{"id":21769,"date":"2023-09-11T23:01:12","date_gmt":"2023-09-11T20:01:12","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21769"},"modified":"2023-09-11T23:01:12","modified_gmt":"2023-09-11T20:01:12","slug":"spatii-culturale-nr-11-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21769","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 11 (1)"},"content":{"rendered":"<p><strong>Editorial<\/strong><\/p>\n<p><strong>Imposibilul downshifting<\/strong><\/p>\n<p>\u00centr-un articol despre downshifting, Aurora<br \/>\nLiiceanu este de p\u0103rere c\u0103 la noi, mai ales dup\u0103<br \/>\nplonjarea postdecembrist\u0103 \u00een materialism \u201egrosolan \u015fi<br \/>\nexagerat\u201d, fenomenul nu are absolut nicio \u015fans\u0103 de a<br \/>\nse manifesta, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t el \u00eenseamn\u0103 o<br \/>\nrenun\u0163are la acumul\u0103ri materiale \u015fi centrarea, cumva<br \/>\nidealist\u0103, pe calitatea vie\u0163ii. N\u0103scut din refuzul<br \/>\noccidentalilor (fire\u015fte, al unora dintre ei!) de a r\u0103m\u00e2ne<br \/>\n\/ a deveni sclavii bunurilor materiale, de a-\u015fi consuma<br \/>\nexisten\u0163a alerg\u00e2nd dup\u0103 bani sau dup\u0103 o pozi\u0163ie<br \/>\nierarhic\u0103, de a se \u00eenregimenta (prin dresaj social),<br \/>\nfenomenul de downshifting nu va avea, cu siguran\u0163\u0103,<br \/>\nnici un viitor pe plaiurile noastre. \u00cen primul r\u00e2nd,<br \/>\npentru c\u0103 este foarte dificil s\u0103-i pretinzi unui popor cu<br \/>\nobsesia p\u00e2inii celei de toate zilele, trecut prin toate<br \/>\ncataclismele istoriei (aproape toate, fiindc\u0103, ce-i drept e<br \/>\ndrept, bomba atomic\u0103 \u00eenc\u0103 nu ne-a fost trimis\u0103) s\u0103-\u015fi<br \/>\nschimbe atitudinea, s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 prin \u201ea tr\u0103i bine\u201d \u015fi<br \/>\naltceva dec\u00e2t a avea o cas\u0103 tr\u0103snet, o ma\u015fin\u0103 luxoas\u0103,<br \/>\nbani \u00een cont, ceva bijuterii \u015fi copiii aranja\u0163i, dac\u0103 se<br \/>\npoate, \u00een alte \u0163\u0103ri. Un popor deprins cu foametea, cu<br \/>\nfrigul \u015fi cu boala, \u00eendobitocit de lungul \u015fir de<br \/>\nconduc\u0103tori r\u0103i \u015fi corup\u0163i, \u00eengrozit de perspectiva de a<br \/>\nr\u0103m\u00e2ne pe drumuri, f\u0103r\u0103 acoperi\u015f deasupra capului, la<br \/>\ncheremul unor semianalfabe\u0163i lipsi\u0163i de ru\u015fine, n-are<br \/>\ncum aprecia \u201ecalitatea vie\u0163ii\u201d altfel dec\u00e2t trec\u00e2ndu-\u015fi<br \/>\nlinia ontologic\u0103 prin stomac. \u201e\u015ecoala vie\u0163ii\u201d l-a \u00eenv\u0103\u0163at<br \/>\npe rom\u00e2n c\u0103 are nevoie de c\u00e2t mai mul\u0163i bani pentru a<br \/>\nfi fericit, c\u0103, pentru a avea ace\u015fti bani, trebuie s\u0103 fie<br \/>\ncapabil de absolut orice (de la munc\u0103 \u00eend\u00e2rjit\u0103 p\u00e2n\u0103 la<br \/>\nfurt, compromis ori crim\u0103), c\u0103 numai etalarea<br \/>\nzgomotoas\u0103 a bun\u0103st\u0103rii materiale \u00eei poate aduce<br \/>\n\u201erespectul\u201d contemporanilor \u015fi invidia lor. La noi<br \/>\ncompeti\u0163ia se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een planul lui \u201ea avea\u201d: bani,<br \/>\ncase, obiecte de valoare etc. \u201eA fi\u201d nu prea mai<br \/>\nconteaz\u0103, \u015fi au grij\u0103 mass media s\u0103 manipuleze<br \/>\ncon\u015ftiin\u0163ele \u00een a\u015fa fel, \u00eenc\u00e2t tot ceea ce se refer\u0103 la spirit<br \/>\n\/ cultur\u0103 s\u0103 fie ridiculizat. Nu mai departe, zilele<br \/>\ntrecute, la o or\u0103 de v\u00e2rf, una dintre \u015ftiristele pl\u0103tite \u00eentro<br \/>\nlun\u0103 c\u00e2t trei profesori \u00eentr-un an, punea al\u0103turi, sub<br \/>\ngenericul \u201e\u0163ara arde \u015fi baba se piapt\u0103n\u0103\u201d dou\u0103 proiecte<br \/>\nde legi, chipurile, de acela\u015fi calibru: organizarea unui<br \/>\ncomando care s\u0103 extermine ciorile \u015fi alte zbur\u0103toare de<br \/>\npe aeroporturi \u015fi decretarea zilei de 15 ianuarie ca \u201ezi<br \/>\nna\u0163ional\u0103 a culturii rom\u00e2ne\u201d. Pentru \u015ftirista \u00een cauz\u0103,<br \/>\natent\u0103 la prezentarea pe post a unei Rom\u00e2nii<br \/>\nmizerabile, \u0163ar\u0103 de ho\u0163i \u015fi de borfa\u015fi, de violatori \u015fi de<br \/>\nasasini, a \u00eenv\u0103\u0163a \/ a recita poezii, a te preocupa de<br \/>\ncarte, a pretinde o minim\u0103 decen\u0163\u0103 cultural\u0103 p\u0103reau<br \/>\nini\u0163iative cel pu\u0163in caraghioase. Cum, domnule, se<br \/>\nsub\u00een\u0163elegea din z\u00e2mbetul ei flancat de dou\u0103 gropi\u0163e<br \/>\n\u00eent\u00e2rziat-adolescentine, de asta ne arde nou\u0103, la vreme<br \/>\nde criz\u0103?! Chiar. Cu at\u00e2t mai mult, cu c\u00e2t \u015ftirea despre<br \/>\n\u201elegile aberante\u201d (dintre care, desigur, numai una, cea<br \/>\ncu constituirea unui comando \u00eempotriva ciorilor, \u00ee\u015fi<br \/>\nmerita calificativul) venea dup\u0103 amplul reportaj privind<br \/>\nsc\u0103derea v\u00e2nz\u0103rilor la \u00eenc\u0103l\u0163\u0103mintea scump\u0103, din<br \/>\ncolec\u0163ia unui pantofar rom\u00e2n de lux, falimentul unor<br \/>\nmagazine de bijuterii, ori impasul financiar al cine \u015ftie<br \/>\nc\u0103rui alt vip agreat de protipendada postdecembrist\u0103.<br \/>\nDac\u0103 te iei dup\u0103 ce vezi la televizor, pare mai trist faptul<br \/>\nc\u0103 la rom\u00e2ni nu se mai cump\u0103r\u0103 pantofi scumpi dec\u00e2t c\u0103<br \/>\nnu se mai cump\u0103r\u0103 c\u0103r\u0163i; e mai grav c\u0103 dau faliment<br \/>\nbarurile, cazinourile \u015fi restaurantele cu fi\u0163e, dec\u00e2t c\u0103 nu<br \/>\nse mai investe\u015fte \u00een cultur\u0103, \u00een s\u0103n\u0103tate \u015fi educa\u0163ie. E<br \/>\nun dezastru, ni se spune, c\u0103 renun\u0163\u0103m la vacan\u0163e \u00een<br \/>\nstr\u0103in\u0103tate, c\u0103 nu ne mai putem achizi\u0163iona o ma\u015fin\u0103<br \/>\nscump\u0103, un televizor cu plasm\u0103 ori un calculator cu<br \/>\ngadget-uri la mod\u0103, \u00een timp ce, vai, c\u00e2t\u0103 incon\u015ftien\u0163\u0103! \u2013<br \/>\nmai exist\u0103 primari ce nu vor s\u0103 renun\u0163e la a\u015fa-numitele<br \/>\n\u201ezile ale ora\u015fului \/ comunei\u201d, adic\u0103 la manifest\u0103ri<br \/>\nculturale destinate s\u0103 mai schimbe \u201edominanta<br \/>\nafectiv\u0103\u201d negativist\u0103 a popula\u0163iei.<br \/>\n\u00centorc\u00e2ndu-ne la downshiftingul occidental, el nu<br \/>\nmerge \u00een Rom\u00e2nia mai cu seam\u0103 fiindc\u0103 are o<br \/>\ncomponent\u0103 intelectual\u0103, care include preluarea critic\u0103<br \/>\na valorilor, posibilitatea de a fi reflexiv, plasarea \u00eentr-un<br \/>\nc\u00e2mp al \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii de calitate, al cre\u015fterii personale etc.,<br \/>\nlucruri greu de \u00eenf\u0103ptuit la noi, acum, c\u00e2nd individul<br \/>\neste confiscat pentru profit \u015fi consum. Sigur, mai trecem<br \/>\n\u015fi printr-o criz\u0103 economic\u0103. Am mai trecut printr-una,<br \/>\n\u00eentre 1929-1933. Compara\u0163iile care se fac \u00eentre cele dou\u0103<br \/>\ndezastre nu se refer\u0103, \u00eens\u0103, \u015fi la atitudinea popula\u0163iei de<br \/>\natunci \/ de acum: \u00eentre 1929-1933 oamenii au continuat<br \/>\ns\u0103 cumpere c\u0103r\u0163i, s\u0103 citeasc\u0103 \u015fi s\u0103 scrie, s-au dus la<br \/>\nconcerte \u015fi la teatru, au sus\u0163inut, din pu\u0163inul lor,<br \/>\nini\u0163iativele culturale, n-au stat numai cu g\u00e2ndul la<br \/>\nm\u00e2ncare \u015fi la b\u0103utur\u0103, nu s-au \u00eendobitocit cu bun\u0103\u015ftiin\u0163\u0103,<br \/>\npoate \u015fi pentru c\u0103 nici guvernan\u0163ii de atunci nu<br \/>\nle-au pretins a\u015fa ceva. Dac\u0103 cei de atunci ar fi avut<br \/>\natitudinea celor de acum, cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 nici Arghezi<br \/>\nn-ar mai fi publicat \u201eFlori de mucigai\u201d (1931), nici<br \/>\nBacovia \u201eCu voi\u201d (1930), nici Ion Barbu \u201eJoc secund\u201d<br \/>\n(1930), nici Blaga \u201eLaud\u0103 somnului\u201d (1929) \u015fi \u201eLa<br \/>\ncump\u0103na apelor\u201d (1933), nici Camil Petrescu \u201eUltima<br \/>\nnoapte de dragoste, \u00eent\u00e2ia noapte de r\u0103zboi\u201d (1930) \u015fi<br \/>\n\u201ePatul lui Procust\u201d (1933), nici Sadoveanu \u201eZodia<br \/>\ncancerului sau vremea Duc\u0103i-Vod\u0103\u201d (1929), \u201eBaltagul\u201d<br \/>\n(1930), \u201eNunta domni\u0163ei Ruxandra\u201d (1932)&#8230; \u015fi<br \/>\nexemplele ar putea continua.<br \/>\nNu \u00een\u0163eleg un lucru: de ce oamenii no\u015ftri politici, cei<br \/>\npu\u015fi \u201e\u00een capul trebii\u201d, mai to\u0163i evrei, ne refuz\u0103 exact<br \/>\nlucrul esen\u0163ial, care a salvat \u00een repetate r\u00e2nduri poporul<br \/>\nevreu: cultura \u015fi educa\u0163ia. Ni-l refuz\u0103 pentru c\u0103, de\u015fi ne<br \/>\nconduc, au pentru noi doar dispre\u0163? Ni-l refuz\u0103 pentru<br \/>\nc\u0103, vorba domnului pre\u015fedinte (din surse Wikipedia,<br \/>\nevreu \u015fi el) nu au ce pierde? Am un mare respect pentru<br \/>\nevrei, dar, sincer, nu m\u0103 a\u015fteptam s\u0103 le plac\u0103 s\u0103<br \/>\nguverneze peste o lad\u0103 de gunoi: nu-i o atitudine<br \/>\ndemn\u0103 de un popor civilizat!<\/p>\n<p><strong>ION MURGEANU<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/09\/murgeanu.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/09\/murgeanu.jpg\" alt=\"\" width=\"183\" height=\"183\" class=\"alignnone size-full wp-image-19167 lazyload\" data-srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/09\/murgeanu.jpg 183w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/09\/murgeanu-150x150.jpg 150w\" data-sizes=\"(max-width: 183px) 100vw, 183px\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 183px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 183\/183;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/09\/murgeanu.jpg\" alt=\"\" width=\"183\" height=\"183\" class=\"alignnone size-full wp-image-19167\" srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/09\/murgeanu.jpg 183w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/09\/murgeanu-150x150.jpg 150w\" sizes=\"(max-width: 183px) 100vw, 183px\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p><strong>\u00ceNTOARCEREA \u201eSUPLEANTULUI\u201d<\/strong><\/p>\n<p>Prin anii 72, dup\u0103 venirea la Bucure\u015fti, \u00een c\u0103utarea destinului de scriitor, m\u0103 aflam la un moment dat \u00een redac\u0163ia \u201eSc\u00e2nteia tineretului\u201d, \u00een biroul lui C. St\u0103nescu, redactor-\u015fef adjunct. Nu eram singurul, iar C. St. era foarte preocupat la telefon, s\u0103 caute o ma\u015fin\u0103 pentru Petru Popescu, membru supleant al CC al UTC, deja cunoscut scriitor de succes, s\u0103-l transporte acas\u0103, sau p\u00e2n\u0103 \u00een  centru etc. \u201eGeniul\u201d lui  tr\u0103gea de       pe-atunci foarte greu la c\u00e2ntar; debutase cu un volum de versuri, \u201eZeu printre blocuri\u201d, dar mai ales devenise, cum s-ar zice azi \u201escriitor de fi\u0163e\u201d, dup\u0103 succesul enorm  al primului s\u0103u roman, \u201ePrins\u201d, dar \u015fi al urm\u0103toarelor: \u201eDulce ca mierea e glon\u0163ul patriei\u201d \u015fi \u201eSf\u00e2r\u015fitul bahic\u201d. \u00cen parantez\u0103 fie spus, subiectul din \u201ePrins\u201d este o pasti\u015f\u0103 \u201epe dos\u201d ori, cum ar spune francezul, \u00e0 l\u2019 invers a cunoscutului \u201eLove story\u201d de Erich Segal; \u015fi rasa, \u015fi America \u00eel atr\u0103geau de la \u00eenceput pe noul scriitor rom\u00e2n de succes. Nu am \u00een\u0163eles niciodat\u0103 de ce atunci, \u00een acea zi \u015fi \u00een acel loc, m-a ales tocmai pe mine s\u0103 mi se confeseze, tran\u015f\u00e2ndu-\u015fi dilema, ori ostoindu-\u015fi  spaimele \u015fi \u201enervozitatea\u201d: urma s\u0103 plece din \u0163ar\u0103 \u015fi avea probleme cu pa\u015faportul. \u201eMie \u00eemi fac probleme c\u00e2nd to\u0163i \u015ftiu c\u0103 am \u00eenceput s\u0103-mi construiesc o cas\u0103?!&#8230;\u201d. Nu am mai apucat s\u0103-l consolez, pentru c\u0103 C.St. \u00eei \u015fi g\u0103sise ma\u015fina care urma s\u0103-l transporte \u00een centru; \u201eSc\u00e2nteia tineretului\u201d fiind pe-atunci cu redac\u0163ia, la hurt\u0103, ca toat\u0103 presa rom\u00e2neasc\u0103 socialist\u0103, la Casa Sc\u00e2nteii. Plec\u00e2nd din \u0163ar\u0103 Petru Popescu, fire\u015fte c\u0103 nu s-a mai \u00eentors dec\u00e2t dup\u0103 20 de ani fix, la c\u0103derea regimului Ceau\u015fescu, \u015fi nu a comunismului, deoarece, revenit, se lipi ca marca de plic de fostul s\u0103u \u015fef de la UTC, Ion Iliescu. M-am tot g\u00e2ndit \u00eens\u0103 de ce acea \u201eafec\u0163iune\u201d fa\u0163\u0103 de mine, un necunoscut?! S\u0103 m\u0103 fi confundat poate cu vreun \u201eciripitor de serviciu\u201d, cum circulau prin redac\u0163ii at\u00e2\u0163ia, unii ar\u0103t\u00e2nd ca \u015fi mine mode\u015fti, iar unii de-a dreptul \u201ejalnic\u201d?  Oricum, autorul \u201eSf\u00e2r\u015fitului bahic\u201d \u00eei cuno\u015ftea mai bine ca mine; eu abia aterizasem la Bucure\u015fti, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 m\u0103 sus\u0163in material cu delega\u0163ii de pe la ziare, zece zile, din care st\u0103teai dou\u0103 sau trei la locul \u201edocument\u0103rii\u201d cu \u201esf\u00e2r\u015fituri bahice\u201d, de obicei prelungi&#8230; Pentru reportajele respective te documentai, normal, la c\u00e2rcium\u0103; nu interesa, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, dac\u0103 vor fi sau nu publicate; trebuia s\u0103-\u0163i justifici \u00een schimb, \u00eentr-un fel, deplasarea, nu \u015fi \u201edocumentarea\u201d; la \u00eentoarcere, \u00een ziua c\u00e2nd expira delega\u0163ia, ca s\u0103-\u0163i po\u0163i face decontul, te \u00eenf\u0103\u0163i\u015fai frumu\u015fel pe peronul G\u0103rii de Nord: \u201eVeni\u0163i de la Suceava? (sau Ia\u015fi, sau Cluj, sau Bra\u015fov)&#8230; Ave\u0163i nevoie de biletul cu care a\u0163i c\u0103l\u0103torit?!\u201d. Era practic\u0103 uzual\u0103 \u015fi la alte genuri de delega\u0163i&#8230;<br \/>\n\u00cen tot acest timp, colegul de glorie al consangvinului s\u0103u, pe o parte, Erich Segal, ajuns \u00een patria limbii engleze, d\u0103dea interviuri furibunde \u00eempotriva \u201e\u0163\u0103rii noroaielor\u201d, dar \u015fi a limbii ei, care, vezi doamne,  \u201enu-l putea exprima\u201d&#8230; Obr\u0103znicia aceasta mi-aduc aminte c\u0103 nu am putut-o suporta \u015fi m-am defulat liric  \u00eentr-un poem, de care nu cred s\u0103 fi luat cuno\u015ftin\u0163\u0103 proasp\u0103t venitul fost \u201emare scriitor\u201d din Rom\u00e2nia cea cu noroaiele ei, \u015fi mai ales cu \u201es\u0103r\u0103cia\u201d limbii noastre&#8230; \u015etiu \u00eens\u0103 c\u0103 acel \u201epoem european\u201d al meu nu a trecut neprizat de un F\u0103nu\u015f Neagu sau chiar de&#8230; Radu Cosa\u015fu&#8230;<br \/>\nDespre evreitatea lui Petru Popescu s-a vorbit mai mult \u00een \u015foapt\u0103 \u015fi \u201e\u00een subsidiar\u201d, el, cu numele Popescu al  tat\u0103lui, netrezind nici un dubiu despre identitatea sa rom\u00e2neasc\u0103, pe care, ajuns \u00een America, n-a mai putut-o suporta; dec\u00e2t dac\u0103 mama lui,  actri\u0163a Nelly Cutava, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 fi fost (fie) evreic\u0103, atunci \u00een mod logic, Petru Popescu este \u015fi el evreu, c\u0103ci identitatea evreiasc\u0103 se stabile\u015fte pe linie matern\u0103&#8230; Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor lumea se sus\u0163ine pe c\u00e2teva mituri feminine ebree, de la Eva la Estera \u015fi p\u00e2n\u0103 la \u201eFata din Nazaret\u201d, pentru noi Fecioara Maria, Maica Domnului; pentru Petru Popescu \u00eenc\u0103 o \u201ebomb\u0103\u201d literar\u0103, cu b\u0103taie lung\u0103, dup\u0103 cum suntem anun\u0163a\u0163i&#8230;<br \/>\nM\u0103rturisesc cu umilin\u0163\u0103 c\u0103 p\u00e2n\u0103 la \u201eGirl Mary\u201d, roman tradus \u00een rom\u00e2ne\u015fte de Mihnea Gafi\u0163a cu titlul \u201eFata din Nazaret\u201d, nu am citit nimic, dar absolut nimic de Petru Popescu, nici versurile lui, nici glorioasele lui romane, care, pe drept poate, l-au f\u0103cut un scriitor de succes, mai \u00eent\u00e2i, \u00een Rom\u00e2nia, \u015fi, legat de acest succes, iubitul fiicei lui Ceau\u015fescu, Zoia, \u015fi la urm\u0103, transfugul netemperat, ajuns la Los Angeles \u00een Cetatea filmului american, \u015fi devenit scenarist, c\u0103s\u0103torit, \u00een fine cu o evreic\u0103-evreic\u0103, \u015fi tat\u0103 a doi copii, evrei \u015fi ei, locuind o re\u015fedin\u0163\u0103 \u00een Beverly Hills, unde are toate condi\u0163iile s\u0103 creeze&#8230; scenarii&#8230; \u015fi din ce \u00een ce mai pu\u0163ine scrieri literare sporadice  \u015fi pe teme pentru noi str\u0103ine \u015fi aproape neinteresante, din moment ce nici nu au ajuns toate \u015fi la noi&#8230;<br \/>\nLovitur\u0103 de teatru: la \u00eentoarcerea \u201esupleantului\u201d, dup\u0103 lovilu\u0163ia din decembrie 89, \u00een 92, iarna, chiar de Ziua Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei stil nou, 1 decembrie, l-am re\u00eent\u00e2lnit la Alba Iulia pe Petru Popescu, la dineul porcesc oferit de Ion Iliescu participan\u0163ilor la ceremoniile laice din Postul Cr\u0103ciunului&#8230; Am evocat acea \u00eent\u00e2lnire \u00eentr-un articol, \u201eLa bal cu Petru Popescu\u201d, scris pentru, \u015fi publicat \u00een \u201eMeridianul Rom\u00e2nesc\u201d, Anaheim, CA, USA, unde, timp de 12 ani, cum am mai spus \u015fi am repetat, ori de c\u00e2te ori mi s-a oferit ocazia,  am scris singur un supliment cultural: o revist\u0103 \u00een miniatur\u0103 cu \u015fapte rubrici&#8230;<br \/>\nAcolo, la Alba Iulia, la dineul lui Iliescu, c\u00e2nd Petru Popescu a venit el la masa noastr\u0103 (hrana abundent\u0103 \u015fi b\u0103uturile erau servite \u00een picioare, la ni\u015fte mese ronde, cu un singur picior, din sala de festivit\u0103\u0163i a Liceului Militar), cu Virgil T\u0103nase \u015fi al\u0163i patrio\u0163i din exil, flanca\u0163i totu\u015fi de Augustin Buzura, care \u00eemi era \u015fef atunci, la Funda\u0163ia Cultural\u0103, eu fiind simplu redactor la \u201eCurierul Rom\u00e2nesc; m-a pi\u015fcat naiba de limb\u0103 s\u0103-i aduc aminte, cum \u015fi \u00een ce condi\u0163ii ne-am cunoscut&#8230; El s-a uitat lung la mine&#8230; cer\u00e2nd \u00eeng\u0103duin\u0163a s\u0103 lipseasc\u0103 \u201edoar un minut\u201d&#8230; \u015fi dus a fost&#8230;<br \/>\n\u00centoarcerea \u201esupleantului\u201d creeaz\u0103 \u015fi alte surprize, dincolo \u015fi peste penibila \u00eent\u00e2lnire \u015fi \u00eent\u00e2mplare de la Alba Iulia, cu un cunoscut\/necunoscut, \u00een fond; fereala lui de trecut, at\u00e2ta timp c\u00e2t Zoia Ceau\u015fescu mai tr\u0103ia \u00eenc\u0103, \u015fi suferea cumplit \u00een \u00eenchisoare, fiind ostracizat\u0103 \u015fi torturat\u0103, dup\u0103 \u201eclasicul\u201d principiu, c\u0103 p\u0103rin\u0163ii m\u00e2ncaser\u0103 struguri acri, iar copiilor li se strepezeau din\u0163ii; vechea poveste&#8230; \u00centrebat atunci de jurnali\u015fti, Petru Popescu a negat cu mult elan c\u0103  ar fi cunoscut-o pe Zoia \u00een vreun fel&#8230; Abunden\u0163a de m\u0103rturisiri, fluxul amintirilor, c\u00e2t mai multe \u015fi nude \u00een fond, revine \u00een  noul s\u0103u roman autobiografic, scris \u00een rom\u00e2ne\u015fte direct, \u00een limba care la un moment dat era prea s\u0103rac\u0103 s\u0103-l mai exprime, \u015fi intitulat direct \u201dSupleantul\u201d, \u015ftiind de la \u00eenceput ce vrea, ce a\u015fteapt\u0103 de la el publicul rom\u00e2nesc&#8230; un mic ghe\u015feft&#8230;<br \/>\nNu am citit romanul, am citit \u00een schimb, pe internet, o cronic\u0103 foarte am\u0103nun\u0163it\u0103, dedicat\u0103 acestuia, culmea, de C. St\u0103nescu, acela\u015fi care f\u0103cea sluj \u00een fa\u0163a \u201esupleantului\u201d, \u015fi care acum, \u201e\u00een noua noastr\u0103 libertate\u201d, \u00ee\u015fi ia permisiunea s\u0103-i desfiin\u0163eze cartea fostului \u201esupleant\u201d (care \u00eel folosise alt\u0103dat\u0103 pe post de garajist), insist\u00e2nd pe foarte multe citate, \u00een cronica sa, ap\u0103s\u00e2nd pe latura comercial\u0103 a c\u0103r\u0163ii, sus\u0163inut\u0103 la un moment dat de un sentimentalism ieftin&#8230;<br \/>\nAm mai citit pe urm\u0103 lungul, ba chiar \u201eexhaustivul\u201d interviu pe care-l ia Marius Tuc\u0103 lui Petru Popescu: v\u0103 da\u0163i seama: un dialog Tuc\u0103 &#8211; Petru Popescu, \u00een care scriitorului de succes \u201einterna\u0163ional\u201d nu i se \u00eentind propriu-zis capcane, ci este l\u0103sat \u00een voie s\u0103 se dest\u0103inuie \u201esincer \u015fi dureros\u201d: cum a plecat el din Rom\u00e2nia \u201ede frica lui Ceau\u015fescu\u201d, de\u015fi \u00een 1973 Ceau\u015fescu nu era nici dictatorul, \u015fi nici tiranul care a devenit mai t\u00e2rziu&#8230; o recunoa\u015fte chiar singur, iar despre Zoia numai de bine, \u00eenc\u00e2t citind evocarea \u015fi amintirile lui Petric\u0103 (cel care se temuse de lup&#8230;) mai c\u0103 \u00ee\u0163i vine, nu alta, s\u0103 pl\u00e2ngi&#8230;<br \/>\nC\u00e2t despre \u201eGirl Mary\u201d, tradus\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u015fte cu titlul \u201eFata din Nazaret\u201d, afl\u0103m despre Maica Domnului cea din icoan\u0103 lucruri surprinz\u0103toare, tot ce-i trece prin cap unui scriitor bine documentat \u00een tradi\u0163ia evreiasc\u0103,  fabula\u0163ia lui, pentru un cre\u015ftin, devenind la un moment dat sup\u0103r\u0103toare, dac\u0103 nu de-a dreptul \u015fi jignitoare&#8230; <\/p>\n<p>&#8230;Tocmai citisem o alt\u0103 carte, a unui evreu polonez, care \u00een schimb \u00ee\u015fi asum\u0103 evreitatea deschis, cu o biografie \u201ede ocn\u0103\u201d, acela, \u00eentr-adev\u0103r: Marek Halter, despre Maica Domnului, intitulat\u0103 simplu:\u201dMARIA\u201d; \u00eentr-o singur\u0103 carte pe format \u201epoche\u201d reu\u015fe\u015fte o biografie nu doar credibil\u0103, ci rezolv\u0103 \u015fi multe \u201enecunoscute\u201d din biografia biblic\u0103 a Mariei, mama lui Iisus. Petru Popescu, \u00eentr-o carte de 305 pagini, format \u00eenalt, seam\u0103n\u0103 din bel\u015fug confuzii \u015fi face literatur\u0103 de \u201eliber cuget\u0103tor\u201d, cu toate c\u0103 lui Tuc\u0103 el s-a m\u0103rturisit credincios \u00een Dumnezeu. Care Dumnezeu nu \u00eentreb\u0103m, pentru c\u0103 Dumnezeu e Unul; pentru credincio\u015fii Crezului de la Niceea, e drept, Unul \u00een Trei Ipostazuri \u015fi Nedesp\u0103r\u0163it; sigur, cartea lui PP despre Fecioara Maria e un \u00eenceput: p\u00e2n\u0103 la \u201e\u00eent\u00e2lnirea cu \u00eengerul\u201d vor urma, avertizeaz\u0103 scriitorul, alte dou\u0103 volume. Le a\u015ftept\u0103m cu mult interes. O \u00eentrebare st\u0103ruie totu\u015fi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu PP, dac\u0103 este \u015fi c\u00e2t de evreu este el?! Romanul \u201eFata din Nazaret\u201d, chiar pe copert\u0103, poart\u0103 \u00eenscrisul lui Elie Wiesel, ca pe o recomandare suprem\u0103: \u201eImagina\u0163ia literar\u0103 din acest roman al lui Petru Popescu stimuleaz\u0103 interesul cititorilor fa\u0163\u0103 de evenimente religioase \u015fi istorice\u201d. Cam vag\u0103 \u201erecomandare\u201d, ce e drept, \u015fi inconsistent\u0103, eu unul nu a\u015f fi pus-o, fie ea de la un personaj at\u00e2t de ilustru \u015fi controversat de rom\u00e2ni dar, \u00een fond, Laureat al Premiului Nobel&#8230;<br \/>\nEste \u00een carte, mai mult, \u015fi o pledoarie pentru oamenii ilu\u015ftri, din toate vremurile, \u201epe jum\u0103tate evrei\u201d (nu \u015ftiam, de altfel, c\u0103 \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie s-ar fi aflat \u015fi poetul latin Vergilius)&#8230; Dar, \u00een fond, pentru mine a fi evreu, a face parte din \u201epoporul ales\u201d poate fi o virtute: este un titlu de m\u00e2ndrie \u015fi o \u201erecomandare\u201d sui-generis&#8230;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Editorial Imposibilul downshifting \u00centr-un articol despre downshifting, Aurora Liiceanu este de p\u0103rere c\u0103 la noi, mai ales dup\u0103 plonjarea postdecembrist\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21769"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21769"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21769\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21771,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21769\/revisions\/21771"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21769"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21769"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21769"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}