munteanu, Dumitru Br\u0103neanu; despre proza semnat\u0103 de: George B\u0103l\u0103i\u0163\u0103, Petru Cimpoie\u015fu, Ion Fercu, Carmen Mihalache, Maria Cantacuzino-Enescu, Gheorghe Iorga, Sever Bodron, Gh. I. Simion, Sandu Romeo Narcis. Face istorie \u015fi critic\u0103 literar\u0103 cu referiere la scrierile urm\u0103torilor: Eugen Bud\u0103u, Mircea Dinutz, Petre Isachi, Vlad Sorianu, Cornel Galben, Eugen Simion, Ileana M\u0103l\u0103ncioiu, Octavian Nicolae, Bogdan Ulmu, Nicolae G\u00e2lmeanu, Valeria Manta T\u0103icu\u021bu, Nicolae Pogonaru, Viorica Petrovici \u015fi Ion Cozmei.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nEugen Evu<\/strong>, <em>Be\u0163ia de timp, Editura REALITATEA ROM\u00c2NEASC\u0102, Vulcan, 2010<\/em>, 85 p. Acest volum a fost premiat de Filiala jude\u0163ului Hunedoara a Ligii Scriitorilor din Rom\u00e2nia. \u015ei spune Poetul: Eu sunt o surs\u0103 melodioas\u0103,\/ Substan\u0163a de rezonan\u0163\u0103 spic a luminii.\/ Eu sunt noaptea de fiecare zi\/ Arma ta care c\u00e2nt\u0103 sunt eu.\/ Clipa c\u00e2t noaptea&#8230; Unda ecoul\/ Cu\u0163itul meandra anafura p\u00e2inea La aceast\u0103 elocvent\u0103 prezentare f\u0103cut\u0103 de autor, ad\u0103ug\u0103m un fragment dintr-o alta f\u0103cut\u0103 de Adrian Popescu: Identificarea cu elementele se face printr-o vraj\u0103 melodioas\u0103 de incanta\u0163ie, care resuscit\u0103 puteri suflete\u015fti ce p\u0103reau uitate. Buna st\u0103p\u00e2nire a versifica\u0163iei, alegerea cuv\u00e2ntului poetic cu halou semantic verificat, sugestiv, iradiant, refuzul \u201erupturilor\u201d, al redundan\u0163elor, al prolixit\u0103\u0163ii converg \u00eentr-o \u201espunere\u201d armonioas\u0103, cu veritabile filoane de lirism. Pentru el expresivitatea r\u0103m\u00e2ne o categorie estetic\u0103 fertil\u0103.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nNicolae C\u00e2rlan<\/strong>, <em>Secven\u0163e documentare cu Eusebiu Camilar \u015fi Magda Isanos Editura LIDANA, Suceava, 2010<\/em>, 118 p. Red\u0103m aici un fragment din avertismentul autorului: Apoi, ca fost muzeograf specializat \u00een \u201eistoria culturii\u201d \u015fi \u201ea\u015fez\u0103minte memoriale\u201d, calitate \u00een care am organizat \u015fi Casa Memorial\u0103 \u201eEusebiu Camilar\u201d de la Ude\u015fti, neav\u00e2nd cum r\u0103m\u00e2ne str\u0103in de documentarea de specialitate, consider c\u0103 nout\u0103\u0163ile \u00eent\u00e2lnite \u00een acest sector de activitate trebuie s\u0103 fie cunoscute de c\u00e2t mai mult\u0103 lume interesat\u0103, fapt pentru care, din arealul revuistic, le-am ordonat acum \u00eentr-o \u00eencercare de a reconstitui, secven\u0163ial,  anumite trasee semnificative din devenirea scriitorului intersectat\u0103 cu aceea a so\u0163iei sale, poeta Magda Isanos, \u00eencep\u00e2nd cu momentul debutului editorial (placheta \u201eChemarea cumpenelor\u201d, 1937) \u015fi \u00eencheind cu succinta prezentare a casei memoriale pe care am amenajat-o&#8230;      <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Raftul cu c\u0103r\u0163i Nicolai T\u0103icu\u0163u Al. S\u0103ndulescu, T\u0103bli\u0163a \u015fi condeiul, Editura MINERVA, Bucure\u015fti 2010, 125 p. Pe coperta a patra<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21827"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21827"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21827\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21828,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21827\/revisions\/21828"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21827"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21827"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21827"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}