{"id":21726,"date":"2023-09-02T22:59:57","date_gmt":"2023-09-02T19:59:57","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21726"},"modified":"2023-09-02T22:59:57","modified_gmt":"2023-09-02T19:59:57","slug":"spatii-culturale-nr-12-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21726","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 12 (6)"},"content":{"rendered":"

INTERVIU<\/p>\n

HELEN DWYER
\n IRLANDA <\/p>\n

Poezia descompune barierele lingvistice \u015fi ale identit\u0103\u0163ii etnice. Este o adev\u0103rat\u0103 expresie a sentimentelor interioare…<\/p>\n

Membr\u0103 fondatoare a Uniunii scriitorilor cu sediul \u00een sudul Dublinului \u015fi membr\u0103 a Pen Club-ului din Irlanda.
\n\uf0d8\tA publicat poezie \u015fi proz\u0103 at\u00e2t \u00een Irlanda, c\u00e2t \u015fi \u00een Anglia, \u015fi a c\u00e2\u015ftigat premii \u00een ambele \u0163\u0103ri. Are o antologie de poezii care a fost \u00een topul celor mai bine v\u00e2ndute c\u0103r\u0163i timp de c\u00e2teva luni.
\n\uf0d8\t\u00cen prezent realizeaz\u0103 un program s\u0103pt\u0103m\u00e2nal de art\u0103 numit Rim\u0103 \u015fi Ra\u0163iune, difuzat la postul de radio South FM din Dublin.
\n\uf0d8\t2000-2008 – a fost membr\u0103 a Comitetului executiv \u2013 Uniunea Scriitorilor din Irlanda
\n\uf0d8\t\u00cen mai 2007 a fost membr\u0103 a Consiliului agen\u0163iei irlandeze pentru autorizarea drepturilor de autor
\n\uf0d8\t\u00cen martie 2008 a \u00eendeplinit func\u0163ia de pre\u015fedint\u0103 a Uniunii Scriitorilor din Irlanda
\n\uf0d8
\n Violeta Craiu: Stimat\u0103 doamn\u0103 Helen Dwyer \u00eenc\u0103 de la stingerea serilor de literatur\u0103 ale Revistei Antares, edi\u0163ia a XII-a, 2010, ne-am propus s\u0103 realiz\u0103m acest interviu. Chiar dac\u0103 acesta s-a \u00eenf\u0103ptuit pe internet, sper c\u0103 a mic\u015forat distan\u0163a dintre noi. Sunte\u0163i pentru a doua oar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, prezent\u0103 \u00een cadrul Festivalului Antares de la Gala\u0163i. Cu ce impresii pleca\u0163i de la festival?<\/p>\n

Helen Dwyer: Festivalul Antares m-a impresionat ca o adunare plin\u0103 de via\u0163\u0103, cu particip\u0103ri interna\u0163ionale interesante, de sus\u0163inere, de inspira\u0163ie. Am fost foarte impresionat\u0103 de poezia prezentat\u0103 la festival \u00een acest an. <\/p>\n

Cum vi s-a p\u0103rut mediul poetic rom\u00e2nesc? V-a atras cineva aten\u0163ia \u00een mod deosebit?<\/p>\n

Mediul rom\u00e2nesc este foarte poetic \u015fi m\u0103 inspir\u0103 s\u0103 scriu mai mult\u0103 poezie. Peter Sragher este un poet deosebit, modern, care m-a impresionat foarte mult \u015fi mi-a dat de g\u00e2ndit pentru proiectele mele viitoare. M-a \u00eencurajat s\u0103 public \u015fi \u00een Rom\u00e2nia din colec\u0163ia mea de versuri ap\u0103rut\u0103 \u00een Irlanda, \u00een acest an. El a sugerat publicarea unui al doilea volum din poeziile mele traduse deja \u00een limba rom\u00e2n\u0103. <\/p>\n

Cultura joac\u0103 un rol important \u00een via\u0163a noastr\u0103. Este \u00een general complex\u0103 \u015fi imprevizibil\u0103. Poezia poate juca un rol determinant \u00een schimburile culturale?<\/p>\n

Poezia descompune barierele lingvistice \u015fi ale identit\u0103\u0163ii etnice. Aceasta permite oamenilor s\u0103 se apropie unii de al\u0163ii, leg\u0103turile lor s\u0103 fie mai str\u00e2nse, deoarece \u00ee\u015fi exprim\u0103 sentimente autentice. Este o adev\u0103rat\u0103 expresie a sentimentelor interioare. Oameni din culturi diferite se pot \u00een\u0163elege reciproc mai bine atunci c\u00e2nd schimbul acesta are loc cu cele mai profunde sentimente, prin poezie adev\u0103rat\u0103. Vorbind despre cultur\u0103, \u00een \u0162ara Galilor \u015fi Irlanda Breton se vorbesc limbi vechi, celtice, care au fost aduse \u00een aceast\u0103 parte a Europei \u00een epoca bronzului de c\u0103tre cel\u0163i. Prima scriere dateaz\u0103 din secolul al patrulea d. Hr. Nu exist\u0103 interes \u00een r\u00e2ndul tinerilor s\u0103 comunice \u00een limba veche. Multe cupluri aleg totu\u015fi nume irlandeze pentru copiii lor \u015fi acest lucru este deosebit. Cele mai multe din poeziile mele actuale au aceast\u0103 tem\u0103 sau se refer\u0103 la pierderea limbii vechi \u00een timp.<\/p>\n

A\u0163i citit din poeziile dumneavoastr\u0103 \u00een teatrele din Dublin \u00een cadrul unor festivaluri de poezie. Cartea de poezie se consum\u0103 ca un moment de petrecere a timpului liber sau de educa\u0163ie?<\/p>\n

Cred c\u0103 poezia este o parte de educa\u0163ie \u015fi de petrecere a timpului liber.
\n\u00cemi plac lecturile publice de poezie, desf\u0103\u015furate \u00een interior \u015fi exterior (\u00een func\u0163ie de vreme!). Aceste evenimente aduc poezia la o audien\u0163\u0103 mai mare \u015fi \u00eembog\u0103\u0163esc cuno\u015ftin\u0163ele. Poezia reflect\u0103 via\u0163a, a\u015fa c\u0103 ar trebui s\u0103 fie parte din ea.<\/p>\n

De c\u0103tre cine a\u0163i fost influen\u0163at\u0103 \u00een scrierea poeziilor dumneavoastr\u0103?<\/p>\n

Propriile mele sentimente cu privire la pierderile de persoane apropiate \u015fi evenimentele din lume m-au \u00eendemnat s\u0103 scriu poezie. Cred c\u0103 \u015fi Sf. Patrick ar fi putut influen\u0163a poezia mea.<\/p>\n

C\u00e2teva cuvinte despre via\u0163a literar\u0103 din Irlanda?<\/p>\n

Via\u0163a literar\u0103 din Irlanda este vibrant\u0103, cu mai multe organiza\u0163ii care ofer\u0103 sus\u0163inere \u015fi \u00eencurajare pentru scriitori. Acestea includ Uniunea Scriitorilor din Irlanda, \u201eCentrul Scriitorilor irlandezi”, Poezie Irlanda \u015fi Na Foras Gaeilge.
\nAvem un radio \u00een limba irlandez\u0103 \u015fi un post de televiziune. Exist\u0103 mici zone din \u0163ar\u0103 \u00een care irlandeza este prima limb\u0103 vorbit\u0103. Acestea sunt cunoscute ca zone Galeltacht. <\/p>\n

La ce lucreaz\u0103 acum poeta Helen Dwyer?<\/p>\n

Lucrez la selec\u0163ia unor poezii publicate deja \u00een Irlanda, ce vor alc\u0103tui un volum, tradus \u00een limba rom\u00e2n\u0103, acesta urm\u00e2nd s\u0103 fie lansat anul viitor \u00een Rom\u00e2nia. <\/p>\n

O defini\u0163ie dat\u0103 poeziei?<\/p>\n

Defini\u0163ia mea dat\u0103 poeziei ar fi urm\u0103toarea: Poezia reprezint\u0103 tricoturi sentimentale \u015fi g\u00e2ndurile \u00eempreunate \u00een cuvinte, pe o pagin\u0103.<\/p>\n

A consemnat \u015fi tradus Violeta CRAIU<\/strong><\/p>\n


\nCamelia Manuela SAVA<\/strong>
\n\"\"

Isaac Asimov este unul dintre cei mai prolifici scriitori din toate timpurile, un nume ilustru \u00een literatura SF, al\u0103turi de Sir Arthur C. Clarke, Frank Herbert sau Poul Anderson.
\nN\u0103scut Isaak Judah Ozimov \u00eentr-o familie de evrei \u00een Rusia, in 1920, va emigra cu p\u0103rin\u0163ii la v\u00e2rsta de 3 ani \u00een America, unde \u00ee\u015fi va petrece \u00eentreaga via\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1992. Conform teoriilor sale, majoritatea conceptelor \u015ftiin\u0163ifice sunt explicate \u00eentr-un mod istoricist \u015fi, de aceea, el va r\u0103m\u00e2ne \u00een memoria admiratorilor \u015fi iubitorilor de literatur\u0103 de anticipa\u0163ie ca un inovator.
\n\t\u00ab Funda\u0163ia \u00bb, ap\u0103rut\u0103 \u00een 1951 \u015fi tradus\u0103 la Editura Nemira, \u00een Bucure\u015fti de c\u0103tre Gabriel Stoian, \u00een 1993, este un roman SF al eternit\u0103\u0163ii, al spa\u0163iului nem\u0103rginit, al dep\u0103\u015firii tuturor grani\u0163elor. Este povestea Timpului \u00eensu\u015fi…
\n\tCuprinz\u00e2nd cinci p\u0103r\u0163i, fiecare intitulate sugestiv, romanul are mai multe personaje care \u00eentruchipeaz\u0103 un \u015fir de a\u015fa-zi\u015fi \u00ab avatari \u00bb, pu\u015fi \u00een slujba Universului Galactic, a\u015fadar avem de-a face cu mai multe voci care au acela\u015fi scop, nara\u0163iunea f\u0103c\u00e2ndu-se la persoana a treia.
\n\tAstfel, prima parte, numit\u0103 \u00ab Psihoistoricii \u00bb, are \u00een prim plan sosirea lui Gaal Dornick pe Trantor, capitala Imperiului, pentru a-l \u00eent\u00e2lni pe Hari Seldon, ini\u0163iatorul \u00ab misteriosului Proiect Seldon \u00bb. \u00cent\u00e2lnim \u015fi elemente de metaroman, pentru c\u0103 se citeaz\u0103 din \u00ab Enciclopedia Galactic\u0103 \u00bb, d\u00e2ndu-se defini\u0163ia psihoistoriei ca fiind: \u00ab ramur\u0103 a matematicii care se ocup\u0103 cu reac\u0163iile conglomeratelor umane fa\u0163\u0103 de stimulii sociali \u015fi economici da\u0163i… \u00bb, un motiv care va constitui mai t\u00e2rziu o explica\u0163ie pentru ceea ce va deveni \u00ab Funda\u0163ia \u00bb constituit\u0103 de renumitul profesor psihoistoric Seldon.
\n\u00cent\u00e2lnirea dintre cei doi are loc mai devreme dec\u00e2t era programat\u0103, Hari Seldon prezent\u00e2ndu-i t\u00e2n\u0103rului care va deveni biograful s\u0103u, situa\u0163ia de pe Trantor peste cinci secole, \u015fi anume c\u0103 aceast\u0103 capital\u0103 va fi ruinat\u0103 \u015fi \u00eentregul Imperiu avea s\u0103 decad\u0103.
\nGaal este arestat a doua zi, ca \u015fi profesorul Seldon, de c\u0103tre Siguran\u0163a Public\u0103. Are loc un proces, unde este anchetat Seldon cu privire la viitorul planetei Trantor. Imperiul se va n\u0103rui, iar Seldon prezice c\u0103 vor urma 30 000 de ani de barbarie prin care se va uita tot ce s-a acumulat in domeniul \u015ftiin\u0163ei. Profesorul propune s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 printr-un proiect care ar duce la rena\u015fterea Imperiului \u00een cel mult 1000 de ani, astfel c\u0103 el ini\u0163iaz\u0103 preg\u0103tirea unei Enciclopedii Galactice prin intermediul a 30 000 de oameni cu so\u0163iile \u015fi copiii lor. \u00cen urma \u00een\u0163elegerii cu Chen, adev\u0103ratul conduc\u0103tor al Imperiului, c\u0103ci \u00eemp\u0103ratul era doar un copil, o imagine prefabricat\u0103 \u015fi at\u00e2t, Seldon alege locul desf\u0103\u015fur\u0103rii proiectului la marginea Galaxiei, pe Terminus, o planet\u0103 izolat\u0103, \u015fi pleac\u0103 \u00een exil, pun\u00e2nd bazele Funda\u0163iei.
\nPartea a doua, \u00ab Encicopedi\u015ftii \u00bb, \u00eel are ca protagonist pe Lewis Pirenne, care munce\u015fte de 50 de ani pentru a aranja Num\u0103rul Unu din Enciclopedia Funda\u0163iei \u00eentr-o form\u0103 accesibil\u0103, dar eroul acestui capitol este, de fapt, Salvor Hardin, primarul de pe Terminus, om politic, care, cu abilitate, reu\u015fe\u015fte s\u0103 salveze planeta de atacurile celor din jur: Prefectura Anacreon, Vega \u015fi chiar \u00eentreaga Periferie sunt interesate de cucerirea planetei Terminus, singura care de\u0163ine energie atomic\u0103.
\nApar discu\u0163ii \u00een contradictoriu \u00eentre cercet\u0103torul Pirenne \u015fi Hardin, primul sus\u0163in\u00e2nd ca unic scop al Funda\u0163iei \u00ab publicarea Enciclopediei definitive a \u00eentregii cunoa\u015fteri umane \u00bb (p.43), pe c\u00e2nd Hardin ini\u0163iaz\u0103 un fel de cult al energiei atomice ca unic principiu de guvernare a lumii; aceast\u0103 energie atomic\u0103 devine un fel de \u00ab Spirit Divin \u00bb numit Spiritul Galactic, care \u00eei face pe vecinii dornici s\u0103 atace oric\u00e2nd \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi doreasc\u0103 s\u0103 supun\u0103 Terminus.
\nSalvor Hardin face un \u00ab slalom \u00bb printre aristocra\u0163ii \u015fi elita politic\u0103 de pe Anacreon, manipul\u00e2ndu-i inteligent, cre\u00e2nd aceast\u0103 religie ca instrument al manipul\u0103rii. Promi\u0163\u00e2ndu-le c\u0103 \u00eei \u00eenarmeaz\u0103, de fapt \u00eei subjug\u0103 \u015fi mai tare, salv\u00e2nd \u00een acest mod Terminus. Se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu ambasadorul regelui de pe Anacreon, Anselm Haut Rodric, \u015fi intuie\u015fte inten\u0163iile acestuia, particip\u0103 la deschiderea Marii Bolte, al\u0103turi de al\u0163i 5 oameni de \u015ftiin\u0163\u0103, c\u00e2nd li se arat\u0103 pentru prima dat\u0103 Hari Seldon, sub form\u0103 de hologram\u0103, profesorul dezv\u0103luindu-le planul s\u0103u, \u015fi anume c\u0103 perioada de Barbarie poate fi scurtat\u0103 la 1000 de ani, dac\u0103 vor \u015fti s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 toate crizele ivite pe parcurs.
\nPartea a treia, \u00ab Primarii \u00bb, este \u00een totalitate \u00eenchinat\u0103 lui Slavor Hardin, salvatorul de pe Terminus, fiind cel care duce la \u00eendeplinire planul lui Seldon, de a trece peste situa\u0163ia de criz\u0103. El se confrunt\u0103 cu r\u0103zvratiri, at\u00e2t din interior (criza intern\u0103 de pe Terminus provocat\u0103 de tinerii condu\u015fi de Sermak), dar \u015fi din exterior, prin atacurile apropiate de pe Anacreon. Cu mult\u0103 \u00een\u0163elepciune a creat o cast\u0103 a preo\u0163ilor care s\u0103 se ocupe de centralele atomice, dar care sunt supu\u015fi cuv\u0103ntului s\u0103u; a\u015fa \u00eel \u00eenvinge, f\u0103r\u0103 v\u0103rsare de s\u00e2nge, pe Wienis, regentul de pe Anacreon, unchiul viitorului rege Leopold, \u00eenc\u0103 minor. Prin intermediul preotului spion, Verisof, \u00ee\u015fi impune \u00ab magia \u00bb – energia dispare de pe Anacreon, ea r\u0103m\u00e2n\u00e2nd doar \u00een temple, ca \u00een final, s\u0103 \u00eel aresteze pe fiul lui Wienis, Lefkin, \u015fi astfel s\u0103 \u00eel \u015fantajeze pe regent \u015fi s\u0103 c\u00e2\u015ftige acest r\u0103zboi \u00ab rece \u00bb prin diploma\u0163ie \u015fi manipulare. (Supunerea este explicat\u0103 aici prin intermediul fabulei cu calul \u015fi lupul, p.125 : calul \u00eei zice omului s\u0103 se alieze \u015fi s\u0103 scape astfel de lup care \u00eei amenin\u0163a c\u0103 \u00eei m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u015fi a\u015fa se las\u0103 \u00eenc\u0103lecat de om p\u00e2n\u0103 ce trec mai departe \u015fi scap\u0103 de pericol, apoi \u00eei cere omului s\u0103 \u00eei dea fr\u00e2ul jos, s\u0103 \u00eel elibereze, dar r\u0103spunsul omului este prompt: \u00ab dii, c\u0103lu\u0163ule! \u00bb).
\nCapitolul se termin\u0103 cu a doua apari\u0163ie a lui Hari Seldon dup\u0103 rezolvarea crizei, la 50 de ani de la \u00eenfiin\u0163area Funda\u0163iei. Seldon \u00eei avertizeaz\u0103 c\u0103 au folosit Puterea Spiritual\u0103 \u00een cea de-a doua criz\u0103 \u015fi s\u0103 nu fie a\u015fa de siguri pe ei. Le atrage aten\u0163ia c\u0103 a mai fost creat\u0103 o alt\u0103 Funda\u0163ie la cel\u0103lalt cap\u0103t al Galaxiei \u015fi c\u0103 trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 cont mereu de existen\u0163a ei.
\n\u00cen partea a patra, \u00ab Negu\u0163\u0103torii \u00bb, se d\u0103 defini\u0163ia acestora \u00een Enciclopedia Galactic\u0103: \u201cpersonaje impun\u0103toare \u015fi solitare\u201d care \u2019\u2019stabileau leg\u0103turi fragile la distan\u0163e uria\u015fe\u2019\u2019. Este o poveste a alchimiei: Limmar Ponyets, negu\u0163\u0103tor trebuie s\u0103 \u00eel salveze pe Eskel Gorov, spion deghizat \u00een negu\u0163\u0103tor, agent al Funda\u0163iei, care \u00eencerca s\u0103 v\u00e2nd\u0103 arme atomice pe Askone. Ponyets reu\u015fe\u015fte prin acela\u015fi truc al religiei, dar \u015fi prin atrac\u0163ia \u015ftiin\u0163ei alchimiei: le vinde celor de pe Askone un aparat care transform\u0103 fierul \u00een aur.
\nPartea a cincea, \u00ab Marii Negu\u0163\u0103tori \u00bb, o continu\u0103 pe cea de-a patra prin figura lui Hober Mallow din Smyrno, Negu\u0163\u0103tor-\u015fef care dep\u0103\u015fe\u015fte cea de-a treia criz\u0103 Seldon, foarte asem\u0103n\u0103toare cu celelalte de dinainte, bazat\u0103 pe dou\u0103 componente: intern\u0103 \u015fi extern\u0103. De aceast\u0103 dat\u0103, Mallow va \u00eenlocui for\u0163a spiritual\u0103, religia, cu un alt instrument de manipulare \u015fi supunere: comer\u0163ul, puterea economic\u0103 primeaz\u0103 acum \u00een fa\u0163a oric\u0103rui alt argument politic, psihologic, atomic sau de alt\u0103 natur\u0103, Mallow pun\u00e2nd bazele unei plutocra\u0163ii. Acesta, trimis ca spion pe Korell, va reu\u015fi s\u0103 stabileasc\u0103 rela\u0163ii comerciale cu Commdorul acestei republici \u015fi, de\u015fi acuzat de tr\u0103dare la \u00eentoarcerea sa, va demasca planurile Primatului Bisericii, Publius Manlio \u015fi a secretarului s\u0103u, Jorane Sutt, \u015fi va fi ales primar, ocup\u00e2ndu-\u015fi \u00ab locul al\u0103turi de Hari Seldon \u015fi Slavor Hardin \u00een inimile oamenilor Funda\u0163iei \u00bb (\u00ab Enciclopedia Galactic\u0103 \u00bb, p.228).
\n\u00ab Funda\u0163ia \u00bb (1951), scris\u0103 de Isaak Asimov, este un experiment literar care face parte dintr-un proiect mai vast, un adev\u0103rat monument al literaturii universale, ce poate fi numit pe bun\u0103 dreptate \u00ab o carte total\u0103 \u00bb. Astfel, \u00eempreun\u0103 cu celelalte volume din anii \u201950 : \u201dPebble in the Sky \u201c(1950, \u201cO piatr\u0103 pe cer \u201c), \u201c The Stars, Like Dust \u201c(1951, \u201c Pulbere de stele \u201c), \u201c The Currents of Space\u201d (1952, \u201cCuren\u0163ii spa\u0163iului \u201c), \u201c The End of Eternity \u201c(1955, \u201c Sf\u00e2r\u015fitul eternit\u0103\u0163ii \u201c), \u201dFoundation and Empire\u201d (1953, \u201cFunda\u0163ia \u015fi Imperiul\u201d), \u201cThe Second Foundation\u201d (1953, \u201cA doua Funda\u0163ie\u201d), \u201cThe Caves of Steel\u201d (1954, \u201cCavernele de o\u0163el\u201d), \u201cThe Naked Sun\u201d (1957, \u201cSoarele gol\u201d), ca \u015fi cele din anii \u201980: \u201dThe Complete Robot\u201d (1982, \u201cTotul despre robo\u0163i\u201d), \u201dThe Robots of Dawn\u201d (1983, \u201cRobo\u0163ii zorilor\u201d), \u201c Robots and Impire\u201d (1985, \u201c Robo\u0163ii \u015fi Imperiul\u201d), \u201cPrelude to Foundation\u201d (1988, \u201cPreludiul Funda\u0163iei\u201d), \u201cFoundation\u2019s Edge\u201d (1982,\u201dMarginea Funda\u0163iei\u201d), \u201dFoundation and Earth\u201d (1983, \u201cFunda\u0163ia \u015fi P\u0103m\u00e2ntul\u201d) intr\u0103 \u00een faimosul s\u0103u ciclu Robo\u0163i- Imperiu-Funda\u0163ie. Este o carte a viitorului umanit\u0103\u0163ii, imaginat de un scriitor, pe c\u00e2t de inventiv \u015fi inspirat, pe at\u00e2t de talentat \u015fi documentat. Povestea omenirii din viitor include o perioad\u0103 de 25 000 de ani ce cuprinde imaginea Universului Galactic, cu dec\u0103derile \u015fi revenirile sale, cu lupte politice, un perpetuum mobile de oameni, robo\u0163i \u015fi al\u0163i co-locuitori ai acestei lumi nem\u0103rginite. Este pe alocuri povestea Terrei care, de\u015fi leag\u0103nul umanit\u0103\u0163ii, decade \u015fi dispare, devenind radioactiv\u0103, deci inaccesibil\u0103; oameni \u015fi robo\u0163i sunt simboluri ale eternit\u0103\u0163ii, ale perpetu\u0103rii aceleia\u015fi idei: c\u0103 unei civiliza\u0163ii i se succede permanent o alta, unei crize i se g\u0103se\u015fte solu\u0163ia (pa\u015fnic\u0103 sau nu) \u015fi apoi urmeaz\u0103 o alt\u0103 criz\u0103, mereu o alta. Personajele sunt ca \u00eentr-o panoplie, altele, dar \u00een definitiv acelea\u015fi, cu toate c\u0103 poart\u0103 alte nume, ele au acelea\u015fi roluri : preo\u0163i, primari, r\u0103zboinici, negu\u0163\u0103tori, avoca\u0163i sau judec\u0103tori, spioni.
\nO alt\u0103 categorie este reprezentat\u0103 de robo\u0163i (\u00een ciclul Robo\u0163ilor). R.Daneel Olivaw este un robot \u00een v\u00e2rst\u0103 de 20 000 de ani \u015fi de la el afl\u0103m c\u0103 exist\u0103 o A Patra Lege a Roboticii, de fapt Legea Zero: \u00ab Robotul nu are voie s\u0103 pricinuiasc\u0103 vreun r\u0103u Umanit\u0103\u0163ii sau s\u0103 \u00eeng\u0103duie, prin neinterven\u0163ie, ca acesteia s\u0103 i se \u00eent\u00e2mple ceva r\u0103u \u00bb \u015fi ca atare, acest robot a organizat \u00eenfiin\u0163area unei societ\u0103\u0163i de pe Gaia \u00een spiritul \u015fi \u00een scopul respect\u0103rii noii Legi (\u00ab Foundation and Earth \u00bb, 1983).
\nDe remarcat este \u015fi prezen\u0163a redus\u0103 la minim a femeii (spre fericirea unora, misoginii desigur, care se vor \u00eentreba ce s\u0103 caute femeia \u00eentr-o lume dominat\u0103 de min\u0163ile b\u0103rba\u0163ilor, de ac\u0163iunile lor r\u0103zboinice, politice, \u015ftiin\u0163ifice). Se vor g\u0103si, \u00eens\u0103 \u015fi voci care s\u0103 critice acest aspect (feministele, \u00een opozi\u0163ie cu cei mai sus men\u0163iona\u0163i), care, la urma urmei nu e deranjant. Apare doar imaginea Commdorei: \u00ab cu o voce pi\u0163ig\u0103iat\u0103 \u015fi glacial\u0103 \u00bb, cu o limb\u0103 ascu\u0163it\u0103, care \u00ee\u015fi \u015ftie perfect interesele, rece \u015fi f\u0103r\u0103 sentiment; ea este reprezentanta unei aristocra\u0163ii ambi\u0163ioase, fiica unui tat\u0103 atotputernic, nu \u00ee\u015fi dore\u015fte altceva dec\u00e2t s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 lumea barbar\u0103 pentru a merge la curtea viceregelui. Alte informa\u0163ii despre femei nu mai primim, doar c\u0103 cei exila\u0163i pe Terminus \u00ee\u015fi aduc so\u0163iile \u015fi copiii, iar \u00een alt loc, o voce feminin\u0103 impersonal\u0103 \u00eel anun\u0163\u0103 la telefon pe Verisof: \u00ab T\u00e2n\u0103ra care \u00eei r\u0103spunse \u00eendatoritor… \u00eei comunic\u0103 lui Verisof pe un ton mecanic \u015fi sec… \u00bb.
\nAproape ca \u00eentr-un \u00ab Memento mori \u00bb eminescian, lumile apun, societ\u0103\u0163ile se preschimb\u0103 ne\u00eencetat, dar r\u0103m\u00e2n ca substan\u0163\u0103 acelea\u015fi, unele dispar, altele le iau locul ca \u00eentr-un cerc al destinului.
\nRemarcabil este \u015fi efortul traduc\u0103torului care \u00eembin\u0103 cu abilitate neologisme ca: spa\u0163ioport, hipervideo, transmisii tridimensionale, irizare cu epitete inedite, ajung\u00e2nd la acumul\u0103ri de cuvinte m\u0103iestrit alese pentru a descrie spa\u0163iul cosmic: \u00abel era \u00eentotdeauna acolo, urm\u0103rind str\u0103lucirea orbitoare a stelelor, sorbind din ochi incredibilul roi \u00eence\u0163o\u015fat al vreunei concentr\u0103ri de stele, asemenea unei aglomer\u0103ri gigantice de licurici surprin\u015fi \u00een timpul mi\u015fc\u0103rii \u015fi \u00eenm\u0103rmuri\u0163i pentru eternitate. V\u0103zu o dat\u0103 fumul rece, alb-alb\u0103strui, al unei nebuloase gazoase la mai pu\u0163in de cinci ani lumin\u0103 distan\u0163\u0103 de nav\u0103, \u00eentinz\u00e2ndu-se c\u00e2t cuprindea fereastra, ca o \u00eendep\u0103rtat\u0103 irizare l\u0103ptoas\u0103, r\u0103sp\u00e2ndind parc\u0103 \u00een \u00eenc\u0103pere un aer \u00eenghe\u0163at \u015fi disp\u0103r\u00e2nd din raza privirii dou\u0103 ore mai t\u00e2rziu, dup\u0103 un nou Salt. \u00bb (p.9).
\nAsimov \u00eemplete\u015fte pe o pagin\u0103 de carte dialog, nara\u0163iune, descriere, analiz\u0103 psihologic\u0103, urm\u0103rind gesturi, mimic\u0103, tonalitatea vocii personajului, creion\u00e2ndu-i portretul complet, umaniz\u00e2nd totul \u00een jur, de\u015fi povestea este una \u015ftiin\u0163ifico-fantastic\u0103. Acest \u015ftiin\u0163ifico-fantastic se transform\u0103 cu u\u015furin\u0163\u0103 \u00een real, \u00eenc\u00e2t ajungi s\u0103 te transpui \u00een lumea lui, sau, \u015fi mai bine, \u00eel po\u0163i aduce \u00een prezentul t\u0103u, c\u0103ci acum ce mai \u00eenseamn\u0103 Timpul sau Spa\u0163iul? Trecut, viitor, prezent se m\u0103soar\u0103 altfel dec\u00e2t o facem noi \u00een mod normal, iar ceea ce r\u0103m\u00e2ne este singura coordonat\u0103 care domin\u0103 Totul: Eternitatea…
\nEternitatea unei lumi, a unei min\u0163i, a unei c\u0103r\u0163i…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

INTERVIU HELEN DWYER IRLANDA Poezia descompune barierele lingvistice \u015fi ale identit\u0103\u0163ii etnice. Este o adev\u0103rat\u0103 expresie a sentimentelor interioare… Membr\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21726"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21726"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21726\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21727,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21726\/revisions\/21727"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21726"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21726"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21726"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}