{"id":21744,"date":"2023-09-07T22:50:11","date_gmt":"2023-09-07T19:50:11","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21744"},"modified":"2023-09-07T22:50:11","modified_gmt":"2023-09-07T19:50:11","slug":"spatii-culturale-nr-12-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21744","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 12 (11)"},"content":{"rendered":"

Diana VRABIE<\/strong>
\n\"\"

G.CALAMANCIUC: POETUL SEDUS DE PROZ\u0102 \u015eI PROZATORUL SEDUS DE POEZIE<\/strong><\/p>\n

Spirit poetic febril, sedus deopotriv\u0103 de \u201elacrima toamnelor\u201d, dar \u015fi de \u201earipile prim\u0103verii\u201d, ce se aprind pe arbori, scriitorul G.Calamanciuc, un neoromantic \u201elegat durut\u201d de poemele sale, \u00ee\u015fi ofer\u0103 prin volumul recent de nuvele S\u0103-\u0163i fie dor de tine (Chi\u015fin\u0103u, 2009) un r\u0103gaz epic la \u201eumbra tatei respir\u00eend\u201d, pe hotarele unei proze \u201e\u00een p\u00eenze mari\u201d.
\nImpus ca un excelent dramaturg (cf. Casa Umbrelor; Balad\u0103 neterminat\u0103; Un dramaturg aproape ratat \u015fi o t\u00eerf\u0103 aproape gentil\u0103; Ultima noapte de mileniu cu un copil \u00eemb\u0103tr\u00eenit, piese premiate la concursurile republicane), dar \u00eenrobit \u015fi de \u201es\u0103rutul poeziei\u201d (cf. Poemele repaosului; Toamnele lui Adam; Vise cu br\u00eendu\u015fe), G.Calamanciuc ne ofer\u0103 o literatur\u0103 intimist\u0103, scriind \u201ecu peni\u0163a suferin\u0163a\u201d. Pentru autorul Poemelor repaosului, poezia este expresia frustr\u0103 a sufletului, spa\u0163iu eminamente intim, \u00een care nu are acces dec\u00eet \u201eumbra-mi rupt\u0103-n jum\u0103tate\u201d.
\n\u00cencol\u0163it de amintiri, scriitorul opteaz\u0103 de data aceasta pentru formula epic\u0103, glis\u00eend cu mult rafinament \u00eentr-un registru autobiografic, \u00eencerc\u00eend s\u0103 poarte un dialog cu \u201eumbra tatei\u201d, dar mai ales cu propria fiin\u0163\u0103, care se mistuie \u00een toamnele cu arbori gripa\u0163i \u015fi amintiri cernite. Un dialog vital, tocmai pentru c\u0103 e scris la v\u00eersta senectu\u0163ii, c\u00eend pl\u0103te\u015fti datoriile acumulate de o via\u0163\u0103: \u201e\u2026am o datorie: s\u0103 scriu o proz\u0103 despre Umbra tatei\u201d (p. 230). Scriitorul las\u0103 s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 o carte poate fi scris\u0103 doar c\u00eend \u0163i se face dor de propria fiin\u0163\u0103, de fiin\u0163a nem\u0103rturisit\u0103, carte ce ar purta regretul \u015fi nostalgia creatorului: \u201eS\u0103-\u015fi fie dor de tine\u201d. Deloc \u00eent\u00eempl\u0103toare aceast\u0103 utilizare a conjunctivului prezent cu valoare imperativ\u0103, vine s\u0103 defineasc\u0103 starea creatorului \u00een goana sa perpetu\u0103 dup\u0103 \u201eorele \u00eenc\u0103rcate de divinitate\u201d: \u201eDar nu-i lucru simplu s\u0103 prinzi acele ore \u00eenc\u0103rcate de divinitate. Pentru asta, probabil, \u00ee\u0163i trebuie, p\u00een\u0103 atunci, chiar, poate, \u00een permanen\u0163\u0103, \u00ee\u0163i trebuie s\u0103-\u0163i fie dor de tine, s\u0103 ar\u0103\u0163i bine, s\u0103 cre\u015fti \u00een fa\u0163a propriilor t\u0103i ochi\u201d. (p. 231).
\nDedicat p\u0103rin\u0163ilor scriitorului, volumul poart\u0103 \u00een \u00eentregime pecetea acestei \u00eentoarceri \u00een trecut, spre umbra celor absorbi\u0163i de eternitatea repaosului existen\u0163ial. Elocvente \u00een acest sens sunt chiar titlurile celor trei nuvele cuprinse \u00een volum: Umbra tatei respir\u00eend; S\u0103-\u0163i fie dor de tine; Micu\u0163\u0103, nevinovat\u0103 r\u0103zbunare. Periplul scriptural se \u00eencheie cu o postfa\u0163\u0103 confesiv\u0103: \u00cen loc de postfa\u0163\u0103, seduc\u0103toare prin tonalitatea sincer\u0103.
\nBrodat pe o tonalitate autobiografic\u0103, volumul \u00eempac\u0103 livrescul cu un anumit tip de clasicism de profunzime. Invit\u00e2ndu-ne ceremonios \u00een universul \u201esatelor de l\u00eeng\u0103 b\u0103tr\u00eenul Codru al Cosminului\u201d, G.Calamanciuc ne propune o proz\u0103 \u00een care autobiograficul se \u00eemplete\u015fte armonios cu elementul fic\u0163ional, descoperind disponibilitatea textului de a putea fi citit \u00een lecturi diversificate.
\nFaptele se consum\u0103 \u00eentr-o atmosfer\u0103 verosimil\u0103, unde secven\u0163a descriptiv\u0103 ar fi punctul de rezisten\u0163\u0103 al ceea ce devine prin relatare, epicul nara\u0163iunii (\u201eLumina zilelor era scurt\u0103, nop\u0163ile se \u00eentindeau ca ni\u015fte blesteme uria\u015fe peste p\u0103l\u0103riile pipernicite de \u015findril\u0103 hr\u0103nite cu dohot ale c\u0103su\u0163elor \u015fi timpul priponit \u00een ceruri de un st\u00eelp al por\u0163ii aurite a lui Dumnezeu\u201d (p. 9)). Secven\u0163ele se deruleaz\u0103 ca pe un ecran, cu \u00eentoarceri \u00een timp, cu alunec\u0103ri caleidoscopice \u00een viitor.
\nSedus deopotriv\u0103 de poezie, pentru care \u00ee\u015fi solicit\u0103 \u00eentreaga inspira\u0163ie zbuciumat\u0103, de teatru, pentru care \u00ee\u015fi supune \u00eentreaga r\u0103bdare muncit\u0103 \u015fi resemnat\u0103, de literatura pentru copii, pentru care nutre\u015fte un sentiment cald, dar \u015fi o imens\u0103 responsabilitate, G.Calamanciuc \u00ee\u015fi certific\u0103 prin prezentul volum talentul de prozator pentru care scrisul este chiar via\u0163a. <\/p>\n


\nViorica PROVIAN <\/strong> <\/p>\n

O \u0162AR\u0102, UN AMBASADOR<\/strong><\/p>\n

\t… \u015ei \u00eentr-o zi am primit \u00een dar o cruciuli\u0163\u0103 de coral negru, minunat lucrat\u0103. Atunci am aflat c\u0103 este cel mai \u201eb\u0103tr\u00e2n\u201d, rar \u015fi pre\u0163ios dintre toate speciile, ocrotitor de energii negative, benefic mai ales pentru persoanele n\u0103scute \u00een ziua de 22, ale oric\u0103rei luni… Iar eu sunt n\u0103scut\u0103 sub puterea acestei cifre… De unde venea tainic spre mine \u201eocrotitorul\u201d? Din \u0162ara Verdelui de Smarald, din T\u0103r\u00e2mul c\u00e2mpurilor str\u0103lucitoare \u00eempodobite dulce cu trestie de zah\u0103r…din Cuba. Acesta a fost \u00cenceputul, poarta magic\u0103 spre o lume magic\u0103…Perdeaua s-a ridicat \u015fi visul m-a \u00eendemnat s\u0103 \u00eencep o c\u0103l\u0103torie neb\u0103nuit\u0103, incitant\u0103, chiar dac\u0103 era doar imaginar\u0103, o c\u0103l\u0103torie spre o insul\u0103 romantic\u0103, plin\u0103 de culoare \u015fi parfum, de exotism \u015fi pitoresc. Desigur, cu to\u0163ii \u015ftim c\u0103 europeanul care a p\u0103\u015fit primul pe ea a fost Cristofor Columb, iar ziua de 28 octombrie 1492 l-a f\u0103cut s\u0103 exclame fericit: \u201eE cel mai frumos loc din lume!\u201d Fiul marelui navigator, Diego, avea s\u0103 conduc\u0103 expedi\u0163ia de colonizare a Cubei \u015fi, cu cei 300 de oameni care l-au \u00eenso\u0163it, \u00eentemeia, \u00een 1510, prima a\u015fezare la cap\u0103tul estic al insulei. Despre anii de suferin\u0163\u0103 \u015fi zbucium ai locuitorilor Cubei \u2013 b\u0103\u015ftina\u015fii care tr\u0103iau aici de peste 10.000 de ani, \u00een colibe rectangulare, pict\u00e2ndu-\u015fi corpul \u00een culori vii, navig\u00e2nd cu trunchiuri de copac scobite, vorbesc \u015fi c\u0103r\u0163ile de istorie, \u015fi ghidurile turistice. Pe noi ne ademene\u015fte Frumosul, noi c\u0103ut\u0103m Clipa, pentru c\u0103 Ea \u201erepede ni s-a dat\u201d. A\u015fadar, \u00een apropiere de Haiti, la numai 150 km de Florida, cea mai mare dintre insulele Indiilor de Vest ne \u00eent\u00e2mpin\u0103: este Cuba, Paradisul Tropical, floare de iris oferindu-se cu elegan\u0163\u0103 \u015fi generozitate, la ad\u0103postul palmierilor uria\u015fi. Surprinz\u0103tori sunt mun\u0163ii: conici, ca ni\u015fte c\u0103pi\u0163e de f\u00e2n: \u201emogotes\u201d, specifici \u00een cunoscuta Valle de Vinales, dar \u015fi \u00een Porto Rico sau Jamaica, frumuse\u0163ea acestora altern\u00e2nd cu solul ro\u015fu, fertil, unde se cultiv\u0103 cel mai bun tutun din lume. Singurul ora\u015f de aici – Vinales, \u00eent\u00e2mpin\u0103 c\u0103l\u0103torul \u015fi-l trimite magic \u00eentr-o atmosfer\u0103 tipic cubanez\u0103, cu r\u0103s\u0103rituri de soare incendiare, cu asfin\u0163ituri de aur vechi peste colibele \u00eenvelite \u00een frunzele mari \u015fi verzi, sub care str\u0103lucesc tainic l\u0103mpile, ca ni\u015fte focuri bl\u00e2nde la vatra agricultorilor purt\u0103tori de p\u0103l\u0103rii \u00eempletite din paie. \u00centemeiat \u00een 1607, ora\u015ful, ca \u00eentreaga vale, a fost ridicat la rang de monument na\u0163ional. Mireasma dulce-am\u0103ruie a plantei \u201enicotiana tabacum\u201d, cultivat\u0103 \u00eenc\u0103 din epoca precolumbian\u0103, fumat\u0103 prin \u0163evi g\u0103urite de lemn, plute\u015fte incitant peste noaptea de catifea grea. Uscate cu grij\u0103, frunzele sunt \u00eempachetate \u00een scoar\u0163\u0103 de palmier \u015fi, dup\u0103 patru ani, vor fi rulate \u00een cele mai bune trabucuri din lume. Lor li se adaug\u0103 romul \u015fi salsa, \u00eempletire ame\u0163itoare, cuceritoare.
\n \tDar capitala \u00eentrece orice a\u015fteptare: str\u0103zi b\u0103tr\u00e2ne, \u00eentortocheate, palate, conace, catedrale coloniale \u015fi fort\u0103re\u0163e \u00eentr-un stil inconfundabil, \u015fi, bine\u00een\u0163eles, barul lui Hemingway.
\n \t \u00cen cea mai frumoas\u0103 dintre pie\u0163ele Havanei Vechi, c\u00e2ndva o mla\u015ftin\u0103, s-a construit o splendid\u0103 Catedral\u0103 baroc\u0103 \u00een sec. al XVII-lea, \u00eenchinat\u0103 lui Cristofor Columb, \u015fi care se nume\u015fte San Cristobal. Aici c\u00e2nt\u0103 trubadurii \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een haine tradi\u0163ionale, iar \u00een spatele Catedralei, \u00eentr-unul din multele ateliere de manufactur\u0103, cineva a lucrat la cruciuli\u0163a mea.
\n \t Dac-ar \u015fti c\u0103 este purtat\u0103 cu drag… sau poate \u015ftie. Tot \u00een aceast\u0103 pia\u0163\u0103, pe latura nord-vest, se afl\u0103 Centrul de Art\u0103 Contemporan\u0103, unde \u00ee\u015fi expun operele arti\u015ftii la Bienala de Art\u0103 de la Havana, iar la nr. 207 este bodega unde Hemingway savura \u201emojitos\u201d. La 12 km de Havana ne a\u015fteapt\u0103 domeniul Finca Vigia, unde el a tr\u0103it aproape 20 de ani, iar casa \u00een stil spaniol p\u0103streaz\u0103 respira\u0163ia sa, amintind firea bogat\u0103 \u015fi imprevizibil\u0103, iubitoare de aventur\u0103 \u015fi frumos.
\n \t\u00cen 1960 scriitorul a donat Premiul Nobel acestei a doua Patrii, a plecat \u00een Spania \u015fi nu s-a mai \u00eentors niciodat\u0103 aici, dar \u201ePilar\u201d, vasul s\u0103u de pescuit, pare a-l a\u015ftepta.
\nHabana Vieja, declarat\u0103 monument na\u0163ional \u00een 1977, are peste trei mii de cl\u0103diri cu arhitectura excep\u0163ional\u0103, fiind unic\u0103, \u00eenv\u0103luit\u0103 \u00een parfumul unei lumi coloniale, cu nuan\u0163e pastelate, str\u0103lucitoare \u2013 galben, portocaliu, verde \u2013 culori \u00eemprumutate parc\u0103 de la fructele tropicale sau din penajul p\u0103s\u0103rilor exotice. \u015ei ca poezia sa mearg\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, totul str\u0103luce\u015fte \u00een contrast cu cerul de un albastru orbitor. Cea mai veche zon\u0103 este Plaza de Armas, unde se afl\u0103 sediul guvernului din timpul celor 383 de ani de c\u00e2rmuire spaniol\u0103. \u015ei dac\u0103 sc\u0103rile de marmur\u0103 duc spre Museo de la Ciudad, Palacio del Segundo Cabo, Institul Cubanez al C\u0103r\u0163ii sau Castillo de la Real Fuerza, un templu \u00een stil greco-roman marcheaz\u0103 locul unde \u00een 1519 s-a \u0163inut prima mesa. Magnifica faun\u0103 \u015fi flor\u0103 a Cubei poate fi admirat\u0103 \u00een Museo Nacional de Historia Natural, aflat \u00een partea de sud a pie\u0163ei. Simbolul evident al \u0162\u0103rii, care \u00eempodobe\u015fte chiar blazonul na\u0163ional, este palmierul regal, iar cele peste 90 de specii ale acestui copac sunt dominate de cel numit \u201ede plut\u0103\u201d, aflat numai \u00een Pinar del Rio. Nimic nu \u00eentrece \u00eens\u0103 arborele de bumbac m\u0103t\u0103sos \u2013 \u201eceibas\u201d – venerat de religia Santeria; exist\u0103 \u015fi \u201ecopacul lui Iisus Cristos\u201d, pentru c\u0103 florile sale ro\u015fii \u00eenfloresc o dat\u0103 pe an, de Pa\u015fte. Floarea na\u0163ional\u0103, delicat\u0103 \u015fi parfumat\u0103, se nume\u015fte \u201efluturele alb\u201d, iar pas\u0103rea na\u0163ional\u0103 este cea care poart\u0103 culorile steagului cubanez \u2013 \u201etocororo\u201d. Dar portul Havana este \u015fi bine p\u0103zit: stau de veghe castelul \u201eEl Morro\u201d \u015fi fort\u0103rea\u0163a \u201eLa Cabana\u201d, care ast\u0103zi fac parte din Parque Historico-Militar \u015fi din care se trag salve de tun \u00een fiecare noapte. \u00cen periferia vestic\u0103 din Rincon se afl\u0103 cel mai important loc de pelerinaj al Cubei \u2013 Biserica San Lazarus \u2013 unde vin s\u0103 cear\u0103 vindecare credincio\u015fi de pretutindeni; apa unei f\u00e2nt\u00e2ni din apropiere are puteri magice, iar 17 decembrie \u00eenseamn\u0103 hramul acestui sf\u00e2nt l\u0103ca\u015f. Pe str\u0103zi coloniale vechi, \u00een care vibreaz\u0103 tainic lumina l\u0103mpilor din fier forjat \u015fi lemn \u00eempletit, cl\u0103dirile, cu acoperi\u015furi joase, iradiaz\u0103 nuan\u0163e de galben, portocaliu \u015fi violet. Ora\u015ful Sancti Spiritus, \u00eentemeiat \u00een 1522 p\u0103streaz\u0103 ceva din atmosfera timpurilor \u00een care \u00een pie\u0163e se f\u0103cea comer\u0163 \u015fi cu zah\u0103r, \u015fi cu sclavi. Dar Santa Lucia?… Nisip albit de at\u00e2ta lumin\u0103, ce invadeaz\u0103 cei 20 de km de plaj\u0103, cu apele de un verde-turcoaz, at\u00e2t de limpezi \u00eenc\u00e2t se v\u0103d gr\u0103dinile uria\u015fe de coral negru, peste alte 50 de specii de coral, pe\u015ftii-curcubeu sau cei \u201ezebra\u201d, pe l\u00e2ng\u0103 rechinii-doic\u0103. P\u00e2n\u0103 \u015fi p\u0103s\u0103rile flamingo, at\u00e2t de elegante \u015fi rafinate \u00een penajul roz, admir\u0103 peisajul… Dar \u015fti\u0163i unde se afl\u0103 p\u0103duri pline de orhidee?… \u00cen mun\u0163ii Sierra Maestra!, cea mai \u00eenalt\u0103 regiune din Cuba, unde v\u00e2rfurile ating 2000 m \u015fi unde poate fi v\u0103zut \u015fi centrul de comand\u0103 al for\u0163elor rebele de alt\u0103dat\u0103.
\n \tCu siguran\u0163\u0103, ideea fermierului Angel Blanco a fost original\u0103: din pietre gigantice a sculptat animale \u00een m\u0103rime natural\u0103; probabil era fascinat de lei, pentru c\u0103 numai dintre ace\u015ftia sunt 400 de exemplare. Aceast\u0103 \u201eZoologica Piedra\u201d se afl\u0103 nu departe de Guantanamo, ora\u015ful celebru pentru c\u00e2ntecul \u201eGuantanamera\u201d, dar \u015fi pentru o perl\u0103 de arhitectur\u0103 neoclasic\u0103 \u2013 Plaza del Mercado. Dar cea mai veche a\u015fezare din Cuba este Baracoa, din estul insulei, mic \u015fi fermec\u0103tor ora\u015f, \u00eenconjurat de mun\u0163i \u015fi de luxurianta p\u0103dure tropical\u0103, unde via\u0163a pare s\u0103 se fi oprit \u00een loc: case de lemn, cu acoperi\u015furile de \u0163igl\u0103 ro\u015fie, str\u0103zi \u00eenguste, amintind de studiourile cinematografice. Iar la numai 22 km de aici se coboar\u0103 spre Playa Maguana, cu nisipul ei alb, m\u0103rginind apele verzi-albastre.
\n \tSudul acestei \u0163\u0103ri este expresia \u201eCubei Occidentale\u201d, put\u00e2ndu-se vorbi de o mo\u015ftenire colonial\u0103: aici a fost implantat sim\u0163ul estetic spaniol care, adaptat climei tropicale, a determinat apari\u0163ia unor construc\u0163ii \u00eentru totul originale: primele locuin\u0163e erau din chirpici \u015fi acoperite cu frunze de palmier, pentru ca \u00een sec. al XVII-lea casele s\u0103 devin\u0103 mai complexe \u2013 materialul folosit era calcarul, acoperi\u015ful din lemn \u015fi \u0163igl\u0103 \u015fi, urm\u00e2nd modelul maur, aveau o curte interioar\u0103 ce permitea aerului s\u0103 circule prin cas\u0103. \u015ei \u00een\u0103l\u0163imea lor s-a schimbat, iar cele dou\u0103 niveluri le-au dat un aer elegant. Spa\u0163iul de la parter era destinat comer\u0163ului, iar la etaj se locuia. Por\u0163ile ornamentale \u00een stil baroc, balcoanele din lemn r\u0103sucit, galeriile cu arcade ce ofereau ad\u0103post, au evoluat stilistic prin ad\u0103ugarea unor grilaje \u2013\u201ebarrotes\u201d din lemn sau metal.
\nLocuin\u0163ele private aveau, pe l\u00e2ng\u0103 dormitoare, sufragerie \u015fi buc\u0103t\u0103rie, o capel\u0103, iar u\u015file interioare, bogat decorate, erau batante, ceea ce f\u0103cea ca intimitatea \u015fi sentimentul locuirii \u00eempreun\u0103 s\u0103 se \u00eempleteasc\u0103. Mai t\u00e2rziu, ad\u0103ugarea unui mezanin s-a impus, el fiind destinat locuin\u0163elor pentru sclavi. Sticla colorat\u0103 a dat o nou\u0103 str\u0103lucire ferestrelor, filtr\u00e2nd tainic lumina \u00een culori difuze. \u015ei tavanele din lemn sunt interesante, minunat lucrate, cu panouri \u00een form\u0103 de stea. Toate acestea se v\u0103d \u00een Trinidadul colonial, unde str\u0103zile \u00eenguste, pavate cu piatr\u0103, pleac\u0103 din pia\u0163a central\u0103 spre cartierul Tres Cruces, unde z\u00e2mbesc c\u0103l\u0103torului casele vopsite \u00een galben, verde, albastru \u015fi chiar roz. Desigur, \u00een Trinidad exist\u0103 \u015fi un Museo de Arquitectura Colonial, dar \u015fi Museo Romantico, \u00eentr-una din cele mai frumoase cl\u0103diri construite \u00een 1808, m\u0103rturie a bog\u0103\u0163iei \u015fi culturii acelor vremuri, pentru ca lucr\u0103rile \u00een faian\u0163\u0103, vitraliile \u015fi tavanul din cedru sculptat vorbesc de la sine. Totul la umbra palmierilor regali, \u00eentr-o atmosfer\u0103 absolut unic\u0103, de poezie \u015fi vraj\u0103.
\n \t\u00cen Plaza Maior o statuie a muzei dansului este \u015fi un simbol al iubirii pentru aceast\u0103 art\u0103, iar Biserica Sfintei Treimi \u2013Iglesia de la Santisima Trinidad \u2013 care a fost construit\u0103 \u00een 1892, poseda un altar foarte frumos, statui de marmur\u0103 admirabil lucrate \u015fi un Cristo de la Vera Cruz, de acum dou\u0103 secole. Cubanezii sunt veseli, creativi, m\u00e2ndri de identitatea lor, iubind munca \u015fi av\u00e2nd o atitudine optimist\u0103 cuceritoare.
\n \tToat\u0103 lumea danseaz\u0103 la Santiago de Cuba, pentru c\u0103 aceast\u0103 na\u0163iune a romului \u015ftie s\u0103 se bucure cu adev\u0103rat; ora\u015ful, \u00eentemeiat de fiul lui Columb, a fost o perioad\u0103 Capitala \u015fi este \u00eenc\u0103 plin de culoare, poezie \u015fi muzic\u0103. De aici se ajunge la El Cobre, singura bazilic\u0103 din Insul\u0103 ridicat\u0103 \u00een 1927 \u015fi \u00eenchinat\u0103 f\u0103c\u0103toarei de minuni Virgen del Cobre, numit\u0103 oficial sf\u00e2nta protectoare a Cubei \u2013 Nuestra Senora; legenda spune c\u0103 \u00een 1606 doi b\u0103rba\u0163i \u201eindio\u201d \u015fi un b\u0103iat negru, prin\u015fi fiind de o furtun\u0103 \u00een Golful Nipes au fost salva\u0163i miraculos: \u00een fa\u0163a lor, pe o sc\u00e2ndur\u0103, o statuie a Fecioarei cu pruncul Iisus \u00een bra\u0163e avea inscrip\u0163ia \u201eSunt Fecioara preamilostiv\u0103\u201d; statuia a fost apoi dus\u0103 la mina El Cobre (cupru) \u015fi pentru ea s-a construit ini\u0163ial o chilie. Multe miracole i s-au atribuit de atunci \u015fi deseori este reprezentat\u0103 st\u00e2nd \u00een picioare deasupra valurilor. \u00centr-un altar de argint, \u00een caseta din sticl\u0103, se afl\u0103 expus\u0103 aceast\u0103 statuie \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een ve\u015fminte galbene, iar \u00eentr-o capela sunt ofrande str\u00e2nse \u00een schimbul \u00eens\u0103n\u0103to\u015firii. Pe 8 septembrie, \u00eentr-un pelerinaj impresionant, ea este purtat\u0103 \u00een procesiune.
\n \t\u00cen acest \u201eloc minunat\u201d cum se traduce numele \u0163\u0103rii (coabana), \u015fi-a desf\u0103\u015furat activitatea diplomatic\u0103 un om minunat: Petre S\u0103ndulescu, un ploie\u015ftean n\u0103scut \u00een acela\u015fi an cu Nichita St\u0103nescu, care a p\u0103\u015fit pe p\u0103m\u00e2ntul cubanez \u00eenc\u0103 din 1961. Domnul ambasador a participat la semnarea de programe \u015fi acorduri de schimb cultural-\u015ftii\u0163ifice cu \u0163\u0103rile din America Latin\u0103, Asia \u015fi Africa, a fost director al Casei Americii Latine, organiz\u00e2nd manifest\u0103ri de prestigiu latino-americane \u015fi rom\u00e2ne\u015fti. A participat la negocierea \u015fi stabilirea rela\u0163iilor diplomatice la Madrid (1969), determin\u00e2nd o serie de edituri de prestigiu \u2013 Gredos, Seix Baral, Alhambra, Aliance, \u00een vederea public\u0103rii unor antologii de proz\u0103 \u015fi poezie, a volumului bilingv Mihai Eminescu, precum \u015fi a Ghidului Rom\u00e2nia Turistic\u0103.
\n \tMai mult, a fost numit primul ambasador rom\u00e2n acreditat \u00een Ecuador cu re\u015fedin\u0163a la Quito (1990). Pentru tinerii diploma\u0163i din M. A. E. a predat un curs de Ceremonial \u015fi Protocol Diplomatic (1993), \u015fi s-a remarcat prin publicarea, \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate, a unor articole \u015fi studii pe teme de politic\u0103 extern\u0103. Totodat\u0103, domnul Petre S\u0103ndulescu a fost membrul fondator al Casei Americii Latine din Bucure\u015fti, al Asocia\u0163iei Rom\u00e2ne de Politic\u0103 Extern\u0103 \u015fi al Asocia\u0163iei Ambasadorilor \u015fi Diploma\u0163ilor de Carier\u0103. \u00cemplinirea profesional\u0103 a fost completat\u0103 fericit de bucuria unei familii guvernat\u0103 de armonie \u015fi echilibru, pentru c\u0103 distinsa doamn\u0103 Maria S\u0103ndulescu i-a d\u0103ruit trei copii: Camelia, Anca \u015fi Mircea. O via\u0163\u0103 de OM d\u0103ruit\u0103 \u0162\u0103rii, misiunii sacre de a-i servi prin toat\u0103 fiin\u0163a, de a \u00eendura dorul, de a z\u00e2mbi amintirilor, de a purta cu cinste \u015fi responsabilitate misiunea de a reprezenta Rom\u00e2nia.
\n \tPlec\u0103ri \u015fi sosiri, prietenii vechi \u015fi noi, toate au apus \u00eentr-o clip\u0103, dar amintirea unei vie\u0163i \u00eencununat\u0103 \u00een fapte bogate, nu piere. V\u0103 mul\u0163umim, domnule Ambasador, \u015fi, dintre stele, ruga\u0163i-v\u0103 pentru viitorul Rom\u00e2niei!<\/p>\n


\nCorina IRIMI\u0162\u0102<\/strong><\/p>\n

poveste…<\/p>\n

Uit\u00eendu-m\u0103 \u00een jos, peste balustrada sentimentelor ce m\u0103 \u0163intuiesc strict \u00een inima ta\u2026 ame\u0163ii. Cu o palm\u0103 la frunte \u015fi alta adus\u0103 ml\u0103dios pe l\u00eeng\u0103 corp, m\u0103 trag \u00eenapoi, \u00eemping\u00eendu-mi boldul pu\u0163in tocit \u00een pielea oaselor tale. Dup\u0103 o scurt\u0103 s\u0103getare prin g\u00eendire, \u00eemi iau sufletul \u00een din\u0163i; cu degetele-mi catifelate desfac cheutorile \u015falelor \u015fi m\u0103 arunc \u00een gol ca s\u0103-mi g\u0103sesc sentimentele potrivite. Ca un samovar plin de chintesen\u0163e demult sorbite, \u00een complicata calitate ce de \u00eendelungat timp o de\u0163in, te-am afundat. \u00cen ceasurile de m\u00een\u0103 (ce cu gra\u0163ie acumulat\u0103 le por\u0163i), la cap\u0103tul orelor hot\u0103r\u0103\u015fti s\u0103-mi schimbi destina\u0163ia\u2026<\/p>\n


\npoveste\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00cen sufletul meu ar trebui instalat un POS \u2026 prin centrul universului lui\u2026 un card m\u0103re\u0163 \u015fi auriu la culoare s\u0103-\u015fi fac\u0103 trecerea elegant\u0103\u2026 Cu tren\u0103 \u00eentins\u0103, ca lungi \u015firaguri de m\u0103rgele\u2026 Sau frac s\u0103 poarte uneori. S\u0103 fie cheia intr\u0103rilor \u00een sufletul meu\u2026 mai ceva ca interfonul de la intrarea \u00een scara blocului\u2026 mai safe dec\u00eet cheia oric\u0103rei \u00eencuietori\u2026 mai sigur dec\u00eet siguran\u0163a de la lac\u0103t\u2026 \u00cen spatele unui hublou de ghi\u015feu\u2026 o domni\u015foar\u0103 u\u015for\u2026 inten\u0163ionat\u0103 are program de eliberare legitima\u0163ii 9-13…<\/p>\n


\npoveste\u2026<\/strong><\/p>\n

C\u00eend noaptea albastr\u0103 \u00ee\u015fi sc\u0103p\u0103 greoi genele-i de tine, din aranjamentul impun\u0103tor al propriului meu p\u0103r, g\u00eendit mai ceva dec\u00eet un calcul matematic, s-a desprins o \u015fuvi\u0163\u0103\u2026 Urmat\u0103 de vapori de fixativ \u015fi carusele de bigudiuri. Toate dezv\u0103luiri ale \u00eenceputului meu de iubire\u2026 Pe elasticul buclelor ca ni\u015fte coarde, str\u0103lucitoare resorturi suflate cu ceva scump, se h\u00ee\u0163\u00een\u0103 s\u0103lbaticele mele sentimente\u2026 muzicale note de veselie \u015fi literele ce-mi compun cele mai frumoase cuvinte\u2026 toate mi se rostogolesc\u2026 prin suflet.<\/p>\n


\npoveste\u2026<\/strong><\/p>\n

Dintr-o scorbur\u0103 mic\u0103\u2026 Ceva ce nici nu \u0163i-ai putea imagina s-a \u00eent\u00eemplat. Aud cel mai melodios sur\u00ees\u2026 \u00cemi aplec curioas\u0103 ochii: din minusculul scorburii tunelare, \u0163\u00ee\u015fnesc fasciculi de lumin\u0103\u2026 Speriat\u0103 de un efect secundar ce ar putea ap\u0103rea m\u0103 ridic pe tocurile ascu\u0163ite ale recondi\u0163iona\u0163ilor pantofi, deschid gr\u0103bit\u0103 geanta, nefolositor de imens\u0103 acum\u2026 Bling\u2026 ramele metalice mi se dest\u0103inuie imediat ce le proptesc dup\u0103 ureche. Deschei occidentalii nasturi anticar achizi\u0163iona\u0163i\u2026 \u015fi m\u0103 re\u2026 aplec. Lipesc sticla fumurie a lentilelor cu form\u0103 de insect\u0103 de circumferin\u0163a scorburii: cel mai frumos z\u00eembet, cu mult mai mare dec\u00eet m\u0103rimea celei care \u00eel g\u0103zduia, str\u0103b\u0103tea ora\u015ful\u2026<\/p>\n


\npoveste\u2026<\/strong><\/p>\n

Numai c\u0103 acum a\u015f vrea s\u0103 intru pe calea care m-a dus de fiecare dat\u0103 spre tine, dar un v\u00eent ciudat m\u0103 trage \u00eenapoi. A naibii prognoz\u0103, nu m-a anun\u0163at nimic \u015fi am venit preg\u0103tit\u0103 de plaj\u0103. V\u0103 vedeam pe voi \u00eencoto\u015fm\u0103na\u0163i bine, iar eu p\u0103\u015find agale, cu colacul de \u00eenot \u00een jurul coapselor nemature \u015fi cu labele de scafandru \u00een picioare. M\u0103 preg\u0103tesc pentru ceea ce faci tu \u00een fiecare zi: te b\u0103l\u0103ce\u015fti \u00een sentimentele mele. \u015ei p\u0103\u015fesc cu labele mele siliconate peste marginea sentimentelor tale, abrupte \u015fi lunecoase ca buza unui pahar de \u015fampanie, \u015fi-mi fac loc \u015fi pentru covrigul cu cap de VW \u015fi cu spoilere argintate. Reu\u015fesc s\u0103 m\u0103 scufund la prima mea lec\u0163ie de \u00eenot, f\u0103r\u0103 instructor: nu am reu\u015fit s\u0103-l conving c\u0103 am doar 18 ani.<\/p>\n


\npoveste\u2026<\/strong><\/p>\n

cea mai frumoas\u0103 melodie a\u015f vrea s\u0103 fie numai pentru tine, dar s\u00eent \u015fi eu subiect al acestor leg\u0103turi \u00eentre cuvinte.. \u015fi stabilesc s\u0103 c\u00eent aceea\u015fi melodie pentru am\u00eendoi. Portativul interiorului catifelat, plin de v\u00eescoase imateriale brodate natural, \u00ee\u015fi contureaz\u0103 notele special aranjate pentru un debut calitativ. \u00cen erodatele col\u0163uri ale patului suflat cu portative fin, spre care te afunzi \u00een fiecare diminea\u0163\u0103. Ascul\u0163i u\u015foarele buline \u00eenaripate ce-\u0163i agit\u0103 spa\u0163iile cu efecte terapeutice de nic\u0103ieri \u00eenv\u0103\u0163ate… <\/p>\n


\npoveste\u2026<\/strong><\/p>\n

Cite\u015fte-mi pe buze primele cuvinte ale dimine\u0163ii \u015fi spune-mi c\u00eet de drag\u0103\u2026 \u00ee\u0163i e\u2026 De\u015fi nu-s primele litere ale alfabetului \u00ee\u0163i spun c\u0103 te iubesc! Soarbe-mi cuvintele ca de rou\u0103 \u015fi crede tot ce-\u0163i spun\u2026 Iubesc silabele simple, minutele pierdute, hainele purpurii \u015fi\u2026 muza\u2026
\n\u2026 dac\u0103 noaptea ar reu\u015fi s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 ziua\u2026 a\u015f putea s\u0103 iubesc mai mult\u2026 mai mult dec\u00eet \u00een seara ajunurilor c\u00eend\u2026 cred c\u0103 a\u015f vrea, \u00een sf\u00eer\u015fit, s\u0103 te cunosc. \u015ei totu\u015fi doar acum mi se lipesc de gene solzi de fulgi. Ca un suflet de floare de diminea\u0163\u0103, deschis\u2026<\/p>\n


\npoveste\u2026<\/strong><\/p>\n

am p\u0103\u015fit pe peronul aerian al sta\u0163iei… (a cui?… a) convoiului zbur\u0103tor. E tras \u00een mii de becuri, luminoase toate… doar poate aici\u2026 sau poate acolo-i c\u00eete unul ars, descomplet\u00eend gra\u0163ios, c\u00eete pu\u0163in, din marele viteaz. Golurile elegante formeaz\u0103, pe laterala \u00eenfieratului zbur\u0103tor, un formidabil fluture cu aripi puternic vascularizate, a c\u0103rui \u00eendeletnicire e s\u0103 te caute de bilet\u2026
\n\u00cen sens contrar, printre \u015fabloane a\u015f vrea s\u0103 fac un experiment de comprimare. S\u0103 opresc modestul marfar de basme\u2026 \u00eentr-o halt\u0103 mereu c\u0103l\u0103toare\u2026 La fiecare vuiet al semnalului de alarm\u0103, s\u0103 coboare cu piciorul prelung, cu ciorapi din m\u0103tase albastr\u0103, pres\u0103ra\u0163i cu buline \u015fi flori\u2026 \u015fi s\u0103 descarce \u00een mormane de potpuriu \u2026 personalele pove\u015fti\u2026 <\/p>\n


\npoveste\u2026 <\/strong><\/p>\n

E ca o c\u00eent\u0103, c\u00eent\u0103\u2026 c\u00eent\u0103rea\u0163\u0103 de jazz! Dup\u0103 un scenariu \u00eendeaproape schi\u0163at, f\u0103r\u0103 regizori \u015fi f\u0103r\u0103 actori, de dup\u0103 cortine grele de aburi, iese din blatul pr\u0103jiturii plin de g\u0103urele aerate. Trage rapid cu coada ochiului la cifrele modern-verzulii, frumos inserate \u00eentr-un tehnologic aparat de buc\u0103t\u0103rit \u015fi r\u0103sfoie\u015fte aiurit cartea de bucate ce timid \u00een sertar se retrage. Odat\u0103 sertarul izbit, mirosul cald-fierbinte prinde-n contur Universul sufletelor noastre\u2026<\/p>\n


\npoveste…<\/strong><\/p>\n

Las la o parte inversarea cuvintelor mute. Pove\u015ftile adev\u0103rate au locuit, p\u00eena acum, la altcineva. \u00cen\u0163elesurile nu se mai vor ascunse, la fel \u015fi numeroasele puncte… ascunz\u0103torile mele perfecte. \u00cen tigaia \u00eencins\u0103 de alte sentimente, seduc\u0103toare \u015fi minunate de cele mai multe ori, topesc la foc potrivit tainicele semne rotunde \u015fi mici. \u00cembutelia\u0163i ca pentru infinit, ca pentru o cutie ce va sta m\u0103rturie peste vreo 2000 de ani, mililitri de semne grafice. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Diana VRABIE G.CALAMANCIUC: POETUL SEDUS DE PROZ\u0102 \u015eI PROZATORUL SEDUS DE POEZIE Spirit poetic febril, sedus deopotriv\u0103 de \u201elacrima toamnelor\u201d,<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21744"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21744"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21744\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21745,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21744\/revisions\/21745"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21744"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21744"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21744"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}