{"id":21732,"date":"2023-09-04T23:37:18","date_gmt":"2023-09-04T20:37:18","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21732"},"modified":"2023-09-04T23:37:18","modified_gmt":"2023-09-04T20:37:18","slug":"spatii-culturale-nr-12-8","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21732","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 12 (8)"},"content":{"rendered":"

Serghei JADAN<\/strong>
\n Ucraina<\/p>\n

S-a n\u0103scut \u00een ora\u015ful Starobelskoe din regiunea Lugansk (1974). A studiat la Universitatea de Stat din Harkov, unde a f\u0103cut \u015fi aspirantura, sus\u0163in\u00e2nd o diserta\u0163ie despre futurismul ucrainean. Este recunoscut de critica literar\u0103 drept lider al genera\u0163iei 90 ucrainene. A publicat volumele de versuri: \u201eDegeneratul roz\u201d (1993), NEP\u201d (Noua Economie Politic\u0103, 1994), \u201eCulegere de citate\u201d (1995), \u201eGeneralul Iuda\u201d, \u201ePepsi\u201d (1998, edi\u0163ie bilingv\u0103 ucraineano-german\u0103), \u201eThe very very best poems, psychedelic stories of fighting and other bullshit (versuri alese 1992\u20142000)\u201d \u201eBalade despre r\u0103zboi \u015fi reconstruc\u0163ie\u201d, \u201eDou\u0103 ora\u015fe\u201d, precum \u015fi c\u0103r\u0163ile de proz\u0103: \u201eMarele Mak\u201d (2003), \u201eDepe\u015fele modei\u201d (2004, roman autobiografic, publicat \u015fi \u00een Rusia). Locuie\u015fte la Harkov.<\/p>\n

MINISTERUL S\u0102N\u0102T\u0102\u0162II<\/strong><\/p>\n

Din geamul spitalului se vedeau merii.
\n\u00cen aceast\u0103 var\u0103 ei s-au \u00eencovoiat at\u00e2t de mult
\nsub povara ploilor
\n\u00eenc\u00e2t prin crengile de la poale s-a \u00eenc\u00e2lcit iarba.<\/p>\n

Dimine\u0163ile, curtea era pustie.
\n\u015eti\u0163i doar, verile exist\u0103 c\u00e2teva zile anume,
\nnu, nu c\u0103 cele mai lungi, ci mai cur\u00e2nd \u2013 sp\u0103l\u0103cite.
\nS\u0103 mai \u0163in\u0103 poate vreo pereche de zile \u2013 \u015fi gata, s-a zis, s-a dus,
\ndup\u0103 care, \u00een genere, \u00eencepe-a se \u00eentomna.
\n\u00cens\u0103 \u00een atare zile, cam pe la ora \u015fase,
\n\u00een cerul senin se vedeau stelele
\ntot mai opace, p\u00e2n\u0103 disp\u0103reau cu totul.<\/p>\n

Femeile aduceau a lunetiste cecene \u2013
\nprecum lunetistele cecene
\naveau ochi r\u0103i \u015fi venele
\n\u00een\u0163epate cu anestezice.
\nIar b\u0103rba\u0163ii sem\u0103nau cu lumini\u015ftii Chiril \u015fi
\nMetodiu \u2013 asemeni lumini\u015ftilor Chiril \u015fi
\nMetodiu purtau halate lungi,
\niar \u00een m\u00e2ini \u0163ineau istoriile bolirii lor
\nasem\u0103n\u0103toare primelor Evanghelii traduse. <\/p>\n

Dimine\u0163ile, c\u00e2nd ie\u015feau \u00een gr\u0103din\u0103 \u015fi
\nfumau, stelele disp\u0103reau treptat
\n\u015fi iarba frem\u0103ta.<\/p>\n

Blagoslovit fie numele Domnului, \u2013 spunea
\nChiril. \u2013 Blagoslovite fie m\u00e2inile lui,
\ndin care ne primim p\u00e2inea cea de toate zilele.
\nSora-c\u0103\u0163ea, \u2013 traducea Metodiu
\n\u00een kyrili\u0163\u0103, \u2013 iar \u015fi-a potric\u0103lit venele cu morfin\u0103.
\nTrebuie s\u0103 scriem o \u0163idul\u0103 anume, altfel
\nr\u0103m\u00e2nem f\u0103r\u0103 baft\u0103.
\n\u015ei lunetistele se-nclin\u0103 spre picioarele lor,
\nsp\u0103l\u00e2ndu-le t\u0103lpile cu ap\u0103 de ploaie.<\/p>\n

Exist\u0103 o fermitate de nespus \u00een chipul b\u0103rba\u0163ilor
\nce ies \u00een curtea spitalului;
\nfermitatea de-a munci via\u0163a-ntreag\u0103 pentru \u0163ara lor
\n\u00een fine primind de la ea
\nun halat gri \u015fi friguros:
\ndin m\u00e2inile tale, patrie, moartea, chiar dac\u0103 e amar\u0103,
\ndorit\u0103 r\u0103m\u00e2ne, ca p\u00e2inea la r\u0103zboi.<\/p>\n

Uneori ie\u015feau spitalagioaice-bocitoare
\nrug\u00e2ndu-i pe cei mai puternici
\ns\u0103 duc\u0103 la morg\u0103 \u00eenc\u0103 vreun cadavru.
\n\u015ei-atunci b\u0103rba\u0163ii mergeau,
\niar femeile le \u0163ineau \u00eentre degete
\n\u0163ig\u0103rile
\nce se tot potoleau, se potoleau
\ntreptat
\nsting\u00e2ndu-se. <\/p>\n

* * *<\/p>\n

\u015ei cea mai mic\u0103 f\u0103tuc\u0103 din China-town,
\n\u015fi b\u0103tr\u00e2nii bapti\u015fti din friguroasele biserici din Manhattan
\nnici s\u0103-\u015fi imagineze barem n-ar fi \u00een stare
\nce de-a stele cad \u00een hornurile caselor noastre
\n\u015fi ce frunze de smarald are usturoiul
\nce cre\u015fte pe terenurile noastre de fotbal.<\/p>\n

Iat\u0103, acest ocean f\u0103r\u0103 \u00eenceput \u015fi f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit
\nscald\u0103 \u0163\u0103rmurile \u00eempresurate cu bodegi chineze\u015fti
\n\u015fi mii de ca\u015falo\u0163i se ascund prin n\u0103mol \u015fi nisip,
\npe veci desp\u0103r\u0163indu-m\u0103 de \u0163ara
\npe care am iubit-o.<\/p>\n

Iat\u0103 tulpinile acestor arbori negri \u00een z\u0103pada friguroas\u0103,
\nca ni\u015fte africane pe albe cear\u015fafuri,
\n\u015fi \u00een fiecare copac \u2013 p\u0103s\u0103ri,
\nguralivele p\u0103s\u0103ri ale emigra\u0163iei,
\nc\u00e2nt\u0103toarele p\u0103s\u0103ri ale exilului.<\/p>\n

Dar iat\u0103-m\u0103 pe mine
\nnoapte de noapte
\n\u00een vis
\n\u00eemi \u00eencarc vaporul cu stele \u015fi gr\u00e2ne,
\numplu cala cu rom \u015fi cucut\u0103,
\n\u00eei \u00eenc\u0103lzesc ma\u015fin\u0103riile vechi
\nca pe ni\u015fte sobe de teracot\u0103.<\/p>\n

Cur\u00e2nd Domnul ne va chema,
\nva redirec\u0163iona curen\u0163ii oceanici \u015fi ne va goni \u00een bezn\u0103.
\nAtunci s\u0103 m\u0103 boce\u015fti,
\nvarz\u0103 de mare a Americii
\ncum \u015ftii doar tu una,
\ncum \u015ftii doar tu una. <\/p>\n


\nMORMONII<\/strong><\/p>\n

Mormonii \u015fi-au \u00een\u0103l\u0163at biserica
\n\u00een coasta teatrului, au aranjat
\nc\u00e2teva straturi de flori \u015fi mul\u0163i dintre ei
\ns-au \u015fi \u00een\u0163eles s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 anume acolo:<\/p>\n

veseli, radio\u015fi mormonii \u00een costume sobre,
\npalizi dup\u0103 s\u00e2ngeroasele, dementele lor
\nweek-end-uri.<\/p>\n

\u00cen bisericile noi se pune la cale ceva anume cu oxigenul \u2013
\nenoria\u015fii se adun\u0103 dimine\u0163ile, scot
\ntoate aste flecu\u015fte\u0163e \u015famanice, arcurile, spiralele \u00eens\u00e2ngerate,
\nc\u00e2rligele cromate de care
\nsp\u00e2nzur\u0103 aparatele radio de jertf\u0103
\n\u015fi scriu cu s\u00e2nge pe pere\u0163i \u2013<\/p>\n

pe cel care a ajuns p\u00e2n\u0103 aici, deja glasul nostru nu-l mai poate opri,
\npe cel care a citit aceste inscrip\u0163ii, deja nu-l mai poate salva nicio \u015ftiin\u0163\u0103,
\np\u0103\u015find pe urmele \u00eens\u00e2ngerate ale iubirii tale, nu uita de
\n\u015ferpii otr\u0103vitori t\u0103inui\u0163i la fundul pachetelor cu biolapte.<\/p>\n

C\u00e2nd voi deveni \u015fi eu mormon,
\nvoi sta cu prietenii pe partea-nsorit\u0103 a str\u0103zii,
\nr\u00e2z\u00e2nd \u015fi vorbind despre starea timpului:
\niar \u00een fiece diminea\u0163\u0103 voi scoate urmele de s\u00e2nge de sub unghii,
\ndeoarece noapte de noapte \u00eemi sf\u00e2\u015fii pieptul,
\nstr\u0103duindu-m\u0103 s\u0103 smulg din el inimile \u00een plus
\ncare noapte de noapte cresc \u00een mine
\nprecum ciupercile p\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n

* * *<\/p>\n

Comandan\u0163i de opera\u0163iuni
\ninimile c\u0103rora
\nsunt acoperite de cea\u0163\u0103
\nnu a\u015fteapt\u0103 dec\u00e2t s\u0103 se \u00eempr\u0103\u015ftie cea\u0163a.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 ast\u0103zi partizanii r\u0103m\u00e2n partizani,
\nc\u00e2t mai exist\u0103 du\u015fmani
\n\u00een spatele c\u0103rora
\ns\u0103 pun\u0103 la cale diversiuni.<\/p>\n

Pletele voastre lungi ce v\u0103 cad pe fa\u0163\u0103,
\nberetele voastre negre \u015fi mundirele numai zdren\u0163e
\nflutur\u0103 \u00een v\u00e2nt
\nca ni\u015fte gr\u00e2ne dulci
\nprin care se pitesc dezertorii \u00eenfrico\u015fa\u0163i.<\/p>\n

Noapte de noapte apare umbra r\u0103zvr\u0103titului
\nd\u00e2nd t\u00e2rcoale geamurilor ca o himer\u0103 de lupt\u0103
\n\u015fi se jil\u0103ve\u015fte la fundul rani\u0163ei de piele
\ntutunul olandez
\n\u015fi o c\u0103r\u0163ulie de Apollinaire.<\/p>\n

\u2013 Ce e, comandante de regiment,
\n\u00ee\u0163i r\u0103sfoie\u015fti codul personal, ca un infractor?
\nTot alergi la po\u015ft\u0103, g\u00e2f\u00e2ind?
\n\u2013 Ce po\u015ft\u0103?! \u2013 r\u0103spunde colonelul, \u2013
\nOricum mie
\nnu-mi scrie nimeni.<\/p>\n

\tTraducere \u015fi prezentare de<\/em>
\n Leo BUTNARU<\/strong><\/p>\n


\nIonel POPA<\/strong>
\n\"\"

LIVIU REBREANU \u2013 PROZA SCURT\u0102<\/strong><\/p>\n

– receptarea critic\u0103 \u2013<\/em><\/p>\n

Reconstituirea recept\u0103rii critice a prozei scurte a lui Liviu Rebreanu e o adev\u0103rat\u0103 aventur\u0103 intelectual\u0103 deoarece ea recompune un fapt de istorie literar\u0103 care d\u0103 seama de nivelul criticii literare rom\u00e2ne\u015fti \u00een diferitele ei etape istorice ar\u0103t\u00e2ndu-i caracterul localist \u015fi lipsa fundamentului teoretic (evident c\u0103 nu am uitat pe un Maiorescu sau Lovinescu), fundament substituit, e drept, de o cunoa\u015ftere la zi a literaturii na\u0163ionale \u015fi universale, \u015fi de un gust uneori de excep\u0163ie.
\n\u00cen diacronia recept\u0103rii se disting, de la sine, trei etape: receptarea debutului, critica interbelic\u0103 despre proza scurt\u0103 a romancierului Rebreanu \u015fi \u201cvalorificarea mo\u015ftenirii literare\u201d a lui Liviu Rebreanu din perioada comunist\u0103. Desigur c\u0103 aceast\u0103 ultim\u0103 etap\u0103 prezint\u0103 c\u00eeteva momente explicabile prin schimb\u0103rile ideologice de care profit\u0103 istoria \u015fi critica literar\u0103. Ca o prim\u0103 constatare, anticip\u00eend o concluzie, putem spune c\u0103 mult\u0103 vreme proza scurt\u0103 a autorului Pro\u015ftilor s-a bucurat doar de comentarii periferice, iar pentru cititorul de literatur\u0103, \u00een ciuda numeroaselor reedit\u0103ri, nuvelistul Rebreanu nici nu exist\u0103. Situa\u0163ia nu e greu de \u00een\u0163eles, deoarece persist\u0103 ideea p\u0103guboas\u0103 conform c\u0103reia, \u00een drumul creator al scriitorului, proza scurt\u0103 ar fi doar o halt\u0103 pentru viitoarele romane. \u00cen\u0163elegerea prozei scurte ca \u201cloc de trecere\u201d se datoreaz\u0103 \u015fi specificului prozei noastre. Aceasta, de la originile ei cele mai \u00eendep\u0103rtate, st\u0103 sub semnul povestirii (ca act al nar\u0103rii \u015fi ca specie literar\u0103), care neglijeaz\u0103, dac\u0103 nu exclude, individualizarea, profesionalismul creator. De abia la sf\u00eer\u015fitul secolului al XIX-lea au ap\u0103rut nuveli\u015ftii profesioni\u015fti\u2014un exemplu, Ioan Slavici. Din astfel de motive crea\u0163ia prozastic\u0103 a diferi\u0163ilor scriitori era privit\u0103 ca simple povestiri mai mult sau mai pu\u0163in reu\u015fite. Apoi, aceast\u0103 idee de \u201ctranzi\u0163ie\u201d se explic\u0103 \u015fi prin aplicarea mecanic\u0103, f\u0103r\u0103 discern\u0103m\u00eent, a ideii respective la situa\u0163ii concrete, particulare din biografia scriitoriceasc\u0103 a unuia sau altuia din scriitori: unii autori de romane de valoare \u015fi-au \u00eenceput cariera cu schi\u0163e \u015fi nuvele. Amintim din literatura noastr\u0103 pe Ioan Slavici, Ion Ag\u00eerbiceanu, H.P.-Bengescu, Cezar Petrescu. Dintre ace\u015ftia au r\u0103mas \u00een literatur\u0103 doar ca mari nuveli\u015fti Slavici, Ag\u00eerbiceanu, Gib Mih\u0103iescu. \u00cen cazul lui Rebreanu, romanele au proiectat un con de umbr\u0103 deas\u0103 asupra schi\u0163elor \u015fi nuvelelor sale. De la Lovinescu \u015fi C\u0103linescu, p\u00een\u0103 h\u0103t t\u00eerziu, epica scurt\u0103 rebrenian\u0103 a fost citit\u0103 \u015fi judecat\u0103 retro, din perspectiva romanelor.
\n\u00cen procesul de receptare, \u00eentre epica scurt\u0103 a lui Rebreanu \u015fi critica literar\u0103 a existat mult timp o adev\u0103rat\u0103 incompatibilitate. Mult\u0103 vreme, Rebreanu nu a avut un critic pe m\u0103sur\u0103. Nuvelistica lui prin viziune \u015fi scriitur\u0103 a c\u0103zut pe un teren nepreg\u0103tit din moment ce, de exemplu, \u201cS\u0103m\u0103n\u0103torul\u201d (\u015fi filialele lui) recenza elogios doar pe s\u0103m\u0103n\u0103tori\u015fti, iar pe ceilal\u0163i \u00een registru negativ, iar \u201cVia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103\u201d apreciaz\u0103 scriitori precum Jean Bart, Spiridon Popescu. P\u00een\u0103 la romanul Ion (1920) produc\u0163ia literar\u0103 a t\u00een\u0103rului scriitor este aproape ignorat\u0103 dac\u0103 ne raport\u0103m la mul\u0163imea de reviste din capital\u0103 \u015fi din provincie. Fr\u0103m\u00eent\u0103ri (1912), volumul de debut a trecut aproape neobservat, cu toate c\u0103 textele lui nu erau inferioare contemporanilor \u00een vog\u0103: G\u00eerleanu, Sadoveanu, Ag\u00eerbiceanu, Bassarabescu\u2026 Volumul imprimat la Or\u0103\u015ftie este anun\u0163at \u00een ziarul local cu urm\u0103toarele cuvinte, importante \u00een sensul lor, dar care nu suplinesc o cronic\u0103: \u201ccarte care zguduie \u015fi te mi\u015fc\u0103 ad\u00eenc\u201d.(1) Cu acela\u015fi prilej, actorul craiovean, probabil un amic al scriitorului, \u00eei dedic\u0103 o epigram\u0103, care, \u00een tonul ei propriu, surprinde ceva din specificul scrisului lui Rebreanu: \u201cAi fost profet c\u00eend Fr\u0103m\u00eent\u0103ri\/ Volumul t\u0103u \u0163i-ai botezat\/ Ca s\u0103 citesc doar\u2026dou\u0103 foi\/ \u00centr-adev\u0103r m-am fr\u0103m\u00eentat.\u201d(2) Revista \u201cRampa\u201d din august 1912 consemneaz\u0103: \u201cFr\u0103m\u00eent\u0103ri e un titlu foarte bine ales al ultimului (sic!) volum datorit\u0103 colaboratorului nostru d. Rebreanu. \u00cen el autorul ne aduce \u00een fa\u0163a ochilor cu o putere de sugerare \u015fi cu un realism surprinz\u0103tor chipuri, lucruri \u015fi \u00eemprejur\u0103ri din toate clasele societ\u0103\u0163ii.\u201d (3) Autorul semnalului editorial promite c\u0103 va reveni \u201cc\u00eet mai pe larg.\u201d \u00centr-adev\u0103r, \u00een num\u0103rul din 25 august 1912 va apare o recenzie elogioas\u0103 semnat\u0103 N.I.P. Toate aceste men\u0163ion\u0103ri nu contrazic afirma\u0163iile anterioare deoarece vin din partea unor amici \u015fi colegi de revist\u0103 \u015fi ziar. A doua cronic\u0103 elogioas\u0103 la volumul de debut apare sub semn\u0103tura lui C.Sp.Hasna\u015f \u00een \u201cFlac\u0103ra\u201d din decembrie 1912. Nefavorabil scrie Octav Botez \u00een \u201cVia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103\u201d, dar surpriz\u0103, \u00een 1925 cu ocazia unei reedit\u0103ri, acesta sus\u0163ine c\u0103 nuvelistul nu este inferior romancierului, c\u0103 stilul nuvelelor e mai nervos \u015fi mai pu\u0163in prozaic ca \u00een Ion (4). Despre volumul Golanii (1916) scriu, \u00een \u201cRampa\u201d Cleante, iar \u00een \u201cVia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103\u201d George Top\u00eerceanu. Poetul pune \u00een eviden\u0163\u0103 noutatea tematic\u0103 a prozelor insist\u00eend asupra Culcu\u015fului \u015fi Golanilor. E primul care diagnosticheaz\u0103 corect drama personajului din nuvela Golanii: ajuns la pragul b\u0103tr\u00eene\u0163ii eroul tr\u0103ie\u015fte o \u201ccriz\u0103 sufleteasc\u0103\u201d \u201c\u0163esut\u0103 din gelozie, triste\u0163e sf\u00ee\u015fietoare \u015fi spaim\u0103 pentru viitor\u201d. Tot corect surprinde dec\u0103derea moral\u0103 a celor certa\u0163i cu \u201clegile societ\u0103\u0163ii\u201d \u015fi cu \u201cmorala\u201d. Sunt trecute, apoi, \u00een revist\u0103 celelalte texte apreciind ca \u201ccele mai bune\u201d: Pro\u015ftii, Nevasta, Hora mor\u0163ii. Concluzia lui Top\u00eerceanu: \u201cCartea d-lui Rebreanu \u00ee\u0163i las\u0103 o impresie de cople\u015fitoare triste\u0163e. Oameni, mediu, \u00eent\u00eempl\u0103ri, totul e de o triste\u0163e cenu\u015fie, mohor\u00eet\u0103, definitiv\u0103. \u015ei pesimismul acestui scriitor ia forma literar\u0103 a celui mai nourat realism.\u201d (5) Cronica lui Top\u00eerceanu e de dou\u0103 ori semnificativ\u0103: mai \u00eent\u00eei este cu adev\u0103rat o cronic\u0103, iar \u00een al doilea r\u00eend pentru c\u0103 formuleaz\u0103 c\u00eeteva aprecieri care vor fi preluate de al\u0163ii folosindu-le pro ori contra Rebreanu.
\nMihail Dragomirescu prin gestul de a prefa\u0163a volumul Golanii (1916) \u015fi prin ceea ce spune acolo poate fi socotit na\u015ful literar al lui Liviu Rebreanu. F\u0103r\u0103 ezit\u0103ri, Mihail Dragomirescu remarc\u0103 talentul t\u00een\u0103rului prozator. Nuvelele lui, afirm\u0103 conduc\u0103torul \u201cConvorbirilor critice\u201d, \u201creprezint\u0103 o not\u0103 nou\u0103 \u015fi interesant\u0103 \u00een nuvelistica rom\u00e2n\u0103\u201d. Autorul \u201c\u015etiin\u0163ei literaturii\u2019 sesizeaz\u0103 specificul realismului scriitorului asociindu-l verismului italian. Chiar dac\u0103 nu-i este clar conceptul de tragic, M. Dragomirescu este primul care remarc\u0103 existen\u0163a lui \u00een opera autorului lui I\u0163ic \u015etrul, dezertor: \u201ctragicul obi\u015fnuitului, tragicul crizelor fire\u015fti, tragicul sl\u0103biciunilor inherente firii omene\u015fti\u2014tragicul se poate observa, cu deosebire \u00een sufletele celor slabi, celor umili, celor \u00eenc\u0103tu\u015fa\u0163i f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie cum \u015fi-au petrecut via\u0163a \u00een lan\u0163urile ei ne\u00eendur\u0103toare\u2014asta e fondul mai tuturor acestor povestiri.\u201d (6) Cu Mihail Dragomirescu \u015fi George Top\u00eerceanu, putem spune c\u0103 se \u00eencheie prima etap\u0103 a recept\u0103rii, cea referitoare direct la debut. Debutul noului prozator nu a fost chiar neb\u0103gat \u00een seam\u0103, cum se sus\u0163ine \u00een general, doar c\u0103 opiniile, except\u00eend pe cele ale lui Dragomirescu \u015fi Top\u00eerceanu, erau superficiale, multe av\u00eend un caracter de consemnare. Modul acesta de receptare \u015fi calitatea aprecierilor ilustreaz\u0103 adev\u0103rul c\u0103 mult\u0103 vreme scriitorul n-a avut criticul pe care \u00eel merita. \u00cen prelungirea acestei prime etape, prin valoare \u015fi tehnic\u0103 se \u00eencadreaz\u0103 consemn\u0103rile prilejuite de reedit\u0103rile de dup\u0103 1920. Men\u0163ion\u0103m, dup\u0103 notele \u015fi comentariile lui N. Gheran \u015fi N. Liu la edi\u0163ia critic\u0103 a operei rebreniene, volumul 1,2,3: C.D.Cucu, \u00een \u201cG\u00eendirea\u201d 1\/1921; Al.B\u0103d\u0103u\u0163\u0103, \u201cG\u00eendirea\u201d 10\/1926; Cleante \u201cRampa\u201d nr. 245\/1926; Octav Botez, \u00een \u201cVia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103\u201d, nr.1\/1925; Const.S\u0103ineanu, \u00een \u201cAdev\u0103rul\u201d nr. 13034\/1926; XXX, \u00een \u201cVia\u0163a literar\u0103\u201d,nr.4\/1935; Al.Robot, \u00een \u201cRampa\u201d nr.4469\/1932; V.Dominic, \u00een \u201cCuv\u00eentul liber\u201d nr.4\/1935. \u00cen acest context, semnal\u0103m atitudinea negativ\u0103 a lui N. Iorga. Pornirea violent\u0103 a ideologului s\u0103m\u0103n\u0103torismului surprinde, av\u00eend \u00een vedere c\u0103 \u00een prozele lui Rebreanu g\u0103sea argumente pentru una din marotele ideologiei s\u0103m\u0103n\u0103toriste: ora\u015ful loc al pierzanei.
\nDup\u0103 consacrarea ca romancier genial prin Ion (1920) \u015fi P\u0103durea sp\u00eenzura\u0163ilor (1922) statutul prozei scurte se schimb\u0103, dar nu \u00een sens pozitiv absolut. Critica literar\u0103 interbelic\u0103 ia \u00een discu\u0163ie schi\u0163ele \u015fi nuvelele scriitorului numai prin raportare la romane, prin grila filia\u0163iilor, din aceast\u0103 perspectiv\u0103 bucur\u00eendu-se de o aten\u0163ie deosebit\u0103: Pro\u015ftii, R\u0103fuiala, Nevasta, Catastrofa, celelalte texte r\u0103m\u00een\u00eend la condi\u0163ia de titlu. Tonul acestei perspective, care va d\u0103inui mult\u0103 vreme, \u00eel dau Eugen Lovinescu \u015fi George C\u0103linescu. Despre Rebreanu, Lovinescu scrie \u00een \u201cSbur\u0103torul\u201d, nr. 301\/ 1920, text inclus \u00een \u201cCritice\u201d. Observa\u0163iile prime, r\u0103m\u00een\u00eend la acelea\u015fi aprecieri, sunt dezvoltate \u015fi completate \u00een cele dou\u0103 variante ale \u201cIstoriei literaturii rom\u00e2ne contemporane\u201d (1929,1937). Citez din edi\u0163ia de la Minerva,1973; redau toat\u0103 pagina consacrat\u0103 nuvelisticii pentru c\u0103 e riscant s-o fragmentezi \u015fi pentru c\u0103 e izvorul viitoarelor abord\u0103ri ale diver\u015filor critici: \u201cAdev\u0103rata situa\u0163ie literar\u0103 a d-lui Rebreanu \u00eencepe de dup\u0103 r\u0103zboi, o dat\u0103 cu Ion .Nimic din ce a publicat \u00eenainte nu ne poate face s\u0103 prevedem admirabila dezvoltare a acestui talent, care a \u00eenceput \u015fi continuat vreo zece ani, nu numai f\u0103r\u0103 str\u0103lucire dar \u015fi f\u0103r\u0103 indica\u0163ii de viitor. E drept c\u0103 d. Dragomirescu recuno\u015ftea, \u00eenc\u0103 din 1910, por\u0163iuni de c\u00eetorva modeste nuvele publicate \u00een , dar d.Dragomirescu recunoa\u015fte o (dac\u0103 nu total\u0103) tuturor celor ce colaboreaz\u0103 la revistele domniei sale; p\u0103rerea sa nu putea, deci, constitui un pronostic. Adev\u0103rul e c\u0103 nici Golanii, nici R\u0103fuiala, nici Fr\u0103m\u00eent\u0103ri, nici Calvarul (scris \u00een timpul r\u0103zboiului) nu con\u0163in dec\u00eet elementele unei literaturi curente, \u00een care am\u0103nuntul nu se ridic\u0103 p\u00een\u0103 la estetic. Dac\u0103 scriitorul \u015fi-a republicat Golanii, a f\u0103cut-o, probabil, din sentimentul regelui Murat, care, al\u0103turi de tron, \u0163inea s\u0103-\u015fi arate biciul s\u0103u de vizitiu, sau al tiranului siracuzan, care la ospe\u0163e bea dintr-un vas de lut pentru a nu-\u015fi uita profesia de olar din tinere\u0163e. Debuturile at\u00eet de pu\u0163in semnificative ale scriitorului nu se explic\u0103 numai prin evolu\u0163ia prea \u00eenceat\u0103 a talentului s\u0103u, ci \u015fi prin natura genului \u00een care s-a \u00eencercat; creator obiectiv prin \u00eengr\u0103m\u0103direa de imponderabile \u015fi prin construc\u0163ie arhitectonic\u0103, chiar \u015fi \u00een operele din urm\u0103 talentul lui se desf\u0103\u015foar\u0103 lent \u015fi nu ne poate fixa \u00een plasa interesului unei construc\u0163ii laborioase dec\u00eet dup\u0103 un num\u0103r destul de mare de pagini. Insuficien\u0163a scriitorului \u00een nuvel\u0103 e vizibil\u0103 chiar \u015fi \u00een ultimul volum de nuvele, Cuibul visurilor (1927), din care unele sunt scrise dup\u0103 r\u0103zboi. Dac\u0103 am voi, totu\u015fi s\u0103 leg\u0103m apari\u0163ia lui Ion \u015fi mai ales, a P\u0103durii sp\u00eenzura\u0163ilor de un semn preg\u0103titor, ar trebui s\u0103 ne referim doar la I\u0163ic \u015etrul, dezertor, singura nuvel\u0103 ce confirm\u0103 un scriitor.\u201d (7) Judecata lui Lovinescu e foarte aspr\u0103 \u00eenc\u00eet d\u0103 impresia unei totale neaderen\u0163e la prozele scriitorului, cu toate c\u0103 unele au fost publicate chiar \u00een \u201cSbur\u0103torul\u201d. E drept c\u0103 Lovinescu nu face rabat de la principiul s\u0103u privind obiectivizarea \u015fi citadinizarea prozei \u00een general \u015fi a romanului \u00een particular. Probabil c\u0103 aceast\u0103 \u201c\u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00eenare\u201d e cauza care \u00eei prezideaz\u0103 aprecierea drastic\u0103 a prozei scurte. Lovinescu vrea ca Rebreanu s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 numai exemplu suprem pentru ideea lui de roman obiectiv.
\n\u00cen aprecierile sale, \u00een stilul s\u0103u diplomatic [fraza lui, nu \u00een pu\u0163ine cazuri, con\u0163ine indici care las\u0103 cititorului libertatea s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi s\u0103 ia din spusele sale ceea ce \u00eei convine], C\u0103linescu este ceva mai comprehensiv. Judec\u01036ile lui pun accent pe filia\u0163ia nuvel\u0103\u2014roman: \u201cC\u0103 ar fi trebuit s\u0103 se prevad\u0103 \u00een nuvelistica lui Liviu Rebreanu considerabila crea\u0163ie de mai t\u00eerziu, e lucru discutabil. Sigur e c\u0103 azi descoperim \u00een aceast\u0103 nuvelistic\u0103 liniile operei mature. Nuvelele sunt de fapt ni\u015fte simple aspecte. S-ar zice c\u0103 un pictor de mari compozi\u0163ii s-a exercitat desen\u00eend detalii, bra\u0163e, pumni str\u00een\u015fi, picioare, \u00een vederea unei imense p\u00eenze, ce se ghice\u015fte a fi c\u00eempul vie\u0163ii rudimentare.\u201d (8)
\nCeea ce e de repro\u015fat celor dou\u0103 somit\u0103\u0163i critice nu este \u201ccritica\u201d \u00een sine, ci faptul c\u0103 ignor\u0103 varietatea tematic\u0103 \u015fi permanenta c\u0103utare din partea scriitorului de a se \u00eennoi \u015fi perfec\u0163iona narativ \u015fi stilistic. Pentru cei doi, nici pe departe, nuvelele \u015fi schi\u0163ele lui Rebreanu nu exist\u0103 pentru ele \u00eensele. Nici Pompiliu Constantinescu, cronicar literar mai t\u00een\u0103r, nu are o alt\u0103 p\u0103rere despre \u00eenceputurile scriitorice\u015fti ale autorului Pro\u015ftilor. Criticul remarc\u0103 observa\u0163ia obiectiv\u0103 a scriitorului, dar o consider\u0103 limitat\u0103 la \u201cscoar\u0163a mecanismului fiziologic\u201d, iar odat\u0103 cu publicarea romanelor nuvelele devin un \u201cstr\u00eemt coridor\u201d ce duce spre marile construc\u0163ii epice.
\nTudor Vianu abordeaz\u0103 opera scriitorului dintr-o perspectiv\u0103 strict stilistic\u0103; observa\u0163iile \u00eencep cu proza scurt\u0103: \u201c\u00cen volumul de la Or\u0103\u015ftie, un observator gr\u0103bit ar fi putut vedea o continuare a tematicii sem\u0103n\u0103toriste.\u201d Ar\u0103t\u00eend prin ce Rebreanu se desparte de curentul men\u0163ionat, printre altele remarc\u0103: \u201cOmul elementar nu mai era prezentat \u00een cadru lui mitic \u015fi eroic [\u2026], ci \u00een umila \u015fi precara lui realitate social\u0103, f\u0103r\u0103 sentimentalitate, \u00een scene crude, izolate din cadrul de farmec \u015fi poezie al naturii, dar cu o putere de observa\u0163ie incisiv\u0103, care anun\u0163\u0103 un maestru.\u201d (9) Dup\u0103 aceste observa\u0163ii de ordin general, urmeaz\u0103 o pagin\u0103 substan\u0163ial\u0103 de analiz\u0103 stilistic\u0103 pe textul schi\u0163ei Pro\u015ftii. \u00cen finalul paginilor consacrate lui Rebreanu, stilisticianul nostru afirm\u0103: cu Rebreanu \u201crealismul rom\u00e2nesc intr\u0103 \u00eentr-o nou\u0103 faz\u0103\u201d.
\nCu toate reedit\u0103rile din perioada postbelic\u0103, proza scurt\u0103 a r\u0103mas, mult\u0103 vreme, tot la periferia OPEREI, tot condi\u0163ionat\u0103 de roman. Urm\u0103rind cronologia studiilor \u015fi a prefe\u0163elor care \u00eenso\u0163esc respectivele reedit\u0103ri putem reface drumul anevoios al a\u015fez\u0103rii epicii scurte rebreniene pe locul pe care \u00eel merit\u0103 de drept.
\nDup\u0103 instaurarea regimului comunist, opera lui Rebreanu, ca de altfel \u00eentreaga literatur\u0103 creat\u0103 \u00een \u201cregimul burghezo-mo\u015fieresc\u201d, e trecut\u0103 prin furcile caudine ale \u201cvalorific\u0103rii mo\u015ftenirii culturale\u201d. Un exemplu de o astfel de valorificare este studiul lui Ov.S.Crohm\u0103lniceanu, din 1954, tip\u0103rit sub forma unei bro\u015furici \u00een \u201cbiblioteca critic\u0103\u201d. Un alt exemplu edificator: Paul Georgescu \u201cremarc\u0103\u201d ca realiz\u0103ri ale scriitorului \u201cdescrierea realit\u0103\u0163ii burgheze\u201d cultiv\u00eend un \u201crealism necru\u0163\u0103tor\u201d \u201csocial \u015fi critic\u201d.(9) Oric\u00eet te-ai fi schimbat \u015fi oric\u00eete justific\u0103ri ai invoca, p\u0103catele, chiar iertate, tot p\u0103cate r\u0103m\u00een, ele devenind umbra ta. Nici micromonografia lui Al.Piru din 1965, cu toate c\u0103 are c\u00eeteva idei de interes, nu schimb\u0103 \u00eenc\u0103 optica criticii. Una din ideile de real\u0103 valoare este: \u201cNuvelele lui Liviu Rebreanu insuficient apreciate la data apari\u0163iei lor \u00een reviste ca \u015fi \u00een volume erau cel pu\u0163in egale cu nuvelele contemporane ale lui Ag\u00eerbiceanu, G\u00eerleanu, Sadoveanu \u015fi aduceau \u00een literatura vremii o lume nou\u0103. \u201c(10) \u00cen stilul s\u0103u caracteristic, amestec de factologie, banalit\u0103\u0163i \u015fi intui\u0163ii critice, monografistul face o rezumare a nuvelelor \u015fi schi\u0163elor. \u015ei pentru el, naturalismul caracterizeaz\u0103 textele scriitorului. Peste c\u00eeteva paragrafe \u00ee\u015fi nuan\u0163eaz\u0103 ideea afirm\u00eend c\u0103 \u201cnuvelele \u00een cea mai mare parte [sunt] ancorate \u00een via\u0163a social\u0103 f\u0103r\u0103 perspectiv\u0103\u201d \u015fi, \u00een tonul criticii marxiste, subliniaz\u0103 c\u0103 realismul scriitorului \u201cnu o dat\u0103, direct sau ocolit, ia aspecte critice, protestatare\u201d observ\u00eend \u201cantagonismele de clas\u0103\u201d. (10) Pentru discipolul lui C\u0103linescu, epica scurt\u0103 reprezint\u0103 \u201csimple exerci\u0163ii \u00een vederea marilor crea\u0163ii urm\u0103toare\u201d. Urm\u00eend pe Lovinescu \u015fi pe C\u0103linescu \u015fi Piru se \u00eentreab\u0103 : \u201cAr fi rezistat Rebreanu ca scriitor dac\u0103 n-ar fi scris dec\u00eet nuvele?\u201d (11) R\u0103spunsul este unul negativ. Sintetiz\u00eend p\u0103rerile critice de p\u00een\u0103 la el, Al.Piru propune, pe criteriul socio-tematic , urm\u0103toarea clasificare a prozei scurte rebreniene: 1 nuvele de inspira\u0163ie \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103; 2. nuvele citadine inspirate din via\u0163a micii burghezi \u015fi din via\u0163a declasa\u0163ilor; 3. proze inspirate de r\u0103zboi. Prin \u00eensu\u015firi succesive, aceast\u0103 clasificare rezist\u0103 p\u00een\u0103 azi.
\nCapitolul despre Rebreanu din a sa Istorie a literaturii \u00eei \u00eencepe cu prezentarea general\u0103 a epicii scurte. Observa\u0163iile formulate vor face apoi carier\u0103 fiind preluate de to\u0163i criticii \u015fi istoricii literari: \u201cNuvelele \u00eel anun\u0163\u0103 oarecum pe viitorul romancier \u015fi printr-o siguran\u0163\u0103 evident\u0103 \u00een concentrarea nara\u0163iunii. Nu se fac nic\u0103ieri lungi \u015fi obositoare introduceri \u00een vederea preg\u0103tirii conflictului, nici digresiuni cu caracter descriptiv, menite s\u0103 completeze ceea ce subiectul propriu-zis nu poate releva. Personajele apar din primele r\u00eenduri \u00een plin zbucium sufletesc, iar momentul final conduc\u00eend lucrurile c\u0103tre un punct culminant al tensiunii dramatice, se dispenseaz\u0103 de orice comentariu ulterior.\u201d (12) Ceea ce e de repro\u015fat, este insisten\u0163a pe naturalismul scriitorului, cu at\u00eet mai mult, cu c\u00eet vine din partea aceluia care va consacra expresionismului \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 un studiu documentat. E drept c\u0103 nici \u00een studiul respectiv autorul P\u0103durii sp\u00eenzura\u0163ilor nu-i nici cel pu\u0163in amintit. Nici observa\u0163iile juste nu sunt dezvoltate prin analize pe texte a\u015fa cum era firesc \u00eentr-un studiu monografic. Istoricul literar se opre\u015fte fugitiv doar asupra acelor texte care au fost \u201cabsorbite\u201d de romane.
\nDup\u0103 dep\u0103\u015firea interpret\u0103rilor sociologiste, c\u0103rora le pune cap\u0103t Lucian Raicu prin monografia sa din 1967, consacrat\u0103 romancierului, epica scurt\u0103 nu se bucur\u0103 \u00eenc\u0103 de aprecieri pe m\u0103sur\u0103, toate, de la cea de desfiin\u0163are a lui N.Manolescu la supraelogiul lui Valeriu R\u00eepeanu continu\u0103 linia Lovinescu-C\u0103linescu.
\nSinceritatea \u201crecitirilor infidele\u201d nu justific\u0103 aprecierea peste m\u0103sur\u0103 de negativ\u0103, total lipsit\u0103 de nuan\u0163\u0103rile necesare: \u201cAm citit nuvelele lui Rebreanu cu oarecare greutate. Pu\u0163ine las\u0103 s\u0103 se prevad\u0103 marele talent al romanierului. Exercit\u0103ri ale m\u00eeinii \u00een vederea operei ulterioare da, \u00eens\u0103 majoritatea f\u0103r\u0103 valoare de sine st\u0103t\u0103toare. Din cele cu subiecte \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti una singur\u0103 nu compromite pe autor: Pro\u015ftii. \u00cen celelalte g\u0103sim numai teme obsedante \u015fi \u00een roman (fata s\u0103rac\u0103 m\u0103ritat\u0103 cu un fl\u0103c\u0103u pe care nu-l iube\u015fte), dar nu e adev\u0103rat c\u0103 ele sunt, c\u00eend apar, la fel de bune ca acelea ale lui Sadoveanu sau Ag\u00eerbiceanu, dec\u00eet dac\u0103 ne oprim la lucrurile lor slabe. Rebreanu departe de a fi, ca nuvelist, egal cu ace\u015ftia.[\u2026] Simple imita\u0163ii dup\u0103 Cehov \u015fi Gogol, prin Caragiale, sunt povestirile cu m\u0103run\u0163i func\u0163ionari, tr\u0103ind \u00een respect de \u015fefi \u015fi \u00eentr-o mare s\u0103r\u0103cie. [\u2026] Nu v\u0103d nici de ce ar trebui s\u0103 m\u0103 entuziasmez de cele dou\u0103-trei povestiri (Culcu\u015ful, Golanii) despre lumea periferiei. Adev\u0103ratul Rebreanu, chiar dac\u0103 va dezvolta unele intui\u0163ii de acum, nu poate fi \u00eenc\u0103 b\u0103nuit.\u201d (13) \u015ei ca s\u0103 nu-\u015fi contrazic\u0103 cu nici o liter\u0103 mae\u015ftrii, numai I\u0163ic \u015etrul, dezertor se bucur\u0103 de apreciere, e drept, superlativ\u0103. Nicolae Manolescu n-a mai revenit asupra execu\u0163iei din 1966.
\n\u00cen demersul s\u0103u critic, Valeriu R\u00eepeanu \u00ee\u015fi propune s\u0103 arate \u00een ce const\u0103 noutatea nuvelisticii lui Rebreanu \u00een compara\u0163ie a cea a contemporanilor, \u015fi a independen\u0163ei ei fa\u0163\u0103 de romane. Mai \u00eent\u00eei remarc\u0103 absen\u0163a sentimentalismului \u015fi a speran\u0163ei de \u00eemplinire a unui vis. De aici, afirm\u0103 criticul sentimentul tragic. \u00cen al doilea r\u00eend, criticul afirm\u0103 c\u0103 \u201cpr\u0103bu\u015firea \u201c \u015fi \u201cumilin\u0163a\u201d ar fi dimensiuni definitorii care se conjug\u0103 \u00een proza lui Rebreanu. La nici unul din contemporanii s\u0103i nu \u00eent\u00eelnim, sus\u0163ine criticul, cu at\u00eeta vigoare cele dou\u0103 coordonate tragice ale existen\u0163ei. Rebreanu a creat \u00een nuvelistica sa o \u201clume structurat\u0103 pe ideea nefericirii ca realitate a vie\u0163ii noastre \u015fi a fericirii ca permanent\u0103 iluzie.\u201d Nuvelistica rebrenian\u0103, mai afirm\u0103 criticul, exprim\u0103 \u201co viziune tragic\u0103 asupra lumii.\u201d(14) Observa\u0163iile sunt juste numai par\u0163ial numai dac\u0103 ne oprim la semnifica\u0163iile socio-morale de la suprafa\u0163a textului. E adev\u0103rat c\u0103 \u00een multe din prozele scriitorului sufl\u0103 v\u00eentul tragicului numai c\u0103 acesta nu are nimic comun cu \u201cnimicnicia\u201d, cu \u201cfr\u0103m\u00eent\u0103rile \u00een gol\u201d, cu \u201cpr\u0103bu\u015firea\u201d \u015fi \u201cumilin\u0163a\u201d. Av\u00eend o idee fals\u0103 despre tragic, Valeriu R\u00eepeanu, tacit, \u00eel consider\u0103 pe autorul Pro\u015ftilor un scriitor pesimist. Or, aceasta e o eroare.
\nCritica postbelic\u0103 destul de \u00eencet s\u0103v\u00eer\u015fe\u015fte o reconsiderare a nuvelisticii lui Rebreanu ca valoare \u00een sine. \u00cen marea lor parte prefe\u0163ele \u015fi posfe\u0163ele care \u00eenso\u0163esc diferitele edi\u0163ii din epica scurt\u0103 a scriitorului reiau vechile aser\u0163iuni ale criticii cu pu\u0163ine complet\u0103ri \u015fi nuan\u0163\u0103ri. O abordare dintr-o perspectiv\u0103 nou\u0103 propune Mihai Zamfirescu prin grila novella vs nuvel\u0103. Criticul delimiteaz\u0103 dou\u0103 etape temporal-stilistice: prima p\u00een\u0103 la 1913 c\u0103reia \u00eei apar\u0163in a\u015fa-zisele nuvele de inspira\u0163ie rural\u0103 c\u00eend Rebreanu scrie novelle, adic\u0103 nuvele clasice, tradi\u0163ionale fundamentate \u00een Rena\u015ftere; a doua, dup\u0103 1913, c\u00eend scrie nuvele \u201ccitadine \u015fi cehoviene\u201d, cu alte cuvinte, nuvele moderne specifice sec. al XX-lea. Rebreanu, afirm\u0103 criticul, \u00een structura sa scriitoriceasc\u0103 e un \u201carhaic atras irezistibil de modelul genuin al povestirii\u201d, de relatarea cvasianonim\u0103 a novellei. Rezultatul e de calitate. C\u00eend scrie nuvele\u2014text modern realist-naturalist, prozatorul nu realizeaz\u0103 dec\u00eet \u201csimple exerci\u0163ii\u201d.(15) Criticul ajunge la urm\u0103toarea concluzie: \u201cNara\u0163iunea veritabil\u0103 se desprinde din imagina\u0163ia autorului numai \u00een cazul novellei; domeniul misterios al nuvelei (cehoviene, specifice \u015fi fragmentare, la mod\u0103 \u00een Europa sf\u00eer\u015fitului de secol) \u00eei este deocamdat\u0103 interzis \u2013 \u015fi \u00eei va fi interzis p\u00een\u0103 la cap\u0103t.\u201d Exegeza rebrenian\u0103 a sesizat \u015fi explicat \u00een fel \u015fi chip inegalitatea valoric\u0103 din interiorul prozei scurte \u015fi a romanului. Mihai Zamfir \u00ee\u015fi orienteaz\u0103 aten\u0163ia spre textele pe care critica le-a apreciat unanim ca reu\u015fite. Nou e doar criteriul folosit. Aceast\u0103 opozi\u0163ie calitativ\u0103, novella vs nuvel\u0103 este extins\u0103 \u015fi asupra romanelor. Propunerea lui Mihai Zamfir e interesant\u0103, dar nu acoper\u0103 \u00eentru totul realitatea prozei autorului Ocrotitorului \u015fi nici originalitatea ei Valoarea acestei proze vine totu\u015fi din alt\u0103 parte, dec\u00eet din aceea pe care o indic\u0103 criticul. Amendate sau nu, ideile lui Mihai Zamfir trebuie men\u0163ionate de orice studiu asupra operei autorului lui I\u0163ic \u015etrul, dezertor.
\n\u00cen 1986 Editura Militar\u0103 public\u0103 o antologie din prozele lui Rebreanu alc\u0103tuit\u0103 de Ion Bogdan Lefter sub titlul M\u0103rturisire. Antologia e \u00eenso\u0163it\u0103 de un amplu studiu al criticului: \u201cProza scurt\u0103 a lui Liviu Rebreanu\u201d. Oare \u00eent\u00eempl\u0103tor, noua perspectiv\u0103 asupra prozei rebreniene vine din partea criticului opzeci\u015ftilor \u201c\u00eenchin\u0103tori lui Nenea Iancu\u201d? Principalele repere ale noii interpret\u0103ri sunt urm\u0103toarele: proza scurt\u0103 ca produs artistic autonom; renun\u0163area la critica genetic\u0103 \u015fi scoaterea de sub tutela romanului; renun\u0163area la criteriul socio-tematic de clasificare \u015fi analiz\u0103 \u00een favoarea criteriului naratologic. O prim\u0103 concluzie la care ajunge criticul este varietatea \u015fi bog\u0103\u0163ia textelor, mai impun\u0103toare dec\u00eet cea a romanelor. O a doua concluzie: Rebreanu este un autor \u201ccu variate disponibilit\u0103\u0163i narative.\u201d Studiul lui Ion Bogdan Lefter e interesant \u00een m\u0103sura \u00een care mi\u015fc\u0103 iner\u0163iile critice. Sunt de f\u0103cut c\u00eeteva observa\u0163ii: autorul studiului nu e consecvent \u00een criteriul propus, criteriul socio-tematic \u00ee\u015fi mai trimite ecourile mai ales \u00eencep\u00eend cu a treia categorie din clasificarea propus\u0103; selec\u0163ia pe baza criteriului propus este excesiv de restrictiv\u0103 \u00eenc\u00eet r\u0103m\u00een pe dinafar\u0103 buc\u0103\u0163i reprezentative pentru una sau alta din categoriile stabilite.
\n\u00cen procesul, lent la \u00eenceput, de schimbare a opticii asupra epicii scurte rebreniene, un moment de r\u0103scruce \u00eel reprezint\u0103 publicarea edi\u0163iei critice \u00eenceput\u0103 \u00een 1968 de Nicolae Gheran \u015fi Nicolae Liu, primele trei volume con\u0163in\u00eend aproape toat\u0103 proza scurt\u0103 a scriitorului. \u00cen 1986, N. Gheran public\u0103 monografia T\u00een\u0103rul Rebreanu care con\u0163ine capitolul Nuvelistul. Textul respectiv este rodul muncii (note, comentarii, variante) depus\u0103 pentru realizarea edi\u0163iei critice. Aspectele \u015fi problemele care jaloneaz\u0103 studiul lui Gheran sunt urm\u0103toarele. \u00cencadr\u00eend scriitorul \u00een literatura momentului, criticul concluzioneaz\u0103: \u201cRebreanu nu este produsul nici unei \u015fcoli literare \u015fi ar fi gre\u015fit s\u0103-i leg\u0103m numele de cenaclurile pe care le-a frecventat\u201d. \u00cen lumina acestei idei e comentat\u0103 rela\u0163ia t\u00een\u0103rului prozator cu modelele (Caragiale, Cehov, Gorki). Acord\u00eend aten\u0163ie rela\u0163iei nuvel\u0103\u2014roman, criticul renun\u0163\u0103 la simpla factologie venind cu o nou\u0103 \u00een\u0163elegere a filia\u0163iei. Partea substan\u0163ial\u0103 a studiului o reprezint\u0103 analizele de texte. Teza de lucru este analiza modului cum \u201cun anumit impuls de ordin personal, condi\u0163ionat de o mentalitate primar\u0103, se converte\u015fte \u00een practica rela\u0163iilor sociale \u00eentr-o for\u0163\u0103 distructiv\u0103. Sau, dimpotriv\u0103, o anumit\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 de con\u015ftiin\u0163\u0103, rezultat\u0103 tocmai din practica rela\u0163iilor sociale, se converte\u015fte, la r\u00eendul ei, \u00eentr-o pasiune oarb\u0103.\u201d (16) Din perspectiva complexei rela\u0163ii individ\/social, exegetul lui Rebreanu ajunge la concluzia c\u0103 autorul Horei mor\u0163ii scrie nuvele despre \u201calienarea fiin\u0163ei umane, anticip\u00eend astfel o anumit\u0103 optic\u0103 specific\u0103 literaturii existen\u0163ialiste din perioada interbelic\u0103. N. Gheran \u00ee\u015fi \u00eencheie paginile despre nuvelist cu o idee care, pe drept, neag\u0103 o convingere a unor critici mai vechi \u015fi mai noi: \u201cConcluzia pe care o putem desprinde din acest sumar examen este c\u0103 nuvelele lui de \u00eenceput sunt revelante prin dublul statut al semnifica\u0163iilor: unul rezid\u0103 \u00een ceea ce cititorul degaj\u0103 din nara\u0163iunea \u00eens\u0103\u015fi, care \u00een chip realist reflect\u0103 c\u00eete un cr\u00eempei din ceea ce retina scriitorului \u00eenregistrase \u015fi imagina\u0163ia sa modelase din faptele culese de experien\u0163a sa de via\u0163\u0103. Al doilea, detectabil \u00eens\u0103 la o lectur\u0103 mai atent\u0103, const\u0103 mai ales \u00een medita\u0163iile, am putea spine cu caracter filosofic, pe care aceste fapte i le prilejuiesc. Prezen\u0163a acestui al doilea statut nu trebuie s\u0103 surprind\u0103 pe nimeni deoarece, dup\u0103 cum m\u0103rturise\u015fte scriitorul \u00eensu\u015fi, era un lector pasionat al operelor filosofiei clasice, \u00eendeosebi al celei germane.\u201d (17)
\nDin bibliografia consultat\u0103 mai e de men\u0163ionat Rebreanu dup\u0103 un veac; o carte g\u00eendit\u0103 \u015fi alc\u0103tuit\u0103 de Mircea Zaciu, Ed. Dacia, 1985. Contribu\u0163iile referitoare la epica scurt\u0103 care se remarc\u0103 prin idei originale sunt: Gabriel Dimisianu, \u201cSpiritul ora\u015fului\u201d [o dezvoltare a unei idei a lui \u015eerban Cioculescu]; N.Steinhardt, \u201cOmul f\u0103r\u0103 \u00eensu\u015firi\u201d; Ioana Em. Petrescu, \u201cExtazul dansului\u201d; Liviu Papadima, \u201cRebreanu versus Rebreanu\u201d. Multe din prefe\u0163ele care \u00eenso\u0163esc edi\u0163iile din nuvelistica autorului Catastrofei sunt \u00een general onorabile, dar totu\u015fi lipsite de o \u201cfor\u0163\u0103 de \u015foc\u201d a\u015fa c\u0103 nu le mai trecem \u00een revist\u0103.
\n\u00cen paginile acestui capitol am \u00eencercat s\u0103 panoramez \u201cdialectica unor tropi critici\u201d (\u015etefan Foar\u0163\u0103) referitori la epica scurt\u0103 a lui Liviu Rebreanu; dialectic\u0103 uneori greoaie \u015fi \u00eenceat\u0103.<\/p>\n

NOTE
\n1.\tN.Gheran, note \u015fi comentarii la Ed. Critic\u0103, Liviu Rebreanu, Opere, Vol.2, 1968, P.333
\n2.\tIbidem
\n3.\tIbidem
\n4.\tapud Ion Bogdan Lefter, Studiu introductiv la Vol. Liviu Rebreanu, M\u0103rturisire, Ed.Militar\u0103, 1986
\n5.\tGeorge Top\u00eerceanu, Opere alese 2, 1959, P.320-324
\n6.\tapud Ion Bogdan Lefter, op.cit
\n7.\tEugen Lovinescu, Istoria literaturii rom\u00e2ne contemporane, edi\u0163ia 1973, Vol.2, P.255-256
\n8.\tGeorge C\u0103linescu, Istoria literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00een\u0103 \u00een prezent, edi\u0163ia din 1982, P.731
\n9.\tTudor Vianu, Arta prozatorilor rom\u00e2ni, edi\u0163ia 1973, P.307
\n10.\tPaul Georgescu, Critice 2, 1958
\n11.\tAl.Piru, Liviu Rebreanu, Ed.Tineretului, 1965, P.30
\n12.\tAl.Piru, op.cit.P.31
\n13.\tAl.Piru, Studiu introductiv, la Rebreanu, Opere 1, 1968, P.21
\n14.\tOv.S.Crohm\u0103lniceanu, Istoria literaturii rom\u00e2ne dintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, 1967, P.269
\n15.\tN.Manolescu, Leg\u0103turi infidele, 1966, P.46,47
\n16.\tValeriu R\u00eepeanu, Scriitor rom\u00e2n dintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, 1986, P.115,117,118
\n17.\tMihai Zamfir, Cealalt\u0103 fa\u0163\u0103 a prozei, 1988
\n18.\tNicolae Gheran, T\u00een\u0103rul Rebreanu, Ed.Albatros, 1986, P.348
\n19.\tIbidem, P.359-360<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Serghei JADAN Ucraina S-a n\u0103scut \u00een ora\u015ful Starobelskoe din regiunea Lugansk (1974). A studiat la Universitatea de Stat din Harkov,<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21732"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21732"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21732\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21733,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21732\/revisions\/21733"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21732"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21732"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21732"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}