{"id":21724,"date":"2023-09-01T21:43:34","date_gmt":"2023-09-01T18:43:34","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21724"},"modified":"2023-09-01T21:43:34","modified_gmt":"2023-09-01T18:43:34","slug":"spatii-culturale-nr-12-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21724","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 12 (5)"},"content":{"rendered":"

MIRCEA DINUTZ<\/strong>
\n\"\"

O ANTOLOGIE EXEMPLAR\u0102<\/strong><\/p>\n

Nu e prima dat\u0103 c\u00e2nd Radu C\u00e2rneci, acest senior \u00eemp\u0103timit al Frumosului \u00een forme cizelate, aflat permanent \u00eentr-o tandr\u0103 \u015fi previzibil\u0103 c\u0103utare, ne face un dar de lux, dac\u0103 avem \u00een vedere antecedentele: edi\u0163ia bibliofil\u0103 de \u201eSonete\u201d Shakespeare \u2013 Voiculescu (1996), mai apoi \u201eArborele memoriei\u201d, antologia poe\u0163ilor de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 din Israel, cu texte \u00een rom\u00e2n\u0103 \u015fi englez\u0103 (1997), o alt\u0103 edi\u0163ie bibliofil\u0103 (aniversar\u0103) \u201eMiori\u0163a\u201d, varianta Alecsandri, \u00een limbile rom\u00e2n\u0103, francez\u0103, spaniol\u0103, italian\u0103, englez\u0103, german\u0103, rus\u0103 (1997), \u201ePoezia P\u0103durii\u201d, o antologie \u00een cinci volume (1999), urmat\u0103 de o edi\u0163ie de lux \u00een patru volume (2001), \u00een sf\u00e2r\u015fit, \u201eCinegetica\u201d, cuprinz\u00e2nd texte de inspira\u0163ie v\u00e2n\u0103toreasc\u0103 din literatura rom\u00e2n\u0103 \u015fi universal\u0103, \u00een trei volume (2003). De aceast\u0103 dat\u0103, distinsul poet \u015fi traduc\u0103tor ne ofer\u0103 o generoas\u0103 \u201eAntologie a sonetului rom\u00e2nesc\u201d, aflat la respectabila v\u00e2rst\u0103 de 200 de ani, ap\u0103rut\u0103 \u00een trei volume, la Editura Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne din Bucure\u015fti (2007 – 2009). Criteriul cronologic, ce are \u00een vedere anul de na\u015ftere al autorilor, transform\u0103 prezenta apari\u0163ie editorial\u0103 \u00eentr-o vie \u015fi seduc\u0103toare istorie a poeziei disciplinate de rigorile clasice, cu condi\u0163ia s\u0103 accept\u0103m c\u0103 nu exist\u0103 un singur drum spre poezie, chiar dac\u0103 acesta de acum se arat\u0103 \u00eennobilat de limpezimea \u015fi armonia unei specii rezistente cultural.
\nCele trei volume cuprind 454 de soneti\u015fti reprezenta\u0163i de 1226 de texte, dup\u0103 cum urmeaz\u0103: 402 texte \u00een volumul I (de la Gheorghe Asachi la Drago\u015f Vicol), dintre care 21 apar \u015fi \u00een traducere \u00een limbile francez\u0103, englez\u0103 \u015fi german\u0103 (Ion Barbu. L. Blaga, Ion Vinea, Dan Botta, Marin Banu\u015f, Iulia Hasdeu, Cincinat Pavelescu, \u015et. O. Iosif, M. Codreanu, T. Arghezi, G. Bacovia, O. Goga, V. Voiculescu, Mateiu Caragiale, G. Top\u00e2rceanu, Perpessicius), 363 de texte \u00een volumul al II-lea (de la \u015et. Augustin Doina\u015f la Ion Cr\u00e2nguleanu), dintre care 59 de texte (semnate de 18 autori) apar \u00een limbile francez\u0103, german\u0103, rus\u0103, italian\u0103, la care se adaug\u0103 \u015fase coroane de sonete, sonete \u2013 glos\u0103, av\u00e2nd ca autori pe Cri\u015fan Mu\u015fetescu, Paul Mihnea, Valentin Ro\u015fca, Tudor George, Radu C\u00e2rneci \u015fi Ion V\u0103duva Poenaru, \u00een sf\u00e2r\u015fit, 461 de texte \u00een volumul al III-lea (de la Gheorghe Pitu\u0163 la Cristian Vasiliu), \u00eentre care 22 de arte poetice apar\u0163in\u00e2nd lui M. Eminescu, M. Codreanu, V. Eftimiu, Radu C\u00e2rneci, Gheorghe Tomozei, Gheorghe Istrate, Lucian Strochi, 71 de texte ironice \/ satirice \u015fi alte 57 trecute la Addenda.
\nA\u015fa cum era firesc, interesul pentru poeziile cu form\u0103 fix\u0103 cre\u015fte progresiv \u00eencep\u00e2nd cu jum\u0103tatea secolului al XIX-lea p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tatea secolului al XX-lea, dup\u0103 care trece oarecum \u00een desuetudine, f\u0103r\u0103 s\u0103 dispar\u0103 vreodat\u0103 din preocup\u0103rile poe\u0163ilor rom\u00e2ni, revine insistent odat\u0103 cu promo\u0163iile afirmate \u00een anii `60 \u015fi `70, dup\u0103 care promo\u0163iile urm\u0103toare o neglijeaz\u0103 ostentativ f\u0103r\u0103 ca a\u015fteptatul deces s\u0103 se produc\u0103. Revenirea decis\u0103 la o structur\u0103 geometric\u0103, echilibrat\u0103 \u015fi muzical\u0103, supus\u0103 mereu \u00eennoirilor \u015fi esen\u0163ializ\u0103rii ideatice, vorbe\u015fte de la sine despre faptul c\u0103 o \u201eistorie\u201d a sonetului rom\u00e2nesc, \u00een regia lui Radu C\u00e2rneci, pledeaz\u0103 pentru \u015fansa noastr\u0103 de a ne men\u0163ine \u00een aerul tare al marii poezii \u015fi de a ne conserva identitatea spiritual\u0103, dup\u0103 cum o \u015fi spune realizatorul acestei antologii \u00een prefa\u0163a la volumul al III-lea. Interesant\u0103 mi se pare a fi o statistic\u0103 a creatorilor distribui\u0163i pe toate zonele geografice locuite de rom\u00e2ni: Muntenia \u2013 Oltenia (211), Moldova \u2013 Bucovina (115), Ardeal \u2013 Banat (659, precum \u015fi creatori de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 afla\u0163i \u00een afara grani\u0163elor geografice actuale (59) \u2013 Basarabia, Ucraina, Israel, Austria, Fran\u0163a, Belgia, Germania, S.U.A., Polonia, Grecia. Nu ne surprinde faptul c\u0103 aproape jum\u0103tate din num\u0103rul soneti\u015ftilor apar\u0163in strict geografic, Sudului, confirm\u00e2nd \u201eregalitatea\u201d acestei specii, dar e mai greu de \u00een\u0163eles de ce matricea modelat\u0103 \u00een timp de spiritul german se arat\u0103 at\u00e2t de pu\u0163in receptiv\u0103 fa\u0163\u0103 de \u201etiparul de aram\u0103\u201d \u00een care reg\u0103sim \u201eeternele esen\u0163e\u201d.
\nCu respectul cuvenit \u00eenainta\u015filor \u00eenregistr\u0103m aici eforturile lui Gheorge Asachi, Iancu V\u0103c\u0103rescu, Ion Heliade R\u0103dulescu, George Cre\u0163eanu, Theodor \u015eerb\u0103nescu\u2026 Ilustrative sunt cele trei texte ale lui Alexandru Sihleanu (1834 – 1857), probe concludente ale unei sensibilit\u0103\u0163i romantice \u00eenclinate c\u00e2nd spre reverie \u015fi medita\u0163ie, c\u00e2nd spre revela\u0163ii catastrofice \u015fi dezechilibru marcat, \u00eentr-o limb\u0103 limpede \u015fi cantabil\u0103: \u201ePeste \u0163\u0103rmuri dep\u0103rtate \/ vezi tu r\u00e2ul c\u0103l\u0103tor \/ Cum \u00een vaduri turburate \/ Se asv\u00e2rle din izvor?\u201d Cele dou\u0103 catrene, construite cu interoga\u0163ii nelini\u015ftitoare, sunt echilibrate de dou\u0103 ter\u0163ete ce propun o \u0163inut\u0103 romantic\u0103 cople\u015fit\u0103 de scepticism \u015fi suferin\u0163\u0103. La o alt\u0103 v\u00e2rst\u0103 a poeziei rom\u00e2ne\u015fti, Duiliu Zamfirescu (1858 \u2013 1922), mare iubitor de sonorit\u0103\u0163i \u015fi forme clasice, transform\u0103 discursul \u00eentr-un ceremonial livresc pe teme pastorale \u015fi erotice: \u201ePrin mun\u0163i str\u0103vechi se las\u0103 c\u0103tre vale \/ P\u00e2r\u00e2ul plin de umbre \u015fi lumine, \/ Duc\u00e2nd cu el legendele sabine \/ Pe-a timpului neispr\u0103vit\u0103 cale.\u201d Dup\u0103 momentul M. Eminescu, ce d\u0103 str\u0103lucire sonetului rom\u00e2nesc, chiar dac\u0103 \u2013 prin absurd \u2013 ar fi s\u0103 lu\u0103m \u00een considera\u0163ie exclusiv tripticul erotic (\u201eAfar\u0103-i toamn\u0103, frunz\u0103-mpr\u0103\u015ftiat\u0103\u201d, \u201eSunt ani la mijloc \u015fi-nc\u0103 mul\u0163i vor trece\u201d, \u201eC\u00e2nd \u00eensu\u015fi glasul g\u00e2ndurilor tace\u201d) urmeaz\u0103 o lung\u0103 perioad\u0103 de c\u0103ut\u0103ri obstinate \u00een care se angajeaz\u0103, deopotriv\u0103, simboli\u015fti \u015fi sem\u0103n\u0103tori\u015fti, tradi\u0163ionali\u015fti \u015fi moderni, fiecare cu \u00eemplinirile \u015fi ne\u00eemplinirile sale, preg\u0103tind, cu to\u0163ii, cu eforturi unite, pragul de maturitate al poeziei interbelice, permanent racordate la fenomenul european, cu demnitate \u015fi decen\u0163\u0103. F\u0103r\u0103 a fi un poet de prim plan, Camil Baltazar (1902 – 1977) \u00eenal\u0163\u0103 un imn ingenuit\u0103\u0163ii, folosind mijloace simboliste la vedere, \u00eentr-un adev\u0103rat spectacol de sunet \u015fi culoare. \u00cen textul la care ne referim (\u201ePuritate\u201d) poetul \u00eendr\u0103zne\u015fte o alt\u0103 alc\u0103tuire formal\u0103 a sonetului dec\u00e2t cea consacrat\u0103: ter\u0163et \/ catren \/ ter\u0163et \/ catren, altern\u00e2nd versuri de 8 \u2013 10 silabe cu altele de 12 \u2013 16 silabe: \u201eMai pur\u0103 c\u00e2nd \u00eemi e\u015fti aproape, mult mai pur\u0103 \/ dec\u00e2t \u00een g\u00e2ndul prea greoi ca s\u0103 te poarte-n por\u0163elan,\/ \u00ee\u0163i simt priveli\u015ftea cum bate: inim\u0103 u\u015fure \/ \u015fi trupul ca un filigran\u2026\u201d Ca majoritatea poe\u0163ilor rom\u00e2ni atra\u015fi de aceast\u0103 specie, Emil Botta (1911 \u2013 1977) cultiv\u0103, cu talent \u015fi inspira\u0163ie, sonetul de tip latin, de unde se ive\u015fte, fascinant, eul liric cu spaimele la vedere, un \u201ebiet arlechin\u201d cople\u015fit de singur\u0103tate \u015fi \u201esperiat de moarte\u201d. \u201eToma Necredinciosul\u201d, o parabol\u0103 r\u0103st\u0103lm\u0103cit\u0103 \u00een marginea \u201eBibliei\u201d, urmeaz\u0103, mai degrab\u0103, canoanele sonetului de tip elizabetan (ca, mai t\u00e2rziu, V. Voiculescu): \u201eSpune-mi \u00een \u015foapt\u0103 cine-i jup\u00e2ni\u0163a \/ c\u0103reia \u00eei tace pururi guri\u0163a? \/ Asta e sora moarte, \/ care ne adun\u0103 dup\u0103 ce ne desparte\u201d. Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 apar profesioni\u015fti ai sonetului de talia lui Mihai Codreanu, Victor Eftimiu \u015fi, fire\u015fte, V. Voiculescu, ale c\u0103rui sonete au fost scrise \u015fi publicate \u00een perioada postbelic\u0103, dup\u0103 cum apar \u015fi texte la limita (de jos) a onorabilit\u0103\u0163ii semnate de Marcel Bresla\u015fu, Mihu Dragomir sau Al. Piru.
\nVolumul al doilea, cu excep\u0163iile inerente unei antologii at\u00e2t de cuprinz\u0103toare, ne propune un adev\u0103rat regal: texte de \u015et. Augustin Doina\u015f, Valeriu Gorunescu, Leonida Dimov, Sorim M\u0103rculescu, Tudor George, Al. Andri\u0163oiu, Mircea Iv\u0103nescu, Anghel Dumbr\u0103veanu, C. D. Zeletin, Gheorghe Tomozei, coroane de sonete, sonete \u2013 glos\u0103, soneti\u015fti exprima\u0163i \u00een limbi str\u0103ine. \u00cen cazul lui Radu C\u00e2rneci, \u00een ipostaza de poet, n-are de ce s\u0103 ne mire c\u0103 unul din sonete, datat \u015fi localizat 1074, Monselice, Padova, este \u00eenchinat lui Francesco Petrarca, marele c\u00e2nt\u0103re\u0163 al iubirii din secolul al XIV-lea, \u201ela comemorarea a 600 de ani de la trecerea-i \u00een eternitate\u201d. \u00cen\u0103l\u0163\u00e2ndu-\u015fi privirile spre cerul Poeziei, acesta se roag\u0103 cu evlavie: \u201ePrime\u015fte-m\u0103 \u00een armonii prea sfinte \/ – sosit sun eu din ce\u0163urile toamnei – \/ Maestre al sonetului, P\u0103rinte!…\u201d Hot\u0103r\u00e2t lucru, Radu C\u00e2rneci nu face sonet pentru a-\u015fi demonstra sie\u015fi \u015fi altora ceva, nu e un moft al unui poet protejat de muze, nici m\u0103car un simplu act de voin\u0163\u0103, ci un mod natural de a se \u00eemplini frumos \u00eentr-un univers \u00een care Erosul este creator de armonii, iar des\u0103v\u00e2r\u015firea cuv\u00e2ntului rotunjit cu har un ideal pe deplin realizabil. Cu cele patru texte selectate de antologator \u00een volumul al II-lea \u015fi un sonet satiric \u00een volumul al III-lea, Romulus Vulpescu (n. 1933) face o bun\u0103 figur\u0103 \u00een registrul grav, dar \u015fi \u00een cel ironic \/ autoironic. Demonul ludic, libert\u0103\u0163ile elegante pe care \u015fi le ia la nivel fonematic, lexical, gramatical, dar \u2013 \u00een primul r\u00e2nd \u2013 la nivel atitudinal nu submineaz\u0103 respectul aproape religios fa\u0163\u0103 de art\u0103, cu o t\u0103ietur\u0103 energic\u0103 \u015fi o expresie concentrat\u0103 (eliptic) ce aminte\u015fte de Ion Barbu: <> Acela\u015fi poet rafinat, elegiac pur-s\u00e2nge, se dovede\u015fte a fi C. D. Zeletin (n. 1935) \u015fi atunci c\u00e2nd evoc\u0103, \u00eentr-un sonet, figura logof\u0103tului Costache Conachi predestinat s\u0103 \u201estihuiasc\u0103\u201d, uit\u00e2ndu-\u015fi \u2013 \u00een goana tr\u0103surii \u2013 poftele de m\u0103rire lumeasc\u0103, dar \u015fi atunci c\u00e2nd ne aduce \u00een fa\u0163a ochilor trupa actorilor poposi\u0163i la curtea prin\u0163ului \u201e\u00een dilem\u0103\u201d. Mai re\u0163inem, cu regretul c\u0103 nu ne putem permite o discu\u0163ie detaliat\u0103 asupra acestei caravane a soneti\u015ftilor rom\u00e2ni \u00een desf\u0103\u015furare, identitatea insolit\u0103 a poetului ie\u015fean Ioanid Romanescu (1937 \u2013 1996) ce se recunoa\u015fte \u00eentr-o imagine actualizat\u0103 a cunoscutului matematician \u015fi fizician Arhimede ce mediteaz\u0103 cu responsabilitate asupra rolului pe care-l au multele cercuri desenate: \u201edin locu-n care sunt \u00eemi dau eu seama \/ c\u0103 absorbit \u00een cercurile mele \/ m\u0103 ap\u0103ra\u0163i \u2013 SI VIS AMARI, AMA!…\uf02a\u201d
\nPentru Elisabeta Isanos (n. 1941), autoare \u015fi a dou\u0103 texte \u00een limba francez\u0103 (vol. al II-lea), sonetul \u00een ve\u015fminte rom\u00e2ne\u015fti poate avea \u015fi 18 versuri organizate \u00een trei catrene \u015fi dou\u0103 ter\u0163ete. \u201eCr\u0103ciun\u201d, timp al sacralit\u0103\u0163ii, poate coincide cu momentul ales al na\u015fterii Poemului, \u00eentr-un limbaj de aleas\u0103 plasticitate: \u201eOglinzilor li se va rupe apa, \/ Sub n\u0103ri de c\u00e2ini va aburi n\u0103scutul, \/ Pe un morman de frunze putrezite\u2026\u201d Poeta p\u0103trunde astfel \u00een Infernul recondi\u0163ionat, convins\u0103 c\u0103 suferin\u0163a singur\u0103 poate crea starea de poezie, dar c\u0103 numai scrisul poate garanta o supravie\u0163uire demn\u0103 (\u201ePoetul bolnav\u201d). Dumitru Pricop (1943 – 2007) din Negrile\u015ftii Vrancei se declar\u0103 \u00eendr\u0103gostit de starea de rebel perpetuu care, asemenea lui Iacov, dar f\u0103r\u0103 motiva\u0163ia aceluia, \u201ese ia la tr\u00e2nt\u0103 \/ cu cel ce l-a creat din pulberi\u2026\u201d Mult mai profund dec\u00e2t a p\u0103rut unora, acesta mediteaz\u0103 asupra fericirii \u015fi a tainei r\u0103ului universal, asupra vie\u0163ii li a dispari\u0163iei iminente: \u201eC\u00e2nd \u015ftii ce-i via\u0163a, grava ei splendoare, \/ m\u0103sura mor\u0163ii-i cap\u0103tul minunii \/ deci \u00eenceputul vie\u0163ii viitoare.\u201d \u015eerban Codrin (n. 1945), la fel de sigur pe sine ca \u015fi-n alte d\u0103\u0163i, ne invit\u0103, urm\u00e2nd modelul nordic al sonetului, la o g\u00e2lceav\u0103 a poetului cu Dumnezeu (un fel de singur\u0103tate \u00een doi), \u00een care primul se arat\u0103 oripilat \/ revoltat de vandalizarea, estropierea \u015fi macularea toposurilor sacre (troi\u0163ele \u015fi f\u00e2nt\u00e2nile): \u201eO veche troi\u0163\u0103 \u015fi o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 \/ Fac dou\u0103, l\u00e2ng\u0103 drum, d\u0103r\u00e2m\u0103turi, \/ C-un biet Iisus \u00een cuie, f\u0103r\u0103-o m\u00e2n\u0103 \/ \u015ei spinii stor\u015fi de soare, \u00eemprejur\u2026\u201d, ceea ce nu estompeaz\u0103 capacitatea de transcenden\u0163\u0103 a poetului: \u201e- Vezi, Mam\u0103 drag\u0103, dincolo de nori, \/ Cum str\u0103luce\u015fte Sf\u00e2nta \u2013 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie\u2026\u201d Un scenariu controlat cu autoritate de o vie con\u015ftiin\u0163\u0103 etic\u0103 \u015fi estetic\u0103, un ton r\u0103scolitor, participativ, revoltat \u015fi vindicativ, cu voin\u0163a de a macera indiferen\u0163a cititorilor ocazionali, \u00eent\u00e2lnim \u00een textele lui Adrian Botez, unul dintre acei creatori ce \u015fi-au asumat, cu de la sine putere, ipostaza de profet \u015fi cruciat, l\u0103s\u00e2ndu-\u015fi neadormit ochiul asupra existen\u0163elor larvare ce-\u015fi refuz\u0103 lumina divin\u0103: \u201eCe-i Poezia \u2013 dec\u00e2t r\u0103zboire \/ Cu firea nou\u0103, \u00eempotriva firii, \/ \u015ei-ntreg incendiul Verbului \u2013 delire \/ Urc\u00e2nd, prin r\u0103ni, Golgota M\u00e2ntuirii?\u201d De la Arghezi a \u00eenv\u0103\u0163at bine lec\u0163ia oximoronului (\u201eT\u00e2lhar \u015fi sf\u00e2nt, cu dreapt\u0103 jum\u0103tate, \/ \u00cen mine se izbesc \u015fi se fr\u0103m\u00e2nt\u0103\u201d), iar de la Radu Gyr \u015fi N. Crainic \u00eemprumut\u0103 \/ \u00ee\u015fi \u00eensu\u015fe\u015fte natura de lupt\u0103tor aflat \u00eentr-o f\u0103r\u0103 de cap\u0103t campanie.
\nE adev\u0103rat, nu to\u0163i cei antologa\u0163i dau m\u0103sura cea adev\u0103rat\u0103 a sonetului rom\u00e2nesc, comparabil cu cel n\u0103scut \u00een alte p\u0103r\u0163i ale lumii, dar \u00eempreun\u0103, creatori \u015fi texte, ilustreaz\u0103 nu numai o istorie de 200 de ani acestei specii pe t\u0103r\u00e2m rom\u00e2nesc, dar reprezint\u0103 \u015fi o pies\u0103 esen\u0163ial\u0103 a spiritualit\u0103\u0163ii autohtone. Cei patru ani de asidu\u0103 documentare, cercetare, comparare \u015fi evaluare s-au concretizat \u00eentr-o alc\u0103tuire ce dep\u0103\u015fe\u015fte cu mult, prin anvergur\u0103, varietate, rigoare intelectual\u0103 \u015fi calitate antologiile realizate de Gheorghe Tomozei (1973), Tudor George (1987) \u015fi Dieter Paul Fuhrmann (1999). Comentariile avizate ale lui C. Ciopraga (vol. I), D. Micu (vol. II), Mihai Cimpoi (vol. III), ca \u015fi acelea ale lui Ion Ro\u015fioru \u015fi \u015eerban Codrin (revista \u201eHelis\u201d nr. 2 \u015fi 3 \/ 2010) \u00eel pot ajuta pe cititor s\u0103 se ini\u0163ieze \u015fi s\u0103 p\u0103trund\u0103 mai bine \u00een arta sonetului. F\u0103r\u0103 a fi o specie exclusivist\u0103 \u015fi dogmatic\u0103, sonetul se deschide \u00eennoirilor care nu-i afecteaz\u0103 statutul originar \u015fi poate absorbi cu u\u015furin\u0163\u0103 teme, motive, tehnici de realizare apar\u0163in\u00e2nd unor curente literare divergente, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi piard\u0103 str\u0103lucirea \u015fi noble\u0163ea. Pentru aceast\u0103 realizare de excep\u0163ie, Radu C\u00e2rneci merit\u0103 toat\u0103 admira\u0163ia \u015fi recuno\u015ftin\u0163a noastr\u0103, nu mai pu\u0163in consultan\u0163ii N. Drago\u015f, Dumitru Frunz\u0103, Dieter Fuhrmann \u015fi C. D. Zeletin (pentru volumul I, 2007), George Corbu, N. Drago\u015f, Dieter Fuhrmann, Dumitru Frunz\u0103, Tudor Opri\u015f, Arcadia Suceveanu, C. D. Zeletin (pentru volumul al II-lea, 2008), \u015eerban Codrin, George Corbu, N. Drago\u015f, Dieter Fuhrmann, Arcadia Suceveanu, C. D. Zeletin (pentru volumul al III-lea, 2009).<\/p>\n

DIN PRIM\u0102VAR\u0102 P\u00c2N\u0102-N IARN\u0102<\/strong><\/p>\n

Am \u00een fa\u0163\u0103 edi\u0163ia a II-a a romanului ,,Defonia\u2019\u2019 de Apostol Gur\u0103u, retip\u0103rit la aproape un sfert de veac distan\u0163\u0103 (Gala\u0163i, Editura Pax Aura Mundi, 2005) \u015fi presupun c\u0103 este textul fidel reprodus, odat\u0103 ce pe foaia de titlu nu apare cunoscuta formul\u0103 ,,edi\u0163ie rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103\u2019\u2019. Mi se pare oportun\u0103 ideea prozatorului de a retip\u0103ri cartea, pentru a vedea dac\u0103 mai rezist\u0103 la lectur\u0103 \u00een noua realitate social-politic\u0103 care a \u00eentors cu totul spatele civiliza\u0163iei rurale \u015fi valorilor tradi\u0163ionale. \u00centre cei care au elogiat cartea la apari\u0163ie se num\u0103r\u0103: Lauren\u0163iu Ulici, Marian Papahagi, Alexandru Condeescu, Mariana Br\u0103escu, Cornel Regman, Mihai Ungheanu, Constantin Trandafir, Theodor Codreanu. Av\u00e2nd \u00een vedere cota ridicat\u0103 de admira\u0163ie de care se bucura, \u00een acei ani, Gabriel Garcia M\u00e1rquez \u015fi, \u00een general, literatura sud-american\u0103, cartea a primit cu lejeritate eticheta de ,,realism fabulos \/ magic\u2019\u2019. \u00cen acest sens este evident\u0103 exploatarea resurselor folclorice \/ mitice \u00eentru crearea unui imaginar ce gliseaz\u0103 imperceptibil de la planul social-istoric spre cel mitic-fabulos, f\u0103r\u0103 a se desprinde cu adev\u0103rat de o geografie \u015fi o istorie recognoscibile \u00een datele fundamentale. Defonia exist\u0103, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, \u00eentr-o geografie fizic\u0103 aproape de noi, dar \u015fi \u00eentr-un topos mitic esen\u0163ial.
\n Ca realitate literar\u0103, ,,Defonia\u2019\u2019 lui Apostol Gur\u0103u este un roman, a c\u0103rui temelie durabil\u0103 este povestirea \u015fi care reveleaz\u0103 o umanitate ancestral\u0103 agresat\u0103 de for\u0163ele ira\u0163ionale ale R\u0103ului (diavoli, demoni, practici vr\u0103jitore\u015fti, de natur\u0103 s\u0103 narcotizeze ori s\u0103 deturneze bunul sim\u0163 \u0163\u0103r\u0103nesc \u015fi s\u0103 altereze rela\u0163ia mitic\u0103 pe care oamenii o aveau cu p\u0103m\u00e2ntul), p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 surpat\u0103 \u015fi anihilat\u0103. Este povestea comunit\u0103\u0163ii s\u0103te\u015fti, ilustrat\u0103 exemplar prin neamul Orza, o poveste despre supunerea necondi\u0163ionat\u0103 a lumii \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti \u00een fa\u0163a unei istorii viclene \u015fi malefice. Rezultatele sunt devastatoare: unii \u00ee\u015fi tr\u0103deaz\u0103 fibra \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103, devenind instrumente ale unei puteri vremelnice (Alec Orza), al\u0163ii se \u00eenstr\u0103ineaz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00eentr-at\u00e2t, \u00eenc\u00e2t ajung s\u0103 persifleze lumea c\u0103reia \u00eei apar\u0163ineau prin na\u015ftere \u015fi educa\u0163ie (prof. univ. Dalb), al\u0163ii, pur \u015fi simplu, se afl\u0103 \u00eentr-o t\u0103cut\u0103 admira\u0163ie \u015fi dragoste, \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103, s\u0103 (se) recupereze, dar se men\u0163in suficient de departe (Alexandru \u015fi Trif Orza). Altfel spus, unii se las\u0103 absorbi\u0163i de istorie, nerenun\u0163\u00e2nd cu totul la fibra \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 \u015fi la valorile tradi\u0163ionale, reprezentate aici de bunica Valeria Orza, al\u0163ii se las\u0103 contamina\u0163i de drogul puterii, aproape golindu-se de omenesc (Andrei Leul \u015fi Iconaru). Unii abandoneaz\u0103 satul, \u00eenstr\u0103in\u00e2ndu-se de propria lor esen\u0163\u0103, intr\u00e2nd \u00eentr-o alt\u0103 lume \u015fi asum\u00e2ndu-\u015fi toate dezechilibrele acesteia, pe c\u00e2nd al\u0163ii (mai cur\u00e2nd, altele) r\u0103m\u00e2n \u00eengropa\u0163i \/\u00eengropate \u00een lumea magic\u0103, judec\u00e2nd \u015fi anatemiz\u00e2nd \u2013 cu luciditate \u2013 realitatea istoric\u0103 trepidant\u0103 \u015fi alienant\u0103, uneori \u00eenfrunt\u00e2nd-o cu furie \u015fi demnitate, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu Valeria Orza, v\u0103duva P\u0103sat, Rachela Gafton sau Marc Argentu, alteori ignor\u00e2nd-o, retr\u0103g\u00e2ndu-se \u00eentr-un eros demen\u0163ial ca \u00eentr-o Walpurgie autohton\u0103, cu precizarea c\u0103 muntele Brocken este substituit, de aceast\u0103 dat\u0103, cu dealul Defonia (Sonia Alistiri, Dumitrel Modiga, Marin Loghin).
\n De la \u00eenceput, romanul ne propune o cosmogonie de sorginte popular\u0103, unde na\u015fterea p\u0103m\u00e2ntului este atribuit\u0103 Diavolului \u015fi lui Dumnezeu, aici parteneri. Acesta ar fi momentul de echilibru ini\u0163ial, dup\u0103 care parabola ,,b\u0103tr\u00e2nului tr\u0103snit \u015fi crud\u2019\u2019 care \u201ea furat coasa de argint a Mor\u0163ii\u2019\u2019 produce un dezechilibru cu consecin\u0163e catastrofice, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpla \u015fi \u00een cazul miticului personaj Sisif care a pus Moartea \u00een lan\u0163uri. Dezechilibrul atrage dup\u0103 sine pl\u0103cerile bahice, erup\u0163iile hormonale, la unele personaje insa\u0163iabile sub aspect erotic, violul, o exacerbare a tuturor sim\u0163urilor p\u00e2n\u0103 la cote paroxistice. Despre Sonia Alistiri \u015fi Dumitrel Modiga ni se spune c\u0103 ace\u015ftia \u201ec\u0103lcau pe calea de jar, care lumina parc\u0103 de sub p\u0103m\u00e2nt vatra delirant\u0103 a satului\u201d. O agresivitate vulgar\u0103 (non-erotic\u0103) practic\u0103 Marghioli\u0163a Tomescu, cea care l-a promovat pe Andrei Leul, piaza rea a gospodarilor cinsti\u0163i din Defonia pe care-i spolia la str\u00e2ngerea cotelor ,,cu o bucurie neagr\u0103\u2019\u2019. Aceasta a fost m\u0103turat\u0103 de pe scena satului de v\u0103duva P\u0103sat care o identific\u0103 a fi M\u0103r\u0163uloaia, personaj malefic al realit\u0103\u0163ii folclorice, tot a\u015fa cum Veniamin Ostafie \u015fi Fanny David, trimi\u015fi de la raion, sunt identifica\u0163i cu \u00eengerii negri, c\u0103zu\u0163i n\u0103past\u0103 peste satul lor. Este momentul celui mai grav dezechilibru, care anun\u0163\u0103 decesul lumii \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti: \u201eS-a zis cu noi!!\u201d, constat\u0103 cu am\u0103r\u0103ciune, spre final, Pascal, prietenul apropiat al lui Ic\u0103 Orza.
\n \u00centre personajele ce reprezint\u0103 tradi\u0163ia decantat\u0103 de-a lungul a zeci de genera\u0163ii, simbol peren al comuniunii cu p\u0103m\u00e2ntul, este Valeria Orza, ce ocup\u0103 o pozi\u0163ie privilegiat\u0103, indiferent de cheia \u00een care vrem s\u0103 citim cartea. Ea este fiin\u0163a arhaic\u0103, mater genitrix, despre care au vorbit comentatorii, p\u0103str\u0103toare a istoriei mitice, epicentrul amintirilor \u015fi pove\u015ftilor (nunta fiului ei, Valentin, povestea prin\u0163ului Mario Uzzolo, spre ex); ea este \u015fi eroina de la M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti, ap\u0103r\u0103toarea integrit\u0103\u0163ii na\u0163ionale (c\u00e2nd povestea aceste lucruri, \u201eavea \u00een ea ceva \u00eenfrico\u015f\u0103tor \u015fi tandru\u201d). Memorabil\u0103 r\u0103m\u00e2ne imaginea sacralizat\u0103 a b\u0103tr\u00e2nei \u00een mijlocul p\u0103s\u0103rilor: \u201eSemin\u0163ele aurii zburau din m\u00e2na ei prin lumina curat\u0103 ca ni\u015fte sc\u00e2ntei din artificiile pomului de Cr\u0103ciun\u201d\u2019. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, \u00een plan uman, ea este aceea care a asistat la na\u015ftere, timp de mai multe decenii, mai toate femeile din sat.
\n Membrii neamului Orza, atunci c\u00e2nd nu-\u015fi tr\u0103deaz\u0103 esen\u0163a, au ca atribute: o anume nep\u0103sare \/ pruden\u0163\u0103, venit\u0103 din cunoa\u015ftere, o \u00eenclina\u0163ie ap\u0103sat\u0103 spre melancolie \u015fi senin\u0103tate, marc\u0103 a spa\u0163iului matricial, care-l atinge, vremelnic, \u015fi pe prin\u0163ul Mario Uzzolo. Personajul emblematic, din acest punct de vedere, este Remus, ce se distinge ferm chiar \u00een cadrul neamului din care face parte printr-o biografie de excep\u0163ie: \u00een tinere\u0163e, erou al luptelor de la M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti, cu studii la Floren\u0163a, ateu declarat la 41 de ani, tr\u0103ind \u201etrufia libert\u0103\u0163ii totale\u201d, mai adesea refugiindu-se \u00een melancolie \u015fi \u00een can\u0163onete napolitane, singurul care a refuzat deliciile senzuale ale Silviei Verona \u015fi care-l convinge pe Mario Uzzolo, \u00eentr-un moment de senin\u0103tate, s\u0103 \u00eempart\u0103 p\u0103m\u00e2ntul \u0163\u0103ranilor (1909), situa\u0163ie rectificat\u0103 de membrii familiei care-l declar\u0103 iresponsabil \u015fi-l supun unui tratament intensiv de dez-\u00eenseninare. La b\u0103tr\u00e2ne\u0163e era, din perspectiva celorlal\u0163i, bizar, excentric, convertindu-\u015fi lirismul de sorginte balcanic\u0103 \u00een cinism, personaj spre care se \u00eentorc cu legitim interes, poate chiar fascina\u0163ie, celelalte personaje din neamul Orza.
\n Ruperea de p\u0103m\u00e2nt, \u00een cazul lui Ic\u0103 Orza, este dramatic\u0103. Acestuia i s-a repro\u015fat, pe bun\u0103 dreptate, o prea studiat\u0103 exemplaritate. Spune autorul c\u0103 f\u0103cea parte dintre oamenii sorti\u0163i \u201es\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 bl\u00e2nzi \u015fi naivi, ori s\u0103 \u00eensenineze cu privirea lor \u00eentunericul din fiin\u0163ele umane\u201d. Arma lui e sur\u00e2sul, \u00eencrederea \u00een sine. Asta \u00eel ajut\u0103 s\u0103 treac\u0103 peste toate nedrept\u0103\u0163ile, pentru c\u0103 el tr\u0103ie\u015fte \u2013 dureros \u2013 toate metamorfozele sale. \u00cen fa\u0163a loviturilor, se retrage \u00een singur\u0103tate \/ melancolie, g\u0103se\u015fte solu\u0163ii practice pentru a-\u015fi sus\u0163ine familia, dar nu renun\u0163\u0103 o clip\u0103 la demnitatea neamului pe care-l reprezint\u0103. O singur\u0103 dat\u0103, dezechilibrul pare s\u0103-l marcheze decisiv, \u015fi anume, atunci c\u00e2nd semneaz\u0103 cedarea tuturor bunurilor la gospod\u0103ria colectiv\u0103: \u201eCe s\u0103 fac f\u0103r\u0103 p\u0103m\u00e2nturile astea?\u2026\u201d \u015fi \u201e\u00cencotro s-o apuc? Cine mai sunt eu acum f\u0103r\u0103 p\u0103m\u00e2nt, f\u0103r\u0103 car, f\u0103r\u0103 plug, f\u0103r\u0103 vite?\u2026\u201d. Pentru a-\u015fi ajuta copiii s\u0103 se realizeze (\u00een alte \u201eorizonturi\u201d), \u00eenstr\u0103ina\u0163i de valorile pe care el le-a iubit at\u00e2t, se angajeaz\u0103 la Fabrica de Cherestea. Alegoria cu n\u0103p\u00e2rca neagr\u0103 (Andrei Leul) \u015fi broscu\u0163a pistruiat\u0103 (satul Defonia) sugereaz\u0103 dimensiunile epopeice ale \u00eenfrunt\u0103rii cu R\u0103ul pe aceste meleaguri: \u201eLini\u015ftea maiestuoas\u0103 a luncii s-a pustiit de frumuse\u0163e, tulburat\u0103 de cruzimea viet\u0103\u0163ilor ei!\u201d. La sf\u00e2r\u015fit, dup\u0103 ce Andrei Leul fusese \u00eendep\u0103rtat, naratorul noteaz\u0103: \u201eVeninul lui se irosea acum \u00eentr-o sclipitoare neputin\u0163\u0103\u201d.
\n Alexandru \u015fi Trifu Orza sunt fiii lui Valentin \u015fi nepo\u0163ii cei mai iubi\u0163i ai Valeriei. Am\u00e2ndoi au p\u0103r\u0103sit lumea satului, dar nu s-au \u00eentors \u00eempotriva ei. Primul revine, de c\u00e2te ori poate, s\u0103-\u015fi vad\u0103 bunica, dar \u015fi s\u0103 p\u0103trund\u0103 sensurile ad\u00e2nci ale satului de alt\u0103dat\u0103. El observ\u0103 pe chipul fratelui s\u0103u, Trif, plecat de la 11 ani \u00een Bucure\u015fti, semnele unei singur\u0103t\u0103\u0163i ce aminte\u015fte bunicii de b\u0103iatul ei mort, Valentin, tat\u0103l celor doi. Revenit acas\u0103, Trif prive\u015fte \u201epomii copil\u0103riei\u201d \u015fi se \u00eembat\u0103 de miresmele persistente ale locului. Pleac\u0103, purt\u00e2nd \u00een minte \u015fi \u00een suflet imaginea unei \u201eb\u0103tr\u00e2ne aproape oarbe\u201d care \u201est\u0103tea neclintit\u0103 \u015fi inutil\u0103\u201d, pierz\u00e2ndu-se \u00eentre dealurile \u015fi v\u0103ile lor \u201eca-n uitarea cea ve\u015fnic\u0103\u201d.
\n \u00cen neamul Orza intr\u0103, prin c\u0103s\u0103torie, un b\u0103rbat apropiat ca structur\u0103 moral\u0103, manifest\u00e2nd aceea\u015fi \u00eenclina\u0163ie spre visare \/ singur\u0103tate ca \u015fi Remus, Ic\u0103, Alexandru. E vorba despre so\u0163ul P\u0103unei: \u201epe Florea (Scortea) \u00eel apuca c\u00e2teodat\u0103 ur\u00e2tul, triste\u0163ea \u015fi-ncepea s\u0103 c\u00e2nte mai \u00eent\u00e2i \u00eencet, apoi mai tare, ca un p\u0103s\u0103roi melancolizat de singur\u0103tate\u201d. \u201eHarnic, cinstit, ager \u015fi nelini\u015ftit\u201d, acesta \u00ee\u015fi pierde echilibrul \u2013 temporar \u2013 din cauza unei c\u0103s\u0103torii nefericite (Ionela) \u015fi a pierderii p\u0103m\u00e2nturilor. C\u00e2nd era t\u00e2n\u0103r, se spune, \u015fi tot p\u0103m\u00e2ntul era al lui, \u201ec\u00e2nta tot timpul\u201d. Apoi face eforturi pentru a-\u015fi reface echilibrul, c\u0103s\u0103torindu-se cu P\u0103una, sora lui Ic\u0103, angaj\u00e2ndu-se, mai \u00eent\u00e2i, ca podar, mai apoi ca zidar la un trust de construc\u0163ii din Br\u0103ila. O tentativ\u0103, ca at\u00e2tea altele, de a se adapta la noua lume \u00een care intrau.
\n \u00centre femeile acestui neam d\u00e2rz, cea mai pregnant\u0103 prezen\u0163\u0103 este P\u0103una, \u00een care se concentreaz\u0103 toate calit\u0103\u0163ile b\u0103rbatului, la care se ad\u0103ugase \u201e\u015ftiin\u0163a istea\u0163\u0103 a schimbului \u015fi a tocmelii\u201d. Personaj la fel de demonstrativ ca \u015fi fratele ei, Ic\u0103, P\u0103una este harnic\u0103, cump\u0103tat\u0103, familist\u0103 convins\u0103, statornic\u0103 \u00een sentimente, fire voluntar\u0103 \u015fi demn\u0103. Se spune despre ea: \u201ecu ochii ei castanii, profunzi, \u00eei privea pe to\u0163i drept, liber\u201d, cucerindu-i astfel pe oamenii din Sorbu Vechi, comuna so\u0163ului ei. Iar Lauren\u0163ia este jum\u0103tatea ideal\u0103 a lui Ic\u0103, de\u015fi tem\u0103toare \u015fi pr\u0103p\u0103stioas\u0103. Comuniunea \u00eentre ei pare total\u0103, pentru c\u0103 nu exist\u0103 nici un semn al vreunei neconcordan\u0163e.
\n Alec Orza, fratele vitreg al lui Ic\u0103 \u015fi al P\u0103unei, era o fire n\u0103r\u0103va\u015f\u0103, col\u0163oas\u0103, cu sim\u0163urile ancestrale tocite, devenit instrument eficace al propagandei comuniste \u00een Defonia (bibliotecar, crainic \u015fi redactor al sta\u0163iei de radioamplificare) se gole\u015fte progresiv de omenesc, el av\u00e2nd pe con\u015ftiin\u0163\u0103 at\u00e2t pr\u0103bu\u015firea comunit\u0103\u0163ii rurale, c\u0103reia \u00eei apar\u0163inea, c\u00e2t \u015fi nefericirea (nemeritat\u0103) a Lilic\u0103i. Pentru acesta, umilin\u0163a devine o form\u0103 a orgoliului s\u0103u r\u0103nit. Dup\u0103 ce-\u015fi \u00eendepline\u015fte misiunea nefast\u0103, plecarea sa definitiv\u0103 din sat apare ca un fapt firesc, odat\u0103 ce acesta parcursese toate etapele \u00eenstr\u0103in\u0103rii (de neam, de oameni, de sine).
\n Dar figurile odioase ale acestei lumi r\u0103m\u00e2n Andrei Leul, pomenit mai sus (lene\u015f, crud, nes\u0103\u0163ios), \u015fi primarul Iconaru, numit de Valeria Orza \u201e\u0162uc\u0103lache\u201d \u015fi \u201epui de dezertor\u201d, ce n-a ezitat s\u0103-\u015fi terorizeze cons\u0103tenii prin solu\u0163ii dure \u015fi crude, cu \u201estrania nep\u0103sare a celui care \u015ftie ce vrea \u015fi ce face\u201d. Naratorul auctorial \u00eel sanc\u0163ioneaz\u0103, \u00een final, atunci c\u00e2nd \u2013 ajuns \u201ecirea\u015f\u0103 coapt\u0103\u201d – b\u00e2ntuia uli\u0163ele satului \u201ecu prohabul umed\u201d, privit cu dispre\u0163 sau ignorat. De\u015fi face parte dintre agen\u0163ii activi ai colectiviz\u0103rii for\u0163ate, Barbur\u0103 are, \u00een plus, o minim\u0103 luciditate, atunci c\u00e2nd apreciaz\u0103, la sf\u00e2r\u015fitul campaniei de l\u0103murire: \u201eam d\u0103r\u00e2mat, s\u0103 vedem cum vom construi\u201d.
\n O remarcabil\u0103 percep\u0163ie a psihologiei colective dovede\u015fte prozatorul \u00een cel pu\u0163in dou\u0103 secven\u0163e: una \u00een care \u0163\u0103ranii din Valea Macului, ultimul centru de rezisten\u0163\u0103 \u00een fa\u0163a propagandei comuniste, semneaz\u0103 cererile de aderare, impresiona\u0163i de suferin\u0163a unui t\u00e2n\u0103r tor\u0163ionar, aflat \u00een plin\u0103 criz\u0103 de epilepsie, \u015fi cealalt\u0103 \u00een care Andrei Leul, ca membru al unei familii vinovate de fratricid, se supune unui ritual umilitor, menit a-l dezlega de cel mort: \u201eDefonia\u015fii, prezen\u0163i la priveghi, vechi pl\u0103titori de cote, \u00eel ignorau parc\u0103 pe acest om, care-i l\u0103sa f\u0103r\u0103 recolte, f\u0103r\u0103 vite\u201d. \u00cen ambele cazuri, personajele implicate exorcizeaz\u0103 r\u0103ul din planul imediat, se umplu de omenesc \u015fi reac\u0163ioneaz\u0103 ca parte a unei entit\u0103\u0163i atemporale.
\n Din punct de vedere naratologic, \u201eDefonia\u201d este o construc\u0163ie polifonic\u0103, \u00eentruc\u00e2t naratorul auctorial \u2013 parte acestei lumi \u2013 este dublat, secondat de vocile altor personaje. La r\u00e2ndul lor, acestea se interfereaz\u0103, se completeaz\u0103 reciproc, pe principiul \u201eoglinzilor paralele\u201d, \u00een a\u015fa fel, \u00eenc\u00e2t personajele cap\u0103t\u0103 consisten\u0163\u0103 \u015fi complexitate tocmai prin acest joc al perspectivelor narative, at\u00e2t de dinamic. Spre exemplu, Trif e v\u0103zut din perspectiva bunicii, Valeria Orza, a fratelui s\u0103u, Alexandru, din perspectiva naratorului auctorial, din faptele, gesturile \u015fi discursul s\u0103u controlat cu autoritate. Probabil, personajul cel mai interesant, din aceast\u0103 perspectiv\u0103, este Remus, un personaj-absen\u0163\u0103, asupra c\u0103ruia se concentreaz\u0103 \u015fi la care se raporteaz\u0103 membrii neamului Orza, v\u0103zut ca un adev\u0103rat punct de referin\u0163\u0103.
\n Despre aceast\u0103 carte, regretatul Alexandru Condeescu spunea c\u0103 este \u201eun roman picaresc cu sertare\u201d. Posibil, dar mai degrab\u0103 mi se pare o mare poveste \/ saga (a comunit\u0103\u0163ii rurale confruntate cu o istorie viclean\u0103 \u015fi ira\u0163ional\u0103) ce prinde \u00een rama sa un num\u0103r mare de pove\u015fti, cum ar fi: povestea Valeriei Orza (ce cuprinde, la r\u00e2ndu-i, alte pove\u015fti), a lui Remus Orza (\u201eAntichristul din Defonia\u201d), a cuplului Ic\u0103 – Lauren\u0163ia Orza, povestea P\u0103unei \u015fi a lui Florea Scortea, povestea mai \u00eentunecat\u0103 a lui Alec \u015fi a Lilic\u0103i lui Cozoriz, povestea doctorului Mihai Anghelu\u0163\u0103 \u015fi a Florentinei, a lui Ion Calalb sau a lui P.Ionic\u0103 \u00een lupt\u0103 cu tifosul exantematic.
\n Ac\u0163iunea romanului \u00eencepe \u00een prim\u0103vara anului 1956, c\u00e2nd evenimentele se precipit\u0103 \u015fi se termin\u0103 cu data de 16 decembrie, c\u00e2nd are loc adunarea de alegeri a brigadierilor \u015fi a membrilor consiliului de conducere a gospod\u0103riei colective din localitate. Comunitatea se vede silit\u0103 s\u0103 intre \u00eentr-un alt timp \u015fi \u00eentr-o alt\u0103 realitate, obligat\u0103 s\u0103 se adapteze \u015fi s\u0103 recunoasc\u0103 adev\u0103rurile Codosului care repro\u015fa \u201eburjuilor\u201d cu toat\u0103 bl\u00e2nde\u0163ea: \u201e – M\u0103i, b\u0103ie\u0163i (\u2026) de ce nu l\u0103sa\u0163i voi oamenii cumsecade de aici s-o porneasc\u0103 pe drumul bel\u015fugului?\u201d. La \u00eentrebarea legitim\u0103 \u201ece \u00eenseamn\u0103 asta?\u201d, ni se r\u0103spunde cu aceea\u015fi ironie t\u0103ioas\u0103: \u201ere\u00eenfr\u0103\u0163irea tuturor oamenilor, \u00een fine, egali, elibera\u0163i de poverile averii\u201d. Iat\u0103 adev\u0103rata libertate pe care, din p\u0103cate, defoniacii nu vor s\u0103 o accepte de bun\u0103 voie (cu excep\u0163ia clanului Calalb). \u201eDefonia\u201d r\u0103m\u00e2ne, \u00een lunga serie a romanelor cu tematic\u0103 rural\u0103, unul dintre cele mai valoroase. Apostol Gur\u0103u are motive s\u0103 stea lini\u015ftit.<\/p>\n


\nOctavian Mihalcea <\/strong>
\n\"\"

Poeme<\/strong><\/p>\n

Luna neagr\u0103<\/strong><\/p>\n

culc\u0103 sau mai bine uit\u0103
\nmarginea zim\u0163ilor albi
\nce mu\u015fc\u0103 doar umbre duble
\na\u015fa cum separi vertical piatra veche
\nlucrat\u0103 \u00een lini\u015fte vie
\nde luna neagr\u0103 ferit\u0103
\nnecr\u0103pat\u0103<\/p>\n


\nCuvintele se pierd<\/strong><\/p>\n

m\u0103car s\u0103 plutim gra\u0163ios \u015fi sincer
\n\u00een lumea oglinzii<\/p>\n

cuvintele se pierd aici
\n\u015fi nu pot arde lungile coridoare
\nalunec\u00e2nd peste s\u00e2ngele nostru rece<\/p>\n

un soare special
\nc\u0103zut l\u00e2ng\u0103 vama \u00eenghe\u0163at\u0103 a m\u0103rii<\/p>\n


\nScoic\u0103 nebun\u0103<\/strong><\/p>\n

timpul pe muchia nop\u0163ii
\npentru corpuri iubite la cap\u0103tul lumii
\n\u00eenchis<\/p>\n

cu lacrimi care cad abia m\u00e2ine
\ncu iele blestem\u00e2nd anotimpurile
\ncu linii pierdute \u00een spa\u0163ii drepte<\/p>\n

a\u015fa am ascuns sub o scoic\u0103 nebun\u0103
\ncea mai frumoas\u0103 inim\u0103 lovit\u0103<\/p>\n


\nSpre \u00eenvierea naufragiului<\/strong><\/p>\n

pare c\u0103 alt\u0103 fa\u0163\u0103 a luminii se rupe
\n\u015fi ador\u0103 masca limpede
\ncumplitele genuri fine uneori
\nc\u00e2nd pot s\u0103 curg\u0103
\nspre \u00eenvierea t\u0103cerii
\nspre \u00eenvierea naufragiului<\/p>\n

cunoa\u015fte-m\u0103 doar sub acel astru alungat departe<\/p>\n


\nLam\u0103 curat\u0103<\/strong><\/p>\n

din \u00eencercuirea visului
\nvom apropia dou\u0103 globuri unite
\napoi arse pe \u00eentuneric
\n\u00een raiul lamei curate<\/p>\n

de ap\u0103
\nde carne<\/p>\n


\nCeruri deschise<\/strong><\/p>\n

\u00ee\u0163i aminte\u015fti uria\u015fa sculptur\u0103
\nalbele ceruri deschise<\/p>\n

erau alte vie\u0163i din alte lumi
\n\u00eentru stigmat atinse cu aripa fin\u0103
\na stilurilor c\u0103zute<\/p>\n

ast\u0103zi pauzele sunt fluide
\n\u015fi doar cifrele negre ne mai salveaz\u0103<\/p>\n


\nDorit f\u0103r\u0103 s\u0103 doar\u0103<\/strong><\/p>\n

numai orbit de st\u00e2ncile \u00eenceputului vei pleca
\nvecin al intr\u0103rii \u00een cercuri
\nbr\u0103zdate de unghiuri ascu\u0163ite<\/p>\n

\u00eenva\u0163\u0103 cum se urm\u0103resc fr\u00e2nghiile pl\u0103p\u00e2nde<\/p>\n

adormiri \u015fi strig\u0103te \u00een graiul dorit f\u0103r\u0103 s\u0103 doar\u0103<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

MIRCEA DINUTZ O ANTOLOGIE EXEMPLAR\u0102 Nu e prima dat\u0103 c\u00e2nd Radu C\u00e2rneci, acest senior \u00eemp\u0103timit al Frumosului \u00een forme cizelate,<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21724"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21724"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21724\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21725,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21724\/revisions\/21725"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21724"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21724"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21724"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}