{"id":21779,"date":"2023-09-13T22:22:09","date_gmt":"2023-09-13T19:22:09","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21779"},"modified":"2023-09-13T22:22:09","modified_gmt":"2023-09-13T19:22:09","slug":"spatii-culturale-nr-11-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21779","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 11 (3)"},"content":{"rendered":"

Magda URSACHE<\/strong>
\n\"\"

Scriitorul de al\u0103turi<\/strong><\/p>\n

Beleaua asta numit\u0103 Paul Goma mereu re\u00eencepe lupta. Sub steagul romanului sau al docu-romanului, sub oriflama publicisticii \u015fi \u2013 iat\u0103 \u2013 sub flamura jurnalului: trei feluri de scr\u00edsuri sau de scris\u00fari, toate \u00e0 bout de souffle. Nu-i odihnitor Goma, nu ocole\u015fte subiectele dificile, sensibile, dimpotriv\u0103; pentru c\u0103 lupta o duce nu cu \u00eengerul, ci cu fiara. \u015ei cine altcineva i-ar fi propus lui Ceau\u015fescu, for\u0163\u00eend limita, s\u0103 sus\u0163in\u0103 Cartha ceh\u0103 din ’77? O prob\u0103 de curaj mai exemplar, mai desperant cunoa\u015fte\u0163i?
\n\u00centr-un \u201eArge\u015f\u201d (de aprilie, 2010), Theodor Codreanu opina c\u0103 jurnalul e \u201eultima redut\u0103 a d-lui Paul Goma \u00een b\u0103t\u0103lia pentru adev\u0103rul istoriei rom\u00e2ne\u015fti\u201d. A\u015fa este. Jurnalele lui Goma (optsprezece) \u00eenseamn\u0103 r\u0103zboi dus cu luciditate politic\u0103, r\u0103zboi pentru un proiect de renovare moral\u0103, r\u0103zboi \u201efr\u0103\u0163esc\u201d cu cobresla\u015fii nedemni. Goma e fundamental de ne\u00eembl\u00eenzit; incontrolabil, a\u015fadar autonom. Nu-i e fric\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 singur \u00eempotriva lor. seul et envers tous. N-are spaima c\u0103 adev\u0103rurile lui \u00eel fac antipatic ori agasant. Unii spun rigid (\u00een loc de ferm), chiar abuziv \u00een atac, iar cei care l-ar castra (m\u0103car l-ar amor\u0163i ni\u0163el cu aconitin\u0103) nu-s pu\u0163ini.
\nGoma n-a fost \u015fi nu este adeptul nara\u0163iunii reci, deta\u015fate; nici al dublei con\u015ftiin\u0163e, nici al disimul\u0103rii, ca Pessoa. Jocul de-a literatura \u00eenseamn\u0103 \u015fi joc al m\u0103\u015ftilor. Or, Goma refuz\u0103 travestiul, nu joac\u0103 \u00een fals.
\nM\u0103rturisesc: nu l-am urmat de la \u00eenceput. Cum? S\u0103 nu-l mai intereseze vie\u0163ile imaginare, die Welt als ob? Am \u00een\u0163eles, \u00eens\u0103, c\u0103, pentru Goma, a scrie roman e ca un fel de a folosi jum\u0103tate de cuv\u00eent, poate \u015fi de adev\u0103r.
\n\u00cen roman, po\u0163i orice: s\u0103 scrii cu rea credin\u0163\u0103, ca stalinistul Mihai Beniuc, trec\u00eendu-l pe Blaga pe muchie de cu\u0163it, ca s\u0103-l anihileze. Pe-atunci, arta angajat\u0103 era zdrobitoare la propriu, arti\u015ftii angaja\u0163i av\u00eend condeiul focusat pe neangaja\u0163i. Po\u0163i (model Saul Bellow, Ravelstein) s\u0103 \u00eencurci voit fic\u0163ia cu realitatea istoric\u0103, d\u00eend nume reale unor personaje de fic\u0163iune sau invers. Po\u0163i s\u0103 min\u0163i.
\nRaportul corect fic\u0163iune-istorie e bulversat, realul, autenticul fiind amestecat nepermis cu imaginarul, \u00een numele logicii fic\u0163iunii, foarte \u00eeng\u0103duitoare cu rescrierile curriculare. Fictorii au descoperit pl\u0103cerea de a dezinforma \u00een proz\u0103, c\u00eend la Secu nu se mai poate.
\nGoma n-are nevoie de alt\u0103 via\u0163\u0103 (de personaj), sub protec\u0163ia imunit\u0103\u0163ii fic\u0163ionale, de refugiu \u00een lumi \u00eenchipuite. Oglinda literar\u0103 purtat\u0103 de-a lungul etc., etc. poate deforma imaginea lumii \u00een care tr\u0103im. Omul din Belleville nu mai vrea o imagine aburit\u0103, p\u0103tat\u0103, cr\u0103pat\u0103, spart\u0103 chiar. C\u00eet prive\u015fte imaginea din dosarele Secu, \u00een Culoarea curcubeului ’77, ne-a atras aten\u0163ia c\u0103 este \u201emutilant\u0103, negatoare\u201d.
\nA optat pentru calea jurnalului publicat\/ postat antum, pentru a intra \u00een priz\u0103 direct\u0103 cu cititorii. E o c\u0103limar\u0103 spa\u0163iul social \u015fi Goma \u00eel folose\u015fte astfel. Cine mai crede c\u0103 autorul spore\u015fte realul, c\u00eend ce tr\u0103im bate orice fic\u0163ie, e de-a dreptul FABULO?
\nDestinul s\u0103u are, cu un cuv\u00eent enorm, o tr\u0103s\u0103tur\u0103 hristic\u0103, dar nu \u00een latur\u0103 ascetic\u0103. E dureros, e tragic, fiind vorba de ofensiv\u0103, cu uitare de sine responsabil\u0103.
\nE\u015fti ceea ce \u0163i se \u00eent\u00eempl\u0103? Da. \u015ei-i bine de rememorat: prima dat\u0103, l-au arestat pe holurile Facult\u0103\u0163ii de Filologie, \u00een 22 noiembrie ’56, dup\u0103 ce citise \u00een \u201eseminarul de crea\u0163ie\u201d, condus de Mihai Gafi\u0163a, proza despre UTM-istul care, ca protest, a vrut s\u0103-\u015fi predea carnetul. Civilul Paul Goma a fost condamnat de Tribunalul Militar Bucure\u015fti la doi ani de \u00eenchisoare corec\u0163ional\u0103, pentru delict de agita\u0163ie public\u0103. Martorul ap\u0103r\u0103rii, profesorul Gafi\u0163a, a lipsit: \u00ee\u015fi f\u0103cuse rost de-o c\u0103l\u0103torie de pl\u0103cere \u00een URSS. A\u015fa c\u0103 Goma n-a fost \u201eredat societ\u0103\u0163ii\u201d, r\u0103m\u00een\u00eend \u201econtrarevolu\u0163ionar agitator\u201d. La 1 aprilie ’77, c\u00eend a fost, dup\u0103 4 cincinale re-arestat \u015fi dus la organul de anchet\u0103 din calea Rahovei, a l\u0103sat \u00een spate \u201eso\u0163ia, copilul, casa, c\u0103r\u0163ile, c\u0103r\u0163ile mele scrise, cele nescrise, semnatarii…\u201d
\n\u00cencerca s\u0103 creeze o mi\u015fcare pentru respectarea Drepturilor Omului. L-au vizitat\/ c\u0103utat telefonic, atunci, 431 de persoane.
\nA fost torturat \u015fi trimis acolo unde spune Ple\u015fi\u0163\u0103:
\n\u201e\u2013 \u015eez\u2019 \u0103n pezda m\u0103-ti, nu mai face p\u0103 Cristu\u0103s\u201d.
\nL-au acuzat c\u0103-i \u201ecorist\u201d \u015fi \u201ej\u0103dan\u201d, c\u0103-i tr\u0103d\u0103tor de patrie, c\u0103 atenteaz\u0103 la ordinea social\u0103, c\u0103 nu-i las\u0103 lini\u015fti\u0163i pe rom\u00e2ni s\u0103 construiasc\u0103 multilateral-socialismul. \u015ei l-au construit!
\nCe-i r\u0103m\u00eene anchetatului? Scrisul. \u201eTe \u0163in eu minte, te scriu, te pun \u00eentr-o carte\u201d; \u201ecu \u0163inutul-minte m\u0103 ap\u0103r \u2013 \u015fi atac… \u201d Singura arm\u0103 e memoria: \u201es\u0103-i neuit, s\u0103-i netac\u201d.
\nPutea s\u0103 accepte prostitu\u0163ia ideologic\u0103 \u015fi s\u0103 se lase folosit de Putere, cu cinism. N-a capitulat. Evadarea din lag\u0103r ca singura sc\u0103pare? Mai era una: t\u0103cerea autoimpus\u0103. Numai c\u0103 greva t\u0103cerii este, pentru un scriitor, automutilare. Mai ales c\u0103 a t\u0103cea poate \u00eensemna \u015fi a fi de acord. A ales pozi\u0163ia \u201ereac\u0163ionar\u0103\u201d, c\u00eend numai Ceau\u015fescu nu striga \u201eTr\u0103iasc\u0103 Nicolae Ceau\u015fescu!\u201d \u015fi a ajuns pe lista de lichidare a Securit\u0103\u0163ii.
\nGoma e mereu pe c\u00eete o list\u0103 de lichidare. Scrisul \u00eei e negat ciclic (ah, \u015ftiuta noastr\u0103 incertitudine \u00een aprecieri!), inspir\u0103 animozit\u0103\u0163i. \u00cel aprob\u0103 mul\u0163i, dar mai mul\u0163i se ambaleaz\u0103 contra lui \u015fi a jurnalelor lui. Ei \u015fi? Nici Baudelaire, nici C\u00e9line, nici Sartre n-au fost iubi\u0163i de contemporanii lor. Goma e \u015fi el taxat nerezonabil, nedisciplinat, nedrept cu A-B (mai \u015fi este, \u00een tensiunea confrunt\u0103rilor), nemilos cu C \u2013D, \u201epi\u015fc\u0103cios\u201d cu T-\u0162, face dese trimiteri \u00een M-P. \u00centr-un cuv\u00eent, neduslabiseric\u0103. \u201eScrisul ca sinucidere social\u0103\u201d e sintagma lui Emil Botta. O preiau.
\nInvidio\u015fi pe imaginea sa \u00een vest, construit\u0103 cu risc vital, au fost destui. Legea H\/C\/M 957\/1966 nu permitea s\u0103-\u0163i publici c\u0103r\u0163ile \u00een str\u0103in\u0103tate. Goma nu s-a supus. Ostinato a ap\u0103rut (l-au ajutat Dieter Schlesak \u015fi D. \u0162epeneag) la Suhrkamp; La cellule des liberables, la Gallimard.
\nS-a decretat c\u0103 politica e asfixiant\u0103 \u00een romanele sale. Ba \u00eel salveaz\u0103 curajul \u015fi stilul sau, cum ar spune Caragiale, cinstea \u015fi gramatica. Stilul Goma e precis ca un acord subiect-predicat.
\n\u00cemi aduc aminte c\u0103 jurnalul lui Mihail Sebastian a ap\u0103rut \u00een acela\u015fi timp cu jurnalul gomic (I, II, III \u2013 ’97). Sebastian a fost declarat pe dat\u0103 model de moralitate intelectual\u0103, \u00een timp ce Goma a avut parte de reac\u0163ii repulsiv-violente. Nu diferite de cele din 1977, c\u00eend, pentru Eugen Barbu, era \u201eun zero\u201d: \u201enu \u00eenseamn\u0103 nimic pentru con\u015ftiin\u0163a rom\u00e2neasc\u0103\u201d. N-a pomenit mai nimeni c\u0103 Sebastian era \u015fi autor al bro\u015furii clandestine Armata ro\u015fie vine, circul\u00eend \u00een aprilie ’44. Dup\u0103 Marian Popa, Vin ru\u015fii!, bro\u015fur\u0103 ap\u0103rut\u0103 dup\u0103 acel 23 august majusculizat, unde M. Sebastian saluta comunismul exportat cu tancul de URSS.
\nCu exigen\u0163\u0103 inflexibil\u0103, \u00een numele aceleia\u015fi op\u0163iuni politico-etice, Goma se manifest\u0103 dur contra celor care nu cuv\u00eent\u0103. Are raporturi proaste cu amnezicii \u015fi cu oportuni\u015ftii. C\u0103lc\u00eeiul lui Ahile al scriitorului rom\u00e2n este pohta de celebritate cu pre\u0163ul compromisului. Nenorocitul calcul conjunctural e mereu ref\u0103cut. Le-a intrat vechilor slujnicari \u00een vene. Nu se mai vindec\u0103 de tri\u015ferie ideologic\u0103, de duplicitate. Au dovedit-o \u015fi piticii de gr\u0103din\u0103, din Gr\u0103dina Puterii \u015fi-a Pl\u0103cerii pre\u015fedintelui Traian B\u0103sescu.
\nCare Putere are darul ei de a compromite marile idei, marile teme: consensul, sub mandat Iliescu; existen\u0163a normal\u0103, sub mandat B\u0103sescu. \u015ei este o grani\u0163\u0103 moral\u0103 (nu numai geografic\u0103) \u00eentre eternul Odisseu r\u0103mas f\u0103r\u0103 Ithaca \u015fi profitorii de partide, fo\u015fti profitori de partid. Din care motiv nu-l v\u0103d pe Goma nici medaliat, nici academizat, nici indemnizat, nici repus \u00een drepturile civice fire\u015fti. A luptat pentru drepturile omului, dar drepturi nu are; s-a privat de libertate, ca s\u0103 nu mai fim noi priva\u0163i de libertate.
\nPersonajul principal al jurnalelor fiind Rom\u00e2nia \u00centreag\u0103 (nu Mare, cuv\u00eent demonetizat de politichie), Goma nu poate fi calm, egal, milostiv. Sigur c\u0103 are resentimente (Gide: \u201eLiteratura bun\u0103 nu se face cu bune sentimente\u201d), sigur c\u0103 e tensionat, pasional, p\u0103tima\u015f, c\u0103 nu-\u015fi tempereaz\u0103 \u201emoarea\u201d. Nu este un diarist atemporal, cum \u00ee\u015fi dore\u015fte Andrei Ple\u015fu (\u00een Note, st\u0103ri, zile, Humanitas, 2010): \u201eA ie\u015fi din timp e a reu\u015fi s\u0103 contempli lumea din punct de vedere al lui Dumnezeu\u201d. \u00cel vede\u0163i pe Goma f\u0103r\u0103 dram de participare la via\u0163a public\u0103? Are alte urgen\u0163e dec\u00eet Ple\u015fu, alte st\u0103ri \u015fi nici n-ar face compromisuri \u2013 declara\u0163ii din polite\u0163e ori \u00een oarece beneficiu. Exasperan\u0163ele lui Goma s\u00eent foarte diferite de exasperan\u0163ele lui Ple\u015fu. Altceva \u00eei disper\u0103.
\n\u00cen coresponden\u0163a cu Bernard Henry-L\u00e9vy, Michel Houellebecq spunea c\u0103 pre\u015ful discu\u0163iei e rotund, are c\u00eete col\u0163uri vrei, \u00eel ridici de oriunde. E \u015fi strategia lui Goma: nu uit\u0103 nimic v\u00eer\u00eet sub pre\u015f. Nu scap\u0103 nici un ‘veniment; nici un gestem, nici un biografem ori lexem, de la protog\u00eenditorii marxist-stalini\u015fti p\u00een\u0103 la postg\u00eenditorii recen\u0163i; de la falsul \u201eMarii Rivulu\u0163ii din Decembrie\u201d la erorile iliescane, emiliene, b\u0103sescane…; de la \u201eosta\u015fu\u2019 Cosa\u015fu\u201d la transcrierea Baconsky \u00een Baconschi \u015fi de acolo la soacra lui Geoan\u0103, revolu\u0163ionar\u0103 r\u0103nit\u0103, cu carnet.
\n\u00centregul proces al comunismului l-a luat pe cont propriu. Ce ne cere repetat Goma e s\u0103 nu uit\u0103m, s\u0103 nu-i uit\u0103m. \u00cendemn vital c\u00eend tr\u0103im o altfel de \u201epite\u015ftizare\u201d, de \u201ere-educare\u201d, de manevrare a g\u00eendirii. Un Pite\u015fti II, f\u0103r\u0103 N\u00fcrenberg II, dar cu Rolleri mul\u0163i. Antidotul acestui nou control al min\u0163ii e memoria corect\u0103 \u015fi Goma \u015ftie bine ce nu trebuie uitat. E mai aproape de noi dec\u00eet dac\u0103 ar fi locuit la vechea adres\u0103 din Bucure\u015fti, de pe strada Compozitorilor. Anuleaz\u0103, din Fran\u0163a, distan\u0163a, \u00een\u0163elege din interior, din Rom\u00e2nia, ce (ni) se \u00eent\u00eempl\u0103. E scriitorul de al\u0103turi.
\nGoma nu face parte dintre cei care \u00ee\u015fi pun sub lac\u0103t jurnalele sau memoriile, ca s\u0103 fie publicate dup\u0103 50 de ani sau dup\u0103 5. N-a vrut s\u0103 le tip\u0103reasc\u0103 \u201ede dincolo de morm\u00eent\u201d. La\u015filor le cam vine de hac. \u201eEu nu sunt disident. Sunt scriitor. Punct\u201d. A\u015fa a ripostat Marianei Sipo\u015f \u00een cartea-interviu intitulat\u0103 chiar Destinul unui disident: Paul Goma, Universal Dalsi, 2005, interviu luat \u00eentr-un fevruar 1998. Nu disident, ci inamic public al comunismului. Nici eu nu cred c\u0103 po\u0163i fi scriitor pur \u015fi simplu, dup\u0103 cum nu cred c\u0103 a fi opozantul lui Ceau\u015fescu face r\u0103u calit\u0103\u0163ii sale de prozator. Cu spusa lui, \u201efiecare pas\u0103re scriitoare pe h\u00eertia sa piere\u201d. Dac\u0103 sinceritatea e p\u0103guboas\u0103, minciuna, pe termen lung, e \u015fi mai p\u0103guboas\u0103.
\n\u201e\u00cei convine lui Goma s\u0103 vorbeasc\u0103 despre frica la scriitorul rom\u00e2n!, s-a rostit un iritat. Au fost mari presiuni morale\u201d. Au fost, dar unii au rezistat \u015fi al\u0163ii nu. S\u0103-i trat\u0103m la hurt\u0103? Ce-i drept, altfel ar fi ar\u0103tat procesul comunismului f\u0103cut de ne-cumintele Goma dec\u00eet de un expert \u00een comunism, reciclat. Altfel ar fi stat lucrurile cu Goma \u00een fruntea comisiei preziden\u0163iale, sprijinit de p\u0103rintele Iustin P\u00e2rvu, de Grigore Caraza, de Ion Gavril\u0103 Ogoranu, de Marcel Petri\u015for, de Vasile Paraschiv, de Dorin Tudoran, de dr. Florin M\u0103trescu (v. Holocaustul ro\u015fu, ed. a III-a, 2008, Bucure\u015fti, ed. Recson) de Andrei Vartic… Ac\u0163iunea \u201edecomunizatoare\u201d B\u0103sescu n-ar fi r\u0103mas formal\u0103 dup\u0103 Raportul final. Vede\u0163i vreo coeren\u0163\u0103 \u00een decizii c\u00eend pre\u015fedintele nume\u015fte regimul comunist \u201eilegitim \u015fi criminal\u201d, f\u0103r\u0103 a-i pedepsi pe criminali?
\nDe descoperit, Goma se las\u0103 descoperit din toate flancurile: \u015fi dinspre excelen\u0163ele intelectuale GDS, \u015fi dinspre mai pu\u0163in excelen\u0163ele intelectuale peceriste (nu c\u0103 unii, ca Pavel C\u00e2mpeanu, n-ar figura \u00een ambele tabere). Goma \u00eei detest\u0103 \u015fi pe Roller \u015fi pe Ilie Ceau\u015fescu; pe Croh, \u00een tustrele ipostaze: \u00eenainte de Ceau, \u00een timpul lui Ceau, dup\u0103 Ceau. Desantismul a fost \u201epist\u0103 aplicativ\u0103\u201d, cum ziceau propagandi\u015ftii, fals\u0103. Cred, ca \u015fi Radu Mare\u015f, c\u0103 s\u00eentem condamna\u0163i la realism; a\u015fa \u2013 c\u0103ci \u2013 deci, cum spune ironic Goma, paraliteratura s\u0103 mai a\u015ftepte!
\nGoma a trecut prin \u00eenchisori, a \u015fomat, a \u201etr\u0103it pe unghie\u201d, cum nu se sfie\u015fte s-o recunoasc\u0103 \u00eentr-un Dialog (ed. Vremea, 2008). Cu toate astea, Andrei Ple\u015fu depl\u00eenge pu\u0163in\u0103tatea disiden\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti, numindu-i doar pe Doina Cornea, protestatar\u0103 din 1982 \u015fi pe Radu Filipescu. Pe Goma, nu. S\u0103-\u015fi fi dat foc, ca Jan Palach, \u00een ianuarie ’69, la Praga? \u00centr-un fel \u015fi-a \u015fi dat: a fost interzis \u00een Rum\u00e2nia, cum pronun\u0163a Ceau\u015fescu, din ’70 p\u00een\u0103-n ’89, pus la popreal\u0103 amar de ani. \u00cen alt fel, a f\u0103cut mai mult dec\u00eet s\u0103-\u015fi dea foc: Le Mouvement Goma. Ne pl\u00eengem c\u0103 n-avem un Soljeni\u0163\u00een c\u00eend avem un Goma, c\u0103 n-avem un Havel c\u00eend avem un Goma, c\u0103 n-avem un Michnik c\u00eend avem un Goma. \u00censu\u015fi Adrian Marino, contestatarul tuturor, recunoa\u015fte \u00een scandalizantele memorii: \u201eMeritele sale ideologico-politice s\u00eent indiscutabile. De valoare istoric\u0103. El este rezistentul comunist \u00abarhetipic\u00bb\u201d, chiar dac\u0103 \u00eel acuz\u0103 de \u201eenormit\u0103\u0163i \u015fi extravagan\u0163e\u201d, \u201e\u00een forme maladive\u201d. Marino se consider\u0103 chiar \u201esuporter secret\u201d Goma. De ce secret, poate \u015fti\u0163i domniile voastre, cititorii.
\nPostdecembrist, vai, a intrat \u00een inappropriate relationship cu ebreii. A fost acuzat pentru p\u0103catul greu al antisemitismului, pe varii corzi: coarda Ancel, coarda Radu Ioanid, coarda Shafir, coarda Andrei Oi\u015fteanu, coarda Al. Florian (director executiv al INSHR \u201eElie Wiesel\u201d), coarda Boris Mehr, coarda Lavastine, coarda Carmen Mu\u015fat, M.D. Gheorghiu, \u00een care Goma vede sentinela parizian\u0103 la antisemitism, s-a ar\u0103tat gata s\u0103 suceasc\u0103 g\u00eetul elocven\u0163ei \u015fi elocin\u0163ei S\u0103pt\u0103m\u00eenii ro\u015fii. Un argument pe… num\u0103rate: Goma a folosit de 126 de ori cuv\u00eentul evreu. Aha. Cum \u00eel \u015ftiu, va scoate alt\u0103 variant\u0103 a c\u0103r\u0163ii-document, a eseului-memoranda, unde va uza de vocabula incriminat\u0103 \u015fi a 127-a oar\u0103. Pe Ovidiu \u015eimonca \u00eel deranjeaz\u0103 \u201eevreii cu 2 de i\u201d, altfel spus, generaliz\u0103rile. Dar generaliz\u0103rile cu 2 i (corect gramatical) \u00e0 propos de rom\u00e2ni nu-l deranjeaz\u0103? Un anonimeni, autor de sentin\u0163e neargumentate, care vede iudeofobi peste tot, \u015fuier\u0103 de indignare ca un ventil la afirma\u0163ia c\u0103 evreii (cu 2 i) au fost \u00een fruntea bucatelor. \u00cen fruntea bucatelor literare au prea fost. Prima sec\u0163ie de critic\u0103 a USR a fost format\u0103 din Vitner, Vicu M\u00e2ndra, Nistor Ignat, Mihail Cosma, Silvian Iosifescu, Crohm\u0103lniceanu, plus 2 neevrei, Paul Georgescu \u015fi Geo Dumitrescu. Discu\u0163i despre vremea aceea, apare suspiciunea c\u0103 \u00eei vizezi pe evrei \u015fi e\u015fti clasat drept ce nu e\u015fti: antisemit. Exist\u0103 mul\u0163i arbitri specializa\u0163i \u00een \u201eantisemitizare\u201d. Chiar c\u00eend afirmi c\u0103 rom\u00e2nii n-au fost mai pu\u0163in fanatici \u00een aplicarea metodei realist-socialiste, tot te citesc ca neonazi, cu derivatul legionaroid. \u015ei cine a diriguit manu forte cultura dec\u00eet Iosif Chi\u015finevschi cu liceu neterminat, Leonte R\u0103utu Oigenstein, Iulea \u015eafran (nume literar N. Moraru)? Etniciz\u0103m ororile dac\u0103 d\u0103m numele real al tor\u0163ionarilor? \u015ei \u00eenc\u0103: au fost rom\u00e2nii menaja\u0163i \u00een totalitarism fa\u0163\u0103 de evrei? M\u0103car puteau pleca (pe tax\u0103), dup\u0103 cum pot s\u0103 revin\u0103, conform noului diasporism: repatrierea \u00een \u0163\u0103rile Europei de Est.
\nLui Goma nu i s-a restituit nici azi cet\u0103\u0163enia, r\u0103pit\u0103 (ca Basarabia) \u00een 1977, nici carnetul de scriitor.
\nDac\u0103 dispare Goma, \u201eRom\u00e2nia va deveni liber\u0103, democrat\u0103 \u015fi la cur curat\u0103?\u201d. Numai c\u0103 Paul Goma, prezent \u00een toate zonele de impact cu o realitate cum n-ar trebui s\u0103 fie, nu moare. Nu cred c\u0103 a intrat \u00een Zodia Bolii, a Mor\u0163ii, cum noteaz\u0103 \u00een 26 ianuarie 2010. Nu-i vreme de murit c\u00eend procesul de \u015ftergerea memoriei continu\u0103. Categoric, temelia e \u015fubrezit\u0103 r\u0103u dac\u0103 ne propunem s\u0103 construim \u00een dispre\u0163ul valorilor care nu pot fi dispre\u0163uite, iar Goma are parte, cu calamburul lui Corneliu Regman, de \u201eun pios ciomagiu\u201d.
\n\u00cemi place s\u0103-mi \u00eenchipui \u2013 ipotez\u0103 de lucru \u2013 cum ar fi fost dac\u0103 ar fi ocupat locul prim \u00een stat. Ce reac\u0163ie \u00eengrozit\u0103 ar fi avut alde Ple\u015fi\u0163\u0103 \u015fi alte stele mari; prosovieticii (de\u015fi nu mai exist\u0103, de facto, URSS, prosovieticii au r\u0103mas prosovietici), dar \u015fi \u015ftefangheorghi\u015ftii ceau\u015fi\u015fti, deveni\u0163i anali\u015fti politici; politicienii plini de semenitate, adic\u0103 de dragoste pentru aproapele din partid, s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 bine.
\nNu \u015ftiu dac\u0103 Paul Goma o s\u0103 revin\u0103 la roman; eu mi-o doresc, dar asta s-ar \u00eent\u00eempla doar \u00een cazul normaliz\u0103rii, ceea ce-i destul de improbabil. Ce trebuie spus limpede e c\u0103 nu se va scrie acest segment de istorie, dar \u015fi de istorie literar\u0103, f\u0103r\u0103 jurnalul lui Paul Goma, deopotriv\u0103 document \u015fi reprezentare artistic\u0103 de clas\u0103. Iar de documentat, privind universul concentra\u0163ionar, s-a \u201edocumentat\u201d chiar la gherl\u0103. C\u00eend a aflat \u00eent\u00eeia oar\u0103, de la \u015etefan Davidescu despre \u201efenomenul Pite\u015fti\u201d, era la Jilava, \u00een celula 36. S-a \u201edocumentat\u201d apoi \u00een L\u0103te\u015fti \u2013 DO. De\u0163ine cu prisosin\u0163\u0103 experien\u0163a \u00eenchisorilor, cu tot ce implic\u0103 ea. Al. Paleologu vorbea despre pu\u015fc\u0103rie ca despre o aventur\u0103 biografic\u0103. Haida de, \u00een care pu\u015fc\u0103rie?
\n\u201eAm integrat (citez o \u00eensemnare din 25 ian. 2000) \u00een jurnal texte impure, str\u0103ine: eseuri, scrisori, articole, inven\u0163ii tehnice (nu chiar tehnice…);
\nPrin asta am f\u0103cut din Jurnal(ul meu \u2013 precizez) genul total, romanul integral. La urma urmei eu, autor (m-)am retrogradat \u00een pozi\u0163ia povestitorului care poveste\u015fte povestea pove\u015ftii (vie\u0163ii) sale\u201d.
\nIat\u0103 o reu\u015fit\u0103 venit\u0103 de unde nu te a\u015ftep\u0163i: \u201ejurnal-roman-total\u201d, dar \u015fi roman-fluviu, un haos… controlat, un hibrid roditor.
\nN-am evitat s\u0103 e\u015fuez \u00een laudatio, a\u015fa cum nu dorea Flori B\u0103l\u0103nescu s\u0103 se \u00eent\u00eemple. N-o fac des, detest critica piaristic\u0103 a g\u0103\u015fcarilor pu\u015fi pe encomii nes\u0103buite. Dar prea s\u00eent mi(s)tifica\u0163i tot felul de \u201etenori ai opiniei publice\u201d, de \u201eelitarzi intelectualice\u015fti\u201d, a\u015fa cum le zice Goma, \u00een timp ce primus inter pares, model formativ prin excelen\u0163\u0103, e taxat de ponegritor \u015fi cusurgiu, contaminant \u015fi otr\u0103vicios. \u015ei-mi aduc aminte c\u0103 Nietzsche cerea stabilirea sc\u0103rii valorilor \u00een func\u0163ie de capacitatea de a suferi. Reformulat \u2013 \u00een func\u0163ie de capacitatea de a te sacrifica. Goma are voca\u0163ia rar\u0103 a jertfei de sine, principiu de moralia nu minima, ci maxima.
\nAtitudinea sa nedilematic\u0103, tran\u015fant\u0103, care e a(l)titudine, complexeaz\u0103, ce-i drept, dar Goma e un reper moral care (ne) salveaz\u0103 obrazul.<\/p>\n


\nRadu Voinescu<\/strong>
\n\"\"

Basarab Nicolescu \u2013 drumul de la \u015ftiin\u0163\u0103 la doctrin\u0103<\/strong><\/p>\n

Un \u201eexerci\u0163iu de admira\u0163ie\u201d<\/strong><\/p>\n

Basarab Nicolescu este o figur\u0103 binecunoscut\u0103 a vie\u0163ii noaste culturale, numele s\u0103u fiind \u201e\u00eenso\u0163it, adesea, \u015fi pe drept cuv\u00e2nt, de etichete encomiastice\u201d, cum spune Emanuela Ilie \u00eentr-un cuprinz\u0103tor \u015fi bine scris eseu pe care i-l dedic\u0103 (Basarab Nicolescu, eseu monografic, Editura Timpul, Ia\u015fi, 2008). P\u00e2n\u0103 la schimbarea de regim politic din 1989, numele acesta al viitorului promotor al transdisciplinarit\u0103\u0163ii era legat de o interpretare a universului poetic al lui Ion Barbu \u00eentr-o cheie derivat\u0103 din studiul matematicilor \u015fi al teoriilor poetului \u00eensu\u015fi, ca matematician de aceast\u0103 dat\u0103, Dan Barbilian. Este vorba de Ion Barbu \u2013 Cosmologia \u201eJocului secund\u201d, carte ap\u0103rut\u0103 \u00een 1968, tocmai \u00een perioada \u00een care, pe de-o parte, structuralismul, \u00een plin\u0103 expansiune \u00eenc\u0103, pe de alta, aplicarea matematicilor \u00een aria \u201einefabilului\u201d (poetica, estetica, folclorul) deschideau un c\u00e2mp prielnic unor astfel de abord\u0103ri \u00een spa\u0163iul nostru, care se reconecta la mi\u015fcarea de idei a Occidentului \u00een cursul relativului dezghe\u0163 ideologic ini\u0163iat de Nicolae Ceau\u015fescu.
\nSolomon Marcus, la noi \u2013 dar el este chiar unul dintre cei cunoscu\u0163i pe plan mondial \u2013, avea s\u0103 publice, peste numai doi ani, Poetica matematic\u0103, dup\u0103 ce \u00een 1963 tip\u0103rise Lingvistica matematic\u0103. Modele matematice \u00een lingvistic\u0103. S\u0103 nu uit\u0103m, totu\u015fi, c\u0103 Pius S\u00e9rvien\/Piu-\u015eerban Coculescu \u00ee\u015fi publicase celebra Estetic\u0103 \u00een 1953, dup\u0103 ce deja de la \u00eenceputul anilor \u201930 lucrase asupra ritmului dar \u015fi a unor chestiuni care \u0163in de aplicarea matematicilor \u00een materia disciplinelor umaniste. Cum t\u00e2n\u0103rul asistent la Facultatea de Fizic\u0103 a Universit\u0103\u0163ii bucure\u015ftene emigrase \u00een Fran\u0163a \u00een 1969, desigur c\u0103, \u00een condi\u0163iile date, abia dup\u0103 momentul \u201989 a putut fi reintegrat culturii materne. Devenit, \u00eentre timp, o celebritate interna\u0163ional\u0103, Basarab Nicolescu nu a ezitat s\u0103 se prezinte acas\u0103 cu lucr\u0103rile sale \u00eenc\u0103 necunoscute publicului rom\u00e2n \u015fi mai ales cu doctrina care i-a adus prestigiul, transdisciplinaritatea.
\nInten\u0163ia autoarei, din capul locului dezv\u0103luit\u0103, dincolo de necesitatea de a acoperi o lacun\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte cunoa\u015fterea activit\u0103\u0163ii lui Basarab Nicolescu, este \u201ede a re-vedea, pe urmele cercet\u0103torului \u00eensu\u015fi, \u00een-semnele transdisciplinare care existau, in nuce, \u00eenc\u0103 din prima sa lucrare, Ion Barbu. Cosmologia \u00abJocului secund\u00bb (1964; de fapt, cum s-a v\u0103zut mai sus, 1968 \u2013 n.m., R.V.), de\u015fi c\u0103p\u0103tau form\u0103 \u015fi validitate \u00eencep\u00e2nd cu Noi, particula \u015fi lumea (1985), \u015etiin\u0163a, sensul \u015fi evolu\u0163ia. Eseu asupra lui Jakob B\u00f6hme (1988) sau Teoremele poetice (1994), pentru a se rotunji \u00een binecunoscutul manifest teoretic intitulat chiar Transdisciplinaritatea (manifest) (1996).\u201d Este, aici, mai mult dec\u00e2t o motivare a demersului, avem chiar planul lucr\u0103rii prezentat pe scurt, laolalt\u0103 cu o extrem de concis\u0103 definire a caracteristicilor \u015fi evolu\u0163iei operei lui Basarab Nicolescu.
\nMetoda dup\u0103 care a lucrat autoarea este, la fel, definit\u0103, ca \u00eentr-un referat universitar \u00een toat\u0103 regula, minus limbajul intens schematizat al acestui tip de scrieri: \u201eLectura \u2013 mai \u00eent\u00e2i, s\u0103 recunosc, hipo-, abia apoi hiperlogografic\u0103 \u2013 a devenit treptat o abordare evolutiv\u0103, \u00een diacronie [\u2026]\u201d, pentru a se converti, \u201epe nesim\u0163ite, \u00eentr-un eseu monografic, care eludeaz\u0103 de la bun \u00eenceput ideea exhaustivit\u0103\u0163ii sau a studiului academic cu preten\u0163ii, odat\u0103 ce \u00ee\u015fi propune doar a prezenta \u00eentr-o form\u0103 accesibil\u0103, \u015fi nu a vulgariza (horribile dictu!) o teorie al c\u0103rei impact asupra \u015ftiin\u0163elor \u015fi umanioarelor cre\u015fte, exponen\u0163ial, \u00een timp.\u201d S\u0103 consemn\u0103m, deocamdat\u0103, unul dintre sensurile cuv\u00e2ntului logograf, \u015fi anume, \u201eorator care scria pledoarii pentru particulari\u201d.
\nEmanuela Ilie realizeaz\u0103 mai mult dec\u00e2t afirm\u0103 \u00een aceast\u0103 expunere de motive f\u0103cut\u0103 cu o modestie care st\u0103 bine criticului, dar din care transpare \u015fi o reveren\u0163\u0103 ad\u00e2nc\u0103, adresat\u0103 unui personaj a c\u0103rui faim\u0103 \u015fi influen\u0163\u0103 sporesc de la an la an. Capitolelor propriu-zise ale c\u0103r\u0163ii \u2013 \u201eVia\u0163a ca spectacol al inteligen\u0163ei. Dinspre biografie…\u201d \u015fi \u201e…\u00censpre oper\u0103. Treptele clarific\u0103rii. Spre configurarea \u015fi validarea unui concept\u201d (acesta, foarte consistent, \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een sec\u0163iuni care trateaz\u0103 fiecare carte major\u0103 \u015fi fiecare etap\u0103 a evolu\u0163iei lui Basarab Nicolescu, de la hermeneutica operei lui Ion Barbu la o hermeneutic\u0103 mult mai cuprinz\u0103toare, a lumii) le sunt ata\u015fate, spre marele folos al cititorului, c\u00e2teva sec\u0163iuni dedicate facilit\u0103rii cunoa\u015fterii directe a doctrinei lui Basarab Nicolescu. Este vorba, mai \u00eent\u00e2i, de un grupaj de trei interviuri, unul foarte redus ca dimensiuni, acordat autoarei, menit s\u0103 clarifice anumite idei \u015fi s\u0103 completeze c\u00e2teva informa\u0163ii, \u015fi de alte dou\u0103, ap\u0103rute \u00een presa cultural\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. La acestea se adaug\u0103 un consistent grupaj de excerpte din eseul despre Ion Barbu \u015fi din traducerile ap\u0103rute \u00een rom\u00e2ne\u015fte din opera lui Basarab Nicolescu, sec\u0163iune extrem de pre\u0163ioas\u0103, \u00eentruc\u00e2t cititorul care nu l-a citit integral sau nu l-a aprofundat are ocazia s\u0103 se conving\u0103 singur c\u00e2t de mult se sus\u0163in ideile Maestrului. Urmeaz\u0103 o sec\u0163iune de referin\u0163e critice, \u00een fapt, extrase din cronici \u015fi recenzii din revistele din Rom\u00e2nia, din 1968 p\u00e2n\u0103 \u00een 2006, de la Solomon Marcus, Marian Popa, Nicolae Manolescu \u015fi Al. Piru, la Mircea Tomu\u015f \u015fi Cassian Maria Spiridon, precum \u015fi din coresponden\u0163\u0103, prefe\u0163e, dic\u0163ionare, enciclopedii etc., mici buc\u0103\u0163i de text semnate \u015etefan Lupa\u015fcu, Pompiliu Cr\u0103ciunescu, Jean-Louis Basdevant, Michel Camus ori Andr\u00e9 Chouraqui.
\n\u00cen fine, un inventar al operei \u015ftiin\u0163ifice \u015fi doctrinare a lui Basarab Nicolescu. Remarc, nu chiar \u00een treac\u0103t, c\u0103 \u00een enumerarea distinc\u0163iilor, medaliilor, decora\u0163iilor primite de acesta se strecoar\u0103 o inadverten\u0163\u0103: ordinul cu care acesta a fost distins de statul rom\u00e2n \u00een 2000 se nume\u015fte \u201eServiciu Credincios\u201d \u015fi nu \u201eServiciu Fidel\u201d, cum sun\u0103 \u00een francez\u0103, limb\u0103 din care \u00ee\u015fi va fi luat autoarea informa\u0163ia, dup\u0103 cum formularea corect\u0103 este: Ordinul \u201eServiciu Credincios\u201d, \u00een grad de \u201eMare Ofi\u0163er\u201d (cu toate c\u0103, dac\u0103 ar fi s\u0103 urm\u0103m o tradi\u0163ie veche, s-ar putea spune: gradul de \u201eMare Ofi\u0163er\u201d al Ordinului \u201eServiciu Credincios\u201d, dar cum nici ordinele nu mai sunt ce au fost…), iar nu \u201eDecora\u0163ia \u00abMare Ofi\u0163er\u00bb, Ordinul \u00abServiciu Fidel\u00bb\u201d.
\nDemersul Emanuelei Ilie este unul al admira\u0163iei. De\u015fi \u00een abordarea sa precump\u0103ne\u015fte argumenta\u0163ia sprijinit\u0103 pe citate din oper\u0103 \u015fi nu specula\u0163ia proprie, a\u015fa cum se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een astfel de \u00eencerc\u0103ri monografice. Apropierea de ideatica din c\u0103r\u0163ile lui Basarab Nicolescu se face cu respect, nu \u015fi cu timiditate, sporind, \u00eens\u0103, \u00een ciuda meritelor lucr\u0103rii, a seriozit\u0103\u0163ii abord\u0103rii, encomiastica (nu-i facem o vin\u0103 din asta, autoarea este un cercet\u0103tor t\u00e2n\u0103r, care s-a achitat mai mult dec\u00e2t bine de misiunea pe care \u015fi-a asumat-o) la adresa unei opere \u015ftiin\u0163ifice ce nu pare prea impresionant\u0103, dar \u00eenapoia c\u0103reia se afl\u0103 o imens\u0103, neobosit\u0103 investi\u0163ie de public-relations, de autopromovare pe toate meridianele \u00een ipostaz\u0103 de savant activist itinerant, prezent frecvent la mondenit\u0103\u0163i cu aer de congrese \u2013 multe generate chiar de el, dup\u0103 cum o m\u0103rturise\u015fte \u00een interviuri \u2013, unde se discut\u0103 despre transdisciplinaritate mai degrab\u0103 \u00een manier\u0103 teologal\u0103 dec\u00e2t \u015ftiin\u0163ific\u0103, \u00een opinia mea. Dar s\u0103 nu ne gr\u0103bim!<\/p>\n

\u00centre \u201eparticul\u0103\u201d \u015fi mistica sufist\u0103<\/strong><\/p>\n

Cu o grij\u0103 fireasc\u0103 pentru minu\u0163ie, t\u00e2n\u0103ra autoare extrage tot ce i se pare mai important din perspectiva, din viziunea lui Basarab Nicolescu asupra fenomenelor despre care scrie. Ea \u00een\u0163elege foarte bine nuan\u0163ele g\u00e2ndirii acestuia atunci c\u00e2nd relev\u0103, pe urmele textului din cartea despre Ion Barbu, faptul c\u0103 ar fi gre\u015fit\u0103 aplica\u0163ia exclusiv\u0103 a uneia dintre cele dou\u0103 grile de cunoa\u015ftere asupra poeticii\/poieticii din Joc secund, \u201epur ra\u0163ional\u0103, respectiv, afectiv\u0103\u201d, c\u0103 este preferabil\u0103 sinteza, \u201eo sintez\u0103 vie, dinamic\u0103, care [sic!] s\u0103 nu anuleze, ci s\u0103 fructifice ambele moduri de articulare a viziunii despre lume \u015fi raporturile ei cu individul\u201d. Pe scurt, dup\u0103 Basarab Nicolescu, opera lui Ion Barbu este o form\u0103 superioar\u0103 de umanism matematic, o cosmologie \u00een centrul c\u0103reia se afl\u0103 omul, beneficiind de o \u201emitologie ternar\u0103\u201d, ce are la baz\u0103 simbolurile Soarelui, al Nun\u0163ii \u015fi al Oglinzii (acestea, analoage unor simboluri matematice, \u00een conformitate cu o teorie pentru care e nevoie, desigur, de o arm\u0103tur\u0103 matematic\u0103 mai puternic\u0103 dec\u00e2t a\u015f putea s\u0103 aduc eu \u00een discu\u0163ie), corespunz\u0103toare modului de a percepe \u015fi \u00een\u0163elege lumea prin parcurgerea a trei etape ini\u0163iatice, trei \u201eroate\u201d, \u201ea Venerii, a lui Mercur \u015fi a Soarelui\u201d. Avem, \u00een virtutea acestei logici tripartite, trei percep\u0163ii: \u201euna primitiv\u0103, de tr\u0103ire \u00een carnal, \u00een concret, deci, impus (roata Venerii), una a inteligen\u0163ei analitice, a lucidit\u0103\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice (roata lui Mercur), respectiv, cea a \u00absupremei nun\u0163i a omului cu misterul existen\u0163ei\u00bb, ce are loc prin intermediul \u00absintezei intelect-afect\u00bb (roata Soarelui)\u201d. Autoarea nu omite s\u0103 gloseze u\u015for pe marginea teoremelor matematice puse la b\u0103taie \u00eentr-o formul\u0103 literar-eseistic\u0103 de Basarab Nicolescu, pentru a revela partea de scientism din opera autorului poeziilor \u201eGrup\u201d. \u201eDin ceas dedus\u201d \u015fi altele.
\nPersonal, cred c\u0103 legarea foarte str\u00e2ns\u0103 a poeticii lui Ion Barbu de matematic\u0103 este o supralicitare. Autorul \u201eRig\u0103i Crypto…\u201d n-a fost chiar un versificator al teoriei grupurilor, nici al teoremelor \u015ecolii de la Erlangen, cum sus\u0163ine, mai nou, Bogdan Suceav\u0103, \u015fi nici chiar al propriilor contribu\u0163ii la dezvoltarea matematicilor. Doar \u00een c\u00e2teva poezii, nu \u00een toate, viziunile matematice sunt generatoare de substan\u0163\u0103 literar\u0103, iar a mar\u015fa cu asupra de m\u0103sur\u0103 pe universul matematico-poetic barbian ar \u00eensemna, dup\u0103 modesta mea p\u0103rere, a-l separa pe poet de darul s\u0103u de a crea \u00een interiorul literaturii.
\nUrm\u0103toarea carte pe care se aplic\u0103 analiza este Noi, particula \u015fi lumea, inspirat\u0103 \u201edintr-o povestire filosofic\u0103 despre Sfatul p\u0103s\u0103rilor, scris\u0103 de un poet persan din secolul al XII-lea, Attar\u201d, spune autoarea. Este vorba \u2013 \u00een parantez\u0103 \u2013 despre poemul lui Farid al-Din ‘Attar, Limba p\u0103s\u0103rilor (Manteq al-Tayr, dup\u0103 unele surse, Sfatul p\u0103s\u0103rilor \u2013 dup\u0103 altele, \u201econferin\u0163a\u201d sau, cum am zice, \u201edivanul\u201d. La noi am impresia c\u0103 este cunoscut \u00eens\u0103 mai cu seam\u0103 sub primul titlu \u2013 a se vedea \u015fi notele eminentei traduc\u0103toare a lui Orhan Pamuk, Lumini\u0163a Munteanu, la romanul Z\u0103pad\u0103, al laureatului cu Nobelul pentru literatur\u0103 \u2013, cu varianta Graiul p\u0103s\u0103rilor; titlul Limba p\u0103s\u0103rilor a fost folosit, conform obiceiului s\u0103u, de Andrei Ple\u015fu, pentru una dintre c\u0103r\u0163ile pe care le-a publicat. Fiindc\u0103 tot ne-am oprit pentru aceast\u0103 mic\u0103 parantez\u0103, autoarea \u00eel crediteaz\u0103 prea mult pe Basarab Nicolescu \u015fi textele lui \u00een francez\u0103 sau, poate, nu ia seama la contaminarea acestuia cu limba lui Ren\u00e9 Thom. Astfel, legat de poemul lui Farid al-Din ‘Attar, chiar dac\u0103 el scrie Simorg, desemn\u00e2nd acest punct nodal al misticii sufite, e bine de luat aminte c\u0103 la noi circul\u0103 forma Simurgh (nu mai z\u0103bovesc asupra \u00een\u0163elesului Simurgh-ului, deja m\u0103 tem c\u0103 am dat dovad\u0103 de prea mult\u0103 pedanterie).
\nCartea aceasta, care s-a bucurat de un mare succes, propuls\u00e2nd numele autorului \u00een aten\u0163ia publicului mai larg, uzeaz\u0103 de date din fizica modern\u0103 \u015fi mai ales de concepte din latura teoretic\u0103 a acesteia \u2013 domeniu \u00een care activeaz\u0103 Basarab Nicolescu \u2013, de contribu\u0163iile lui Planck, Schr\u00f6dinger, de Broglie, Heisenberg, de paradoxul Einstein\u2013Podolsky\u2013Rosen (\u00een mare, ar fi vorba de faptul c\u0103 exist\u0103 zone ale realit\u0103\u0163ii pe care mecanica cuantic\u0103 nu poate s\u0103 le descrie, ceea ce ar deriva, dac\u0103 am \u00een\u0163eles eu bine, din \u00eense\u015fi formul\u0103rile \u015fi principiile acestei mecanici) etc., pentru a trece, o dat\u0103 cu apelul la dialectica lui \u015etefan Lupa\u015fcu, spre configurarea unui model de interpretare a lumii \u00een conformitate cu acceptarea unei structuri tripolare, cu adoptarea logicii ter\u0163ului inclus \u015fi cu introducerea \u00een reflec\u0163ia filosofic\u0103 a ideii existen\u0163ei mai multor niveluri de realitate.
\n\u00cenc\u0103 nu este f\u0103cut\u0103 apropierea de ontogeniile \u015fi de gnoseologiile Orientului, a\u015fa cum se poate constata \u00een taofizica lui Fritjof Capra, cu care e \u00een concuren\u0163\u0103, dar se vede efortul de a g\u0103si o teorie unificatoare \u015fi tendin\u0163a de a integra \u00een aceasta o logic\u0103 neconven\u0163ional\u0103, poetic\u0103, dac\u0103 o putem numi a\u015fa. Doar la nivelul g\u00e2ndirii, al unei reflec\u0163ii filosofice \u2013 dup\u0103 opinia mea \u2013 mai cur\u00e2nd vulgarizatoare sau, oricum, \u00een pofida invoc\u0103rii at\u00e2tor abstrac\u0163ii cu care opereaz\u0103 elita fizicienilor, destul de departe de rigorile unui discurs \u015ftiin\u0163ific \u015fi mai aproape de militantism.
\nCare este contribu\u0163ia \u015ftiin\u0163ific\u0103 a lui Basarab Nicolescu? Este mai greu de aflat pentru profani a\u015fa cum este \u015fi cel care scrie aceste r\u00e2nduri, de vreme ce p\u00e2n\u0103 \u015fi termenul de transdisciplinaritate este preluat de la Jean Piaget, care l-a introdus prin 1970. Ideea integr\u0103rii modului de cunoa\u015ftere al Orientului \u00een \u00een\u0163elegerea lumii este utilizat\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 Fritjof Capra, pe care l-am invocat deja, de mul\u0163i al\u0163ii, ea fiind demulti\u015for un loc comun \u00een articolele de almanah despre \u015ftiin\u0163a \u015fi lumea de azi, ca s\u0103 nu mai pomenesc de istoria pe care a f\u0103cut-o, cu felul particular de a \u00eembina materialismul cu idealismul, ceea ce s-a numit \u201eGnoza de la Princeton\u201d. Totul trecut, la Basarab Nicolescu, prin dialectica triadei subiect\u2013obiect\u2013realitate. C\u00e2t prive\u015fte conceptul, fenomenul de Odderon, pe care l-a propus, \u00eenc\u0103 din 1973, \u00eempreun\u0103 cu polonezul Leszek Lukaszuk, acesta nu a fost \u00eenc\u0103 pus \u00een eviden\u0163\u0103 de fizica experimental\u0103, ba mai mult, \u00een ciuda cercet\u0103rilor care se fac \u2013 c\u0103ut\u0103ri la care cel pu\u0163in primul dintre autori nu ia parte, fiind fizician de teorie \u2013, exist\u0103 opinii care sugereaz\u0103 c\u0103 teoria Pomeronului (Odderon ar fi perechea contradictorie a Pomeronului, acesta din urm\u0103, un concept introdus de sovieticul Isaak Pomeranciuk) ar putea ea singur\u0103 explica fenomenele care se petrec la nivelul interac\u0163iunilor hadronilor f\u0103r\u0103 a mai fi nevoie de acest binom Odderon\u2013Pomeron. Dar, la nivelul c\u00e2mpurilor cuantice orice descoperire e posibil\u0103.<\/p>\n

Revela\u0163ia<\/strong><\/p>\n

Cu \u015etiin\u0163a, sensul \u015fi evolu\u0163ia,Eseu asupra lui Jakob B\u00f6hme, Basarab Nicolescu face pasul decisiv c\u0103tre o doctrin\u0103 care s\u0103 interpreteze lumea dup\u0103 noua metod\u0103 de \u201einvestigare\u201d, metod\u0103 care este ea \u00eens\u0103\u015fi \u015fi cale \u015fi r\u0103spuns. Dumnezeu \u00eensu\u015fi intr\u0103 \u00een ecua\u0163ia lumii, dup\u0103 B\u00f6hme \u015fi dup\u0103 Basarab Nicolescu, n\u0103sc\u00e2ndu-se nu \u00een lume ci o dat\u0103 cu ea. G\u00e2ndirea lui Jakob B\u00f6hme este, \u00een viziunea lui Basarab Nicolescu, o teosofie taumaturgic\u0103, p\u0103str\u00e2ndu-\u015fi \u00een contemporaneitatea noastr\u0103 caracteristicile care o defineau \u00een secolul al XVII-lea: \u201eo sfidare crucial\u0103: s\u0103 \u00eempaci, p\u0103str\u00e2ndu-le specificitatea, ra\u0163ionalul \u015fi ira\u0163ionalul, materia \u015fi spiritul, finalitatea \u015fi non-finalitatea, binele \u015fi r\u0103ul, libertatea \u015fi legea, determinismul \u015fi indeterminismul, imaginarul \u015fi realul\u201d. Av\u00e2ntate vorbe!
\nCosmologia lui B\u00f6hme, negustor neinstruit din G\u00f6rlitz, care are, \u00eentr-o zi, o revela\u0163ie ce \u00eel poart\u0103 c\u0103tre esen\u0163a \u015fi c\u0103tre \u00een\u0163elesul lumii, ceea ce-l face s\u0103 se dedice scrisului \u015fi predic\u0103rii acestor adev\u0103ruri, statueaz\u0103 faptul c\u0103 realitatea are o structur\u0103 ternar\u0103, determinat\u0103 de conlucrarea a trei principii: \u201eSursa tenebrelor este primul principiu; puterea luminii este cel de-al doilea principiu \u015fi extragenerarea \u00een afara tenebrelor prin puterea luminii este cel de-al treilea principiu…\u201d Cum func\u0163ioneaz\u0103, efectiv, acestea? \u201eSe cuvine \u2013 zice B\u00f6hme \u2013 s\u0103 \u00een\u0163elegem o fiin\u0163\u0103 tripl\u0103 sau trei lumi una \u00een alta. Prima este lumea focului, care deriv\u0103 din centrul naturii… A doua este lumea luminii, care fiin\u0163eaz\u0103 \u00een libertate, \u00een nesf\u00e2r\u015fit, \u00een afara naturii, dar care deriv\u0103 din lumea focului… Ea fiin\u0163eaz\u0103 \u00een foc \u015fi focul nu o cuprinde. \u015ei aceasta-i lumea de mijloc. Cea de-a treia lume este exteriorul, \u00een care locuim prin corpul exterior, cu operele \u015fi esen\u0163ele exterioare, care au fost create din tenebre \u015fi totodat\u0103 din lumea luminii…\u201d
\nE posibil\u0103 o comparare a acestor imagini revelate cu dimensiunile ontice la care avem acces cu mijloacele intelectului \u015fi cu instrumentarul \u015ftiin\u0163ific de azi, dar mi se pare c\u0103 a acorda un statut fondator \u015fi explicativ intui\u0163iilor poetice ale unui creier mistic \u2013 splendid \u00eenzestrat, altminteri, dar trebuie s\u0103 lu\u0103m totul cum grano salis \u015fi s\u0103 evalu\u0103m aceast\u0103 g\u00e2ndire \u00een contextul veacului al \u015faptesprezecelea \u2013 cum a fost acela al lui B\u00f6hme, \u00eenseamn\u0103 nu numai o supralicitare, dar o deplasare a \u0163intelor de investiga\u0163ie c\u0103tre imaginar \u015fi revelat \u015fi nu c\u0103tre realitatea fizic\u0103 \u00een manifest\u0103rile ei. Nutresc o stim\u0103 particular\u0103 pentru subtilitatea cabbali\u015ftilor, dar nu cred c\u0103 am putea folosi ceva din splendida lor desf\u0103\u015furare de virtuozitate speculativ\u0103, nu pentru a calcula traiectoria sondei \u201eVoyager\u201d sau a configura softul cu care Basarab Nicolescu \u00ee\u015fi construie\u015fte blogul personal, dar nici m\u0103car pentru a fabrica un biet creion. \u015ei nu din perspectiva ra\u0163ionalismului clasic, propriu \u015ftiin\u0163elor occidentale vorbesc, ci chiar din aceea a cuiva care reu\u015fe\u015fte s\u0103 priceap\u0103, c\u00e2t de c\u00e2t, dialectica \u00een care ceea ce numim uneori ira\u0163ional, \u00een lipsa unei cunoa\u015fteri mai profunde, intervine cu putere \u00een datele realit\u0103\u0163ii pentru a le influen\u0163a.
\nDesigur c\u0103-l putem interpreta pe Jakob B\u00f6hme cu metodele g\u00e2ndirii de azi, dar nu cred c\u0103 realitatea de azi \u2013 tocmai din perspectiva dialecticii \u00een care survine activ subiectul \u2013 poate fi explicat\u0103 prin g\u00e2ndirea lui B\u00f6hme. Restul este mistic\u0103 modern\u0103, agrementat\u0103 cu no\u0163iuni \u015ftiin\u0163ifice \u015fi cu preten\u0163ia unui nou umanism. Mai mult, s-ar putea s\u0103 nu fie singurul autor vechi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu care \u2013 \u00een ciuda limbajului vetust \u2013 s\u0103 fie identificate asem\u0103n\u0103ri, paralelisme, coinciden\u0163e cu teorii contemporane.
\nAm f\u0103cut aceste lungi \u015fi, poate, plicticoase digresiuni, pe de-o parte obligat de seriozitatea cu care Emanuela Ilie \u015fi-a abordat materia, seriozitate ce se v\u0103de\u015fte \u015fi \u00een tratarea temelor la care face referin\u0163\u0103 Basarab Nicolescu \u2013 autoarea asimil\u00e2nd nu doar concepte ce \u0163in de obiectul demersului lui Basarab Nicolescu, ci \u015fi alte concep\u0163ii \u015fi idei filosofice \u00een conexiune cu acestea \u2013, pe de alta, pentru a \u00eencerca s\u0103 \u00een\u0163elegem felul cum entuziasmul unui cercet\u0103tor \u00een \u015ftiin\u0163ele exacte devine o chestiune de glisare spre formul\u0103ri \u015fi concep\u0163ii doctrinare, mai apropiate de mistici \u015fi de profe\u0163i dec\u00e2t de savan\u0163i.
\nTrecem direct la Teoreme poetice. Subcapitolul respectiv este intitulat de Emanuela Ilie \u201eTrepte spre adev\u0103r\u201d. Este, se \u00een\u0163elege, apoteoza unui drum ini\u0163iatic parcurs de Maestru de la interpretarea lui Ion Barbu \u00een limitele unei matematici edulcorate \u015fi literaturizate la o teorie unificat\u0103 asupra omului \u015fi a Universului, adic\u0103 adev\u0103rul ultim, dinamizat de un \u201eter\u0163 tainic inclus\u201d. Exegeta \u00ee\u015fi urmeaz\u0103 corect, onest, a\u015f putea zice din punctul de vedere al cuiva care se \u00eendr\u0103goste\u015fte de obiectul studiului s\u0103u, parcursul, ajung\u00e2nd aici la punctul cel mai de sus al demonstra\u0163iei \u00een privin\u0163a unicit\u0103\u0163ii celui despre care scrie \u015fi a rolului acestuia \u00een trezirea sentimentelor \u015fi a ra\u0163iunii adormite ale omenirii, ar\u0103t\u00e2nd calea spre m\u00e2ntuire gnoseologic\u0103, moral\u0103, cultural\u0103, ecologic\u0103 \u015fi, natural, pedagogic\u0103.
\n\u00cen 19 noiembrie 1989, \u201espre orele 16, aproape de N\u00f4tre-Dame, la Paris, eul biografic [aici, cu aceast\u0103 formulare, \u201eeul biografic, autoarea ofer\u0103 involuntar cifrul utiliz\u0103rii cuv\u00e2ntului \u201ehiperlogografic\u201d din debutul eseului, dac\u0103 v\u0103 aminti\u0163i, ar\u0103t\u00e2nd c\u00e2t de mult s-a l\u0103sat influen\u0163at\u0103 de profilul acesta gigantesc, aproape suprauman, al Maestrului, adic\u0103, vezi Doamne, ar trebui s\u0103 \u0163inem seama c\u0103 exist\u0103 multiplicit\u0103\u0163i de euri ale celui despre care scrie; parc\u0103 am fi \u00eentr-un binecunoscut roman de Nicolae Breban], tr\u0103ie\u015fte ceea ce va \u00eendr\u0103zni s\u0103 numeasc\u0103, \u00een R\u0103d\u0103cinile libert\u0103\u0163ii, \u00abexperien\u0163a sa fundamental\u0103, similar\u0103 unei experien\u0163e revelatoare prin autotransformare. Nu cred c\u0103 se poate vorbi de o experien\u0163\u0103 a ilumin\u0103rii, cu toate c\u0103 lumina a jucat aici un rol important.\u201d Dup\u0103 aceast\u0103 revela\u0163ie, rolul \u201ePredicii de la Benares\u201d aveau s\u0103-l joace Teoremele poetice (\u015fi, mai t\u00e2rziu, Manifestul transdisciplinarit\u0103\u0163ii). \u201eAceast\u0103 nou\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 ini\u0163iatic\u0103 \u2013 scrie Emanuela Ilie \u2013, scris\u0103 sub forma unor sutre [mie mi se pare c\u0103 ambi\u0163ioneaz\u0103, prin form\u0103 \u015fi prin formul\u0103ri, \u015fi la o confruntare cu Tractatus logico-philosophicus, al lui Wittgenstein, dar, cum zice un pic mai jos autoarea, \u00absunt posibile multe alegeri\u00bb] se organizeaz\u0103, dup\u0103 cum aten\u0163ioneaz\u0103 \u00eensu\u015fi Basarab Nicolescu, ca un material ordonator al haosului (ideatic \u015fi, \u00een fond) ontologic ini\u0163ial.\u201d Mai e nevoie s\u0103 atrag aten\u0163ia c\u0103 nu sunt n\u0103z\u0103riri ale celui care scrie aceste r\u00e2nduri toate cele scrise p\u00e2n\u0103 acum despre doctrin\u0103, misionarism \u015fi a\u015fa mai departe? Se dezv\u0103luie, \u00een sf\u00e2r\u015fit, \u015fi cititorului care nu a fost prea atent pe parcursul acestui eseu dens \u015fi, \u00eentr-un fel captivant, faptul c\u0103 ne afl\u0103m \u00een fa\u0163a unui profet modern, ini\u0163iat, care \u00ee\u015fi transmite \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura. C\u00e2t de acharn\u00e9, vom vedea ceva mai departe.
\nEmanuela Ilie a realizat, o spun \u00eenc\u0103 o dat\u0103, un eseu comprehensiv \u015fi cu mult\u0103 aplica\u0163ie la opera lui Basarab Nicolescu. Felul \u00een care \u015fi-a ordonat lucrarea, modalit\u0103\u0163ile prin care a introdus propriul comentariu, inteligent \u015fi, nu o dat\u0103, subtil \u015fi nuan\u0163at poate constitui un punct de reflec\u0163ie pentru cei care se vor dedica unei \u00eentreprinderi similare \u00een ce prive\u015fte at\u00e2\u0163ia \u015fi at\u00e2\u0163ia autori din cultura rom\u00e2n\u0103 care ar avea nevoie s\u0103 fie adu\u015fi \u00een aten\u0163ia publicului de speciali\u015fti sau de nespeciali\u015fti. Ajun\u015fi \u00een acest punct, ne vom desp\u0103r\u0163i de autoare \u2013 fa\u0163\u0103 de a c\u0103rei munc\u0103 \u00eemi exprim pre\u0163uirea, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t este evident pentru oricine ce eforturi a f\u0103cut, specialitatea domniei sale fiind filologia (este cadrul didactic la Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi), pentru a se familiariza cu no\u0163iuni din fizica cuantic\u0103, din filozofie \u015fi din istoria \u015ftiin\u0163ei, \u00een scopul de a oferi cititorilor un discurs c\u00e2t mai \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103 \u2013, pentru a z\u0103bovi pentru scurt timp exclusiv asupra operei \u015fi personalit\u0103\u0163ii celui care a ocazionat acest eseu, Basarab Nicolescu.
\nDincolo de extrasele din textul Emanuelei Ilie, se cuvine s\u0103 l\u0103muresc ceva mai detaliat observa\u0163iile, pe care cititorul le va fi g\u0103sit, desigur, destul de surprinz\u0103toare, \u00een contradic\u0163ie cu opinia larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 despre rolul \u015fi personalitatea Maestrului, pe care le-am f\u0103cut pe parcursul acestui lung comentariu. Ne desp\u0103r\u0163im nu \u00eenainte de a transcrie cuvintele care stau la finalul c\u0103r\u0163ii: \u201e\u00eenchinarea \u00eentregii sale vie\u0163i demersului transdisciplinar pot convinge de necesitatea re-valoriz\u0103rii lumii \u00een pragul secolului XXI. \u00cen definitiv, doar citite \u00eempreun\u0103, Biografia \u015fi Opera lui Basarab Nicolescu pot valida, prin ideea de sacrificiu total, resim\u0163it ca un har, conceptul \u00een care nu pu\u0163ini v\u0103d singura speran\u0163\u0103 \u015fi, \u00een orice caz, marea turnur\u0103 a lumii actuale.\u201d Remarca\u0163i cuvintele \u015fi expresiile pe care le-am subliniat, de asemenea, majusculele \u015fi dac\u0103 asta nu este mistic\u0103 hagiografic\u0103, atunci ce ar putea fi?<\/p>\n

Apostolorum<\/strong><\/p>\n

Basarab Nicolescu pare, a\u015fadar, mai mult un profet al omului aflat la intersec\u0163ia coliziunilor la nivelul barionilor, al mezonilor \u03bc, \u03c0, k etc., al c\u00e2mpurilor cuantice \u015fi electromagnetice, al bootstrap \u015fi al Ipotezei Gaia. Dar nu lucreaz\u0103 cu teorii \u015ftiin\u0163ifice ci cu o doctrin\u0103. Nu \u015ftiu s\u0103 fi scris o singur\u0103 lucrare transdisciplinar\u0103 propriu-zis\u0103. Adic\u0103 o carte, un studiu, o teorie \u00een care o chestiune de importan\u0163\u0103 fundamental\u0103 pentru \u00een\u0163elegerea omului, a evolu\u0163iei, a existen\u0163ei lui Dumnezeu, a artei, un demers epistemologic, meta\u015ftiin\u0163ific \u015fi tot ce mai vre\u0163i s\u0103 fie tratat\u0103 metodic \u00een lumina acestei sisteme care la autorul Manifestului \u015fi al Cartei transdisciplinarit\u0103\u0163ii (aceasta, \u00een colaborare cu Lima de Freitas \u015fi Edgar Morin) s-a transformat \u00een doctrin\u0103 \u015fi, finalmente, pare c\u0103 merge spre credin\u0163\u0103. Credin\u0163\u0103 \u00een lumina c\u0103reia, \u201eorice tentativ\u0103 de reducere a fiin\u0163ei umane la o defini\u0163ie \u015fi de descompunere a sa \u00een structuri formale, indiferent care ar fi acestea, este incompatibil\u0103 cu viziunea transdisciplinar\u0103.\u201d Foarte ferm, ap\u0103r\u0103 preventiv puritatea; pe c\u00e2nd \u201etransdisciplinarismul ortodox\u201d, \u201esecte transdisciplinare\u201d \u015f.a.m.d., \u015f.a.m.d.? Nu lu\u0103m \u00een discu\u0163ie aporetica flagrant\u0103 a acestui paragraf, faptul c\u0103, \u00een fond, el nu are nici un sens, dar se roste\u015fte ca \u015fi cum ar exista unul, criptic, tainic, care trebuie p\u0103truns \u015fi… \u00eensu\u015fit.
\nAporiile sunt la ele acas\u0103 \u00een g\u00e2ndirea care st\u0103 la baza Teoremelor poetice: \u201eCine observa universul \u00eenainte ca omul s\u0103 fi fost inventat? Omul ce avea s\u0103 vin\u0103.\u201d Hazliu! Omul de \u015ftiin\u0163\u0103 care se exprim\u0103 aici pare a ignora teoriile evolu\u0163ioniste. Ori fizica, \u00een viziunea lui Basarab Nicolescu, are de-a face nemijlocit cu Dumnezeu!? Fizica, poate, admitem \u015fi a\u015fa, dar ce facem cu \u201esubiectul ireductibil\u201d? Ar fi, probabil, util\u0103 o lectur\u0103 din Upani\u015fade sau m\u0103car din Eminescu, \u201eRug\u0103ciunea unui dac\u201d, dac\u0103 tot ne racord\u0103m la g\u00e2ndirea oriental\u0103 \u015fi la rela\u0163iile acesteia cu Marele Tot, cu Kosmos-ul, cu Nirvana etc.! Dar iat\u0103 alte ziceri stranii dac\u0103 nu ar fi dec\u00e2t simpl\u0103 retoric\u0103 bombastic\u0103 \u015fi goal\u0103, asezonat\u0103 cu ritm poetico-apodictic: \u201eDistan\u0163a de la sine la sine este mai mare dec\u00e2t raza universului. De aceea ea nu poate fi abolit\u0103 nici de spa\u0163iu, nici de timp [ceea ce e frumos spus, ca poezie].\u201d Sau: \u201eSingurul r\u0103zboi sf\u00e2nt care merit\u0103 acest nume este o c\u0103l\u0103torie. C\u0103l\u0103toria de la un nivel de Realitate c\u0103tre alt nivel de Realitate.\u201d \u00cen ce fel s-ar face asta? Iat\u0103: \u201eExist\u0103 o singur\u0103 ini\u0163iere veritabil\u0103: auto-ini\u0163ierea. Scopul ei: \u00eent\u00e2lnirea cu tine \u00eensu\u0163i dup\u0103 ce ai trecut prin \u00eencerc\u0103rile infinitului mic \u015fi infinitului mare.\u201d Problema este: cum? (\u201eDar piatra-\u00een rug\u0103ciune, a humei despuiare\/ \u015ei unda logodit\u0103 sub cer, vor spune \u2013 cum?\u201d \u2013 Ion Barbu, \u201eTimbru\u201d).
\nTrebuie s\u0103 recunosc, \u00eens\u0103, cum observam \u015fi adineauri, c\u0103 apar \u015fi memorabile formul\u0103ri poetice; cu adev\u0103rul lor poetic, de subliniat: \u201eEste evident c\u0103 nu omul a inventat universul ci universul a inventat omul. \u00cen infernul clocotitor al universul primordial, omul ap\u0103rea ca un vis al particulelor cuantice [magistral, altminteri! \u2013 R.V.]. Un vis cuantic ce nu trebuie povestit adul\u0163ilor.\u201d
\n…Nu mai lungim vorba. A\u015fa cum percep eu lucrurile \u2013 a\u015f vrea s\u0103 gre\u015fesc, dar… \u2013 Basarab Nicolescu este un mistic de mod\u0103 nou\u0103, de secol XXI (ce s\u0103 mai zic de lansarea Manifestului tocmai \u00een jurul anul 2000?!). Are viziuni, viziunile se transform\u0103 \u00een texte ce au aspect de predic\u0103, textele sunt inflamate de un spirit militant, misionar, mesianic. Dar profetul este un hedonist. Nu demult (i.e., \u00eenceputul lui mai 2010), l-am putut urm\u0103ri \u00eentr-un dialog cu Horia-Roman Patapievici (Basarab \u00een sus, Basarab \u00een jos) \u00een care \u015fi-a dezv\u0103luit \u015fi dincolo de text aceast\u0103 bos\u0103 misionar\u0103. Exist\u0103 doctorate \u00een transdisciplinaritate, am aflat cu acea ocazie. \u201e\u2013 Cine poate s\u0103 se \u00eenscrie cu o astfel de tem\u0103\u201d? \u2013 \u201eOricine, \u015fi un t\u00e2mplar\u201d a sunat r\u0103spunsul, de parc\u0103 ar fi vorbit un \u201epescar de oameni\u201d (\u201e\u2013 Veni\u0163i dup\u0103 mine \u015fi v\u0103 voi face pre voi pescari de oameni!\u201d). Este indimenticabil momentul petrecut tot \u00een acea emisiune de televiziune, c\u00e2nd H.-R. Patapievici a desf\u0103cut leg\u0103tura unei edi\u0163ii luxoase la Teoreme poetice, ap\u0103rute \u00een rom\u00e2ne\u015fte, moment \u00een care figura Maestrului mi s-a p\u0103rut c\u0103 afi\u015feaz\u0103 o satisfac\u0163ie mult prea mirean\u0103 \u00een fa\u0163a unui obiect ce \u0163ine, prin luxul \u015fi frivolitatea sa, dup\u0103 cum v\u0103d eu lucrurile, mai mult de vanitate dec\u00e2t de rigoare \u015fi m\u0103sur\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103.<\/p>\n

\u201eCuv\u00e2ntul nou\u201d<\/strong><\/p>\n

Basarab Nicolescu, de\u015fi a glosat mult \u00een jurul doctrinei interdisciplinarit\u0103\u0163ii, nu a \u201eprodus\u201d, p\u00e2n\u0103 acum, nicio oper\u0103 care s\u0103 fie consecin\u0163a acestei metode. Lucr\u0103rile sale publicate nu au prea multe \u00een comun cu studiile \u015ftiin\u0163ifice, ci mai mult cu eseul, cu epistolele, cu manifestele, cu enciclicele. Iat\u0103 mostre de stil: \u201eAcesta este cuv\u00e2ntul nou pe care noul umanism \u00eel aduce \u00een contextul c\u0103ut\u0103rilor \u00eenfrigurate ale artei contemporane.\u201d (Ion Barbu. Cosmologia \u201eJocului secund\u201d); \u201eCunoa\u015fterea tradi\u0163ional\u0103 \u00ee\u015fi revendic\u0103, deci, dreptul la ineficacitate, pe planul materialit\u0103\u0163ii spa\u0163io-temporale, pe planul materialit\u0103\u0163ii direct observabile. C\u00e2nd o asemenea eficacitate este totu\u015fi atins\u0103, ea este privit\u0103 de tradi\u0163ia veritabil\u0103 ca fiind accidental\u0103, chiar diabolic\u0103 (\u00een sensul de \u201esepara\u0163ie\u201d), ca un baraj redutabil pe calea progresului spiritual.\u201d (Noi, particula \u015fi lumea; am \u00een\u0163eles c\u0103, aici, Pavel al transdisciplinarit\u0103\u0163ii se refer\u0103 la faptul c\u0103 Tradi\u0163ia nu opereaz\u0103 la nivelul concretului, al anodinului, al manifest\u0103rilor fizice vizibile, c\u0103 ea are leg\u0103tur\u0103 cu ceea ce este nev\u0103zut, inexplicabil prin mijloacele bunului sim\u0163 comun \u2013 cuante, dimensiunea informa\u0163ional\u0103 a universului etc. \u2013 \u015fi chiar ale \u015ftiin\u0163ei de la un moment dat. Iar lucrul acesta, ar trebui s\u0103 o \u015ftie oricine s-a ocupat m\u0103car de \u00een\u0163elegerea \u015famanismului, a practicilor apotropaice ori m\u0103car a medicinei tradi\u0163ionale \u2013 \u00een m\u0103sura \u00een care acestea se pot desprinde din sincretismul lor originar \u2013, func\u0163ioneaz\u0103, dac\u0103 lu\u0103m \u00een calcul \u015fi alte dimensiuni ale Universului, \u201eniveluri\u201d de Realitate [\u015fi nu \u201enivele\u201d, cum apare peste tot \u00een scrierile Maestrului, dar \u201enivela\u201d asta trimite \u015fi la o paradigm\u0103 despre care nu am de ce s\u0103 vorbesc acum de\u015fi, poate, ar avea mai mult\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu teoriile lui Basarab Nicolescu dec\u00e2t pare la prima vedere], cu toate c\u0103 aproxim\u0103rile \u015ftiin\u0163ifice nu reu\u015fesc \u00eenc\u0103 s\u0103 descifreze esen\u0163a, natura, cauzele acestor fenomene; \u201ePutem alege \u00eentre evolu\u0163ie \u015fi dispari\u0163ie. Evolu\u0163ia noastr\u0103 este o autotranscenden\u0163\u0103. Nimeni \u015fi nimic nu ne poate obliga s\u0103 evolu\u0103m. Constr\u00e2ngerile naturale ale mediului, care l-au determinat pe om s\u0103 evolueze din punct de vedere biologic, nu se mai exercit\u0103. Evolu\u0163ia biologic\u0103 s-a \u00eencheiat. Iese la lumin\u0103 un nou tip de evolu\u0163ie, legat de cultur\u0103, \u015ftiin\u0163\u0103, con\u015ftien\u0163\u0103, rela\u0163ia cu cel\u0103lalt. [\u2026] Homo sui transcendentalis este pe cale de a se na\u015fte. Nu este doar un oarecare \u00abom nou\u00bb. Aceast\u0103 nou\u0103 na\u015ftere este o poten\u0163ialitate \u00eenscris\u0103 \u00eenl\u0103untrul fiin\u0163ei umane\u201d (Transdisciplinaritatea. Manifest); \u201eLumina va avea ca func\u0163ie rea\u015fezarea \u00eentunericului \u00een locul pe care \u00eel merit\u0103, ca s\u0103 i se respecte rolul de rezisten\u0163\u0103 constructiv\u0103 la dezvoltarea evolutiv\u0103\u201d (R\u0103d\u0103cinile libert\u0103\u0163ii). Italicele din aceste extrase sunt marcate astfel \u00een textele originale \u015fi cred c\u0103 ele vorbesc de la sine despre accentuarea doctrinar\u0103.
\nBasarab Nicolescu este un misionar cu o via\u0163\u0103 itinerant\u0103 trepidant\u0103, despre care vorbe\u015fte cu m\u00e2ndrie \u015fi pl\u0103cere. Apostolat pus \u00een slujba promov\u0103rii credin\u0163ei sale \u00een transdisciplinaritate, prin deplas\u0103ri pe tot globul, de la un congres la altul, de la o conferin\u0163\u0103 la alta, pare-se, cel mai adesea \u201eprovocate\u201d chiar de c\u0103tre propagandist. Hot\u0103r\u00e2rile legate de impunerea transdisciplinarit\u0103\u0163ii se iau la astfel de colocvii \u015fi concilii, la Vene\u0163ia, la Locarno, la Arr\u00e1bida (Portugalia)… Va veni, pesemne, r\u00e2ndul Lateranului, Niceei, Efesului, Calcedonului, Lyonului u.s.w. A vorbi despre \u201etrezire\u201d, \u201eiluminare\u201d, \u201erevela\u0163ie\u201d, \u201er\u0103zboi sf\u00e2nt\u201d nu e chiar prob\u0103 de spirit \u015ftiin\u0163ific. A\u015fa se exprim\u0103 profe\u0163ii \u015fi predicatorii de doctrine.
\nC\u0103 este con\u015ftient de importan\u0163a misiunii sale o demonstreaz\u0103, dac\u0103 mai era nevoie, felul \u00een care se refer\u0103 la unul dintre cei mai mari papi din istoria Bisericii, Ioan-Paul al II-lea: \u201eL-am v\u0103zut c\u00e2nd deja \u00eencepuse s\u0103 fie bolnav. Era obosit, era l\u00e2ng\u0103 mine, \u00eentr-o sal\u0103 impresionant\u0103 de la Vatican…\u201d Adic\u0103, el, Papa, era l\u00e2ng\u0103 mine, nu invers. \u015ei unde, tocmai la… Vatican! Dixit! Cu un astfel de \u00eencrez\u0103tor, triumfal zel misionar, nu e de mirare c\u0103 doctrina transdisciplinarit\u0103\u0163ii se r\u0103sp\u00e2nde\u015fte, se \u201eglobalizeaz\u0103\u201d. \u00cen primul r\u00e2nd, unde? \u201e\u00cen \u015ftiin\u0163ele educa\u0163iei\u201d \u2013 spune \u00eentr-o not\u0103 din eseul s\u0103u biografic Emanuela Ilie \u2013 \u201epedagogi recunoscu\u0163i, autorii de didactici generale ori speciale etc. explic\u0103, de\u015fi succint sau chiar lapidar, ideea de transdisciplinaritate, recomand\u00e2nd-o ca pe una dintre mizele esen\u0163iale ale educa\u0163iei\u201d. Cu alte cuvinte, \u00eencepem de acolo de unde ar fi trebuit s\u0103 sf\u00e2r\u015fim, \u00een sistemul educa\u0163ional. Dar nu \u015ftiu ce pot \u00eenv\u0103\u0163a copiii, tinerii, c\u00e2t\u0103 vreme transdisciplinaritatea nu e dec\u00e2t o inten\u0163ie, o sum\u0103 de principii care nu au generat nimic concret. Doar statutul de doctrin\u0103 \u00eei poate justifica succesul. Iar doctrinele introduse \u00een educa\u0163ie nu \u015ftiu c\u00e2t sunt de luminoase.
\nS\u0103 ne \u00een\u0163elegem, nu metoda aceasta a transdisciplinarit\u0103\u0163ii mi se pare suspect\u0103. Dimpotriv\u0103, din punctul meu de vedere este foarte fertil\u0103, deschiz\u0103toare de imense perspective \u00een cercetare. G\u0103sesc bizar acest militantism la nivelul doctrinei, f\u0103r\u0103 realiz\u0103ri concrete, \u00een afar\u0103 de comunit\u0103\u0163i coagulate \u00een jurul respectivei idei. Colec\u0163ia de fraze bombastice ale Manifestului transdisciplinarit\u0103\u0163ii, dar \u015fi din celelalte scrieri la care ne-am referit, ar putea \u0163ine loc de orice, \u00eentocmai ca romanul modern, dar nu de instrument \u015ftiin\u0163ific.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Magda URSACHE Scriitorul de al\u0103turi Beleaua asta numit\u0103 Paul Goma mereu re\u00eencepe lupta. Sub steagul romanului sau al docu-romanului, sub<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21779"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21779"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21779\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21781,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21779\/revisions\/21781"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21779"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21779"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21779"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}