{"id":21763,"date":"2023-09-10T23:36:49","date_gmt":"2023-09-10T20:36:49","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21763"},"modified":"2023-09-10T23:36:49","modified_gmt":"2023-09-10T20:36:49","slug":"spatii-culturale-nr-12-14","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21763","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 12 (14)"},"content":{"rendered":"

Reviste literare<\/strong><\/p>\n

ARGE\u015e<\/strong>, Serie nou\u0103, Anul X (XLV), nr.7 (337), iulie 2010, Pite\u015fti. Scrie neobosita Magda Ursache: C\u00e2nd dai de o carte ca \u201e\u00centoarcere \u00een secolul 21\u201d, care \u00ee\u0163i seam\u0103n\u0103 sau crezi c\u0103 \u00ee\u0163i seam\u0103n\u0103, e greu s\u0103 r\u0103m\u00e2i pe margine \u015fi s\u0103 \u00eencerci constat\u0103ri albe: emo\u0163ionalul bate ra\u0163ionalul. Autoarea c\u0103r\u0163ii pomenite este Ioana P\u00e2rvulescu. Lecturarea \u00centoarcerii… a declan\u015fat la Magda U o serie de varia\u0163iuni pe tema dat\u0103 de I.P., cu un grad mai mic de \u00eencr\u00e2ncenare, fa\u0163\u0103 de obicei. Diferen\u0163ele de accent sunt date de diferen\u0163a de v\u00e2rst\u0103 dintre scriitoare, talerul Magdei U at\u00e2rn\u00e2nd mai greu, punctul de vedere al domniei sale are un unghi foarte ascu\u0163it. Iat\u0103 un exemplu: C\u00e2t despre oportuni\u015fti, o, ei n-au v\u00e2rst\u0103; sunt identici \u015fi ca \u015faizeci\u015fti, \u015fi ca optzeci\u015fti, \u015fi ca dou\u0103mii\u015fti: \u201eT\u00e2rfe, apud Cioran, ce se ceart\u0103 pentru acela\u015fi trotuar.\u201d <\/p>\n


\nARGE\u0218<\/strong>, Serie nou\u0103, Anul X (XLV), nr.8 (338), august 2010, Pite\u015fti. Ne oprim asupra filodiversit\u0103\u0163ii lui Dumitru Augustin Doman din Spectacolul literaturii, unde comenteaz\u0103 cinci c\u0103r\u0163i: Toat\u0103 vremea-\u015fi are vreme de Calinic Arhiepiscopul, Vinerea singuratic\u0103 de Radu Cange, Clipe \u015fi g\u00e2nduri de Amalia Elena Constantinescu, Ierusalimul \u00eemp\u0103c\u0103rii de Constantin P\u0103dureanu \u015fi S\u0103 citi\u0163i bine! de Magda Ursache. Din aceast\u0103 ultim\u0103 carte citat\u0103, de \u201eatitudine vitriolant\u0103\u201d (D.A.D.), red\u0103m o mostr\u0103: Cererea de critic\u0103 actual\u0103 e mare, consecin\u0163\u0103 a valului editorial. Ei bine (sau ei r\u0103u), pe acest segment de pia\u0163\u0103 au ap\u0103rut, c\u00e2t\u0103 frunz\u0103, c\u00e2t\u0103 iarb\u0103, tot soiul de \u00cenlocuitori. Avem poe\u0163i-critici, prozatori-critici, dramaturgi-critici, mai pu\u0163in critici-critici. \u00cen special poe\u0163ii dau buzna, ca mu\u015ftele-n lapte, s\u0103 recepteze \u015fi s\u0103 situeze \u00een top c\u0103r\u0163ile lovite de nulitate. <\/p>\n


\na t e n e u<\/strong>, Anul 47, nr. 7-8 (491-492), iulie-august 2010, Bac\u0103u. Marele poem C\u00e2ntarea c\u00e2nt\u0103rilor din Vechiul Testament i-a fost recomandat spre lectur\u0103 lui Radu C\u00e2rneci, \u00een timp ce urma cursurile liceului \u201eRegele Ferdinand\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat, de profesorul de greac\u0103 \u015fi latin\u0103, poetul \u015fi traduc\u0103torul \u00een\/din limba lui Vergiliu, Dumitru Cr\u0103ciun. \u00cen anul 2009, Editura Hasefer a tip\u0103rit o mare antologie a variantelor rom\u00e2ne\u0219ti (1688-2008), sub semn\u0103tura lui Radu C\u00e2rneci. Aceast\u0103 monumental\u0103 edi\u0163ie cuprinde 16 variante ale C\u00e2nt\u0103rii c\u00e2nt\u0103rilor, inclusiv parafraza modern\u0103 realizat\u0103 de Radu C\u00e2rneci \u00een anul 1993. La acestea nu s-au putut ad\u0103uga variantele Petru Cre\u0163ia \u015fi Andrei Ple\u015fu (datorit\u0103 drepturilor de autor, deh!). Alte detalii afla\u0163i din convorbirea lui Boris Marian cu Radu C\u00e2rneci \u015fi consemnat\u0103 de primul.<\/p>\n


\nBUCOVINA LITERAR\u0102<\/strong>, serie nou\u0103, Anul XXI, nr.6-7 (232-233), iunie-iulie 2010, Suceava. Criticul literar Petre Isachi f\u0103c\u00e2nd o monografie (psih)analitic\u0103 a imposturii vizavi de romanul Gresia albastr\u0103 al lui Viorel Savin, spune la un moment dat: A\u015fadar, dragii no\u015ftri cititori, sensul unor romane de tipul celor scrise de Viorel Savin, I.D. S\u00e2rbu, George Orwel, Alexandr Soljeni\u0163\u00e2n, Marin Preda etc. se afl\u0103 \u00een noi. Cititorul (de fapt toate instan\u0163ele comunic\u0103rii narative), prizonier al istoricit\u0103\u0163ii sale, nu poate evada din patul procustian al recuren\u0163ei \u015fi al devenirii. El, asemenea lui Iona, din tragedia cu acela\u015fi nume a lui Marin Sorescu, pescuie\u015fte \u00een apele \u00eentotdeauna tulburi ale Gresiei… idei, principii, doctrine, st\u0103ri, tr\u0103iri, \u00eentreb\u0103ri, mir\u0103ri etc. fiind, \u00een acela\u015fi timp, pescuit de pluralitatea sensurilor\/lumilor aflate \u00een noi. <\/p>\n


\nCafeneaua literar\u0103<\/strong>, anul VII, nr.7\/82, iulie 2010, Pite\u015fti. \u00cen perioada 1-3 iunie 2010 s-a desf\u0103\u015furat la B\u0103ile Herculane a X-a edi\u0163ie a Colocviilor Na\u0163ionale Reflex. Virgil Diaconu, directorul revistei Cafeneaua literar\u0103, a realizat o sintez\u0103 a celor dou\u0103 conferin\u0163e: Timpul \u015fi v\u00e2rstele scrisului (Cornel Ungureanu) \u015fi Identitate regional\u0103, na\u0163ional\u0103, european\u0103 (Mircea Martin), \u00eenso\u0163it\u0103 de un fragmentarium din care red\u0103m selectiv: Poezia a c\u0103zut \u00een cultura de mas\u0103. Totul e o ap\u0103 \u015fi-un p\u0103m\u00e2nt, ierarhia este anulat\u0103. Nu \u015ftiu cum vom ie\u015fi din aceast\u0103 criz\u0103. Noi oscil\u0103m \u00eentre modelele vestice \u015fi propriile modele. Nu suntem nici buricul p\u0103m\u00e2ntului, dar nici de aruncat la lada de gunoi a istoriei culturale. Noi \u00eens\u0103 ne autoflagel\u0103m. (Ion Pop) Am crezut \u00eentotdeauna \u00een necesitatea unei poezii intelectuale, un prim pas c\u0103tre literatura na\u0163ional\u0103. (Mircea Martin) \u00cen fiecare cultur\u0103 mare exist\u0103 gigan\u0163i care \u00ee\u015fi \u00eenjur\u0103 na\u0163ia. (Cornel Ungureanu) <\/p>\n


\nCafeneaua literar\u0103<\/strong>, anul VII, nr.8\/83,august 2010, Pite\u015fti. Prof. univ. dr. Ioan N. Ro\u0219ca spune: …omul, ca fiin\u0163\u0103 valoric\u0103, se afirm\u0103 \u00een mod autentic nu numai prin urm\u0103rirea bun\u0103st\u0103rii sale materiale, ci \u015fi prin cultivarea, dimpreun\u0103 cu semenii s\u0103i, a adev\u0103rului, a binelui, a aspira\u0163iei spre frumuse\u0163e \u015fi divinitate. Astfel este Virgil Diaconu, \u015fi \u00een acest num\u0103r al Cafenelei literare, al\u0103turi de Gheorghe Grigurcu (aforisme), Adrian Dinu Rachieru (Cazul Labi\u015f), Mircea B\u00e2rsil\u0103, lector al c\u0103r\u0163ii Mi amor de Costin T\u0103n\u0103sescu, de invita\u0163ii Clubului…: Marius Chelaru, Valeria Manta T\u0103icu\u0163u \u015fi Sorin Lucaci, de Aurelian Titu Dumitrescu \u015fi Nicolae Eremia cronicari pentru c\u0103r\u0163ile M\u0103\u015ftile Cleopardei de Clara M\u0103rgineanu \u015fi \u015earpele dezaripat de Florin Dochia. Lectur\u00e2nd Mamin, romanul-pamflet al Valeriei Manta T\u0103icu\u0163u, Virgil Diaconu cred c\u0103 a asimilat, de aici, la situa\u0163ia sa o serie de \u201eprieteni\u201d afla\u0163i \u00eentr-o distrug\u0103toare insurec\u0163ie anticultural\u0103 \u015fi uman\u0103. <\/p>\n


\nCitadela<\/strong>, anul IV, nr.5-6-7-8 (27-28-29-30), mai-iunie-iulie-august 2010, Satu Mare. \u015ei r\u0103spunde Calistrat Costin la una dintre \u00eentreb\u0103rile interviului realizat de Aurel Pop: Nu, nu, nu! Cartea trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 carte! Cui \u00eei sur\u00e2d \u201espa\u0163iile virtuale\u201d n-are dec\u00e2t! O bibliotec\u0103 \u00een\u0163esat\u0103 de c\u0103r\u0163i e altceva dec\u00e2t una ticsit\u0103 de \u201ebloguri\u201d scornicite de care mai de care! \u015ei din aceast\u0103 bibliotec\u0103 s\u0103 nu lipseasc\u0103, cum nu lipsesc din aceast\u0103 edi\u0163ie a Citadelei, Elegiile de pe strada mea de Florin Dochia, cele dou\u0103 c\u0103r\u0163i de critic\u0103 ale lui Gh. Grigurcu \u2013 Amurgul ideilor \u015fi \u00cen r\u0103sp\u0103r – despre care scrie Elena Vieru, proza lui V. Voiculescu despre care vorbe\u015fte Nicoleta Gabor, poezie de Lumini\u0163a Suse, poezia lui Adrian Botez criticat\u0103 de Lumini\u0163a Aldea, dar \u015fi cele trei c\u0103r\u0163i c\u0103rora le face cronic\u0103 Monica Mure\u0219an: Pas\u0103mite de Nicolai T\u0103icu\u0163u, Noaptea Miracolelor de Grigore Grigore \u015fi semne dintr-un trunchi de cuv\u00e2nt de Aurel Pop. <\/p>\n


\nDACIA LITERAR\u0102<\/strong>, anul XXI (serie nou\u0103 din 1990), nr. 91(4),iulie 2010, Ia\u015fi. Margareta Labi\u015f, sora poetului Nicolae Labi\u015f, \u00een interviul consemnat de C\u0103lin Ciobotari, face o serie de dezv\u0103luiri din via\u0163a sa tr\u0103it\u0103 sub complexul fratelui, printre care \u015fi rela\u0163ia lui Nicolae Labi\u015f cu securitatea (cu cel pu\u0163in un an \u00eenainte de accident. \u00centr-un holi\u015for foarte \u00eengust, \u00eentre restaurant \u015fi ie\u015fire am dat nas \u00een nas cu t\u00e2n\u0103rul acela. Atunci fratele meu a spus: \u201eM\u0103 urm\u0103re\u015fti? Vrei s\u0103 \u015ftii ce fac? S\u0103 v\u0103 fac cuno\u015ftin\u0163\u0103: tat\u0103l meu, turn\u0103torul meu; sora mea, turn\u0103torul meu. N-o s\u0103-\u0163i permit s\u0103-i atingi cu labele tale, cu care scrii mizeriile despre mine.\u201d F\u0103r\u0103 nici un cuv\u00e2nt, respectivul s-a \u00eentors \u015fi a plecat. Mult mai t\u00e2rziu, dup\u0103 1990, mi s-a p\u0103rut c\u0103-i reg\u0103sesc privirea la televizor. Ocupa o func\u0163ie important\u0103…<\/p>\n


\nOGLINDA LITERAR\u0102<\/strong>, anul IX, nr.100,august 2010, Foc\u015fani Red\u0103m dou\u0103 secven\u0163e din interviul realizat de Adrian Dinu Rachieru cu scriitorul Ion Milo\u015f. A.D.R.: E mai u\u015for s\u0103 traduci? I.M.: Poezia ta o faci unde apuci: \u00een avion, \u00een tren, autocar, pe plaj\u0103. Unde te plesne\u015fte inspira\u0163ia. C\u00e2nd traduci trebuie s\u0103 stai la mas\u0103, legat, s\u0103 intri \u00een atmosfer\u0103. Eu zic c\u0103 e mai greu, fiindc\u0103 trebuie s\u0103 fii altul. A.D.R.: \u015ei tot r\u0103m\u00e2ne ceva netradus, un rest inefabil. I.M.: Limba \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fte, uzat\u0103 de mode; chiar se degradeaz\u0103, cititorul pare speriat. R\u0103m\u00e2n \u00eens\u0103 ideile. Eu a\u015fa socot: poezia, \u00een timp, se invalideaz\u0103, filosofia mizeaz\u0103 pe for\u0163a g\u00e2ndirii, e etern\u0103. \u015ei cred c\u0103 r\u0103m\u00e2n poe\u0163ii care au fost \u015fi filosofi. De aceea mar\u015fez pe poezia de idei. S\u0103 fim bine \u00een\u0163ele\u015fi, opera mare nu se face cu talentul, ci \u015fi cu inteligen\u0163a, \u00een\u0163elepciunea, g\u00e2ndirea, caracterul. Astfel \u015fi poemele lui Petrache Plopeanu de la pagina 5972. <\/p>\n


\nPOESIS<\/strong>, Anul XXI, nr. 233-234-235), iunie-iulie-august 2010, Satu Mare. Din substan\u0163ialul \u015fi valorosul sumar al acestei edi\u0163ii, ne oprim la cronica literar\u0103, unde George Vulturescu scrie despre recentul volum de versuri al optzecistului Traian T. Co\u015fovei, Aerostate pl\u00e2ng\u00e2nd: Astfel pl\u00e2nsul lui Aerostate nu este dec\u00e2t condi\u0163ia omului modern de-a pune \u00eentreb\u0103ri \u201e\u00eentr-o limb\u0103 veche\u201d, \u00een miezul zilei \u2013 c\u00e2nd umbrele sunt mai mici dec\u00e2t statura omului: \u201epentru c\u0103 a\u015fa a fost \u00eenv\u0103\u0163at el… c\u0103 pl\u00e2nsul,\/ cu toate foloasele lui,\/ e cel mai bun ziua, la amiaz\u0103!\/ De aceea Aerostate putea descifra cu lacrimile lui\/ toate tratatele de matematic\u0103 \u015fi alchimie… (Aerostate r\u00e2de). Alte cronici sunt semnate de Paul Gorban (D. Corbu), Gh. Mocu\u0163a (I. Zuba\u0219cu), Daniel Corbu (Valeriu Matei), Gh. Glodeanu (Carmen Mirela B\u00e2leanu), Daniela Sitar-T\u0103ut (Horia G\u00e2rbea). <\/p>\n

\t\t\t\t\t\t\t\t\tCititorul de reviste<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Reviste literare ARGE\u015e, Serie nou\u0103, Anul X (XLV), nr.7 (337), iulie 2010, Pite\u015fti. Scrie neobosita Magda Ursache: C\u00e2nd dai de<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21763"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21763"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21763\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21764,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21763\/revisions\/21764"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21763"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21763"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21763"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}