{"id":21799,"date":"2023-09-17T18:05:19","date_gmt":"2023-09-17T15:05:19","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21799"},"modified":"2023-09-17T18:05:19","modified_gmt":"2023-09-17T15:05:19","slug":"spatii-culturale-nr-11-7","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21799","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 11 (7)"},"content":{"rendered":"

VICTOR MUNTEANU<\/strong><\/p>\n

MU\u015eC\u0102TURI DE TOAMN\u0102<\/strong><\/p>\n

Dec\u00e2t ad\u00e2nc\u0103, seara este mai degrab\u0103 sufletul meu –
\n\u00eentre r\u0103coarea ei \u015fi moarte, lumina face p\u00e2rtie
\nzidurile-s peticite cu lini\u015fte.<\/p>\n

Asfin\u0163itul \u00ee\u015fi vede de treab\u0103-n vitrine
\nsi eu trec mai departe.
\nDin numele ei, singur\u0103tatea iese de-a dreptul.<\/p>\n

Dar cum \u015fi-au mai pierdut instruc\u0163iunile zeii!
\nCum car\u0103 ei timpul \u015fi-l r\u0103stoarn\u0103 pe oameni!<\/p>\n

De-aceea unii \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc f\u0103r\u0103 motiv,
\niar al\u0163ii chiar f\u0103r\u0103 vreun scop \u00ee\u015fi las\u0103 via\u0163a la vale…<\/p>\n


\nSTRIG\u0102TUL OCHIULUI <\/strong><\/p>\n

Crezi c\u0103-i de-ajuns s\u0103-\u0163i str\u0103luceasc\u0103 \u00een ochi dep\u0103rt\u0103rile,
\nlini\u015ftea s\u0103 fie memoria str\u0103veche a pietrei,
\n \u015fi gata?<\/p>\n

Stai l\u00e2ng\u0103 mine \u015fi spune: tu crezi
\nc\u0103-i de-ajuns s\u0103 mori
\n cu m\u00e2inile \u00eencle\u015ftate de tor\u0163ile cerului?<\/p>\n

Crezi tu c\u0103 \u00een noaptea asta senin\u0103
\n \u015fi calm\u0103 de parc\u0103 ar b\u00e2ntui criv\u0103\u0163ul
\ne de-ajuns s\u0103 intre \u00een inima ta un str\u0103in
\n \u015fi s\u0103-\u015fi pl\u0103teasc\u0103 datoriile cu s\u00e2ngele t\u0103u?<\/p>\n


\nDARE DE SEAM\u0102<\/strong><\/p>\n

S\u0103 m\u0103 poat\u0103 numi o dat\u0103 cu cerul de toamn\u0103,
\nam ie\u015fit cu inima s-o pasc\u0103 lupii t\u00e2rzii.<\/p>\n

Vr\u0103biile agonizeaz\u0103 prin v\u0103zduhul industrial.<\/p>\n

Nici clopotele, nici zarea \u015fi nici miresmele singur\u0103t\u0103\u0163ii
\nnu \u00eencap \u00een cuv\u00e2ntul ce le-arunc\u0103 afar\u0103.<\/p>\n

Dar s\u0103 m\u0103 poat\u0103 con\u0163ine seninul de toamn\u0103
\nam ie\u015fit cu buruiana asta de inim\u0103
\n s-o treac\u0103 soarele prin v\u0103p\u0103ile lui.<\/p>\n


\nS\u00c2MB\u0102T\u0102 CRONIC\u0102<\/strong><\/p>\n

Singur\u0103tatea m\u0103 tace ca pe-o arm\u0103 dus\u0103 la t\u00e2mpl\u0103,
\ntoamna str\u00e2nge copiii \u015fi-i r\u00e2de
\n \u015fi-i pl\u00e2nge
\n \u015fi-i zbenguie trist.
\nSunt vrai\u015fte \u015fi nu mai \u00eencap \u00een nici un fel de eu –
\nla cap\u0103tul luminii, ascuns\u0103,
\n bufni\u0163a se hr\u0103ne\u015fte cu-n zeu.<\/p>\n


\nVOCE DEASUPRA MUL\u0162IMII<\/strong><\/p>\n

M-au legat de-un trunchi sub ochiul rece al fiarelor
\n– Nu m\u0103 l\u0103sa\u0163i – am zis –
\nmai mult dec\u00e2t c\u0103 n-am putut numi altfel pas\u0103rea \u00een zbor,
\nnimic altceva n-am f\u0103cut.<\/p>\n

Dar cu funia de st\u00e2lpul din pia\u0163\u0103 m-au legat str\u00e2ns
\n\u015fi ploua a\u015fa tare \u015fi v\u00e2ntul b\u0103tea:
\n– Nu – am zis –
\ndoar c\u00e2t lumina \u00eemi sub\u0163ia s\u00e2ngele \u00eenmul\u0163ind p\u0103catele-n mine
\n\u015fi-n bezna ad\u00e2nc\u0103 mi-am sp\u0103lat chipul cu \u00een\u0163elesul din urm\u0103.
\nNu m\u0103 l\u0103sa\u0163i – m-am rugat.<\/p>\n

De ceasul din turn m-au ferecat sub foamea norodului
\ns\u0103 le dau ora exact\u0103 cu inima:
\n– M\u0103, tu \u015ftii ceva \u015fi nu spui – r\u0103cneau ei cu orbitele sparte,
\n spune-ne nou\u0103 ce \u015ftii m\u0103,
\n hai, spune…<\/p>\n


\nR\u0102NIREA AUZULUI<\/strong><\/p>\n

Mi-am sprijinit via\u0163a de-o amintire
\n\u015fi m-am pr\u0103bu\u015fit \u00een mijlocul casei.<\/p>\n

Cunoscu\u0163ii fugiser\u0103 – b\u00e2ntuia o t\u0103cere,
\npe cuv\u00e2ntul meu de onoare!<\/p>\n

At\u00e2ta c\u0103 zilele acestea era s\u0103 mor
\ndar nu interesa pe nimeni
\n \u015fi ce rost mai avea…<\/p>\n


\nEU ANUN\u0162 F\u0102R\u0102 MIL\u0102 C\u0102 SAR<\/strong><\/p>\n

Vorbesc \u00een limba pietrelor despre cum sunt singur
\nlumina-i \u00eentunecat\u0103 pe ziduri,
\n septembrie printre mesteceni aprin\u015fi –<\/p>\n

\u015fi bate v\u00e2ntul \u015fi s\u00e2ngele prin casa asta pustie
\nbat ploile \u015fi clopotele \u00een stinghia patului
\nasfin\u0163itul trage vuind \u00een pere\u0163i
\n\u015fi bat toate zilele r\u0103mase ale nim\u0103nui deodat\u0103…<\/p>\n


\nZILE PEDEPSITE CU OM<\/strong><\/p>\n

Trec pe strad\u0103 \u015fi nimeni nu m\u0103 crede c\u0103 trec.
\nM\u0103 arat\u0103 vitrinele, ploaia,
\n\u00eentreb cunoscu\u0163ii \u015fi v\u00e2ntul,
\n adun m\u0103rturii,
\n dar nimeni nu crede…<\/p>\n

Tu, nu! Tu, nu! – spun ei
\n\u015fi lumea gr\u0103bit\u0103 m\u0103 izbe\u015fte \u00een um\u0103r… <\/p>\n

Eu trec pl\u00e2ng\u00e2nd prin centrul ora\u015fului gol
\n\u015fi nimeni nu m\u0103 crede c\u0103 trec.<\/p>\n


\nHALT\u0102<\/strong><\/p>\n

De-at\u00e2ta secol s-a f\u0103cut de l\u0103sat u\u015fa \u00eenchis\u0103 -.
\naici \u00eentunericul este-o lumin\u0103 stricat\u0103 <\/p>\n

Tu \u00eemi dezinventezi prietenii, la\u015fi piatra tot piatr\u0103
\n\u015fi treci pe numele meu condamna\u0163ii. <\/p>\n

Din semnul ei acru, toamna cade pe lucruri…
\nEu amestec un pic s\u00e2ngele \u015fi simulez c\u0103 nu simt
\ncum cineva \u00eemi trage o linie sub via\u0163\u0103.<\/p>\n


\nCLIP\u0102<\/strong><\/p>\n

Zorii au rupt cu din\u0163ii somnul ora\u015fului –
\nciorile deseneaz\u0103 r\u0103coarea \u00een aer:<\/p>\n

Cum s\u0103 nu fie lumina privirea dureroas\u0103 a min\u0163ii?<\/p>\n


\nINVENTAR CONTRA NOP\u0162II<\/strong><\/p>\n

Despre via\u0163a mea, pustiul arat\u0103 aceea\u015fi \u00eentindere,
\ncu speran\u0163ele mele greierii au inventat iarba pe morminte.
\nStau aici cu o for\u0163\u0103 egal\u0103 cu frigul –
\nnu-i nimeni s\u0103 c\u00e2\u015ftige \u00een acest mijloc de drum.<\/p>\n

P\u0103s\u0103ri ciudate rotesc zborul
\n peste lini\u015ftea asudat\u0103 a frun\u0163ii…
\nNumai partea grav\u0103 a ochiului
\n locul unde ceva se \u00eent\u00e2mpl\u0103
\n definitiv.<\/p>\n


\nC\u0102L\u0102TOR <\/strong><\/p>\n

Fecioara ascunde cu palmele \u0163ip\u0103tul frunzelor moarte,
\ndezleag\u0103 numele frunzelor \u015fi le asfin\u0163e\u015fte pe str\u0103zi –
\noctombrie a \u00eenfr\u00e2nt \u00een\u0103l\u0163imea \u00een arbori
\n\u015fi friguroas\u0103-i lumina ce sf\u00e2\u015fie cerul… <\/p>\n

Iat\u0103, drumul coboar\u0103 \u00een p\u0103s\u0103ri –
\nprin pia\u0163\u0103 v\u00e2ntul scuip\u0103 \u00een suflet
\n ultimii s\u00e2mburi.<\/p>\n

Spinule, spinule – iarb\u0103 gre\u015fit\u0103 –
\nzarea ve\u015fnic exist\u0103
\n doar prin ceea ce nu-i…<\/p>\n


\nDiana VRABIE<\/strong>
\n\"\"

CONCEPTUL DE IMAGINAR: DELIMIT\u0102RI CONCEPTUALE<\/strong><\/p>\n

\u00cen ultimii cincizeci de ani, cercetarea imaginarului s-a impus ca o disciplin\u0103 de v\u00eerf at\u00eet \u00een psihologie, prin explorarea func\u0163iilor somnului REM (Rapid Eyes Mouvement), c\u00eet \u015fi \u00een antropologie \u015fi \u00een \u015ftiin\u0163ele umaniste, prin crearea unor metode de investigare a imaginarului colectiv, cum ar fi mitanaliza, mitocritica, psihocritica, arhetipologia general\u0103, imagologia.
\n\u00cen ultimele decade, o dat\u0103 cu dezvoltarea societ\u0103\u0163ii postmoderne, relevan\u0163a \u015fi importan\u0163a acestor cercet\u0103ri a crescut \u00een mod vertiginos. Lumea actual\u0103 evolueaz\u0103 spre ceea ce se nume\u015fte satul global, o societate \u00een care, la fel cum locuitorii satului tradi\u0163ional cuno\u015fteau toate \u00eent\u00eempl\u0103rile importante din localitate, oamenii din toate p\u0103r\u0163ile lumii pot primi, prin canalele mediatice, informa\u0163ii despre orice eveniment. Spre deosebire \u00eens\u0103 de satul tradi\u0163ional, unde transmiterea acestor informa\u0163ii era direct\u0103, interpersonal\u0103, nemediat\u0103, \u00een satul global informa\u0163ia este indirect\u0103, mediat\u0103, transformat\u0103. Sistemul mondial de reclame, re\u0163elele de distribu\u0163ie interna\u0163ional\u0103 a filmelor, ziarele \u015fi revistele cu circula\u0163ie universal\u0103, televiziunile prin cablu \u015fi prin satelit, Internetul, toate aceste instrumente mediatice nu mai furnizeaz\u0103 imagini perceptive ale indivizilor \u015fi evenimentelor, ci doar imagini imaginare, imagini procesate \u00een studiouri \u015fi redac\u0163ii. Aceste imagini devin capabile s\u0103 transporte mesaje suplimentare, subliminale, expuse manipul\u0103rii comerciale sau ideologice.
\n\u00cen fa\u0163a acestor noi provoc\u0103ri teoretice, \u00een Europa a ap\u0103rut o nou\u0103 genera\u0163ie de cercet\u0103tori ai imaginarului, cum sunt Jean-Jacques Wunenburger, Michel Maffesoli, Philippe Walter, Jo\u00ebl Thomas, Pierre Brunel, Helder Godihno, Paul Carmignani, Claude-Gilbert Dubois, Jacques Boulogne \u015f.a. Pornind de la modelul Centrului de Cercetare a Imaginarului creat de Gilbert Durand la Grenoble la sf\u00eer\u015fitul anilor\u201960, ace\u015fti cercet\u0103tori, precum \u015fi al\u0163i omologi ai lor din diverse \u0163\u0103ri ale Europei, au creat o re\u0163ea de Centre de cercetare a imaginarului \u00een Fran\u0163a, Spania, Portugalia, Italia, Belgia, Elve\u0163ia, Polonia, Grecia \u015fi Rom\u00e2nia.
\nCentrul de cercetare a imaginarului de la Facultatea de Litere din Cluj, cu contribu\u0163ii relevante deja \u00een cercetarea multidisciplinar\u0103 a imaginarului a fost integrat \u00een aceast\u0103 re\u0163ea \u00eencep\u00eend din anul 2002. Re\u0163eaua GRECO-CRI (Goupes de Recherches Coordonn\u00e9es – Centres de Recherches sur l\u2019imaginaire) a elaborat o strategie de cercetare colectiv\u0103. O serie de simpozioane desf\u0103\u015furate la sf\u00eer\u015fitul anilor\u201990 sub patronajul lui Gilbert Durand au redefinit conceptul de imaginar, c\u00eempul de priorit\u0103\u0163i \u015fi metodologiile de lucru ale disciplinei. Aceste direc\u0163ii au fost sistematizate \u00een volumul Introduction aux methodologies de l’imaginaire (1998). Coordonatorul volumului, Jo\u00ebl Thomas, define\u015fte, spre exemplu, imaginarul ca un sistem, un dinamism organizator al imaginilor, care le confer\u0103 profunzime leg\u00eendu-le \u00eentre ele. Imaginarul nu este, a\u015fadar, o colectie de imagini adi\u0163ionate, un corpus, ci o re\u0163ea \u00een care sensul rezid\u0103 \u00een rela\u0163ie. O asemenea defini\u0163ie dinamic\u0103, reticular\u0103, este capabil\u0103 s\u0103 revolu\u0163ioneze \u015ftiin\u0163ele umaniste \u015fi face din cercetarea european\u0103 a imaginarului o prioritate mondial\u0103, f\u0103r\u0103 echivalent \u00een studiile de peste ocean.
\nProiectul Imaginarul rom\u00e2nesc \/ Imaginarul european propus de Centrul de Cercetare a Imaginarului de la Facultatea de Litere din Cluj, sub directa coordonare a cercet\u0103torului Corin Braga vizeaz\u0103, printre altele, elaborarea unor metodologii \u015ftiin\u0163ifice capabile s\u0103 p\u0103trund\u0103 mecanismele manipul\u0103rii fantasmatice. Acest program \u00ee\u015fi propune realizarea unei panorame sau enciclopedii a imaginarului european sub multiplele sale fa\u0163ete, pornind de la 12 axe tematice, dedicate imaginarului istoric, geografic, etnic, politic, mediatic, tehnico-\u015ftiin\u0163ific, literar, artistic, religios, cotidian, educa\u0163ional \u015fi imagologic (imaginea celuilalt). Toate domeniile culturii reprezint\u0103 din acest punct de vedere ni\u015fte revelatori ai identit\u0103\u0163ii de grup a diverselor popoare. O analiz\u0103 spectral\u0103 a acestor domenii, a constela\u0163iilor imaginare specifice fiec\u0103rei culturi, permite formalizarea \u015fi cuantificarea diferen\u0163elor, gruparea lor sub concepte operative. Cercet\u0103torii din cadrul acestui proiect (Corin Braga, Mircea Muthu, Ovidiu Pecican, Stefan Borbely, Ruxandra Cesereanu) investigheaz\u0103 cu prec\u0103dere 5 tipuri ale imaginarului: balcanic, istoric, politic, social \u015fi mediatic, religios. Centrul de Cercetare a Imaginarului de la Facultatea de Litere din Cluj a contribuit la elaborarea unei colec\u0163ii de carte Mundus Imaginalis, care \u00eenregistreaz\u0103 cele mai pertinente studii \u00een domeniu, precum \u015fi la apari\u0163ia revistei \u201eCaietele Echinox\u201d, publica\u0163ie recunoscut\u0103 de CNCSIS.
\nDac\u0103 conceptul de imaginare [fr. imaginaire] este asociat \u201esimboliz\u0103rii \u015fi realiz\u0103rii, localizat\u0103 \u00een sediul Eului, al iluziilor, am\u0103girii \u015fi alie\u00acn\u0103rii dar \u015fi, \u00een timp, \u00een stadiul oglinzii (adic\u0103 \u00eentre primele \u015fase \u015fi optsprezece luni de via\u0163\u0103, c\u00eend copilul este \u00een stare s\u0103-\u015fi recunoasc\u0103 propria imagine \u00een oglind\u0103 ca o rela\u0163ie ext\u00acern\u0103), denot\u00eend tr\u0103irea unui clivaj \u00eentre Eu (moi) \u015fi eul-subiect (je)\u201d [1, 87), trimi\u0163\u00eend totodat\u0103 spre o permanent\u0103 fragmentare a identit\u0103\u0163ii umane, c\u0103ci \u201esepara\u0163ia intr\u0103 \u00een defini\u0163ia dorin\u0163ei, \u00eens\u0103\u015fi imaginea omului aduce o mediere care este totdeauna imaginar\u0103, totdeauna problematic\u0103, \u015fi ca atare nu-i niciodat\u0103 \u00eemplinit\u0103 \u00een totalitate\u201d, [2, 65] conceptul de imaginar reprezint\u0103 o no\u0163iune esen\u0163ial\u0103 pentru analiza comportamentului uman individual \u015fi de grup. O tradi\u0163ie filosofic\u0103 pronun\u0163at intelectualist\u0103 a impus ideea c\u0103 omul este o fiin\u0163\u0103 ra\u0163ional\u0103, ale c\u0103rei ac\u0163iuni depind de mecanisme perfect logice, reductibile la diagrame inteligibile. Or, acest mit al ra\u0163ionalit\u0103\u0163ii nu descrie o realitate, ci mai degrab\u0103 un ideal, o utopie antropologic\u0103. Pentru a \u00een\u0163elege, a anticipa \u015fi eventual a influen\u0163a \u015fi dirija conduitele persoanelor \u015fi ale grupurilor trebuie investigate motiva\u0163iile lor incon\u015ftiente, con\u0163inuturile imaginare \u015fi simbolice, \u00eenc\u0103rc\u0103turile emo\u0163ionale etc. Cercetarea imaginarului vine s\u0103 suplineasc\u0103 aceast\u0103 lacun\u0103 major\u0103 din filosofia \u015fi psihologia european\u0103. \u201cSituate \u00eentre percep\u0163ie \u015fi ra\u0163iune, \u00eentre reprezentarea senzorial\u0103 \u015fi no\u0163iunea intelectual\u0103, imaginile, simbolurile, fantasmele constituie un substrat f\u0103r\u0103 de care nu poate fi \u00eenteleas\u0103 activitatea psihicului\u201d [3, 41], sus\u0163inea \u00een acest sens Jean-Jacques Wunenburger.
\nDiscipol al lui Gilbert Durand, fondator al Centrului Gaston Bachelard de la Universitatea Bourgogne din Dijon \u015fi ini\u0163iatorul mai multor centre de cercetare a imaginarului \u00een Europa, America \u015fi Asia, Jean-Jacques Wunenburger este unul dintre acei filosofi postmoderni, care, pe linia p\u0103rin\u0163ilor fondatori ai conceptului de imaginar (Gaston Bachelard, Gilbert Durand, Henry Corbin \u015fi Mircea Eliade) deschid o perspectiv\u0103 nou\u0103 \u00een \u00een\u0163elegerea g\u00eendirii figurative ast\u0103zi, a ra\u0163ionalit\u0103\u0163ii filosofice contemporane, impun\u00eendu-se ca unul dintre cei mai importan\u0163i cercet\u0103tori \u00een domeniul imaginarului.
\nLucrare de sintez\u0103, Imaginarul, ultima dintre cele opt c\u0103r\u0163i ale autorului traduse \u00een limba rom\u00e2n\u0103, trateaz\u0103 dintr-o perspectiv\u0103 integratoare, interdisciplinar\u0103, conceptul de imaginar \u015fi raportul acestuia cu ideea de ra\u0163ionalitate, [4, 21] venind cu o clarificare necesar\u0103 privitoare la o no\u0163iune asupra c\u0103reia mai planeaz\u0103 \u00eenc\u0103 suspiciuni pozitiviste \u015fi care suport\u0103 destule confuzii \u00een mediile academice. Lucrarea ne ofer\u0103 posibilitatea de a cunoa\u015fte diversele accep\u0163iuni ale imaginarului, dar \u015fi modalitatea de abordare de c\u0103tre autor a raportului dintre acesta \u015fi ideea de ra\u0163ionalitate. Dup\u0103 ce delimiteaz\u0103 no\u0163iunea de imaginar de alte no\u0163iuni concurente sau opuse (mentalitate, mitologie, ideologie, fic\u0163iune, tematic\u0103, real, simbolic, imagerie, imaginal etc.), Jean-Jacques Wunenburger ofer\u0103, pentru \u00eenceput, o defini\u0163ie general\u0103 care anun\u0163\u0103, de altfel, \u015fi viziunea sa cu privire la opera\u0163ionalitatea termenului ca atare: \u201cVom conveni (…) s\u0103 numim imaginar un ansamblu de produc\u0163ii, mentale sau materializate \u00een opere, pe baz\u0103 de imagini vizuale – tablou, desen, fotografie – \u015fi lingvistice – metafor\u0103, simbol, povestire – care formeaz\u0103 structuri coerente \u015fi dinamice relev\u00eend despre o func\u0163ie simbolic\u0103 \u00een sensul unei \u00eembin\u0103ri de semnifica\u0163ii cu caracter propriu \u015fi figurat.\u201d [4, 35] Urmeaz\u0103 o scurt\u0103 prezentare a dou\u0103 direc\u0163ii de cercetare consacrate, una care reduce imaginarul la con\u0163inuturile produse de imagina\u0163ie, cealalt\u0103, mai extins\u0103, care pune accent pe imaginar ca sistem dinamic produc\u0103tor de imagini \u015fi care include \u015fi imagina\u0163ia. Analiz\u00eend apoi metodele, structurile \u015fi transform\u0103rile imaginarului, eviden\u0163iaz\u0103 dimensiunea sa verbo-iconic\u0103, potrivit c\u0103reia se constituie cele dou\u0103 fundamente: lingvistic \u015fi vizual. Metodele de abordare ale imaginarului oscileaz\u0103, \u00een genere, de la semiotica structural\u0103, dezvoltat\u0103 de lingvistic\u0103 \u015fi critica literar\u0103 (R. Barthes, G. Genette, A. Greimas \u015f.a.), la hermeneutica simbolic\u0103 (G. Bachelard, G. Durand, P. Ricoeur \u015f.a.), \u00eentre cele dou\u0103 situ\u00eendu-se un curent inspirat de psihanaliz\u0103 (\u00een principal de lucr\u0103rile lui C. G. Jung).
\nImaginarul este privit de Jean-Jacques Wunenburger din perspectiva unei logici specifice, a unei gramatici a c\u0103rei semantic\u0103 \u015fi sintax\u0103 conduc la compunerea unui sistem ce prin dinamica, flexibilitatea \u015fi creativitatea sa explic\u0103 at\u00eet formele c\u00eet \u015fi transform\u0103rile sale. Autorul eviden\u0163iaz\u0103 at\u00eet dinamica creatoare a imaginarului, c\u00eet \u015fi pregnan\u0163a simbolic\u0103 la care ader\u0103 subiectul. \u00cen acest sens, el \u00eei pune \u00een eviden\u0163\u0103 trei func\u0163ii importante: estetico-ludic\u0103, cognitiv\u0103 \u015fi practic-instituant\u0103. Abordarea valorilor imaginarului exprim\u0103 necesitatea de a-l trata \u00eentr-o manier\u0103 ambivalent\u0103. Pe de-o parte, scrie Jean-Jacques Wunenburger, imaginarul poate ac\u0163iona \u00eentr-un mod perturbator asupra judec\u0103\u0163ilor noastre obiective, \u201cfor\u0163a imaginilor poate transforma sentimentele \u00een pasiuni oarbe p\u00een\u0103 la a-l lipsi pe subiect de orice urm\u0103 de spirit critic\u201d [4, 45], poate determina forme de idolatrie ce pot conduce la delir politic \u015fi religios, iar, pe de alt\u0103 parte, av\u00eend o structur\u0103 dinamic\u0103 \u015fi creatoare, el este implicat \u00een mai toate operele noastre, de la cele religioase \u015fi artistice la cele ale ra\u0163ionalit\u0103\u0163ii cunoa\u015fterii. Totul \u0163ine de delimitarea con\u015ftiin\u0163ei imaginante, de disolu\u0163iile imaginarului sau de instituirea creatoare a poieticului.
\nAutorul exploreaz\u0103, \u00een consecin\u0163\u0103, c\u00eeteva tipuri de imaginarii sociale (utopia \u015fi milenarismul, imaginariile unor comunit\u0103\u0163i colective – popoarele -, imaginariile unei epoci – Rena\u015fterea \u015fi barocul -, imaginarul unei tradi\u0163ii spirituale – gnosticismul dualist – sau al unei tehnici sociale – televiziunea) \u015fi acord\u0103 un spa\u0163iu de analiz\u0103 comparativ\u0103 imaginarului socio-cultural rom\u00e2nesc (\u00een principal prin studiul asupra lucr\u0103rii lui L. Blaga, Spa\u0163iul mioritic) \u015fi imaginarului socio-politic american.
\n\u00cen fapt, \u015ftiin\u0163a modern\u0103 a imaginarului a fost fondat\u0103 la jum\u0103tatea secolului al XX-lea, prin eforturile unor cercet\u0103tori precum Gaston Bachelard, Henry Corbin, Mircea Eliade, Charles Baudouin, Charles Mauron, Gilbert Durand \u015fi al\u0163ii. Ei au abordat imaginarul dintr-o perspectiv\u0103 complex\u0103, menit\u0103 s\u0103-i pun\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103 natura specific\u0103, mecanismele de generare, de func\u0163ionare \u015fi de transmitere, rela\u0163iile sinestezice, simbolice \u015fi logice pe care le \u00eentre\u0163ine cu percep\u0163iile, amintirile \u015fi ideile, rolul \u015fi func\u0163iile sale \u00een cadrul psihismului individual \u015fi al celui colectiv, concretiz\u0103rile sale psihologice, sociale sau artistice.
\nDe\u015fi termenul de imaginar a fost introdus \u00een filosofie \u015fi psihologie de mult\u0103 vreme, el a fost acreditat, mai ales \u00een psihologia fenomenalist\u0103, de Jean-Paul Sartre \u00een lucrarea L\u2019Imaginaire, publicat\u0103 \u00een 1940. Pentru ca o con\u015ftiin\u0163\u0103 s\u0103 poat\u0103 imagina, considera el, ar trebui s\u0103 satisfac\u0103 o condi\u0163ie fundamental\u0103, \u015fi anume s\u0103 dispun\u0103 de posibilitatea de a stabili o tez\u0103 de irealitate. Nu este vorba despre \u00eencetarea con\u015ftiin\u0163ei de a mai fi con\u015ftiin\u0163a unui obiect, aceast\u0103 caracteristic\u0103 fiindu-i inerent\u0103. \u00cen momentul \u00een care con\u015ftiin\u0163a \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie con\u015ftiin\u0163a unui obiect, ea \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai existe. Este vorba, \u00een schimb, despre capacitatea con\u015ftiin\u0163ei de a forma obiecte afectate de un oarecare grad de neant \u00een raport cu totalitatea realului. Sartre se refer\u0103 la patru situa\u0163ii tipice care pot ap\u0103rea \u00een cazul obiectului imaginat: inexisten\u0163a obiectului; absen\u0163a obiectului; existen\u0163a aiurea a obiectului; obiectul nefiind pus ca existent. Rezult\u0103 de aici c\u0103 actul negativ este constitutiv imagina\u0163iei. A elabora o imagine, deci a imagina, \u00eenseamn\u0103 a constitui un obiect \u00een marginea totalit\u0103\u0163ii realului, a \u0163ine realul la distan\u0163\u0103, a se elibera de el, \u00eentr-un cuv\u00eent a-l nega. Condi\u0163ia ca o con\u015ftiin\u0163\u0103 s\u0103 poat\u0103 imagina este dubl\u0103: pe de o parte, ea trebuie s\u0103 considere lumea \u00een totalitatea ei sintetic\u0103; pe de alt\u0103 parte, ea trebuie s\u0103 considere lumea ca un neant \u00een raport cu imaginea. Valoarea imaginarului este enorm\u0103, el este \u201efondul lumii\u201d; el \u201eatrage\u201d \u015fi integreaz\u0103 \u00een sine lumea real\u0103. Astfel, reiese c\u0103 imaginarul este produsul imagina\u0163iei. El nu apare ca echivalent al realit\u0103\u0163ii obiective, ci ca o iluzie, o lume aparte, o fic\u0163iune. Imaginarul desemneaz\u0103 o lume, concurent\u0103 lumii reale, cunoscut\u0103 de \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi asupra c\u0103reia opereaz\u0103 tehnicile noastre. Dat fiind faptul c\u0103 este introdus de subiect \u00een propria sa lume psihic\u0103, imaginarul cap\u0103t\u0103 valen\u0163e reglatoare. Ca lume imaginar\u0103 a subiectului, creat\u0103 de el \u00eensu\u015fi, mai mult, ca un mod de a fi \u00een lume al subiectului, imaginarul mijloce\u015fte rela\u0163iile individului cu lumea. Func\u0163ia imaginarului este dubl\u0103: pe de o parte, permite omului s\u0103 se \u00eenchid\u0103 \u00een sine, s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een vis \u015fi reverie, s\u0103 se deta\u015feze de realitate, s\u0103 nu se implice \u00een ac\u0163iune; pe de alt\u0103 parte, ofer\u0103 omului posibilitatea de expresie \u015fi realizare, mai ales c\u00eend el \u00eensu\u015fi este nesatisf\u0103c\u0103tor.
\nAparent foarte aproape de concep\u0163ia lui J.P. Sartre despre imaginar este concep\u0163ia lui Jacques Lacan. \u00cen lucrarea sa \u00c9crits, ap\u0103rut\u0103 \u00een 1966, el arat\u0103 c\u0103 imaginarul este \u00ab decalajul dintre simbolic \u015fi real \u00bb. Imaginarul este, dup\u0103 Lacan, \u201econtemporan cu realul \u015fi \u00een real\u201d. El apare ca o \u201edistorsiune a modelului realit\u0103\u0163ii obiective\u201d. Din p\u0103cate, con\u0163inutul conceptului de imaginar este exprimat \u00eentr-o manier\u0103 confuz\u0103: imaginarul este un produs al procesului dialectic de unire\/ dezbinare a semantismului bio-psihologic \u015fi a logic-adev\u0103rului. O asemenea defini\u0163ie surprinde mai degrab\u0103 complexitatea imaginarului dec\u00eet con\u0163inutul s\u0103u. \u015ei totu\u015fi, Jacques Lacan nu reg\u00eende\u015fte imaginarul ca pe o posibilitate de crea\u0163ie \u015fi libertate \u00een maniera sartrian\u0103, ci ca pe un efort al individului de a-\u015fi \u00eemplini propria neizbutire existen\u0163ial\u0103. \u201cFaimosul \u00ab trepied \u00bb (simbolic, imaginar, real) este utilizat de Lacan ca punct de plecare. Con\u015ftiin\u0163a se afl\u0103 \u00eentotdeauna \u00een plan secundar fa\u0163\u0103 de simbolic \u015fi real. Efortul prin care ea \u00eencearc\u0103 a se unifica apare ca imaginar. Imagina\u0163ia are rolul de a crea, sub forma iluziilor, idealul unei con\u015ftiin\u0163e transparente cu ea \u00eens\u0103\u015fi. Dac\u0103 simbolul se constituie \u00een timp, imagina\u0163ia se centreaz\u0103 asupra spa\u0163iului, asupra raportului dintre \u201eeu\u201d \u015fi imaginea specular\u0103\u201d [1, 89].
\n\u00cen accep\u0163ia lui G.Durand, imaginarul nu e nimic altceva dec\u00eet acest traseu \u00een care reprezentarea obiectului se las\u0103 asimilat\u0103 \u015fi modelat\u0103 de c\u0103tre imperativele impulsionate ale subiectului \u015fi \u00een care reciproc reprezent\u0103rile subiective se explic\u0103 prin acomod\u0103rile anterioare ale subiectului la mediul obiectiv. S-ar putea deduce c\u0103 imaginarul este concomitent produs \u015fi proces, el este produs al conflictului dintre obiectiv \u015fi subiectiv \u015fi proces ce presupune ac\u0163iuni de asimilare, modelare, acomodare. Imaginarul este pus de Durand, r\u00eend pe r\u00eend, \u00een coresponden\u0163\u0103 cu evolu\u0163ia speciei umane, cu personalitatea, cu spiritul \u015fi con\u015ftiin\u0163a, el ap\u0103r\u00eend de fiecare dat\u0103 ca fundamental pentru acestea: imagi\u00acnarul, \u00een evolu\u0163ia speciei umane, nu este un \u201emoment dep\u0103\u015fit\u201d, ci un element constitutiv \u015fi instaurativ al comportamentului specific lui homo sapiens; adev\u0103rata libertate \u015fi demnitate a voca\u0163iei ontologice a personalit\u0103\u0163ii umane se bazeaz\u0103 pe spontaneitatea spiritual\u0103 \u015fi pe expresia creatoare care constituie aria imaginarului; imaginarul este esen\u0163a spiritului, adic\u0103 efortul fiin\u0163ei de a \u00een\u0103l\u0163a o speran\u0163\u0103 vie \u00een pofida lumii obiective a mor\u0163ii; imaginarul este refugiul suprem al con\u015ftiin\u0163ei [5]. \u00cen\u0163elegerea imaginarului ca un mod de a nara istoria poate fi sus\u0163inut\u0103 \u015fi epistemic, la nivelul disciplinelor contemporane socio-umane. Elocvent este modul \u00een care a devenit posibil\u0103 teoretizarea unui termen at\u00eet de ambiguu \u015fi dificil. \u201cNoua\u201d filosofie a istoriei, anti-pozitivist\u00e3, hermeneutic\u0103, a oferit un cadru \u015ftiin\u0163ific generos dezvolt\u0103rii studiilor \u015fi teoriilor asupra imaginarului. Arheologia cunoa\u015fterii (Michel Foucault) propune conceptul de forma\u0163iune discursiv\u0103, no\u0163iune care permite identificarea unui numitor comun \u00een analiza componentelor sistemului imaginarului, \u00een diacronie \u015fi \u00een sincronie. Interesul \u0163ine nu at\u00eet de abordarea textului sau a imaginii \u00een sine, ca opere finite, cu identitate de gen literar sau de cod iconografic, ci de descompunerea lor \u00een structuri coerente, dar \u015fi de rolul acestora de \u201cmartori\u201d ai istoriei \u015fi ai contextului, ai puterii sau ai procesului de configurare a imaginarului.<\/p>\n

Note:
\n1.\tP\u00eervu, Bogdan S., Dic\u0163ionar de genetic\u0103 literar\u0103, Ia\u015fi, Institutul European, 2005.
\n2.\tLacan, Jacques, Func\u0163ia \u015fi c\u00eempul vorbirii \u00een psihanaliz\u0103 (traducere Olivia Dauverchain, Radu G\u00eermacea, Vlad Suzan), Bucure\u015fti, Editura Univers, 2000.
\n3.\tWunenburger, Jean-Jacques, Filozofia imaginilor (trad. de Mugurel Constantinescu, ed. \u00eengrijit\u0103 \u015fi postfa\u0163\u0103 de Sorin Alexandrescu), Ia\u015fi, Editura Polirom, 2005.
\n4.\tWunenburger, Jean-Jacques, Imaginarul (traducere de Dorin Ciontescu-Samfireag, edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 \u015fi prefa\u0163\u0103 de Ionel Bu\u015fe, Seria Antropologia imaginarului), Cluj, Editura Dacia, 2008.
\n5.\tDelimit\u0103ri conceptuale \u00een psihologia imagina\u0163iei \/\/ http:\/\/www.scritube.com\/sociologie\/psihologie<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

VICTOR MUNTEANU MU\u015eC\u0102TURI DE TOAMN\u0102 Dec\u00e2t ad\u00e2nc\u0103, seara este mai degrab\u0103 sufletul meu – \u00eentre r\u0103coarea ei \u015fi moarte, lumina<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21799"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21799"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21799\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21800,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21799\/revisions\/21800"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21799"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21799"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21799"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}