{"id":21715,"date":"2023-08-30T21:55:48","date_gmt":"2023-08-30T18:55:48","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21715"},"modified":"2023-08-30T21:55:48","modified_gmt":"2023-08-30T18:55:48","slug":"spatii-culturale-nr-12-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21715","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 12 (3)"},"content":{"rendered":"<p><strong>AIDA HANCER<\/strong><\/p>\n<p><strong>Poeme<\/strong><\/p>\n<p>credeam c\u0103 \u00een dou\u0103zecideani te-am \u00eenv\u0103\u0163at<br \/>\ns\u0103 pl\u00e2ngi dar nu a\u015fa ca fetele vecinilor<br \/>\nde nervi sau de sup\u0103rare c\u0103 pleac\u0103<br \/>\nmetoda mea era perfect\u0103<br \/>\nst\u0103team at\u00e2t de aproape de tine \u00eenc\u00e2t<br \/>\natunci c\u00e2nd nu m\u0103 nimereai cu respira\u0163ia<br \/>\nte sim\u0163eai jignit\u0103. distan\u0163a se f\u0103cuse<br \/>\nghear\u0103 de pisic\u0103 \u015fi se ad\u00e2ncea<br \/>\ndragostea mea nu zdrelise nimic<br \/>\npielea se s\u0103pa \u00een\u0103untru ca o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 \u00een care<br \/>\ngheara de pisic\u0103, oglindit\u0103 \u00een ap\u0103<br \/>\nera \u015fi mai lung\u0103 \u015fi nu tulbura cu nimic luciul s\u00e2ngelui<br \/>\ndormeam am\u00e2ndou\u0103 \u00een patul tatei<br \/>\n\u015fi foloseam pentru circula\u0163ia noastr\u0103 din s\u00e2ngele lui<br \/>\neram dou\u0103 acum f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103<br \/>\ninimile se l\u0103saser\u0103 pe t\u00e2njal\u0103 \u015fi pulsau ca la b\u00e2lci<br \/>\ns\u0103 le vad\u0103 lumea s\u0103 se holbeze copiii<br \/>\naveam nevoie de intimitate<br \/>\ns\u0103 le oblig\u0103m s\u0103 accelereze<\/p>\n<p>\u00een dou\u0103zeci de ani rela\u0163ia noastr\u0103 a ajuns<br \/>\nun lup care se \u00eenclin\u0103 \u00een fa\u0163a focului<br \/>\nun foc care se apleac\u0103 \u00een fa\u0163a alpinistului r\u0103t\u0103cit<br \/>\nfel de s\u0103lb\u0103ticiune care cedeaz\u0103 \u00een fa\u0163a ora\u015fului<br \/>\ncap de cerb<br \/>\nam pus s\u0103biile jos \u015fi pe ele genunchii<br \/>\n\u015fi cap \u00een cap ca cerbii ne-am salutat pe mu\u0163e\u015fte<\/p>\n<p>dar noi suntem de-ale casei<br \/>\nmunca tatei<br \/>\nsau somnul lui b\u0103tr\u00e2nicios ne oblig\u0103<br \/>\ns\u0103 p\u0103r\u0103sim casa asta numai \u00een caz de mare nevoie<br \/>\ndac\u0103 el ar fi avut un uter<br \/>\nar fi fost casa cu noi \u00een\u0103untru \u00een luna a opta<br \/>\nc\u00e2nd deja aproximezi viitorul apropiat<\/p>\n<p>suntem dou\u0103 surori ca degetul moale care<br \/>\nap\u0103r\u0103 de reumatism \u015fi de boal\u0103<br \/>\ndegetul tare sau osul din el<br \/>\nc\u00e2nd tu te mi\u015fti corpul t\u0103u transparent<br \/>\nlas\u0103 vederii mi\u015fc\u0103rile mele<br \/>\nca \u00eencheietura prin piele<br \/>\nm\u0103 mi\u015fc eu \u00een tine dup\u0103 dou\u0103zecideani, mam\u0103<\/p>\n<p><strong><br \/>\nPubertatea ora\u015fului Bucure\u015fti<\/strong><\/p>\n<p>iat\u0103 cum viermii ne rod din emo\u0163ii<br \/>\nliliac \u00een ora\u015f peste care tu\u015fesc trec\u0103torii<\/p>\n<p>termopane p\u0103tate se deschid pentru soare<br \/>\nca un mare spital care \u00een\u015fir\u0103 multe trupuri la uscat<br \/>\npe-o sfoar\u0103 invizibil\u0103<\/p>\n<p>liliac \u00een ora\u015f peste care tu\u015fesc trec\u0103torii<br \/>\ns\u00e2nge viu bun de pus \u00een vaz\u0103 <\/p>\n<p>aici la noi dac\u0103 e\u015fti candid po\u0163i fi c\u00e2ine cel mult<br \/>\n\u015fi c\u00e2inii sunt nobili<br \/>\nei locuiesc la picioarele tale<br \/>\nei se pleac\u0103 \u00een iarba cu rou\u0103<\/p>\n<p>iat\u0103 cum din copaci ca un suflet d\u00e2mbovi\u0163a g\u0103se\u015fte ie\u015firea<br \/>\n\u015fi te opre\u015fti pe pod s\u0103 prive\u015fti<br \/>\nsoarele se str\u00e2nge pe cer ca o bub\u0103<br \/>\nploaia<br \/>\nuite Dumnezeu are o falc\u0103 \u00een cer<br \/>\nuite soarele<br \/>\nde fiecare dat\u0103 c\u00e2nd \u00eel v\u0103d<br \/>\nm\u0103 bucur ca un mort<\/p>\n<p>liliac \u00een ora\u015f peste care tu\u015fesc<br \/>\ntrec\u0103toare cu cancer la s\u00e2n<br \/>\nnumai eu m\u0103 bat cu pumnul \u00een piept<\/p>\n<p>eu m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 cel mai mare blestem<br \/>\neste mi\u015fcarea<br \/>\natunci c\u00e2nd m\u0103 mi\u015fc vine predispozi\u0163ia<br \/>\n\u015fi-mi amor\u0163e\u015fte sim\u0163urile<br \/>\nca o sperietur\u0103 dup\u0103 care te ghemuie\u015fti<br \/>\nl\u00e2ng\u0103 atacator<br \/>\ncu aceea\u015fi pl\u0103cere sub limb\u0103<br \/>\ncea mai mare pl\u0103cere frica<br \/>\n\u00een \u0163esuturile umede<br \/>\nconservat\u0103<\/p>\n<p>ca o palm\u0103 fierbinte care m\u00e2ng\u00e2ie ceafa<br \/>\nca o alt\u0103 palm\u0103 fierbinte care apas\u0103 ochii nasul \u015fi gura<br \/>\nsimultan<br \/>\n\u015fi limba se ruleaz\u0103 ca un covor \u00een\u0103untru se culc\u0103<br \/>\nl\u00e2ng\u0103 inim\u0103<\/p>\n<p>dar at\u00e2ta soare se vomit\u0103 Doamne peste mi\u015fcare<\/p>\n<p><strong><br \/>\nLupii de cas\u0103<\/strong><\/p>\n<p>c\u00e2nd toate lucrurile dorm \u00een z\u0103pad\u0103<br \/>\nstai treaz pentru mine c\u00e2nd<br \/>\ntoate lucrurile muceg\u0103iesc tu<br \/>\npune plicuri de ceai de iarn\u0103<br \/>\n\u00een dulap printre rufe<br \/>\nzbiar\u0103 dar s\u0103 n-aud\u0103<br \/>\nlupii care topesc ghea\u0163a cu boturile fierbin\u0163i<\/p>\n<p>c\u00e2nd toate lucrurile se opresc<br \/>\nlas\u0103 aerul cald s\u0103 se frece de pulpele tale<br \/>\n\u00eentr-un dans<br \/>\nrespect\u0103 ritmurile albe ale patului<br \/>\nde noapte<\/p>\n<p>\u015fi s\u00e2ngele lupilor e ca s\u00e2ngele din vis<br \/>\nalb<br \/>\n\u015fi rece \u015fi-nconjoar\u0103 de trei ori orice ruin\u0103<br \/>\np\u0103zit\u0103 de-un foc<\/p>\n<p>dar s\u00e2ngele lucrurilor nu se prelinge<br \/>\nst\u0103 \u00eencol\u0103cit ca iedera<\/p>\n<p>acum toate lucrurile dorm \u00een z\u0103pad\u0103<br \/>\n\u015fi tu un ceas n-ai putut s\u0103 veghezi \u00eempreun\u0103 cu mine.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nHohot<\/strong><\/p>\n<p>dintre to\u0163i eu nu pot s\u0103 r\u00e2d<br \/>\ncoloana mea vertebral\u0103 nu poate s\u0103 z\u00e2mbeasc\u0103<br \/>\nnu se poate \u00eentoarce brusc<br \/>\nnu hohotesc vertebrele nu se \u00eencalec\u0103<br \/>\ne lini\u015fte un \u015farpe bl\u00e2nd s-a oprit pe spatele meu<br \/>\nun \u015farpe de cas\u0103 care nu provoac\u0103 scandaluri<br \/>\nci st\u0103 lini\u015ftit se preface c\u0103-i mort \u015fi viseaz\u0103<br \/>\nc\u0103-i \u00eentr-un ou viu de \u015ferpoaic\u0103<\/p>\n<p>dintre toate loviturile<br \/>\nuna singur\u0103 \u00ee\u015fi face loc \u00een carne<br \/>\n\u015fi-o trage la loc ca pe o plapum\u0103<br \/>\naceea r\u0103m\u00e2ne un semn c\u0103 jumate hohote\u015fte<br \/>\n\u015fi jumatea cealalt\u0103 poate s\u0103 tac\u0103<br \/>\n\u00eentre ele vame\u015ful st\u0103 tol\u0103nit<br \/>\n\u015fi aproape c\u0103 i se v\u0103d oasele<br \/>\ndeasupra plute\u015fte un fir de s\u00e2nge<br \/>\nca o fund\u0103 a norocului<\/p>\n<p>putea s\u0103 m\u0103 despice pur \u015fi simplu<br \/>\ndar maic\u0103-sa-i rafinarea<br \/>\n\u015fi \u015farpele \u00ee\u015fi las\u0103 capul pe moale ca o feti\u0163\u0103<br \/>\ncheal\u0103 \u015fi sincer\u0103<\/p>\n<p><strong><br \/>\nPoem<\/strong><\/p>\n<p>c\u0103ldura ne pusese ni\u015fte pe\u015fti fierbin\u0163i<br \/>\n\u00een gur\u0103<br \/>\nla fel aerul se lipise ca un piept umed<br \/>\nde gurile noastre \u015fi respiram<br \/>\nrespira\u0163ia lui<br \/>\n\u00een autobuze raiul st\u0103tea \u00een partea dreapt\u0103 cu umbr\u0103<br \/>\niar iadul \u00ee\u015fi \u0163inea m\u00e2inile un pic transpirate<br \/>\npe genunchi<br \/>\n\u00een partea cu soare<\/p>\n<p>\u0219i femeile se lipeau unele de altele<br \/>\ntravaliul nu dura mult<br \/>\neram elimina\u0163i cu ap\u0103 cu tot<br \/>\ncerul era o limb\u0103 fierbinte \u015fi uscat\u0103<br \/>\n\u00een gurile noastre<\/p>\n<p>c\u00e2nd mi-am luat m\u00e2na din m\u00e2na ta<br \/>\nam v\u0103zut c\u0103 mirosea a alcool<br \/>\navea gust de acadea<\/p>\n<p>c\u00e2nd o s\u0103 mori<br \/>\no s\u0103 ai palmele mai pu\u0163in transpirate<br \/>\n\u015fi c\u0103ldura o s\u0103-\u0163i gr\u0103beasc\u0103 raiul desigur<br \/>\nun tei \u00ee\u0163i va p\u0103rea o femeie<br \/>\ncu s\u00e2ni aproape deloc a\u015fa cum \u00ee\u0163i place<\/p>\n<p>c\u00e2nd o s\u0103<br \/>\nd\u00e2mbovi\u0163a va dormi ca mai \u00eenainte<br \/>\ncu capul l\u0103sat pe treptele casei poporului poporului<\/p>\n<p>ieri<br \/>\noamenii goi<br \/>\nca ni\u015fte pahare<br \/>\nr\u0103sturnate pe chei<\/p>\n<p>ast\u0103zi<br \/>\nprietenul obosit st\u0103 l\u00e2ng\u0103 mine<br \/>\n\u00ee\u015fi linge ca o pisic\u0103 g\u00e2ndurile despre sinucidere<\/p>\n<p><strong><br \/>\nBanquet<\/strong><\/p>\n<p>undeva \u00een cer se discut\u0103 obsesiile noastre<br \/>\n\u015fi noi st\u0103m lini\u015fti\u0163i<br \/>\nbolnavi terminali la petrecerea de cr\u0103ciun<br \/>\nologii primesc invita\u0163ia la dans a reginei<\/p>\n<p>\u00een lini\u015fte. nu po\u0163i s\u0103 faci un pas gre\u015fit dac\u0103 n-ai picioare<br \/>\ndar de la br\u00e2u \u00een sus s\u0103 urli cu m\u00e2inile<\/p>\n<p>ca ni\u015fte samovare spunea makine<br \/>\nnenorocite de samovare \u00eemp\u0103r\u0163ite-n oribile ce\u015fti chineze\u015fti<br \/>\ndin ele sorb guri care c\u00e2ndva s\u0103rutatul<br \/>\n\u015fi-\u015fi l\u0103sau s\u0103rutate picioarele<\/p>\n<p>cu ochii apatici ca ni\u015fte melci m\u00e2ng\u00e2ia\u0163i de gene<br \/>\nvorbim ceaiul f\u00e2\u015f\u00e2ie<br \/>\npetrecerea mu\u0163ilor<br \/>\nun fast al naturii aproape executate<br \/>\n\u00een mijlocul c\u0103reia un samovar \u00eencearc\u0103<br \/>\ns\u0103 se ridice \u00eenspre tavan<br \/>\n\u015fi fiecare parte a corpului lui delireaz\u0103<br \/>\n\u015fi fiecare parte a corpului lui sunt chiar ceilal\u0163i<br \/>\ncare stau pe coate<br \/>\nsemn al \u00eengenuncherii m\u00e2inilor<\/p>\n<p>samovare v\u0103 rug\u0103m fierbe\u0163i-ne ceaiul<br \/>\ngurile-s ca floarea uscat\u0103 de tei<br \/>\ndansul v\u0103 pa\u015fte pe din\u0103untru<br \/>\nDumnezeu v-agit\u0103 ca pe m\u0103nunchiuri<br \/>\nde chei<\/p>\n<p><strong><br \/>\nGlanda p\u0103m\u00e2ntului<\/strong><\/p>\n<p>tat\u0103 noi vrem s\u0103 te vindem diminea\u0163\u0103<br \/>\nvom da jos perdelele s\u0103 te acopere<br \/>\nsoarele ora\u015fului cu obraji de vin oranj<br \/>\n\u00eenghe\u0163at<br \/>\nnoi st\u0103m cu tine \u00een groap\u0103 numai \u00een primele<br \/>\ncinci minute ale mor\u0163ii tale<br \/>\nca s\u0103 ne spui ce v\u0103d porcii \u00een ziua nun\u0163ii st\u0103p\u00e2nilor<br \/>\nf\u0103-ne loc l\u00e2ng\u0103 tine<br \/>\ncinci minute \u00eentre cutele hainei tale<br \/>\nca un fulger \u00eentre sc\u00e2ndurile din gard sau<br \/>\no femeie sub\u0163ire d\u00e2nd pe-o r\u0103z\u0103toare hainele murdare ale familiei<br \/>\ntat\u0103 \u00een cas\u0103 mizeria cre\u015fte ca apele<br \/>\n\u015fi ne umple de lini\u015fte. soarele apas\u0103 pedala co\u015fului de gunoi se deschide<br \/>\no gur\u0103 a nepl\u0103cerii<br \/>\n\u00eembrac\u0103-te eroii t\u0103i prefera\u0163i au parcat ma\u015finile<br \/>\n\u00een ru\u015finea ta<br \/>\ndar tat\u0103l calc\u0103 prelung \u00ee\u015fi adun\u0103<br \/>\np\u0103m\u00e2ntul mai aproape un sf\u00e2nt cu<br \/>\np\u0103m\u00e2nt \u00eentre picioare. el locuie\u015fte o gland\u0103<br \/>\njos \u00een p\u0103m\u00e2nt<br \/>\nnoi st\u0103m \u00een picioare \u00eei g\u00e2dil\u0103m orgoliul<br \/>\ndar eu dau primele semne de disperare<br \/>\n\u00eemi flutur m\u00e2inile \u00een aer ca \u00eentr-un aluat<br \/>\nurc \u00een g\u0103leat\u0103 \u015fi fac semn<br \/>\ns\u0103 m\u0103 scoat\u0103 afar\u0103 de-aici<br \/>\nunde sfin\u0163ii latr\u0103 ca animale de cas\u0103<br \/>\n\u015fi nu r\u0103m\u00e2ne carne pe os<\/p>\n<p><strong><br \/>\nGlanda p\u0103m\u00e2ntului II<\/strong><\/p>\n<p>tat\u0103 au venit v\u00e2nz\u0103torii la u\u015f\u0103<br \/>\nle-am spus de porci<br \/>\nde ateliere \u015fi de toate a\u015fchiile pe care le-a<br \/>\n\u00eenghi\u0163it carnea ta<br \/>\nde picioarele umflate de genunchii ca st\u00e2lpii<br \/>\ndin poart\u0103 \u00een care z\u0103pada<br \/>\na scobit p\u00e2n\u0103 la os \u015fi mai departe<br \/>\n\u00ee\u015fi face loc printre venele tale<br \/>\nca \u015ferpii printre portative de iarb\u0103<br \/>\nde gleznele mari \u015fi gambele groase<br \/>\nca ni\u015fte tumori care te-au purtat prin<br \/>\nora\u015f \u015fi \u00een care credeai c\u0103 ai prieteni de \u00eencredere<br \/>\npentru mult timp \u015fi ochii<br \/>\np\u0103m\u00e2ntii de c\u0103lug\u0103r care se tulbur\u0103<br \/>\nnu pentru credin\u0163\u0103 ci pentru o can\u0103 cu ap\u0103<br \/>\ndup\u0103 patruzeci de zile \u015fi f\u0103lcile<br \/>\nlui se crap\u0103 ca ni\u015fte pere\u0163i de colib\u0103<\/p>\n<p>te-ai mutat la ora\u015f<br \/>\n\u0163i-ai f\u0103cut din betoane o cas\u0103<br \/>\nai suflat \u00een ele dar ele n-au \u00eenviat<br \/>\nai mutat femeia iubit\u0103 de pe-un genunchi pe cel\u0103lalt<br \/>\n\u00eentre org\u0103 \u015fi organic<br \/>\n\u015fi s\u0103 storci at\u00e2ta lumin\u0103 c\u00e2t se poate<br \/>\ndintr-o femeie<br \/>\n\u015fi s\u0103 zide\u015fti din carne curat\u0103<br \/>\no cas\u0103 care s\u0103 nasc\u0103 \u00een fiecare zi<br \/>\npe u\u015f\u0103<br \/>\ns\u0103 m\u0103 nasc\u0103 pe culoare \u015fi s\u0103 m\u0103 conduc\u0103<br \/>\njos la parter cordonul ombilical<br \/>\nal blocului nostru<br \/>\napartamentul nostru are ie\u015fire la p\u0103m\u00e2nt<\/p>\n<p>ai f\u0103cut dragoste \u00eentr-o cutie de conserve<br \/>\nai astupat cr\u0103p\u0103turile de frig<br \/>\n\u015fi de curio\u015fi<br \/>\ncu \u015fosete de l\u00e2n\u0103<br \/>\nnumai c\u0103lc\u00e2iele tale uscate miros a z\u0103pad\u0103 \u015fi Casa Mare<br \/>\nai g\u0103urit pere\u0163ii de\u015fi \u0163i-era mil\u0103 de ei<br \/>\nde parc\u0103 ar fi fost pielea unui uria\u015f care-a suferit<br \/>\nmult \u015fi-a sf\u00e2r\u015fit r\u0103stignit pe pere\u0163i la ora\u015f<br \/>\nai cump\u0103rat cu greu mobila<\/p>\n<p>\u015fi c\u00e2nd ai plecat \u015fi din ora\u015f<br \/>\nai luat cu tine o pern\u0103<br \/>\n\u015fi dulapul din camera de nunt\u0103.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nPetru URSACHE     <\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/petru-ursache.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/petru-ursache.jpg\" alt=\"\" width=\"280\" height=\"325\" class=\"alignnone size-full wp-image-18505 lazyload\" data-srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/petru-ursache.jpg 280w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/petru-ursache-258x300.jpg 258w\" data-sizes=\"(max-width: 280px) 100vw, 280px\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 280px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 280\/325;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/petru-ursache.jpg\" alt=\"\" width=\"280\" height=\"325\" class=\"alignnone size-full wp-image-18505\" srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/petru-ursache.jpg 280w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/petru-ursache-258x300.jpg 258w\" sizes=\"(max-width: 280px) 100vw, 280px\" \/><\/noscript><\/a>                                  <\/p>\n<p><strong> O carte dreapt\u0103 pentru Eliade<\/strong><\/p>\n<p>\tIat\u0103, \u00een sf\u00eer\u015fit, o carte mult a\u015fteptat\u0103 despre Mircea Eliade, g\u00eendit\u0103 \u015fi elaborat\u0103 cu documentele pe mas\u0103, astfel ca personalitatea autorului s\u0103 fie receptat\u0103 numai dup\u0103 fapte comise \u00een act \u015fi prin scriere. O carte dreapt\u0103, nu de \u201edreapta\u201d, nici de \u201eextrem\u0103 dreapta\u201d. Este vorba de un volum recent al lui Gabriel St\u0103nescu: Mircea Eliade. Odiseea omului modern \u00een drum spre Itaca (Editura Criterion Publishing, Bucure\u015fti, 2009), cu un Cuv\u00eent \u00eenainte de Mircea Handoca. Dat fiind c\u0103 generoasa dedica\u0163ie \u00eei vizeaz\u0103 pe eliadi\u015fti, pe colegi \u015fi pe studen\u0163i, deopotriv\u0103, pare c\u0103 se sper\u0103 \u00eentr-o revigorare a interesului pentru exilatul de la Chicago, \u00een condi\u0163iile doritei normaliz\u0103ri privind derularea dialogului civilizat \u015fi profitabil pentru circula\u0163ia liber\u0103 a ideilor.<br \/>\nStatutul intelectualului de bun\u0103 credin\u0163\u0103 este s\u0103 dezvolte partitura \u00een marginile adev\u0103rului \u015fi cu r\u0103spundere de sine, marc\u00eend cu acribie seria de aspecte comportamentale, caracterizante \u015fi semnificative, f\u0103r\u0103 echivocuri, deform\u0103ri, exager\u0103ri, r\u0103st\u0103lm\u0103ciri restrictive, tenden\u0163ioase. Prea a durat vreme \u00eendelungat\u0103 procesul Eliade (\u015fi al intelectualilor rom\u00e2ni de seam\u0103, \u00een general) \u015fi \u00eenc\u0103 dureaz\u0103 \u00een aceea\u015fi manier\u0103 comunist\u0103, adic\u0103 dup\u0103 dictat \u015fi liste; prea s-au ivit judec\u0103tori aprigi, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 seama, o clip\u0103, de propria lor condi\u0163ie \u015fi \u00eendrept\u0103\u0163ire moral\u0103: ei acuz\u0103 de zor extrema dreapt\u0103, dar o fac, f\u0103r\u0103 jen\u0103, de pe pozi\u0163iile st\u00eengii bol\u015feo-comuniste, spectacol f\u0103r\u0103 precedent \u00een lumea civilizat\u0103. Cotele absurdului sunt atinse c\u00eend tribunalul st\u00eengii \u00eempinge la bar\u0103, pentru a fi sacrificate, personalit\u0103\u0163i de valoare care s-au \u0163inut departe de carierismul politic: Vasile Voiculescu, Lucian Blaga, Petru Caraman, Anton Golopen\u0163ia, Petre V. \u015etef\u0103nuc\u0103.<br \/>\n Este \u015fi cazul lui Mircea Eliade.<br \/>\n\tDe re\u0163inut, ca fapt incredibil, c\u0103 printre deformatorii de imagine, \u00ee\u015fi fac prezen\u0163a, cu viclenie \u015fi cu rea inten\u0163ie \u015fi unii dintre \u201eprietenii\u201d victimizatului, \u00eenc\u0103 de pe vremea c\u00eend istoricul religiilor se afla \u00een \u0163ar\u0103: Belu Zilber \u015fi Mihail Sebastian; al\u0163ii lansau, tot atunci, atacuri violente la comanda st\u00eengii comuniste: Oscar Lemnaru, Zaharia Stancu, Stoian Stoilov. S\u0103 nu-i uit\u0103m nici pe cei care au fic\u0163ionat, transform\u00eendu-l pe Eliade \u00eentr-un criminal odios, preocupat nu de bibliotec\u0103 \u015fi de cultur\u0103, ci de at\u00eernarea cadavrelor evree \u00een c\u00eerlige la Abatorul din Bucure\u015fti. Nu conta c\u0103 amintitul tip de supliciu a fost o inven\u0163ie asiatic\u0103 din zone nu prea \u00eendep\u0103rtate. A\u015fa apare imaginat Mircea Eliade \u00eentr-un  roman de Saul Bellow. Un am\u0103nunt de necrezut: Saul Bellow a fost \u015fi el \u201eprieten\u201d cu Mircea Eliade, \u00een perioada american\u0103 \u015fi poate de mai mult\u0103 vreme, dat\u0103 fiind originea \u201erom\u00e2n\u0103\u201d a prozatorului american. Mai mult: autorul lui L. \u015fi-a \u00eenso\u0163it prietenul, b\u0103nuiesc, cu \u00eendurerare mare, pe ultimul drum \u015fi chiar a rostit un cuv\u00eent de adio \u00een capela Rockfeller, unde a fost depus, cu ceremonial academic, me\u015fterul \u00een c\u00eerlige.<br \/>\n Se mai aud \u015fi voci, aparent r\u0103zle\u0163e, precum aceea a lui Norman Manea, care se zbate de zor s\u0103 ob\u0163in\u0103 premiul Nobel pentru literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103, dar acuz\u00eend mereu, sub pretextul a ceea ce nume\u015fte \u201efelix culpa\u201d, tocmai pe Eliade c\u0103ruia i se refuzase aceea\u015fi distinc\u0163ie datorit\u0103 presiunii organelor de la Bucure\u015fti, tot bol\u015feo-comuniste. O preten\u0163ie mai ciudat\u0103 nici c\u0103 se poate imagina.<br \/>\n\tVictimizarea lui Eliade a continuat \u015fi \u00een anii ceau\u015fismului, c\u00eend printre speciali\u015ftii \u00een marxism \u2013 leninism-stalinism se aflau tanchi\u015ftii Leon Tism\u0103neanu \u015fi Valter Roman, cei care dictau anotimpurile de criz\u0103 \u015fi de secet\u0103 \u00een cultura rom\u00e2n\u0103. \u00cen cel mai bun caz: dac\u0103 se d\u0103dea und\u0103 verde pentru tip\u0103rirea unui volum de Eliade, prefa\u0163a o scria un \u201especialist\u201d indicat de putere, de pild\u0103 Vasile Nicolescu; nu Constantin Noica, nu Sergiu Al.-George, fereasc\u0103 sf\u00eentul! Dac\u0103 se \u00eencerca un dialog cu exilatul de la Chicago, misiunea i se \u00eencredin\u0163a lui Adrian P\u0103unescu; pentru coresponden\u0163\u0103 \u015fi viclean\u0103 curtoazie, D. Micu trecea drept omul de \u00eencredere; dac\u0103 ap\u0103reau \u015fi nume din afara listei, erau \u0163inute sub control. Nu sunt de neglijat nici eliti\u015ftii de ultim\u0103 or\u0103, bine instrumenta\u0163i dup\u0103 context, ca Florin \u0162urcanu, beneficiar de c\u0103l\u0103torii \u015fi burse ca s\u0103 scrie o lucrare impun\u0103toare \u00een spiritul \u00een\u015fel\u0103tor al \u201eco-rectitudinilor\u201d, tocmai de aceea \u00eent\u00eempinat\u0103 cu zgomot de o anumit\u0103 parte a \u201eeliadi\u015ftilor\u201d, ca Zoe Petre care scrie repede \u015fi prefa\u0163a; sau Dan Dana, cu un Zalmoxis  \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat doar ca \u201ezeu al pretextului\u201d; \u015fi iar\u0103\u015fi cu  recomandarea aceleia\u015fi specialiste \u00een discipline care \u201enu ne \u00eenva\u0163\u0103 nimic\u201d. Nicolae Manolescu \u00eencepe capitolul despre Mircea Eliade, din semea\u0163a sa Istorie, prezent\u00eend datele cu inten\u0163ie: insisten\u0163\u0103 pe aspecte biografice; semnaleaz\u0103 \u201econfuzii\u201d, \u201econtraziceri\u201d; se d\u0103 credit jurnalului lui Sebastian, afacerii Toladot, scrierilor lui Z. Ornea, \u201ecel mai avizat comentator al cazului \u015fi al fenomenului\u201d. Este un mod de a-l \u0163ine \u00een continuare pe Eliade la distan\u0163a dorit\u0103 de comanditari. Se poate spune c\u0103 scriitorilor de limba rom\u00e2n\u0103 (de dincoace ori de dincolo de Prut, din \u0163ar\u0103 ori din exil) li s-a aplicat, \u00een majoritate, o gril\u0103 restrictiv\u0103; iar dac\u0103 se \u00eent\u00eempl\u0103 ca victima s\u0103-\u015fi \u00eendeplineasc\u0103 visul de a ajunge \u00een Itaca,   s-a procedat \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00eet locul s\u0103 fie, pentru el trist \u015fi gol. Veseleasc\u0103-se cine poate de \u00eentoarcerea fiului risipitor.<br \/>\n\tInvoc\u0103m, din p\u0103cate, situa\u0163ii existente, \u00eenc\u0103, la timpul prezent. \u00cen acest context cartea recent\u0103 a lui Gabriel St\u0103nescu se dovede\u015fte mai mult dec\u00eet oportun\u0103 \u015fi util\u0103. I se prevede capacitatea de a dezmor\u0163i spiritele, de a face accesibil\u0103 calea barat\u0103 prea \u00eendelung\u0103 vreme. Nu este vorba doar de o mod\u0103, de un capriciu al omului modern de a se reg\u0103si pe sine la locul cuvenit. Raportarea la legend\u0103 se justific\u0103 datorit\u0103 comportamentului aventurier; dictat\u0103 de zei \u00eentr-o parte, de mi\u015fei \u00een cealalt\u0103. Este o apropiere cu t\u00eelc, acceptat\u0103 doar cu inten\u0163ia de actualizare a modelelor mitice, \u00eens\u0103 pentru a m\u0103ri distan\u0163ele. \u00cen varianta clasic\u0103, eroul  se afla, cum am spus, la dispozi\u0163ia destinului; dar un destin cu chip de divinitate prev\u0103z\u0103toare care \u00eel punea la \u201e\u00eencerc\u0103ri grele\u201d, ca s\u0103 le biruie \u015fi s\u0103 devin\u0103 model ales printre semeni. Este o r\u0103splat\u0103, nu o corvoad\u0103 f\u0103r\u0103 rost. Dincoace, individul \u201eales\u201d cade  sub diktatul \u201efiarei apocaliptice\u201d, ca s\u0103 numim oarecum conven\u0163ional grupul de comando care hot\u0103r\u0103\u015fte destinul oamenilor. Cel trecut pe list\u0103 \u00eent\u00eempin\u0103 destinul victimei, nu al eroului. Aceasta ar fi diferen\u0163a \u00eentre varianta clasic\u0103 \u015fi cea \u201emodern\u0103\u201d a legendei.<br \/>\n        Mai este un \u201erest\u201d care \u0163ine mai cur\u00eend de \u201eteroarea istoriei\u201d dec\u00eet de legend\u0103. Este vorba de soarta intelectualilor din Estul Europei, nevoi\u0163i s\u0103 ia calea exilului, \u00een mass\u0103, dup\u0103 cel de al Doilea R\u0103zboi Mondial. \u00cendr\u0103cita prigoan\u0103 a provocat seisme de propor\u0163ii mondiale, \u015fi de o parte \u015fi de alta a Cortinei de Fier. Dar nic\u0103ieri for\u0163a distructiv\u0103, de origine cominternist\u0103 \u015fi kremlinian\u0103 nu s-a dezl\u0103n\u0163uit cu mai mult\u0103 dorin\u0163\u0103 de exterminare masiv\u0103 ca \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc \u015fi \u00eempotriva exila\u0163ilor apar\u0163in\u00eend neamului nostru, fie \u00een bloc, fie individual. S-au c\u0103utat \u00eenvinuiri dintre cele mai incredibile pentru ca persoana incriminat\u0103 (de regul\u0103 creator de valoare) s\u0103 fie \u0163inut\u0103 la distan\u0163\u0103, scoas\u0103 din circula\u0163ie, aspru pedepsit\u0103. Lui Vintil\u0103 Horia i s-a \u00eenscenat un proces celebru \u201ede lot\u201d, \u00een stilul criminal al \u201etribunalului poporului\u201d, apoi i s-a retras premiul Goncourt \u00een ultima clip\u0103, la interven\u0163ii suspecte, cum arat\u0103 documentele recent desecretizate, sub pretextul c\u0103 a fost legionar. Dar lui George Enescu ce \u00eenvinuire i s-o mai fi g\u0103sind? Al. Busuioceanu a fost trecut pe list\u0103 neagr\u0103 pentru c\u0103 nu s-a \u00eentors, \u00een termen, din misiune diplomatic\u0103 dup\u0103 instaurarea regimului ro\u015fu la Bucure\u015fti. Dar ce-au avut cu Br\u00e2ncu\u015fi? Cu Al. Cior\u0103nescu? Cu \u015etefan Baciu? Cu Matilda Gyka? Cu&#8230;<br \/>\n\t\u00cen ce-l prive\u015fte pe Mircea Eliade, acuza\u0163ia principal\u0103 \u015fi singura, de altfel, a fost \u015fi este pretinsa \u201etinere\u0163e legionar\u0103\u201d a istoricului religiilor. Ea a fost inventat\u0103, repetat\u0103, augmentat\u0103 \u015fi transmis\u0103 decenii \u00een \u015fir cu at\u00eeta perseveren\u0163\u0103, \u00eenc\u00eet ast\u0103zi pare general acceptat\u0103. Scrierile consacrate \u00eentre timp, chiar cele de bun\u0103 credin\u0163\u0103, au ocolit tacit \u015fi cu timiditate subiectul, d\u00eend impresia de complicitate la calomniere a autorilor respectivi. Doar Mircea Handoca a \u00eencercat o replic\u0103 \u00een volumul cu titlu cam hazardant: Textele \u201elegionare\u201d \u015fi despre \u201erom\u00e2nism\u201d (Editura \u201eDacia\u201d, Cluj \u2013 Napoca, 2001), cuprinz\u00eend articole din presa vremii semnate de Mircea Eliade; ca cititorul s\u0103 judece singur \u015fi nepresat de nimeni: dac\u0103 \u015fi \u00een ce m\u0103sur\u0103 autorul a fost simpatizant, aderent ori ideolog al G\u0103rzii. Dar cititorul postdecembrist, obi\u015fnuit cu frica cea de toate zilele, a citit documentele \u015fi s-a f\u0103cut c\u0103 nu \u00een\u0163elege despre ce este vorba, r\u0103m\u00een\u00eend \u00een aceea\u015fi vinovat\u0103 \u015fi tacit\u0103 complicitate. Evident, \u015fi t\u0103cerea este un r\u0103spuns. Dar, de vreme ce acuza devine agresiv\u0103 prin repeti\u0163ie \u015fi deformare, replica pentru restaurarea adev\u0103rului nu trebuie s\u0103 \u00eent\u00eerzie la infinit. Mircea Handoca \u00eencheie al s\u0103u Cuv\u00eent \u00eenainte cu o binevenit\u0103 fraz\u0103-avertisment: \u201ecitatul trunchiat, acuzele, calomniile \u015fi insinu\u0103rile gratuite, trimiterile gre\u015fite sau&#8230; nemen\u0163ionate, generaliz\u0103rile pripite nu sunt compatibile cu profesionalismul istoricului literar (indiferent de ce coloratur\u0103 ar fi el)\u201d. S\u0103 re\u0163inem \u015fi finalul unei note (pagina 35): \u201eAcela\u015fi Edgar Reichmann care \u00een deceniul al 8-lea \u2013 tot \u00een Le Monde \u2013 era un admirator entuziast al lui Mircea Eliade, iar dup\u0103 moartea scriitorului a devenit un \u00eenver\u015funat m\u00eenuitor al baionetei decret\u00eend: Mircea Eliade a fost legionar, fascist, antisemit\u201d. Poate Edgar Reichmann aplic\u0103 strategia lui Lenin: un pas \u00eenainte, doi pa\u015fi \u00eenapoi. \u015ei iar, p\u00een\u0103 la victoria final\u0103.<br \/>\n\tEa s-a ivit, cum spuneam, prin Gabriel St\u0103nescu, la modul demn \u015fi curajos, cu speran\u0163a normaliz\u0103rii situa\u0163iei lui Eliade \u00een special \u015fi a cazurilor similare, unele deja semnalate mai sus. \u00cen primul r\u00eend, redactorul de la \u201eOrigini\u201d renun\u0163\u0103 la intermediari \u015fi la opinii second hand ori corectate, ideologizate, virusate programatic, dup\u0103 cum ne-a obi\u015fnuit tradi\u0163ia postbelic\u0103, prea timid\u0103 \u015fi aliniat\u0103, de team\u0103 s\u0103 nu trezeasc\u0103 m\u00eenia du\u015fmanilor \u00eemp\u0103timi\u0163i ai lui Eliade. Pe scurt, se apeleaz\u0103 direct la documentele suspectate de legionarism, pentru a fi comentate riguros; ori sunt invocate acele aspecte biografice care au fost decupate de adversarii istoricului religiilor, mai cur\u00eend pentru a fi puse sub acuza\u0163ie dup\u0103 criterii neap\u0103rat politice, dec\u00eet pentru a se re\u0163ine \u00een\u0163elesul firesc, dup\u0103 logica desf\u0103\u015fur\u0103rii faptelor, fie \u00een \u201ebine\u201d, fie \u00een \u201er\u0103u\u201d.<br \/>\n\t\u00cen al doilea r\u00eend, sau poate \u00een primul, tot metodologic vorbind, Gabriel St\u0103nescu, amintindu-\u015fi cu folos de modelele clasice ale g\u00eendirii \u015ftiin\u0163ifice, ca probitate \u015fi r\u0103spundere moral\u0103, plaseaz\u0103 setul de probleme, pe care \u015fi-l asum\u0103 pentru dialog, pe ecranul segmentului de timp corespunz\u0103tor primelor decenii ale secolului trecut. C\u0103ci epoca, \u00eendeosebi de la \u00eentoarcerea lui Carol al II-lea \u00een \u0163ar\u0103, a devenit at\u00eet de fr\u0103m\u00eentat\u0103, controversat\u0103, \u00een deriv\u0103 \u015fi haotic\u0103, \u00eenc\u00eet surprizele, \u00een bine \/ r\u0103u, vin din toate p\u0103r\u0163ile. Istoricii de profesie s-au \u015fi angajat de vreo dou\u0103 decenii s\u0103 ia \u00een st\u0103p\u00eenire ceea ce se nume\u015fte \u201eimperiul arhivelor\u201d, cu ramifica\u0163ii \u00een multe ascunzi\u015furi ale planetei. Descoperirile sunt senza\u0163ionale. Nu mai au temei tezele prefabricate la comand\u0103, care au inundat con\u015ftiin\u0163ele \u015fi manualele de istorie tip Roller. Cu alte cuvinte, se confirm\u0103 c\u0103 epoca a fost terorizat\u0103, \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103, de cele dou\u0103 extreme, \u201edreapta\u201d  \/ \u201est\u00eenga\u201d, dar ca fe\u0163e ale aceluia\u015fi r\u0103u. Orice discurs acuzator sau de laud\u0103 care porne\u015fte dintr-o parte ori din alta trebuie \u00eent\u00eempinat cu maxim\u0103 pruden\u0163\u0103.<br \/>\n\tGabriel St\u0103nescu se afl\u0103 \u015fi el \u00een consens cu istoricii. M\u0103 refer la cei care apar\u0163in \u201enoului val\u201d. Ei \u00ee\u015fi \u00eentemeiaz\u0103 judec\u0103\u0163ile pe documente \u015fi numai pe documente, ca s\u0103 ne \u00eenve\u0163e cum s\u0103 \u00een\u0163elegem istoria. Este \u015fi strategia de bibliotec\u0103 a lui Gabriel St\u0103nescu: dac\u0103, \u00een anii \u00eenceputurilor, istoricul religiilor a fost,            \u00eentr-adev\u0103r \u201eideolog al legiunii\u201d, \u201esimpatizant\u201d, \u201emilitant devotat\u201d, are \u015fi redactorul de la \u201eOrigini\u201d un cuv\u00eent de spus. Vom \u00eencerca s\u0103-l cunoa\u015ftem mai bine cu prilejul urm\u0103tor. Deocamdat\u0103, s\u0103 re\u0163inem: cartea lui este semnul c\u0103 \u201eb\u0103t\u0103lia pentru Eliade\u201d a \u00eenceput.<\/p>\n<p>                                                        <strong>Noul barbar<\/strong><\/p>\n<p>\tCred c\u0103 Mircea Eliade a procedat cu tact \u015fi cu \u00een\u0163elegere l\u0103s\u00eend pe plan secund atacurile insistente \u015fi tenden\u0163ioase pe teme biografice. A preferat s\u0103-i r\u0103m\u00een\u0103 disponibil\u0103 puterea de crea\u0163ie \u015fi de cercetare, mai de folos pentru sine \u015fi pentru cei interesa\u0163i de roadele muncii sale. Pre\u0163ul a fost pl\u0103tit \u00een suferin\u0163\u0103 grea, omul \u00eendur\u00eend \u00een t\u0103cere \u015fi \u00een condi\u0163iile exilului \u201eteroarea istoriei\u201d, dup\u0103 propriul diagnostic, dar fiind \u00eent\u0103rit de zarea de lumin\u0103 ce se ivea dinspre Itaca mult visat\u0103. Poate \u00een con\u015ftiin\u0163a lui se sim\u0163ea st\u0103p\u00een pe sine. Nu-i st\u0103tea bine s\u0103 se coboare la nivelul polemicilor m\u0103runte, s\u0103 r\u0103spund\u0103 la \u00eenvinuiri formulate f\u0103r\u0103 temei serios. Adversarii au fost mereu inventivi, pun\u00eend \u00een circula\u0163ie altele \u015fi altele, de la cei care ridiculizau, \u00een perioada interbelic\u0103 a\u015fa-zisa \u201egenera\u0163ie \u00een pulbere\u201d (Oscar Lemnaru, Zaharia Stancu) p\u00een\u0103 la normanmaniana \u201efelix culpa\u201d. Ast\u0103zi, simpla citare \u00eei arunc\u0103 \u00een ridicol pe ini\u0163iatorii atacurilor, a\u015fa cum se \u015fi cuvine.<br \/>\n\tS\u0103 re\u0163inem o fraz\u0103 semnificativ\u0103, ca punct de plecare, \u00een acest moment al detension\u0103rilor: \u201eI se pun \u00een c\u00eerc\u0103 o mul\u0163ime de vini. Cea mai grav\u0103 e op\u0163iunea de tinere\u0163e pentru dreapta \u015fi extrema dreapt\u0103. Mi\u015fcarea legionar\u0103, \u00een limitele fixate de Corneliu Zelea Codreanu, milita \u00eens\u0103, spre deosebire de fascism, bol\u015fevism sau hitlerism, pentru o revolu\u0163ie spiritual\u0103, pe fondul unui cre\u015ftinism autohton: ortodox, f\u0103r\u0103 a accede la lansarea \u00een arena social\u0103 a unui program politic\u201d (Gabriel St\u0103nescu: Mircea Eliade. Odiseea omului modern \u00een drum spre Itaca. Editura Criterion Publishing, Bucure\u015fti, 2009, p. 9). \u00cen aceast\u0103 manier\u0103 tran\u015fant\u0103 porne\u015fte autorul discu\u0163ia despre \u201eop\u0163iunea\u201d de tinere\u0163e a lui Mircea Eliade. \u00cen accep\u0163iunea detractorilor, \u201eop\u0163iune\u201d cu \u00een\u0163eles politic; dup\u0103 judecata lui Gabriel St\u0103nescu \u015fi nu numai, pe temei moral \u015fi religios, dar nu restrictiv legionar. Oricum, punerea \u00een tem\u0103 \u00een termenii citatului de mai sus, fireasc\u0103 \u015fi logic\u0103, ar fi trezit  m\u00eenie mult\u0103 Ocultei aflate la comanda dictaturii \u201eproletariatului\u201d. Poate c\u0103 \u015fi ast\u0103zi.<br \/>\n\tSitua\u0163ia se prezint\u0103 astfel, dac\u0103 ne propunem s\u0103 relu\u0103m pasajul \u00eentr-o lectur\u0103 la obiect:<br \/>\na). \u201e&#8230;op\u0163iunea de tinere\u0163e pentru dreapta \u015fi extrema dreapt\u0103\u201d. \u00cenainte de toate, s\u0103 pornim de la adev\u0103rul de baz\u0103 c\u0103 Mircea Eliade nu a fost \u015fi nu \u015fi-a dorit niciodat\u0103 s\u0103 fie om politic. Dar, cu siguran\u0163\u0103, con\u015ftiin\u0163a civic\u0103 l-a \u00eendemnat s\u0103 pledeze pentru \u201edreapta\u201d. Dar \u00eentre \u201edreapta\u201d \u015fi \u201eextrema dreapt\u0103\u201d, diferen\u0163a este ca de la cer la p\u0103m\u00eent. E drept c\u0103, uneori, prin c\u0103dere, dar numai prin c\u0103dere, se ajunge de la prima la a doua. Morala oblig\u0103, \u00eens\u0103, s\u0103 nu fie amestecate. \u201eMi\u015fcarea\u201d a avut asemenea momente de c\u0103dere, dup\u0103 care a r\u0103mas grav compromis\u0103. De altfel, t\u00een\u0103rul Eliade s-a delimitat la vreme \u015fi de ideologia \u201eextremei drepte\u201d, \u015fi de \u201eextrema st\u00eeng\u0103\u201d. Este vorba de articolul Noul barbar (titlu pe care l-am \u00eemprumutat aici), publicat chiar \u00eentr-o revist\u0103 considerat\u0103 pro-legionar\u0103. Pasajul l\u0103muritor pe care l-am citat \u015fi cu alte prilejuri este urm\u0103torul: \u201eAm f\u0103cut exact dou\u0103 mii de ani \u00eenapoi&#8230; Economia spiritual\u0103 a cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii nu mai poate func\u0163iona; \u00een locul ei se instaureaz\u0103 matriarhatul german \u015fi tribul sovietic, cu o economie specific\u0103 \u015fi o spiritualitate specific\u0103. P\u00eeine nu vor m\u00eenca dec\u00eet arienii (\u00een matriarhatul german) \u015fi proletarii (\u00een tribul sovietic). De asemenea, \u00abidei\u00bb nu vor mai avea dec\u00eet cei care cunosc pe de rost formele magice ale economiilor respective\u201d (\u201eVremea\u201d, 27 ianuarie,  1935, p. 3).<br \/>\n           Din p\u0103cate, retorica prea aprins\u0103 judec\u0103 nediferen\u0163iat cele dou\u0103 fe\u0163e ale dreptei, rea \/ bun\u0103, astfel c\u0103 lectorul contemporan, neavizat, r\u0103m\u00eene \u00een total\u0103 confuzie \u015fi devine disponibil pentru manevre periculoase, dup\u0103 dorin\u0163a deformatorilor de opinie. Este o regretabil\u0103 cale de ideologizare iar bol\u015feo-comuni\u015ftii erau (\/ sunt) ne\u00eentrecu\u0163i \u00een asemenea me\u015fte\u015fuguri draconice.<br \/>\nb). Se crede, \u00een general, c\u0103 ar fi vorba doar de o op\u0163iune de tinere\u0163e. S\u0103 admitem. Problema se pune astfel (dac\u0103 altfel nu ne este permis\u0103 \u00een\u0163elegerea unor teme \u015ftiin\u0163ifice precum dialectica sacrului, \u201eteroarea istoriei\u201d, nostalgia originilor, etc.): ca experien\u0163\u0103 pasager\u0103, a l\u0103sat urme identificabile, pe linia legionarismului, \u00een crea\u0163ia de mai t\u00eerziu, \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi \u00een inven\u0163iile epice? Deja s-au ivit mai multe opinii, unele acuzatoare, altele \u00eeng\u0103duitoare. Una apar\u0163ine lui R\u0103zvan Codrescu, \u00een articolul Demistificarea trecutului legionar al lui Mircea Eliade (revista \u201eRost\u201d, num\u0103rul pe aprilie, 2003). Este o inten\u0163ie de \u00eemp\u0103care imposibil\u0103 a divergen\u0163elor ivite \u00eentre comentatorii italieni ai lui Mircea Eliade, anume Claudio Mutti \u015fi Roberto Scagno). Cuv\u00eentul \u201eop\u0163iune\u201d nu arat\u0103 gradul de implicare a lui Mircea Eliade \u00een Mi\u015fcare, fie \u015fi la modul pasager: ca simpatizant de ocazie, colaborator devotat publica\u0163iilor patronate de Comandamentul Legionar, doctrinar ideologic, membru activ, a\u015fa cum s-a pretins cu diferite prilejuri.<br \/>\n\tCred c\u0103 exist\u0103 posibilit\u0103\u0163i de r\u0103spuns la obiect, dac\u0103 vrem s\u0103 restabilim adev\u0103rul. Cine cerceteaz\u0103 sumarele revistelor recunoscute ca legionare, nu g\u0103se\u015fte numele lui Mircea Eliade: nici \u00een componen\u0163a vreunui colectiv de redac\u0163ie, nici ca semnatar statornic. Speciali\u015ftii \u00een materie, ideologi legionari \u00een spe\u0163\u0103, semnaleaz\u0103 urm\u0103toarele colective de redac\u0163ie.<br \/>\n \u00cencepem cu \u201eCuv\u00eentul\u201d (\u00een seria lui nou\u0103). Aici apar P. P. Panaitescu pe post de director, iar \u201ecolaboratori de mare prestigiu\u201d: Oct. Onicescu, Liviu Stan, N. Ro\u015fu, Vladimir Dumitrescu, I. Cantacuzino, Barbu Slu\u015fanski, Leon \u0162opa, Hora\u0163iu Comaniciu, Oct. M\u0103rculescu, Constantin Gane, Horia I. Ursu, \u015et. Ionescu, I. V. Vojen, Traian Cristescu, I. Veverca, I. \u0162urcanu, Dan R\u0103dulescu, Ernest Bernea, V. Posteuc\u0103.<br \/>\nPentru \u201eAxa\u201d considerat \u201eZiar de lupt\u0103 politic\u0103 \u015fi doctrin\u0103 legionar\u0103\u201d: M. Polihroniade, Cri\u015fu Axente, Anton Balot\u0103, pr. Al. Popescu, Costin Murgescu, F. Florescu, N. Tatu, Horia Stamatu, Gh. Zamfir.<br \/>\n Pentru \u201eBuna Vestire\u201d sau \u201eZiar liber de lupt\u0103 \u015fi doctrin\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\u201d: Gr. Manoilescu, Constantin Noica, I. Chinezu, I. G\u0103v\u0103nescu, D. Cuclin, Horia Stamatu, Barbu Slu\u015fanski, Oct. Vorobschievici, I. I. Ionic\u0103, Al. Radna, Aurel C\u0103linescu, Paul Mihai.<br \/>\nIar la \u201eFr\u0103\u0163ia de Cruce\u201d, probabil publica\u0163ie pentru tineret: Alex. Pop\u015for (redactor responsabil), V. B\u0103ncil\u0103, Traian Herseni, Const. Stoic\u0103nescu, Aron Cotru\u015f, Aurel D. Bugnariu, Ilie Smultea, Virgil Ionescu, Vladimir Dumitrescu, Gh. C. Croitoru, Axente Creang\u0103, Corneliu Andrei, P.P. Belu.<br \/>\n\t\u00cen cartea din care mi-am \u00eensu\u015fit informa\u0163iile, bazat\u0103 pe documentare absolut credibil\u0103 (Valeriu Ne\u015ftian, Perspective legionare asupra timpurilor prezente \u015fi viitoare. Editura \u201eGordian\u201d, Timi\u015foara, 1995), numele lui Mircea Eliade este pomenit \u00een dou\u0103 situa\u0163ii mai de luare aminte: pe o list\u0103 de protestatari (p. 43), cu prilejul unor alegeri \u015fi arest\u0103ri pe \u0163ar\u0103 (cca. 12.000, \u201ef\u0103r\u0103 mandate\u201d ; din 10 \/ 11 decembrie 1933); a doua oar\u0103 (p. 76) c\u00eend este arestat Nae Ionescu: lui Mircea Eliade i se condi\u0163ioneaz\u0103 eliberarea din \u00eenchisoare dac\u0103 se desolidarizeaz\u0103, sub semn\u0103tur\u0103, de Mi\u015fcare. Nu a f\u0103cut-o, dar a fost, totu\u015fi, eliberat; primul \u015fi unicul din lot. Motivul eliber\u0103rii: nu avea ce semna, \u00eentruc\u00eet nu era integrat \u00een Gard\u0103.<br \/>\n\tS\u0103 se mai re\u0163in\u0103 c\u0103 orice publica\u0163ie central\u0103 ori jude\u0163ean\u0103 era condus\u0103 de o personalitate legionar\u0103 cu vechi state \u00een camaraderie ori simplu membru de cuib, dup\u0103 celebra formul\u0103 de 3 \u2013 12. Primirile se f\u0103ceau greu, cu recomand\u0103ri, garan\u0163ii, control \u015fi presta\u0163ii de servicii, \u00een prealabil, diverse \u015fi grele. Dac\u0103 la \u015fedin\u0163e participau categorii diverse de public, faptul \u0163inea de via\u0163a \u201eextern\u0103\u201d, de propagand\u0103, nu intern\u0103, ca instruc\u0163ie secret\u0103 \u015fi jur\u0103m\u00eent. Legiunea era o organiza\u0163ie de ini\u0163ia\u0163i, ocultat\u0103. Al. Cioran era sigur purt\u0103tor de \u00eensemn legionar \u015fi cu privilegiul de a primi salutul solemn din partea \u201egradelor\u201d; nu \u015fi Emil, fratele s\u0103u. Mircea Eliade, nici at\u00eet.<br \/>\n\tR\u0103m\u00eene pe rol, cum pare a ne \u00eendemna cu \u00eendrept\u0103\u0163ire Gabriel St\u0103nescu, s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u201eop\u0163iunea\u201d pasager\u0103, adic\u0103 \u201ede tinere\u0163e\u201d. Ca premiz\u0103: Eliade abia se \u00eentorsese din India, cu mintea incendiat\u0103 de planuri culturale, \u015ftiin\u0163ifice, literare generoase; iar Mi\u015fcarea tocmai ie\u015fise din anonimat; promi\u0163\u0103toare deocamdat\u0103, pentru multe categorii de intelectuali \u015fi nu numai: \u0163\u0103rani, muncitori de la ora\u015fe, de la sate. T\u00een\u0103rul indianist s-a sim\u0163it atras, poate contaminat, ca \u015fi colegul lui de ideal, cel mai apropiat la data respectiv\u0103, Mihail Sebastian. Cu siguran\u0163\u0103 a decis acel punct din programul legionar care viza hot\u0103r\u00eet \u015fi clar educa\u0163ia etnicului pe principii morale \u015fi religioase, \u00eenainte de orice demers politic; sau \u201esolu\u0163ie spiritual\u0103\u201d, cum reformuleaz\u0103 Gabriel St\u0103nescu \u00een citatul decupat mai sus. Dar Mi\u015fcarea nu s-a ar\u0103tat apt\u0103 de a \u00eent\u00eempina v\u0103lm\u0103\u015fagul de for\u0163e divergente \u015fi malformate, cu ne\u015ftiute interfer\u0103ri de interese pe plan intern \u015fi mai ales extern. Descifr\u00eend semne prevestitoare de r\u0103u, Mircea Eliade s-a recules cu pruden\u0163\u0103 \u015fi, poate, cu cutremurare. Dovad\u0103, printre multe altele, articolul de net\u0103 atitudine, Noul barbar. Partea ciudat\u0103 este c\u0103 textul a fost acceptat spre tip\u0103rire la \u201eVremea\u201d, publica\u0163ie devenit\u0103 prolegionar\u0103 (din proliberal\u0103, sub conducerea lui Al. Donescu). Legionarii nu i-au iertat-o niciodat\u0103 \u015fi l-au \u0163inut permanent sub observa\u0163ie, mai ales \u00een anii exilului, unii dintre ei lu\u00eendu-se la \u00eentrecere cu comuni\u015ftii din \u0163ar\u0103 \u00een a-l denigra.<br \/>\n\tAceea\u015fi acuz\u0103 de tinere\u0163e legionar\u0103 este reluat\u0103 \u015fi amplificat\u0103, de c\u00eete ori vine vorba, \u00een propaganda bol\u015feo-comunist\u0103, despre Nae Ionescu. Faptul porne\u015fte, \u00een fond, de la un aspect nepolitic: istoricul religiilor a fost unul dintre discipolii de marc\u0103 ai profesorului de Logic\u0103 \u015fi de Metafizic\u0103. Gabriel St\u0103nescu citeaz\u0103, iar\u0103\u015fi curajos, diferite forme practicate \u00een aria calomniei. Citim la p. 23 \u2013 24: \u201ePersonaj negativ \u00een literatura epocii \u00abrealismului socialist\u00bb, Nae Ionescu trece pentru necunosc\u0103tori drept un \u00abscelerat\u00bb, \u00abmachiavelic\u00bb, \u00abdiabolic\u00bb (&#8230;). \u00cenv\u0103\u0163\u0103tura sa proclam\u0103 instinctul ca fond superior ra\u0163iunii, misticismul, violen\u0163a, ira\u0163ionalul \u00een locul ra\u0163ionalului. \u00cen aceea\u015fi postur\u0103 de \u00abmecena\u00bb, de \u00abdirijor\u00bb secret al actelor criminale ale studen\u0163ilor legionari apare profesorul \u00een scenariul lui Titus Popovici la filmul Actorul \u015fi s\u0103lbaticii, care a rulat \u00een Rom\u00e2nia la \u00eenceputul anilor &#8217;70. Caricaturiz\u00eend maniera tr\u0103irist\u0103 a prelegerilor universitare naeionesciene \u00een maniera unilateral\u0103 a realismului socialist, scenaristul pl\u0103smuie\u015fte o secven\u0163\u0103 \u00een care nimeni altul dec\u00eet Nae Ionescu decide \u00abdin umbr\u0103\u00bb asasinarea actorului C. T\u0103nase (a c\u0103rui moarte a survenit abia \u00een 1945, \u00een timpul ocupa\u0163iei sovietice&#8230;)\u201d. Se aseam\u0103n\u0103 cu \u201ejuc\u0103riile\u201d aparent nevinovate ale lui Belu Zilber, cu n\u0103scocirile epice ale lui Saul Bellow.<br \/>\n\t\u201eDar cine a fost, de fapt, Nae Ionescu (revine autorul pentru a-l avertiza pe cititorul neavizat, derutat, virusat), a c\u0103rui \u00ablegend\u0103\u00bb a intrigat ori a st\u00eernit admira\u0163ia f\u0103r\u0103 margini a genera\u0163iei lui Mircea Eliade? Cine a fost acest om, f\u0103r\u0103 prezen\u0163a c\u0103ruia nu poate fi \u00eenchipuit\u0103 efervescen\u0163a cultural\u0103 f\u0103r\u0103 precedent a epocii interbelice? Pentru a r\u0103spunde ar trebui s\u0103-i reconstituim personalitatea din m\u0103rturiile contemporanilor s\u0103i. Una dintre ele apar\u0163ine celui mai str\u0103lucit student \u015fi colaborator al s\u0103u, Mircea Eliade\u201d (p. 24).<br \/>\nIat\u0103, se pune \u00eentrebarea, se indic\u0103 \u015fi calea metodologic\u0103 pentru construirea r\u0103spunsului, cititorul fiind \u00eendemnat s\u0103 opteze pe cont propriu, evit\u00eend sursele intermediare, multe deviante. Se mai \u015ftie c\u0103 discipolul nu-\u015fi urma maestrul \u00een anumite privin\u0163e: \u00een via\u0163a monden\u0103, \u00een rela\u0163ii riscante tip Carol II ori Zelea Codreanu. De altfel, s-ar cuveni o discu\u0163ie mai larg\u0103 \u015fi la obiect, mai ales c\u0103 Eliade nutrea bune sentimente \u015fi fa\u0163\u0103 de al\u0163i profesori, C. R\u0103dulescu-Motru, Al. Rosetti, sau chiar fa\u0163\u0103 de N.Iorga, unul dintre du\u015fmanii de moarte ai Legiunii.<br \/>\n\tMai citim: \u201eE limpede c\u0103 dintre toate personalit\u0103\u0163ile din exil, propaganda comunist\u0103 l-a ales pe Mircea Eliade \u015fi nu pe Cioran, Eugen Ionesco, Stephane Lupasco, Vintil\u0103 Horia, Constantin Virgil Gheorghiu. \u015ei aceasta pentru c\u0103 Eliade a fost singurul din genera\u0163ia sa care a f\u0103cut o carier\u0103 cultural\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163ific\u0103 str\u0103lucit\u0103 \u00een Occident \u015fi \u00een Statele Unite\u201d (p. 78). Perfect adev\u0103rat. Dar st\u00eenga bol\u015feo-comunist\u0103 are bra\u0163ul mult mai lung \u015fi e mai radical\u0103 dec\u00eet se arat\u0103 la prima vedere \u015fi dup\u0103 cum o \u00een\u0163elegea \u00eensu\u015fi t\u00een\u0103rul indianist, pe vremea c\u00eend scria articolul Noul barbar. \u00cen realitate, nu au fost cru\u0163ate de la chin \u015fi de la moarte nici v\u00eerfurile intelectuale rom\u00e2ne din exil, nici cei r\u0103ma\u015fi direct \u00een b\u0103taia pu\u015ftii \u00een \u0163ar\u0103; nici viii, nici mor\u0163ii.<br \/>\n\tPunctul forte al acestei discu\u0163ii ini\u0163iate de Gabriel St\u0103nescu \u00eel constituie capitolul despre Dosarul \u201eToladot\u201d. C\u00eend am citit scrisoarea lui Gersham Scholem din (&#8230;) adresat\u0103 lui Mircea Eliade, extrem de frumoas\u0103 \u015fi de elegant\u0103, pentru l\u0103muriri privind \u201etinere\u0163ea legionar\u0103\u201d (poveste ur\u00eet\u0103, care f\u0103cuse v\u00eelv\u0103 \u00een toat\u0103 Europa intelectual\u0103, ca \u015fi \u00een cazul, la fel de nedrept, al lui Vintil\u0103 Horia) am trecut prin momente ap\u0103s\u0103toare pentru c\u0103 nu cuno\u015fteam r\u0103spunsul \u00eempricinatului. \u00cemi ziceam: iat\u0103 un om normal structurat suflete\u015fte             (Gersham Scholem), care dore\u015fte s\u0103 afle adev\u0103rul p\u00een\u0103 la cap\u0103t \u015fi de la sursa cea mai sigur\u0103. \u015etiam c\u0103 acuza era cel pu\u0163in o exagerare. Dar aveam nevoie de cuvintele lui Mircea Eliade, victimizatul. Cititorul lui Gabriel St\u0103nescu are noroc: i se pune la dispozi\u0163ie textul-r\u0103spuns, chiar dosarul \u201e\u00eentreg\u201d al problemei. Personal, re\u0163in, deocamdat\u0103, dou\u0103 aspecte:<br \/>\na). Nu numai c\u0103 lucrurile nu sunt \u201echiar a\u015fa\u201d cum le-a prezentat \u00eemp\u0103timit propaganda extremist\u0103 de  st\u00eenga, dar se pare c\u0103 \u00een anumite privin\u0163e, Mihail Sebastian, ca s\u0103 dau doar  un nume ales nu la \u00eent\u00eemplare, a avut o \u201etinere\u0163e legionar\u0103\u201d, cum arat\u0103 documentele, mai accentuat\u0103 dec\u00eet \u201eprietenul\u201d Mircea Eliade. \u015ei atunci?<br \/>\n  b). Acuzele lansate o dat\u0103 cu \u201eafacerea\u201d Toladot, pornite din r\u0103zbunare talmudic\u0103, se \u00eentorc, de<br \/>\nfapt, \u00een chip de bumerang \u00eempotriva ini\u0163iatorilor, dar cu reverbera\u0163ii \u015fi \u00eennegur\u0103ri mult mai mari. Nu ne r\u0103m\u00eene dec\u00eet s\u0103 ne g\u00eendim cu cutremurare la chipul cu o mie de fe\u0163e al \u201enoului barbar\u201d.<\/p>\n<p>                                                <strong>R\u0103d\u0103cini \u015fi Modele<\/strong><\/p>\n<p>     Depolitizarea discursului \u00eentru \u00een\u0163elegerea exact\u0103 a personalit\u0103\u0163ii lui Mircea Eliade constituie punctul de plecare \u015fi, totodat\u0103, linia directoare a c\u0103r\u0163ii lui Gabriel St\u0103nescu: Mircea Eliade. Odiseea omului modern \u00een drum spre Itaca (Criterion Publishing, Bucure\u015fti, 2009). Documentele arat\u0103 c\u0103 momentele decisive din via\u0163a istoricului religiilor, peregrin \u00eencercat prin mai toate continentele Terei, s-au derulat \u00een scopuri culturale, la cote \u00eenalte, cu inten\u0163ia t\u0103inuit\u0103 ori declarat\u0103 de a face cunoscut\u0103 fiin\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 \u00een lume. Faptul \u0163ine de domeniul eviden\u0163ei, mai ales c\u0103 autorul se implica adesea \u00een desf\u0103\u015furarea evenimentelor, fie c\u0103 se \u00eenregimenta cu devotament \u015fi r\u0103spundere c\u00eend era c\u00ee\u015ftigat de o problem\u0103 de interes general (de pild\u0103, sprijinul dat studiilor de istoria medicinei, pe principii hipocratice, promovate de Institutul special \u00eenfiin\u0163at la Cluj \u00een anii 30, condus de medicul savant Bologa), fie c\u0103 lua ini\u0163iative pe cont propriu, urmat de colegii de genera\u0163ie (\u00eenfiin\u0163area revistei \u201eZamolxis\u201d, \u00een lansarea indianisticii \u015fi al mitologiei comparate, a publica\u0163iei \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, pentru organizarea for\u0163elor intelectuale din exil, \u00een condi\u0163iile Cortinei de Fier).<br \/>\n\tDar nu punea mai presus politicul, cum i s-a repro\u015fat, \u00een dauna culturalului, ci \u00een vecin\u0103tatea lui. C\u00eend, \u00een 1927, lansa manifestul genera\u0163iei sale, Itinerar sentimental, tot atunci lua fiin\u0163\u0103 \u015fi Legiunea Arhanghelul Mihail, cu Zelea Codreanu \u00een frunte. Nici o referin\u0163\u0103 nu se face \u00een Itinerar sentimental la Mi\u015fcare, de\u015fi personalitatea conduc\u0103torului ei era bine cunoscut\u0103, \u00eenc\u0103 din 1920, c\u00eend Oculta a reu\u015fit s\u0103 dea jos tricolorul rom\u00e2nesc de la Regia Monopolurilor ridic\u00eend, \u00een loc, steagul ro\u015fu \u015fi portretele lui Marx, Tro\u0163ki \u015fi Racowski. C\u0103pitanul, \u00eempreun\u0103 cu un grup de camarazi, a avut curajul s\u0103 normalizeze situa\u0163ia, urc\u00eend pe cl\u0103dire \u015fi arunc\u00eend ce trebuia aruncat; sau a organizat coloane de studen\u0163i protest\u00eend \u00eempotriva st\u00eengii bol\u015feo \u2013 comuniste care, prin aventurierul Max Gold\u015ftein a f\u0103cut s\u0103 explodeze o bomb\u0103 \u00een Senatul Rom\u00eeniei. Au c\u0103zut victime mortale episcopul unit de Oradea (Radu Demetriu) \u015fi Ministrul justi\u0163iei (D. Greceanu). Manualul de istorie al lui Mihail Roller a \u0163inut ascunse aceste fapte de vitejie ale Ocultei, \u00een dauna cunoa\u015fterii adev\u0103rului.<br \/>\n\t\u00cen Itinerar sentimental, Eliade se afla \u00een dialog direct cu al\u0163i colegi de genera\u0163ie, mai precis cu Petre Pandrea \u015fi cu Sandu Tudor care lansaser\u0103 \u015fi ei, prin \u201eG\u00e2ndirea\u201d, cum se \u015ftie, \u201eManifestul Crinului Alb\u201d, dovedind afinit\u0103\u0163i elective, de lupt\u0103 \u015fi de ideal. Este drept c\u0103 t\u00een\u0103rul indianist \u00ee\u015fi afirma pozi\u0163ii anticomuniste, ca \u015fi legionarii. Dar cine n-o f\u0103cea, la vremea respectiv\u0103, cuprins de \u00eengrijorare? N-a dovedit, \u00eens\u0103, niciodat\u0103, aptitudini politicianiste. Citim \u00eentr-un text pomenit \u015fi cu alt prilej: \u201eDup\u0103 p\u0103rerea lui Codreanu, liniile spirituale ale unui conduc\u0103tor de mi\u015fcare politic\u0103 trebuie s\u0103 \u00eensumeze: putere l\u0103untric\u0103 de atrac\u0163ie; capacitate de dragoste; \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi sim\u0163 al organiz\u0103rii; cunoa\u015fterea oamenilor; putere de educa\u0163ie \u015fi insuflare a eroismului; st\u0103p\u00eenirea legilor conducerii; sim\u0163ul b\u0103t\u0103liei; curajul; con\u015ftiin\u0163a obiectivelor drepte, morale \u015fi a mijloacelor loiale. Un conduc\u0103tor \u00eentrune\u015fte virtu\u0163ile lupt\u0103torului: jertf\u0103, rezisten\u0163\u0103, devotament\u201d (Valeriu Ne\u015ftian, Perspective legionare&#8230;. Editura \u201eGordian\u201d, Timi\u015foara, 1995, p. 27).<br \/>\n Nimic de t\u0103g\u0103duit: toat\u0103 via\u0163a, profesorul de la Chicago a dat dovad\u0103 de spirit de jertf\u0103, de  rezisten\u0163\u0103, de  devotament, dar \u00een direc\u0163ia la care ne-am referit \u015fi c\u00eet i-a stat \u00een putere deplin\u0103. Dac\u0103 am lua liniile de portret comportamental din pasajul citat, la \u00eent\u00eemplare, multor indivizi tr\u0103itori \u00een toate timpurile li s-ar putea atribui ceea ce s-a numit cu at\u00eeta iresponsabilitate \u201etinere\u0163e legionar\u0103\u201d.<br \/>\n\tChiar dac\u0103 a tratat politicianismul ca tem\u0103 publicistic\u0103, asta l-a preocupat \u00een latura teoretic\u0103, \u00een ton cu genera\u0163ia \u015fi cu mentalul vremii. A\u015fa \u00eenv\u0103\u0163ase de la pedagogii s\u0103i, de la Nae Ionescu, dar \u015fi de la C. R\u0103dulescu \u2013 Motru. Ei f\u0103ceau distinc\u0163ia necesar\u0103, de ne\u00een\u0163eles ast\u0103zi, \u00eentre politicul cu func\u0163ie axiologic\u0103, valorizare, constatare deta\u015fat\u0103, \u015fi politic\u0103 \u2013 politicianism, sub raportul oportunit\u0103\u0163ii, competen\u0163ei, eficien\u0163ei.  L-a urmat pe Nae Ionescu \u00een episodul Miercurea \u2013 Ciuc, dar nu din interese politice, de partid (partid\u0103), ci din solidaritate cu profesorul s\u0103u ca profesor, cum au f\u0103cut-o \u015fi Mihai \u015eora \u00eempreun\u0103 cu Mariana \u015eora, f\u0103r\u0103 ca acestora s\u0103 li se afi\u015feze aceea\u015fi sintagm\u0103 incriminant\u0103, \u201etinere\u0163e legionar\u0103\u201d. \u015ei la Calcutta s-a ata\u015fat spontan \u015fi cu naivitate unui grup de manifestan\u0163i autohtoni, \u00eent\u00eelni\u0163i \u00eent\u00eempl\u0103tor pe strad\u0103. Englezii i-au purtat pic\u0103 decenii \u00een \u015fir. \u00cen ce const\u0103 \u201epoliticul\u201d, \u00eentr-un caz ori \u00een cel\u0103lalt? Era umanism naiv \u00een ambele situa\u0163ii, pe care Eliade, \u00een tinere\u0163ea sa idealist\u0103, l-a cultivat dezinteresat.<br \/>\n\t \u00cenc\u0103 de c\u00eend era elev la liceul \u201eSpiru Haret\u201d din Bucure\u015fti se angajase din r\u0103sputeri s\u0103 str\u0103bat\u0103 c\u00eet mai multe meridiane ale spiritului creator, \u00een cultur\u0103, \u00een arte, \u00een \u015ftiin\u0163e, mult peste limita destul de flexibil\u0103 a manualelor vremii, temeinic \u00eentocmite \u015fi cu deschideri enciclopedice. Avea profesori de mare distinc\u0163ie intelectual\u0103 \u015fi moral\u0103, printre care Petre V. Hane\u015f, basarabean de origine, unul dintre cei mai de seam\u0103 pedagogi din istoria \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti. Hane\u015f dezvolta spiritul de competi\u0163ie \u00eentre elevi, \u00eei \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 iubeasc\u0103 valorile autohtone, organiza concursuri inter\u015fcolare, de selec\u0163ie, excursii \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi peste hotare, \u00eendeosebi \u00een Italia, pentru a-i cunoa\u015fte mai bine pe rom\u00e2ni \u00een faptele \u015fi \u00een umanitatea lor. \u00cen revista liceului, \u201eVl\u0103starul\u201d, scoas\u0103 numai de elevi, sub directa sa \u00eendrumare, ap\u0103reau articole despre clasicii rom\u00e2ni, din manual, dar \u00een interpretarea liber\u0103 \u015fi \u201esavant\u0103\u201d a tinerilor semnatari, pentru experimentarea propriilor aptitudini \u00een privin\u0163a construirii discursului \u015ftiin\u0163ific. Unele prezint\u0103 interes \u015fi ast\u0103zi. Aici \u015fi-a f\u0103cut ucenicia Mircea Eliade                (colaborator, totodat\u0103, \u00een aceea\u015fi vreme, la \u201e\u015etiu tot\u201d, la \u201eZiarul \u015ftiin\u0163elor populare\u201d, la \u201eOrizontul\u201d, \u201eFoaia tinerimii\u201d), \u00eempreun\u0103 cu el, Haig Acterian, Al. Cior\u0103nescu, Const. Noica. Genera\u0163ia era \u00eensufle\u0163it\u0103 de credin\u0163a c\u0103 avea o datorie moral\u0103 \u015fi patriotic\u0103 \u00eenainte de toate, pe m\u0103sura \u00eenainta\u015filor care, cu numai un deceniu \u00een urm\u0103, aduseser\u0103 glorie \u0163\u0103rii lupt\u00eend \u00een tran\u015fee pentru \u00eentregirea neamului. B\u0103ncile \u015fcolii deveniser\u0103 tran\u015feele noii genera\u0163ii, pentru cealalt\u0103 glorie, cultural\u0103.<br \/>\n\tIndia \u00eel pune \u00een situa\u0163ia unic\u0103 s\u0103 re-descopere Rom\u00e2nia, de data aceasta de la distan\u0163\u0103 \u015fi \u00een dimensiunea arhait\u0103\u0163ii. Eliade \u00eencepe s\u0103 g\u00eendeasc\u0103 \u00een paradoxuri, oricum, \u00eentr-o manier\u0103 de ne\u00eenchipuit pentru cei r\u0103ma\u015fi \u00een patrie, admiratori ai Romei de ieri \u015fi de ast\u0103zi: cultura tradi\u0163ional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 este de o vechime comparabil\u0103 cu a Indiei vedice, \u00een a\u015fez\u0103ri \u015fi \u00een mentalit\u0103\u0163i mitice; un asemenea spa\u0163iu cultural, \u00eenc\u0103 viu dep\u0103\u015fe\u015fte, \u00een vigoare \u015fi \u015fanse de supravie\u0163uire, fondul european contaminat de g\u00eendirea pozitivist\u0103 \u015fi tehnicist\u0103; cultura rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103 nu risc\u0103 s\u0103 fie periclitat\u0103 dac\u0103 este l\u0103sat\u0103 s\u0103 func\u0163ioneze dup\u0103 normele \u00eend\u0103tinate, cele viabile, \u015fi nu se aplic\u0103 asupra ei, cu exagerare, forme prefabricate, de import. A fost sprijinit \u015fi de unele direc\u0163ii curente de cercetare care \u00eei confirmau tezele. Ele proveneau fie de la cultul Daciei \u00een g\u00eendirea lui P\u00e2rvan, fie de la Revolta fondului nostru autohton (Blaga). A continuat s\u0103 \u00eendr\u0103geasc\u0103 Rena\u015fterea italian\u0103 descoperit\u0103 \u00eenc\u0103 din anii liceului, dar r\u0103d\u0103cinile na\u0163iei sale nu le-a \u00eentrez\u0103rit \u00eencol\u0103cite doar \u00een jurul Columnei lui Traian, ca B\u0103di\u0163a C\u00e2r\u0163an. Le-a re-g\u0103sit acas\u0103, pe \u00eentinderile carpato-dun\u0103rene, urme de la geto dacii aduna\u0163i \u00een jurul cet\u0103\u0163ilor montane, de regul\u0103 organiza\u0163i \u00een fratrii r\u0103zboinice \u015fi \u00een caste sacerdotale. Zamolxis i s-a ar\u0103tat reper duc\u00eend prestigios \u015fi departe peste timpuri fiin\u0163a totalului rom\u00e2nesc.<br \/>\n\tC\u00eend a \u00een\u0163eles c\u0103 \u00eentoarcerea \u00een \u0163ar\u0103 nu depindea numai de bun\u0103voin\u0163a str\u0103inilor, prea \u00een\u015fel\u0103toare \u00een ce ne prive\u015fte pe noi, rom\u00e2nii, s-a decis s\u0103 treac\u0103 la ac\u0163iuni mai practice, dar tot pe teren cultural. Anume s\u0103 organizeze exilul disponibil \u015fi activ, \u00een jurul unor publica\u0163ii \u015fi asocia\u0163ii care s\u0103 dezv\u0103luie lumii civilizate politica sistematic\u0103 a regimului de la Bucure\u015fti, dirijat\u0103 prin intermediari (celebra triplet\u0103 diabolic\u0103: Ana \u2013 Luca \u2013 Dej, aceea care \u201ea b\u0103gat spaima-n burgheji\u201d) direct de la Moscova, de a distruge, prin \u201ereforme\u201d \u015fi prin \u201etribunalul poporului\u201d, tradi\u0163ia cultural\u0103, clasa politic\u0103, universitar\u0103 \u015fi clerical\u0103, tot etnicul, p\u00een\u0103 la ultimele categorii profesionale. Atunci a lansat exilatul de la Paris (anii 1949-1950) celebrul \u00eendemn patriotic \u015fi dramatic: rezisten\u0163a prin cultur\u0103, a \u00eenfiin\u0163at revista \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, tocmai \u00een momentul centenarului eminescian (cu t\u00een\u0103rul Virgil Ierunca secretar de redac\u0163ie), depun\u00eend o remarcabil\u0103 presta\u0163ie de pres\u0103 \u00een domeniu. Cine parcurge materialele scrise \u00een \u201eperioada francez\u0103\u201d, mai precis, din 1949, anul \u201eLuceaf\u0103rului\u201d p\u00een\u0103 \u00een 19&#8230;. (plecarea la Chicago, \u00eenceputul \u201eperioadei americane\u201d), constat\u0103 c\u0103 temele de interes major pentru rom\u00e2nii din diaspora, ca \u015fi pentru cei \u00eentemni\u0163a\u0163i \u00een \u0163ar\u0103, erau r\u0103d\u0103cinile istorico-mitologice ale rom\u00e2nismului \u015fi modelelor culturale destinate s\u0103 ne reprezinte peste hotare: Eminescu, P\u00e2rvan, Iorga&#8230;<br \/>\n\t\u00centr-un cuv\u00eent, se disting perioade diverse sub raport biografic, \u00een existen\u0163a istoricului religiilor            (\u201eindian\u0103\u201d, \u201erom\u00e2neasc\u0103\u201d, \u201eportughez\u0103\u201d, \u201efrancez\u0103\u201d, \u201eamerican\u0103\u201d), dar unitare \u00een fondul lor, prin relevarea celor dou\u0103 mari aspecte mitico-etnologice semnalate \u015fi devenite repere integrabile \u00een totalul operei autorului, \u00een fond bi-unitare: r\u0103d\u0103cinile \u015fi modelele. A fost \u015fi preocuparea de baz\u0103 a cercet\u0103torului american, Mac Linsckott Recketts, de a dezv\u0103lui \u201er\u0103d\u0103cinile rom\u00e2ne\u015fti\u201d, ca demers operant \u015fi de perspectiv\u0103 \u00een receptarea lui Mircea Eliade. A desf\u0103\u015furat cercet\u0103ri sistematice \u015fi cu r\u0103bdare, a meditat cu m\u0103sur\u0103 \u015fi cu aplica\u0163ie asupra documentelor, \u00een dialog cu profesorul c\u00eend a fost cazul, a venit \u00een \u0163ar\u0103 pentru verific\u0103ri la fa\u0163a locului. Nu i se poate pune la \u00eendoial\u0103 lucrul, a\u015fezat \u015fi temeinic, dup\u0103 cum nu sunt de b\u0103nuit sugestii primite necritic din partea celui consultat. Oricum, superficialitatea nu era \u00een firea celor doi respectabili parteneri de dialog. Se sub\u00een\u0163elege c\u0103 Eliade a devenit o personalitate marcant\u0103 nu numai prin cumulul de informa\u0163ii dob\u00eendite \u00een centrele de cultur\u0103 str\u0103ine, ci, \u00een primul r\u00eend \u015fi indubitabil, datorit\u0103 unei mo\u015fteniri valoroase, unui cadru academic matur \u015fi eficient func\u0163ion\u00eend \u00een \u0163ara de ba\u015ftin\u0103, precum \u015fi modelelor formative prestigioase, pe linia tradi\u0163iei, de la Eminescu la C. R\u0103dulescu-Motru, de la Dimitrie Cantemir la Nae Ionescu, de la B.P. Hasdeu la Lucian Blaga. To\u0163i se uneau \u00een \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea unui mod rom\u00e2nesc \u201ede a fi \u00een lume\u201d.<br \/>\n\t\u00cen aceea\u015fi direc\u0163ie cu Mac Linsckott Ricketts, \u00eel \u00eent\u00eelnim \u015fi pe Gabriel St\u0103nescu. E rostul unor capitole din prima parte a c\u0103r\u0163ii sale, ca Mansarda, Schi\u0163\u0103 de portret, Avatarurile c\u0103rturarului de tinere\u0163e. Ele se refer\u0103 la segmentul de timp al redact\u0103rii manifestului Itinerar sentimental, c\u00eend t\u00een\u0103rul \u00een formare se angaja al\u0103turi de colegii de genera\u0163ie, prin \u201ejertf\u0103\u201d, \u201erezisten\u0163\u0103\u201d, \u201edevotament\u201d s\u0103 dea un nou curs \u201emodului de a fi\u201d al c\u0103rturarului rom\u00e2n, \u00een context postbelic \u015fi dup\u0103 modelul marilor \u00eenainta\u015fi. Citim \u00een chip de schi\u0163\u0103 de portret: \u201eCet\u0103\u0163ean al lumii, de o erudi\u0163ie de tip renascentist, Eliade nu este numai publicistul din anii 30 cu vederi de dreapta care tuna \u015fi fulgera \u00eempotriva \u00abpilo\u0163ilor orbi\u00bb, adic\u0103 a acelor politicieni incon\u015ftien\u0163i afla\u0163i la c\u00eerma \u0163\u0103rii \u00een vremurile tulburi dintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale. Eliade este acela care exacerbeaz\u0103 rolul propriei genera\u0163ii intelectuale, charismatic\u0103, prin efortul de salvare a valorilor tradi\u0163ionale, \u00een special a celor de ordin moral\u201d (Gabriel St\u0103nescu, lucr. cit., p. 9). Este modul eliadesc de a se delimita, \u00eenc\u0103 din anii \u00eenceputurilor de activismul politic \u015fi de a se pune \u00een slujba imperiului mult mai seduc\u0103tor, al culturii.<br \/>\n\tAspectul, tot tematic, al modelelor, \u00eendeosebi cu proiec\u0163ii pe linia destinal\u0103 a omului modern, \u00een conformitate cu titlul c\u0103r\u0163ii, cap\u0103t\u0103 sens \u015fi extindere la Gabriel St\u0103nescu. Mai \u00eent\u00eei datorit\u0103 \u00een\u0163elegerii ca aventur\u0103 de legend\u0103 a autorilor prefera\u0163i \u00een con\u015ftiin\u0163a genera\u0163iilor sub \u201eteroarea istoriei\u201d \u015fi a nevoii imperioase de \u201e\u00eentoarcere\u201d, de re-descoperire a \u201ecentrului\u201d, transferat, la nevoie, \u00een mit sau \u00een eul isihastic. Eminescu, de pild\u0103, n-a avut \u201enorocul\u201d unei existen\u0163e \u201elini\u015ftite\u201d dup\u0103 moarte, nici Varlaam, Dosoftei, Neculce, Maiorescu, Iorga \u015fi mul\u0163i al\u0163ii. Li s-a impus f\u0103r\u0103 cru\u0163are \u201eimposibila \u00eentoarcere\u201d, adic\u0103 s\u0103 repete mereu \u015fi mereu calea spre Itaca, de fiecare dat\u0103, chiar din ajunul ajungerii la liman. Dar despre marile modele ale lui Eliade s-a mai vorbit \u015fi \u00een alte scrieri consacrate exilatului de la Chicago. M\u0103 refer la Cantemir \u2013 Eminescu \u2013 Hasdeu; o ilustreaz\u0103 \u015fi titlul \u00abLinia\u00bb Eminescu, din carte, destinat s\u0103 reaminteasc\u0103 ideea de continuitate peste genera\u0163ii.<br \/>\n Partea inedit\u0103 la Gabriel St\u0103nescu \u015fi demolatoare de ideologie bol\u015feo-comunist\u0103 este introducerea lui Nae Ionescu printre marile modele, om providen\u0163ial pentru t\u00een\u0103ra genera\u0163ie, dar victimizat, ca nimeni altul, \u015fi de dictatura carlist\u0103, \u015fi de ideologii regimului ro\u015fu. I s-au consacrat Profesorului \u201econtroversat\u201d studii competente, edi\u0163ii, \u00een mai multe r\u00eenduri \u015fi ocazii, de la Octav Onicescu \u015fi Gheorghe Racoveanu la Dora Mezdrea; mai pu\u0163in Marta Petreu. Autorul e privit \u00een strict\u0103 individualitate, sub regim de schi\u0163\u0103 biografic\u0103. Personalitatea puternic\u0103, impun\u0103toare, cu efecte benefice asupra semenilor, se constat\u0103 numai \u00een rela\u0163ie cu semenii \u015fi \u00een contextul intelectual pe care ea \u00eens\u0103\u015fi \u00eel dinamizeaz\u0103.<br \/>\n\tS\u0103 sper\u0103m c\u0103 este \u00eens\u0103\u015fi \u201elinia\u201d pe care o deblocheaz\u0103 Gabriel St\u0103nescu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>AIDA HANCER Poeme credeam c\u0103 \u00een dou\u0103zecideani te-am \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 pl\u00e2ngi dar nu a\u015fa ca fetele vecinilor de nervi sau<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21715"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21715"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21715\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21716,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21715\/revisions\/21716"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21715"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21715"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21715"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}