{"id":21713,"date":"2023-08-29T21:54:12","date_gmt":"2023-08-29T18:54:12","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21713"},"modified":"2023-08-29T21:54:12","modified_gmt":"2023-08-29T18:54:12","slug":"spatii-culturale-nr-12-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21713","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 12 (2)"},"content":{"rendered":"

INTERVIU
\nDan Iord\u0103chescu<\/strong><\/p>\n

Pentru mine muzica este o voca\u0163ie \u015fi o misiune…<\/strong><\/p>\n

Dan Iordachescu s-a n\u0103scut \u00een V\u00e2nju Mare (Mehedin\u0163i) av\u00e2nd o descenden\u0163\u0103 moldoveneasc\u0103. A urmat cursurile Facult\u0103\u0163ii de Teatru din Ia\u015fi (1948-49), apoi ale Conservatorului de Muzic\u0103 „Ciprian Porumbescu” din Bucure\u015fti (1952-56), pe care le-a absolvit cu brio; aici a fost \u00eendrumat de o elit\u0103 a pedagogiei de canto rom\u00e2ne\u015fti: mae\u015ftrii Constantin Stroescu, Petre \u015etef\u0103nescu Goang\u0103, regizorii Jean R\u00e2nzescu, Panait V. Cottescu, Hero Lupescu \u015fi dirijorul Jean Bobescu. A f\u0103cut studii complementare de canto la Salzburg (Mozarteum 1956), Paris (1958-60) \u015fi Roma (1960).
\nA \u00eentreprins 262 de turnee interna\u0163ionale \u00een 61 de \u0163\u0103ri \u00een 61 de capitale, peste 80 de metropole \u015fi 331 de ora\u015fe ale lumii. \u00cen cele aproximativ 1100 spectacole de oper\u0103 pe care le-a sus\u0163inut pe tot globul a c\u00e2ntat 45 de roluri importante; a c\u00e2ntat peste 1500 de lieduri \u00een cele aproape 1600 de recitaluri. Cariera sa l-a purtat pe cele mai importante scene de oper\u0103 A participat la 31 de festivaluri europene, americane si sud-est asiatice. A fost Pre\u015fedinte de onoare al Festivalului Donizetti de la Zvolen – Bratislava 1993-1999, Pre\u015fedinte al Concursului Interna\u0163ional Maria Callas – Salonic \u2013 martie 1978, a fost membru \u00een juriile concursurilor interna\u0163ionale la Vichy, Fran\u0163a – august 1979; Lansing University – aprilie-mai 1978; Michigan, Statele Unite – 1979; Ann Arbor University – iunie 1979; Cardiff, Marea Britanie – iulie 1983; Salonic \u015fi Veria – din 1986 p\u00e2n\u0103 \u00een 2005 (de trei ori pre\u015fedinte).
\nDin 1979 a sus\u0163inut cursuri de masterat \u00een Statele Unite, Marea Britanie, Fran\u0163a, Filipine, Grecia, Turcia \u015fi Rom\u00e2nia. A fost Profesor universitar la Academia de Muzic\u0103 din Bucure\u015fti. Din 1993 Dan Iord\u0103chescu este membru al Uniunii Compozitorilor \u015fi Muzicologilor din Rom\u00e2nia.
\nLa 76 de ani a fost invitat pentru concerte \u015fi spectacole \u00een Rom\u00e2nia, Grecia \u015fi Spania \u015fi continu\u0103 s\u0103 c\u00e2nte \u00een recitaluri \u015fi \u00een prezent. la 80 de ani. Cu cei 61 de ani de carier\u0103 ne\u00eentrerupt\u0103 a devenit cel mai longeviv interpret de canto \u00een via\u0163\u0103 din \u00eentreaga lume. A c\u00e2\u015ftigat 13 premii \u00een competi\u0163ii interna\u0163ionale de canto, a fost distins cu numeroase ordine \u015fi medalii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi str\u0103ine.<\/p>\n

Oamenii vin la oper\u0103 nu s\u0103 aud\u0103 muzica, ci s\u0103 o asculte<\/p>\n

– A\u015f vrea s\u0103 ne amintim \u00eempreun\u0103 de vremea adolescen\u0163ei \u015fi studen\u0163iei noastre c\u00e2nd la camera A-2-2 din c\u0103minul studen\u0163esc situat pe Bulevardul Kisselef cu intrarea prin Barbu Delavrancea ne adunaser\u0103m ca-n Boema de Puccini un m\u0103nunchi de studen\u0163i de la art\u0103 dramatic\u0103, Boris Olinescu; regie de film, Stelic\u0103 Ciucescu; arhitectur\u0103, Horia Hudi\u0163\u0103; literatur\u0103, Daniel Dr\u0103gan, muzic\u0103, basul Petre Petrov, baritonul Dan Iord\u0103chescu \u015fi tenorul Alexandru Iord\u0103chescu, pe atunci student la matematici\u2026<\/p>\n

– Da, fratele meu, Bebe, avea o voce pl\u0103cut\u0103 de tenor, studia vioara \u015fi cocheta cu compozi\u0163ia\u2026<\/p>\n

– Compusese chiar un Concertino pentru vioar\u0103 \u015fi orchestr\u0103\u2026<\/p>\n

– \u2026 Dar a ales s\u0103 urmeze Facultatea de Comer\u0163 Exterior, a de\u0163inut posturi de conducere la Rom\u00e2noexport \u015fi, mai t\u00e2rziu, \u00een Ministerul Finan\u0163elor. <\/p>\n

– Noi, cei de la A2-2, eram nucleul tare al comunit\u0103\u0163ii incipiente a fanilor t\u0103i. Mergeam la toate concertele, aplaudam cu frenezie \u015fi strigam de la balcon din to\u0163i r\u0103runchi, \u201eBravo, bravo Dane!\u201d \u00cen vara lui 1955 eram cu to\u0163ii pe peronul G\u0103rii de Nord, a\u015ftept\u00e2nd trenul de la Var\u015fovia. Aduceai \u00een \u0163ar\u0103 cel mai str\u0103lucit trofeu artistic de p\u00e2n\u0103 atunci, Marele Premiu al Festivalului Mondial al Tineretului. Te-au \u00eent\u00e2mpinat o droaie de reporteri, fotoreporteri. Televiziune nu era pe atunci, doar cei de la Studioul de Actualit\u0103\u0163i cu aparatele lor enorme care filmau pentru jurnalele ce se difuzau \u00eenaintea filmelor \u015fi tu, Dane, ai ap\u0103rut pe scara vagonului. O ploaie de \u00eentreb\u0103ri s-au n\u0103pustit asupra ta. \u00ce\u0163i mai aminte\u015fti care a fost primul t\u0103u r\u0103spuns?<\/p>\n

– Nu.<\/p>\n

– V\u0103dit emo\u0163ionat ai zis a\u015fa: Dec\u00e2t s\u0103 vorbesc, a\u015f prefera s\u0103 c\u00e2nt.<\/p>\n

– Da. Cred c\u0103 am spus asta, c\u0103 pentru mine principalul mijloc de a m\u0103 exprima a fost \u015fi a r\u0103mas muzica, arta sunetelor.<\/p>\n

– Asta m\u0103 face s\u0103 te \u00eentreb: c\u00e2nd ai con\u015ftientizat tu, c\u0103 muzica este modul t\u0103u absolut de exprimare?<\/p>\n

– C\u00e2ntul l-am f\u0103cut ca s\u0103 urmez un har de la Dumnezeu. Toat\u0103 via\u0163a mea am studiat, chiar \u015fi acum, la optzeci de ani, fac zilnic, dar absolut zilnic, vocalize. Pentru mine muzica este o voca\u0163ie \u015fi o misiune. C\u00e2ntecul a fost mereu pe primul plan. Vorba am \u00eenv\u0103\u0163at-o ulterior, \u00een \u015fcoal\u0103, \u00een familie, \u00een discu\u0163iile cu cronicarii \u015fi \u00een masteratele pe care le-am f\u0103cut, 18 masterate \u00een diferite col\u0163uri ale lumii. <\/p>\n

– Care este momentul c\u00e2nd ai \u00een\u0163eles c\u0103 muzica este voca\u0163ia ta, c\u00e2nd ai con\u015ftientizat lucrul acesta?<\/p>\n

– Mai \u00eent\u00e2i vreau s\u0103-\u0163i spun c\u0103 am ascultat foarte mult\u0103 muzic\u0103, \u00eenc\u0103 din burtica mamei mele, care \u00eemi c\u00e2nta tot timpul, \u015fi ea \u015fi bunica Maria din Hlipiceni. Iat\u0103 aici o fotografie cu cel mai mare bariton al lumii, Tita Ruffo, a c\u00e2ntat cu Caruso, Beniamino Gigli\u2026 iat\u0103 ce scrie: \u201eL\u2019arte prima Dea!\u201d Arta, prima zei\u0163\u0103! La Bucure\u015fti, \u00een 1930, autograf dat p\u0103rin\u0163ilor mei, la Atheneul Rom\u00e2n, mamei mele c\u00e2nd m\u0103 avea \u00een burtic\u0103, peste o lun\u0103 m-am n\u0103scut eu. Familia mea a colindat mult prin \u0163ar\u0103, tata fiind inspector \u015fcolar, dar tot timpul a c\u0103utat \u015fi a g\u0103sit muzica. De la Ia\u015fi au mers la V\u00e2njul Mare \u015fi acolo m-am n\u0103scut, am fost apoi la Bozovici \u015fi Cehul Silvaniei, unde tata inspecta liceul \u015fi \u015fcolile din jude\u0163 \u015fi toate aceste peregrin\u0103ri mi-au insuflat dragostea de muzic\u0103, dar \u015fi de c\u0103l\u0103torie, dorul de lume, dorul de a fi azi aici \u015fi m\u00e2ine foarte departe, iar poim\u00e2ine la antipozi. Mama \u015fi bunica mi-au povestit c\u0103 atunci c\u00e2nd am pronun\u0163at prima dat\u0103 cuv\u00e2ntul \u201ema-ma\u201d l-am, pronun\u0163at c\u00e2nt\u00e2nd dou\u0103 note, l-am rostit muzical cu voce \u00eenalt\u0103, iar c\u00e2nd am zis \u201eta-ta\u201d am intonat jos, cu voce grav\u0103. Noi aveam la Ia\u015fi un gramofon, tata era profesor de fizic\u0103, mama \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare \u015fi \u00een casa noastr\u0103 era muzic\u0103 tot timpul. Eram ahtiat dup\u0103 sunetele melodioase, dup\u0103 c\u00e2ntecele mamei, prelucr\u0103ri de folclor, dup\u0103 ariile de oper\u0103 pe care mi le oferea gramofonul, dup\u0103 programele muzicale de la radio, cu Leonard, cu Maria T\u0103nase, \u015fi neuronii mei au perceput muzica drept ceva total \u015fi definitiv. Aceast\u0103 dorin\u0163\u0103 a c\u00e2ntecului, aceast\u0103 pasiune era hr\u0103nit\u0103 permanent de mediul \u00een care am crescut. A\u015fa se face c\u0103 la v\u00e2rsta de 8-9 ani frecventam Opera din Ia\u015fi unde \u00eel ascultam pe Ionel Tudoran venit de la Opera din Bucure\u015fti s\u0103 c\u00e2nte \u00een Traviata. Dup\u0103 spectacol, plecam acas\u0103 pe jos ca s\u0103 fredonez principalele arii \u015fi melodii. Apoi, la Timi\u015foara, eram nelipsit la spectacolele Operei Rom\u00e2ne din Cluj care se refugiase \u00een Banat dup\u0103 Dictatul de la Viena. Acolo am ascultat tot repertoriul, aproape tot Mozart: Don Giovanni, Flautul fermecat, Nunta lui Figaro, acolo mi s-a pus la suflet aceast\u0103 dragoste imens\u0103 pentru Wolfgang Amadeus (cel iubit de Dumnezeu) Mozart. Acolo i-am cunoscut bine, ascult\u00e2ndu-i \u00een mod repetat pe Verdi, Puccini, Bizet, Leoncavallo\u2026<\/p>\n

– \u015ei c\u00e2nd ai debutat?<\/p>\n

– \u00cen 1945, revenind la Ia\u015fi, am c\u00e2ntat lui Dumnezeu. Aveam deja 15 ani, am \u00eenceput liceul la Colegiul Na\u0163ional din Ia\u015fi. \u00cel aveam profesor pe ilustrul Ghi\u0163\u0103 Carp care nu a vrut s\u0103 m\u0103 ia \u00een corul liceului \u015fi n-am \u00een\u0163eles de ce. L-a primit \u00een cor pe Octavian Cote\u0163 (Octavian Cotescu de mai t\u00e2rziu) colegul meu de banc\u0103, devenit apoi marele actor, dar pe atunci nu avea voce deloc. Mi-a explicat profesorul Carp mai t\u00e2rziu. \u201eAcum, zicea el, te pot primi \u00een cor. Ai trecut pubertatea. \u0162i-ai schimbat vocea. Ar fi trebuit s\u0103 te bag la soprane \u015fi n-am vrut, \u00ee\u0163i stricam aceast\u0103 sclipire m\u00e2ng\u00e2ietoare a vocii. Acuma da!\u201d \u015ei m-a dus la corul Mitropoliei, la Ion Verde\u015f. Dirijorul de la Mitropolie a fost \u00eenc\u00e2ntat de glasul meu \u015fi a zis c\u0103 dac\u0103 sunt ascult\u0103tor \u015fi harnic m\u0103 pune s\u0103 c\u00e2nt \u201eDoamne, Doamne miluie\u015fte!\u201d \u015fi \u201eTat\u0103l Nostru\u201d de Biedermayer. \u015ei n-au trecut nici opt luni \u015fi Verde\u015f m-a ascultat din nou. \u015ei m-a f\u0103cut solist. Din loja catedralei, cu un sobor de preo\u0163i la altar, cu Mitropolitul, cu naosul plin de lumea bun\u0103 a Moldovei am c\u00e2ntat lui Dumnezeu \u201eDoamne, Doamne miluie\u015fte!\u201d \u015fi Dumnezeu m-a auzit \u015fi m-a miluit.<\/p>\n

– Ce ai c\u00e2ntat la Var\u015fovia?<\/p>\n

– Din Nunta lui Figaro de Mozart \u015fi din Don Giovanni. N-am avut curajul s\u0103 c\u00e2nt aria \u015fampaniei care este \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor de grea \u015fi am c\u00e2ntat Leporello, bas-bariton, voce joas\u0103, destul de puternic\u0103 \u015fi am c\u00e2ntat Andrea Chenier de Giordano Pre\u015fedinte al juriului a fost Elizabeth Schwarzkopf, ilustra c\u00e2nt\u0103rea\u0163\u0103 a dat dispozi\u0163ie s\u0103 nu se aplaude \u00een primele dou\u0103 etape de concurs. \u015ei cine s-a ridicat \u00een picioare \u015fi a dat tonul aplauzelor? Chiar Elisabeth Schwarzkopf! \u00cen etapa a doua am c\u00e2ntat din Traviata iar \u00een final\u0103 am c\u00e2ntat Cortigianni, vil razza dannata \u015fi am luat Marele Premiu.<\/p>\n

– A mai fost \u00een familie cineva cu tradi\u0163ie muzical\u0103?<\/p>\n

– Mo\u015f Traian, fratele mamei, Traian Demetrescu Popa, numit astfel pentru c\u0103 f\u0103cuse teologia din dragoste pentru arta c\u00e2ntului \u015fi c\u00e2nta la stran\u0103 cu o voce baritonal\u0103 de minuna lumea. \u015ei mama ar fi vrut o carier\u0103 muzical\u0103. Fra\u0163ii ei au f\u0103cut studii superioare, numai pe mama au oprit-o din reticen\u0163ele caracteristice epocii. Nu ar fi fost serios pentru o doamn\u0103 s\u0103 fac\u0103 o carier\u0103 artistic\u0103. Mai bine \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare. Dar mama tot a c\u00e2ntat. Mereu. \u015ei la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e. Mo\u015f Traian a f\u0103cut facultatea de teologie, a ajuns preot, dar pe l\u00e2ng\u0103 pasiunea c\u00e2ntecului a mai avut una. Cea de aviator \u015fi para\u015futist. \u015ei nu s-a l\u0103sat. Lumea spunea: \u201eCum, un pop\u0103 s\u0103 sar\u0103 cu para\u015futa?\u201d. Dar el s-a dus la Bucure\u015fti unde, \u00een jurul anilor \u201930 ai secolului trecut, i-a cunoscut pe Ionel Fernic, para\u015futist de renume \u015fi compozitor, celebrul autor al majorit\u0103\u0163ii roman\u0163elor care se c\u00e2nt\u0103 \u015fi azi, \u015fi pe Smaranda Br\u0103escu, una din primele femei para\u015futiste din lume. Ionel Fernic l-a \u00eenv\u0103\u0163at pe mo\u015f Traian s\u0103-\u015fi lege para\u015futa \u00een spinare. Unchiul meu a insistat, s-a antrenat asiduu, apoi a ie\u015fit la competi\u0163ie \u015fi, \u00eenainte de r\u0103zboi, a devenit campion european \u015fi vicecampion mondial la salturi cu c\u0103dere liber\u0103, f\u0103r\u0103 masc\u0103 de oxigen. A s\u0103rit de la 6800 de metri \u015fi a deschis para\u015futa la mai pu\u0163in de 300 de metri c\u00e2nd to\u0163i \u00eel socoteau pierdut. Concomitent \u015fi-a luat brevetul de pilot \u015fi s-a specializat \u00een acroba\u0163ie aero. \u00cen timpul r\u0103zboiului, a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul cu Cap\u0103 \u015fi Spad\u0103 \u015fi cu alte ordine \u015fi medalii Dup\u0103 r\u0103zboi \u015fi p\u00e2n\u0103 la pensionare a f\u0103cut parte din celebrul grup de aviatori de elit\u0103 de la aeroportul militar Clinceni, condus de Comandorul Doru Negulici. <\/p>\n

– De la Ia\u015fi ai ajuns la Ora\u015ful Stalin.<\/p>\n

– Da, a\u015fa se numea atunci Bra\u015fovul. Locuiam \u00een Ora\u015ful Stalin pe bulevardul Lenin. D\u0103-\u0163i seama! \u015etii casa, ai fost de multe ori la noi. Vizavi a fost prima mea mare dragoste, Neli Cristea, c\u0103reia \u00eei c\u00e2ntam tot timpul…<\/p>\n

– Erai student la Conservator.<\/p>\n

– Da, dar eram \u015fi \u00eentr-o explozie a tinere\u0163ii. Era perioada c\u00e2nd mi-am verificat puterea c\u00e2ntecului, puterea de seduc\u0163ie. Roiau \u00een jurul meu tot felul de fete \u015fi feti\u0163e, feti\u015fcane care \u00eemi propuneau distrac\u0163ii. Am \u00een\u0163eles c\u0103 glasul meu exprima senzualitate, trezea dorin\u0163\u0103 \u015fi asta m-a ajutat, dar mi-a f\u0103cut \u015fi mult r\u0103u c\u0103, ced\u00e2nd ispitelor, am pierdut mult timp \u015fi energie care ar fi trebuit s\u0103 fie consacrate iubirii mele absolute, muzica. Muzica ar fi trebuit s\u0103 fie prima \u015fi definitiva mea so\u0163ie \u015fi de neschimbat, ori eu o schimbam destul de des pentru efemere pl\u0103ceri.<\/p>\n

– Ai spus c\u0103 te-a \u015fi ajutat. \u00cen ce fel?<\/p>\n

– Tr\u0103irile, sentimentele mi-au modelat vocea, cred c\u0103 a devenit mai catifelat\u0103, mai seduc\u0103toare pentru c\u0103 aveam \u00een fa\u0163\u0103 un auditoriu feminin c\u0103ruia m\u0103 adresam cu prec\u0103dere \u015fi \u00eemi pl\u0103cea s\u0103 aud o doamn\u0103 care-mi spunea: \u201eAve\u0163i o voce cald\u0103, m\u00e2ng\u00e2ietoare, armonioas\u0103, catifelat\u0103\u2026\u201d. \u015ei \u00eemi pl\u0103cea s\u0103 m\u00e2ng\u00e2i cu vocea mea lumea.<\/p>\n

– \u00ce\u0163i pun acum o \u00eentrebare pe care a\u015f fi vrut s\u0103 \u0163i-o pun mai t\u00e2rziu, dar pentru c\u0103 ai adus vorba, anticipez: mult\u0103 lume cultivat\u0103, instruit\u0103, melomani vreau s\u0103 zic, remarc\u0103 dinamica sonor\u0103, dezinvoltura cu care treci de la un gen la altul, de la muzica de oper\u0103 cu accente dramatice, sau cu str\u0103luciri de diamant mozartian, la belcanto-ul italian, la liedul german \u015fi chiar la muzica cult\u0103 de sorginte popular\u0103. \u015ei chiar \u00een interiorul unei singure piese, o arie, un lied, desf\u0103\u015fori o multitudine de nuan\u0163e, de sonorit\u0103\u0163i cu expresivitate diferit\u0103 care toate converg \u00eentr-o impresie artistic\u0103 de neegalat. De la duio\u015fiile cele mai diafane, de la suspine po\u0163i trece a\u015fa de fin, de u\u015for c\u0103tre rostiri dramatice, ferme, cu voce cristal, t\u0103ioas\u0103, dur\u0103, diamant, o voce mare, curat\u0103, timbrat\u0103 cu armonici pline, capabile s\u0103 izbucneasc\u0103 mi\u015fcate de o energie neobi\u015fnuit\u0103. Cum ai realizat, Dan Iord\u0103chescu, maestre \u015fi prietene, cum ai ajuns la aceast\u0103 unic\u0103 performan\u0163\u0103?<\/p>\n

– Dumnezeu a avut bun\u0103tatea s\u0103-mi dea nu numai un organ vocal performant, ci \u015fi \u00eemprejur\u0103ri de via\u0163\u0103, mae\u015ftri \u015fi profesori care m-au ajutat s\u0103 g\u0103sesc cel mai bun drum. \u00cenc\u0103 din 1949 am fost angajat ca solist la Ansamblul CCS unde am debutat cu Balada lui Mih\u0103ilescu-Toscani \u00een form\u0103 de lied \u015fi cu rolul Chiaburul din opereta C\u00e2ntec de via\u0163\u0103 nou\u0103 de Florin Comi\u015fel, un compozitor remarcabil, la timpul acela \u00een mare vog\u0103. Ei, bine, erau dou\u0103 piese diferite, \u00eens\u0103 mi-am dat seama c\u0103 pot s\u0103 le fac pe am\u00e2ndou\u0103, dar cum? Nedesp\u0103r\u0163ind muzica \u00een genuri vocale, l\u0103s\u00e2nd-o s\u0103 se \u00eentrep\u0103trund\u0103: s\u0103 fac lied, s\u0103 c\u00e2nt oper\u0103, s\u0103 c\u00e2nt vocal simfonic, s\u0103 practic aceste genuri simultan. D\u00e2nd fiec\u0103rui gen ce-i apar\u0163ine, dar \u00een acela\u015fi timp lu\u00e2nd din fiecare gen \u015fi transfer\u00e2nd \u00een altul nuan\u0163e capabile s\u0103-mi fac\u0103 rostirea mai adecvat\u0103 unit\u0103\u0163ii dintre text \u015fi muzic\u0103. Un sincretism, o sintez\u0103 de genuri vocale, dac\u0103 vrei, dar \u00een armonie cu textul, cu stilul, cu epoca…Dac\u0103 n-a\u015f fi c\u00e2ntat \u00een Traviata \u201eDi Provenza il mar, il suol\u2026\u201d \u00een acela\u015fi timp lu\u00e2nd din alte genuri \u015fi pun\u00e2nd \u00een oper\u0103 culori \u015fi intensit\u0103\u0163i vocale care se acordau cu vibra\u0163ia zbuciumului sufletesc al b\u0103tr\u00e2nului Germont, dac\u0103 nu puneam aici liedul, ca stil \u015fi expresie vocal\u0103, nu s-ar mai fi scris \u00een cronicile de la Vancouver \u015fi (la) San Francisco, a\u015fa cum ai citit \u015fi tu, c\u0103 Iord\u0103chescu este cel mai mare bariton al lumii. Dac\u0103 nu puneam \u00een \u201eDie beiden Grenadiere\u201d sau \u00een Dichterliebe ale lui Schumann, lied-uri at\u00e2t de diferite ca intensitate a tr\u0103irii artistice, sau \u00een \u201eAn die Ferne Geliebte\u201d al lui Beethoven, dac\u0103 nu puneam al\u0103turi de suave pianissimo \u015fi voce \u201emare\u201d, intensitate sonor\u0103 de oper\u0103, nu mai ie\u015fea efectul dorit, c\u0103 acolo trebuia v\u00e2n\u0103, c\u0103 aveam sus, Sol, cum s\u0103 dai Sol-ul cu un firicel de glas? Eu \u00eel d\u0103deam \u00een plin \u015fi coboram iar\u0103\u015fi la mezza voce \u015fi lumea era uluit\u0103 \u015fi iar\u0103\u015fi c\u00e2nd urcam pe sol bemol de la pianissimo-ul acela, sol-bemolul era de trei ori mai tare \u00een auzul lor, \u00een\u0163elegi de ce? Pentru c\u0103 venea de la un pianissimo, nu de la un sunet vocal continuu \u00een for\u0163\u0103. G\u00eende\u015fte-te \u015fi la irealul lied \u201eL\u2019heure exquise\u201d al compozitorului francez Reynaldo Hahn pe versuri de Paul Verlaine, o muzic\u0103 ce transcende realitatea sensibil\u0103, pe care eu \u00eel c\u00e2nt pe un \u201efiricel\u201d de voce, \u015fi ascult\u0103-l al\u0103turi de \u201eBalada puricelui\u201d a lui Mussorgsky \u00een care vocea mea \u201etun\u0103\u201d, muzical, bine \u00een\u0163eles. Diferen\u0163a asta mare f\u0103cea impresia artistic\u0103, emo\u0163ia extraordinar\u0103 \u015fi punea publicul \u00een stare de urale. Ei, asta ar fi cauza principal\u0103. Unii numesc aceasta \u201em\u0103iestrie vocal-artistic\u0103\u201d. <\/p>\n

– Mai sunt \u015fi alte cauze?<\/p>\n

– Da, c\u0103 mi-a pl\u0103cut muzica. Toat\u0103 muzica.<\/p>\n

– Adic\u0103 toate genurile?<\/p>\n

– Toate genurile muzicale. G\u00e2nde\u015fte-te c\u0103 la \u015fase ani \u00eei ascultam fascinat pe Leonard dar ascultam cu aceea\u015fi pasiune \u015fi opere de Verdi. \u015ei ce c\u00e2nta Leonard? C\u00e2nta operet\u0103. \u015ei am debutat \u00een operete, \u0163i-am spus, opereta lui Comi\u015fel. \u015ei am iubit tot timpul \u015fi apoi am practicat lied, oper\u0103, operet\u0103, vocal-simfonic, oratoriu, can\u0163onet\u0103, roman\u0163\u0103, c\u00e2ntec popular stilizat \u015fi chiar muzic\u0103 u\u015foar\u0103. Am c\u00e2ntat \u00een concerte \u015fi am \u00eenregistrat muzic\u0103 u\u015foar\u0103, pe ultimul CD am un c\u00e2ntec de Alexandru Mandi, \u00cencredere. Cu o orchestr\u0103 a lui din Belgrad am f\u0103cut turneu la Belgrad, Novi Sad, Syeged, Budapesta \u015fi apoi \u00een Rom\u00e2nia: Bucure\u015fti, Bra\u015fov, Constan\u0163a. Am c\u00e2ntat muzic\u0103 u\u015foar\u0103. Nu c\u00e2ntecul manelist, nici muzic\u0103 pop care se b\u0103tea cot la cot cu ritmul, ci muzic\u0103 veritabil\u0103, de expresie vocal\u0103, muzic\u0103 izvor\u00e2t\u0103 din c\u0103ldur\u0103 sufleteasc\u0103, din bun\u0103tatea g\u00e2ndului \u015fi a sufletului. Dar am c\u00e2ntat \u015fi Iago, unde nu mai era bun\u0103tate, ci ur\u0103, invidie, minciun\u0103, r\u0103utate, dela\u0163iune. Un contrast. \u015ei am vrut s\u0103 ar\u0103t lumii c\u00e2\u0163i r\u0103i sunt printre noi \u015fi s\u0103 se fereasc\u0103, pentru c\u0103 altfel vom ajunge acolo unde a ajuns personajul shakespearean.<\/p>\n

– Bine, Dane! Ai avut un maestru pe care l-am iubit \u015fi eu. \u00cen anii studen\u0163iei mele era nelipsit, lun\u0103 de lun\u0103, \u00een sala oglinzilor la Uniunea Scriitorilor cu c\u00e2te un splendid recital de lieduri \u015fi piese rom\u00e2ne\u015fti de sorginte folcloric\u0103.<\/p>\n

– Maestrul Constantin Stroescu. Da! O figur\u0103 ilustr\u0103. C\u00e2nta \u015fi colinde. La oper\u0103. Ei bine, maestrul Constantin Stroescu a fost una din marile \u015fanse ale vie\u0163ii \u015fi activit\u0103\u0163ii mele lirice. De ce spun una? Pentru c\u0103 au fost mai multe mari \u015fanse cu care m-a milostivit Dumnezeu, cel c\u0103ruia \u00eei c\u00e2ntasem la Mitropolia din Ia\u015fi, \u201eDoamne, Doamne miluie\u015fte\u2026!\u201d. Prima mare \u015fans\u0103 a fost harul dat mie dintru \u00eenceputuri. Dar Dumnezeu \u00eemi d\u0103duse muzica chiar prin p\u0103rin\u0163ii mei care c\u00e2ntau, care iubeau muzica \u015fi se cultivau muzical. A treia mare \u015fans\u0103 a fost Maria Snejina, ilustra prim-solist\u0103 a Operei din Bucure\u015fti \u015fi pedagog de canto la Ansamblul CCS, cu care am studiat \u00eenainte de a-l cunoa\u015fte pe maestrul Constantin Stroescu. Aceast\u0103 mare artist\u0103, mezzosopran\u0103 \u015fi profesoar\u0103 de canto, auzindu-m\u0103 la clasa unui profesor c\u0103ruia nu-i dau numele, s-a apropiat de mine \u015fi mi-a spus: \u201eVino s\u0103 facem \u00eempreun\u0103 \u015fcoal\u0103 \u015fi ai s\u0103 vezi ce se va \u00eent\u00e2mpla cu vocea ta.\u201d Eu nu treceam de Mi natural \u015fi cum? Un Mi deschis. Dar ca bariton ar fi trebuit s\u0103 \u00eenchid \u015fi mi bemol \u015fi Mi-ul. \u00centr-o lun\u0103, Maria Snejina mi-a \u00eenchis mi bemolul \u015fi Mi naturalul deschiz\u00e2ndu-mi extraordinar \u015fi pe vecie acutul. \u00cen trei luni de zile d\u0103deam Sol-ul \u015fi \u00een \u015fase luni d\u0103deam si bemolul. Asta este pentru tenor. Eu eram (\u015fi sunt) bariton, dar \u00eel d\u0103deam plin. Deci cu Maria Snejina am f\u0103cut prima ucenicie a c\u00e2ntului care a fost decisiv\u0103. Am venit \u015fi am c\u00e2ntat la examen la Conservator Nunta lui Figaro de Mozart \u00eentr-un concert \u015fi Escamillo din Carmen de Bizet, care este altceva, alt stil, alt\u0103 epoc\u0103, alte solicit\u0103ri vocale. Juriul a fost entuziasmat, juriul prezidat de Petre \u015etef\u0103nescu Goang\u0103 pe care l-am avut de asemenea profesor, mai t\u00e2rziu, la dorin\u0163a maestrului Stroescu care mi-a spus: \u201eTreci \u015fi pe la el, \u015ftie foarte multe despre tehnica vocal\u0103, despre respira\u0163ie. Nu-\u0163i stric\u0103\u201d. \u015ei nu mi-a stricat. Am f\u0103cut dou\u0103 masterate cu el, cu Petre \u015etef\u0103nescu Goang\u0103. Apoi au venit marile premii: Bicentenarul na\u015fterii lui Mozart la Salzburg (1756-1956) premiu unic \u00een lume, un alt bicentenar nu mai exist\u0103 al lui Mozart \u015fi tricentenarul, peste \u00eenc\u0103 o jum\u0103tate de veac, las s\u0103-l cucereasc\u0103 altcineva, poate chiar un rom\u00e2n. Apoi a venit Premiul Schumann de la Berlin-Zwickau (la Zwickau s-a n\u0103scut Schumann) \u015fi Marele Premiu de la Geneva. <\/p>\n

– Cu acel prilej, ziarul \u201eSalzburger Nachrichten\u201d, din 12 septembrie 1956, scria: \u201eA venit un rom\u00e2n s\u0103 ne \u00eenve\u0163e s\u0103 c\u00e2nt\u0103m Mozart. Cu Dan Iord\u0103chescu, muzica lui Mozart nu mai trece prin Salzburg, ci prin Bucure\u015fti.\u201d \u00cenc\u0103 nu terminase\u015fi Conservatorul.<\/p>\n

– Dup\u0103 patru ani, nu dup\u0103 cinci, cum era regula, Conservatorul mi-a dat Diploma cu \u201eexcep\u0163ional\u201d \u015fi am mers mai departe tot cu maestrul Stroescu care-mi spunea din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd: \u201eMai treci \u015fi pe la maestrul Goang\u0103, ar mai fi ceva de \u015flefuit la mi bemol, la Re mai ales, prepasajul Re-ului \u015fi pasajul Mi, treci pe la el.\u201d \u015ei am fost \u015fi am \u00eenv\u0103\u0163at enorm. De asta \u00eemi func\u0163ioneaz\u0103 glasul la optzeci de ani, dragul meu Daniel, func\u0163ioneaz\u0103 perfect \u015fi dac\u0103 m\u0103 scoli noaptea din somn iau f\u0103r\u0103 nici un efort Sol sau la bemol, notele maxime ale baritonului \u0163i le dau oric\u00e2nd. Pentru c\u0103 e imprimat\u0103 pe neuroni, pe celulele mele, e imprimat\u0103 pozi\u0163ia fiec\u0103rui sunet, \u00eenc\u00e2t eu nu mai pot s\u0103 dau gre\u015f. N-am rupt niciodat\u0103 o not\u0103. Am v\u0103zut c\u00e2nt\u0103re\u0163i mari rup\u00e2nd. \u015ei au fost fluiera\u0163i. N-am cunoscut a\u015fa ceva \u015fi-i mul\u0163umesc lui Dumnezeu.<\/p>\n

– Mai spune-mi de maestrul Stroescu, de ce a fost a\u015fa de important pentru tine \u015fi ce a avut el unic?<\/p>\n

– Unicitatea lui \u00een peisajul intelectual \u015fi al \u015fcolii lirice rom\u00e2ne\u015fti, al \u015fcolii de canto rom\u00e2ne\u015fti vine de acolo c\u0103 a fost un artist complex. A \u00eenceput s\u0103 c\u00e2nte \u015fi s\u0103 studieze ceva mai t\u00e2rziu, la 17 ani, dar \u00een trei ani a ajuns un tenor extraordinar care a plecat la Paris. L-a cunoscut pe Jules Massenet \u015fi i-a devenit prieten. L-a cunoscut pe Claude Debussy \u015fi i-a devenit prieten. L-a cunoscut pe Maurice Ravel \u015fi i-a devenit prieten. Deci Jules Massenet, Claude Debussy \u015fi Maurice Ravel! Trei nume care te fac s\u0103 tremuri. Cu ei \u00eencepe postromantismul, cu ei \u00eencepe secolul XX. Constantin Stroescu i-a cunoscut \u015fi a \u00eenceput s\u0103 c\u00e2nte cu ei. Le-a c\u00e2ntat muzica \u00een prim\u0103 audi\u0163ie L\u2019enfant prodigue (Fiul r\u0103t\u0103citor) de Claude Debussy. Dar ce e unic \u00een lume: a c\u00e2ntat Manon de Massenet la 22 de ani la Paris \u015fi a apoi c\u00e2ntat Visul din Manon de Massenet la 90 de ani, la concertul omagial pe care i l-am dedicat lui la Atheneul Rom\u00e2n. M\u0103 acompania Wolfgang Scheringer, unul din marii piani\u015fti ai lumii. Maestrul nonagenar a venit l\u00e2ng\u0103 mine \u015fi mi-a zis: \u201eDane, \u00eemi dai voie s\u0103 \u00eencep eu?\u201d \u015ei a \u00eenceput cu Estrenne a Anne\u2026 (lied de George Enescu pe versuri de Cl\u00e9ment Marot) \u00een vechea limb\u0103 francez\u0103 \u00eenseamn\u0103 \u201eCatren pentru Ana\u201d. A \u00eenceput cu acest Enescu \u015fi a continuat cu Visul de Massenet. Ce-a fost \u00een sal\u0103! Delir! Mi-a fost greu de tot s\u0103-mi ap\u0103r succesul. \u00cemplinea nou\u0103zeci de ani atunci, la 23 martie 1975 c\u00e2nd i-am f\u0103cut concertul omagial. A murit doi ani mai t\u00e2rziu, la 22 martie 1977 dup\u0103 o suferin\u0163\u0103 groaznic\u0103 provocat\u0103 de cutremur. Ei bine, el este o unicitate. De ce sunt eu, la optzeci de ani, ca bariton, al doilea din lume longeviv artistic? Giussepe Taddei, marele bariton italian a c\u00e2ntat mai mult de \u015faizeci de ani, dar cu \u00eentreruperi foarte mari. A fost \u00eenchis de Mussolini, apoi de Hitler \u2013 eu am fost mai norocos. Eu am c\u00e2ntat ne\u00eentrerupt \u015faizeci de ani. El a c\u00e2ntat p\u00e2n\u0103 la 83 de ani. Sper s\u0103-l ajung \u015fi s\u0103-l \u00eentrec, dac\u0103-mi d\u0103 Dumnezeu zile. Am c\u00e2ntat \u015fi lied \u015fi oper\u0103 \u015fi a\u015fa mai departe, toate genurile. El a c\u00e2ntat numai oper\u0103. Can\u0163onete va fi c\u00e2ntat, desigur, doar era italian. Can\u0163onete am c\u00e2ntat \u015fi eu, de\u015fi rom\u00e2n. <\/p>\n

– Rolul preferat, Dane!<\/p>\n

– E greu de spus, mult\u0103 lume m\u0103 \u00eentreab\u0103. Dac\u0103 \u0163i-a\u015f spune c\u0103 e rolul lui Germont din Traviata, c\u00e2ntat \u00een 420 de spectacole, ar fi \u00een detrimentul lui Escamillo din Carmen pe care l-am f\u0103cut de 402 ori, dar care mi-e la fel de drag. \u015ei dac\u0103 \u0163i-a\u015f spune c\u0103 Germont \u015fi Escamillo sunt rolurile mele preferate ar fi \u00een detrimentul Nun\u0163ii lui Figaro cu care am debutat, c\u00e2nt\u00e2nd rolul titular, la Opera din Bucuresti (T.O.B., Teatrul de Opera \u015fi Balet, pe care \u201efanii\u201d \u00eel numeau, mai t\u00e2rziu, \u201eTeatrul de Opera \u015fi Baritoni\u201d) \u015fi ar fi \u00een detrimentul lui Don Giovanni care este culmea crea\u0163iei mele lirice \u015fi ar fi \u015fi \u00een detrimentul Balului mascat de Verdi pe care l-am c\u00e2ntat cu succese extraordinare peste tot \u00een lume, \u00een America, \u00een Germania, \u00een Italia. Eu am debutat la Vene\u0163ia \u00een teatrul La Fenice cu Bal mascat \u00een 1960, a\u015fa c\u0103 e greu de spus, dar hai s\u0103 spunem c\u0103 fiind Traviata unicitate \u00een discografia mondial\u0103, hai s\u0103 spunem c\u0103 este Germont din Traviata.<\/p>\n

– Ce ai fi dorit s\u0103 faci \u015fi nu ai avut timp sau posibilitate s\u0103 faci?<\/p>\n

– N-am avut timp sau n-am avut suficient\u0103 voin\u0163\u0103, ambi\u0163ie. Sunt dou\u0103 roluri. Pe unul l-am c\u00e2ntat o singur\u0103 dat\u0103 \u015fi pe cel\u0103lalt de \u015fapte ori. Dar niciodat\u0103 la Bucure\u015fti. Primul este Gerard din Andrea Ch\u00e9nier de Umberto Giordano pe care l-am c\u00e2ntat doar la Manilla pentru c\u0103 mi l-a cerut Manilla \u015fi l-am \u00eenv\u0103\u0163at special pentru ei, \u015fi pentru c\u0103 fusesem la Palatul Malacanian \u015fi locuisem acolo opt zile la Ferdinand Marcos. Uite ici! (\u015ei-mi arat\u0103 o superb\u0103 \u201elad\u0103 de zestre\u201d \u00een spatele scaunului de la biroul s\u0103u, pies\u0103 de art\u0103 dintr-un lemn exotic cu intarsii de sidef). Prive\u015fte inscrip\u0163ia: \u201eD\u0103ruit\u0103 de Ferdinand \u015fi Imelda Marcos\u201d. Am primit-o plin\u0103 cu obiecte de art\u0103, \u00eembr\u0103c\u0103minte, podoabe\u2026E din lemn de santal cu \u00eencrusta\u0163ii de sidef. Deci Andrea Ch\u00e9nier c\u00e2ntat o singur\u0103 dat\u0103 la Manilla \u015fi\u2026 Rigoletto de Verdi.<\/p>\n

– Cum, n-ai c\u00e2ntat Rigoletto? \u00cel am pe Cortigianni \u00een mai multe \u00eenregistr\u0103ri ale tale pe discuri.<\/p>\n

– \u00cen spectacol am c\u00e2ntat Rigoletto de \u015fapte ori \u00een str\u0103in\u0103tate, am f\u0103cut numeroase \u00eenregistr\u0103ri, am c\u00e2ntat \u00een concerte, dar n-am f\u0103cut nici un spectacol la Bucure\u015fti. \u00cen Rom\u00e2nia am interpretat rolul de dou\u0103 ori la Cluj, preg\u0103tindu-m\u0103 pentru turneu, apoi de dou\u0103 ori la Budapesta, o dat\u0103 la opera din Dresda \u015fi de dou\u0103 ori \u00een Venezuela, la Caracas \u015fi la Maracaibo.<\/p>\n

– De ce nu l-ai c\u00e2ntat pe prima scen\u0103 a Rom\u00e2niei? <\/p>\n

– Pentru c\u0103 mi s-a f\u0103cut r\u0103u la Cluj, mi s-a f\u0103cut r\u0103u \u015fi la Budapesta \u00een final, c\u00e2nd moare Gilda \u00een bra\u0163ele mele \u015fi c\u00e2nd c\u00e2nt \u201eNu trebuie s\u0103 mori\u2026\u201d intensitatea dramatic\u0103 m-a biruit. N-am putut ie\u015fi la aplauze, la ova\u0163ii. Nici la Budapesta \u015fi nici la Caracas, unde cronicarul cel mai exigent a scris c\u0103 \u201eIord\u0103chescu reprezint\u0103 o victorie a artei lirice \u015fi a tehnicit\u0103\u0163ii \u00een c\u00e2nt\u201d. Semneaz\u0103 Franz Venger \u00een Panorama din Maracaibo. Am renun\u0163at s\u0103 fac rolul \u00een \u0163ar\u0103, tem\u00e2ndu-m\u0103 c\u0103 voi suferi un accident. Regret foarte mult. \u015ei ce mult mi-ar fi pl\u0103cut s\u0103-l fac. \u015ei ce bine l-a\u015f fi putut face dac\u0103 a\u015f fi izbutit s\u0103-mi \u00eenfr\u00e2ng temerile \u015fi s\u0103-mi st\u0103p\u00e2nesc emo\u0163iile! Ar fi trebuit s\u0103 caut un remediu medical, o protec\u0163ie medical\u0103 ca s\u0103-mi sporesc rezisten\u0163a, s\u0103 m\u0103 pot controla. Dar regretul suprem este B\u0103rbierul din Sevilla. L-ai auzit \u00eenregistrat. \u00cel ai pe disc. \u00ce\u0163i aminte\u015fti tempoul? Nimeni nu-l face a\u015fa de rapid. Nimeni \u00een lume nu-l poate face a\u015fa. Dar culorile vocale, dar solul acela \u0163inut \u015fase timpi timp de \u015fase secunde \u015fi jum\u0103tate.<\/p>\n

– \u015ei n-ai f\u0103cut un spectacol!<\/p>\n

– Nu, n-am f\u0103cut un spectacol. Numai arii. Dar \u015ftii de ce? Dintr-un orgoliu absurd. Recunosc lucrul acesta. Orgoliu absurd. Am zis a\u015fa: de ce s\u0103 nu fiu eu number one \u00een rolurile mele \u015fi s\u0103 fiu number two \u00een rolul lui Herlea. C\u0103 era al lui. Mergeam la spectacolul lui Herlea cu B\u0103rbierul din Sevilla \u015fi mi se p\u0103rea c\u0103 Rossini este \u00een sal\u0103 \u015fi c\u0103 aplaud\u0103 \u00eempreun\u0103 cu lumea.<\/p>\n

– Hai s\u0103 trecem acum la o nou\u0103 pagin\u0103. Am vorbit despre muzica secolelor XVIII, XIX \u015fi \u00eenceputul secolului XX. Ne-am oprit \u00een timp acum o sut\u0103 de ani. Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu muzica secolului XX-XXI? S-a creat oare o superspecializare a interpre\u0163ilor? De unde re\u0163inerea asta fa\u0163\u0103 de crea\u0163iile de oper\u0103 mai noi? O lips\u0103 de curaj?<\/p>\n

– Eu am c\u00e2ntat muzic\u0103 din sf\u00e2r\u015fitul secolului XX. Don Quichotte de Vito Frazzi (1971) \u00een premier\u0103 mondial\u0103 la Roma condus de Bruno Bartoletti. Am c\u00e2ntat Roma cappomuni de Nino Rotta, care a scris muzic\u0103 la numeroase filme celebre, dar a scris \u015fi opere celebre, a scris de asemenea Il cappello di paglia (P\u0103l\u0103ria de pai) pe care l-am ascultat la Firenze, o comedie fenomenal\u0103. <\/p>\n

– Dar teatrele \u015fi c\u00e2nt\u0103re\u0163ii cu greu acced la un repertoriu contemporan. De ce?<\/p>\n

– \u00cencetul cu \u00eencetul, c\u00e2nt\u0103re\u0163ii s-au integrat \u00eentr-o \u015fcoal\u0103 nou\u0103, a c\u00e2ntatului \u00een for\u0163\u0103, mai pu\u0163in a nuan\u0163elor, o \u015fcoal\u0103 a volumului maxim din discoteci. Dar oamenii vin la oper\u0103 nu s\u0103 aud\u0103 muzica, ci s\u0103 o asculte. Zgomotele le auzim, chiar f\u0103r\u0103 voia noastr\u0103. Muzica o ascult\u0103m. Asta presupune implicarea ascult\u0103torului, este un act de voin\u0163\u0103. Omul care vine la oper\u0103 vine s\u0103 asculte\u2026 Acum c\u00e2nt\u0103re\u0163ii se bazeaz\u0103 pe for\u0163a vocal\u0103. Mul\u0163i nu mai cunosc secretul pasajului care este decisiv pentru orice voce. \u015ei sopranele au pasaj, pe Sol. \u015ei mezzosopranele au pasaj pe Fa. \u015ei tenorii au pasaj pe Fa diez \u015fi baritonii au pasaj pe mi bemol Mi. \u015ei ba\u015fii au pasaj pe re bemol Re. Nu se cunosc toate tainele care s\u0103-\u0163i asigure vocea chiar \u015fi la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e. Carusso spunea un lucru esen\u0163ial: secretul muzicii nu sunt corzile vocale, ci respira\u0163ia. Ori, acum pu\u0163ini sunt cei care se bazeaz\u0103 \u00een c\u00e2nt concomitent pe diafragm\u0103, \u015fi pe mu\u015fchii intercostali, pentru c\u0103 respira\u0163ia este costodiafragmatic\u0103. Deci se dilat\u0103 \u00een parte intercostalii \u015fi se dilat\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 diafragma. \u015ei atunci mu\u015fchiul abdominal se ridic\u0103 sus \u015fi \u0163ine. \u0162ine totul. Asta este presiunea care se face asupra corzilor vocale. Dar nu oricum, ci cu un buton reglabil din laringe, ca un poten\u0163iometru care d\u0103 numai at\u00e2t c\u00e2t este necesar din for\u0163a pe care o pune \u00een mi\u015fcare capacitatea toracic\u0103. Trebuie s\u0103 \u015ftii c\u00e2t s\u0103 dai, c\u00e2nd s\u0103 dai \u015fi cum s\u0103 dai\u2026<\/p>\n

Convorbire consemnat\u0103 de Daniel Dr\u0103gan<\/strong>
\n(Acest interviu era menit revistei ASTRA, pe nedrept condamnat\u0103 la nefiin\u0163\u0103 \u00een decembrie 2009)<\/p>\n


\n Passionaria STOICESCU<\/strong>
\n\"\"

Secretarul de partid<\/strong><\/p>\n

De parc\u0103 n-ar fi fost de ajuns c\u00e2t era de smolit \u015fi de pucios la chip \u015fi fire, \u00eel chema pe deasupra \u015fi Cioroiu. Cioroiu Romic\u0103. Diminutivul i se potrivea m\u0103nu\u015f\u0103. Mic la stat \u015fi suflet, spaima tipografiei \u015fi secretarul ei P.C.R. La leg\u0103torie \u015fi ze\u0163\u0103rie i se zicea Gur\u0103 de canal. Nefericitul suferea de fiere sau de stomac, \u015fi nu doar vorbele \u00eei ie\u015feau veninoase \u015fi \u00een doi peri, dar odat\u0103 cu ele \u00eempr\u0103\u015ftia \u015fi o miasm\u0103 jalnic\u0103 \u00een jur. Era plin de sine, mai mult dec\u00e2t convins de prepuelnica lui inteligen\u0163\u0103 \u015fi m\u00e2rlan peste fire. Intra \u00eentotdeauna \u00een birou \u00eenaintea femeilor, le tr\u00e2ntea u\u015fa \u00een nas celor care \u00eel c\u0103utau, \u00eei l\u0103sa s\u0103-l a\u015ftepte ore \u00een \u015fir, pretindea s\u0103 fie salutat indiferent de v\u00e2rst\u0103 \u015fi sex \u015fi privea de undeva de sus, parc\u0103 prefirat, cu pupilele smolite, agitate ve\u015fnic \u00eentr-o scler\u0103 g\u0103lbuie \u015fi u\u015for injectat\u0103.
\nPentru cei doi colegi cu \u201ebube politice\u201d, da\u0163i la munca de jos, la leg\u0103torie, Zvi Grumberg \u015fi Hari Birnbaum, altminteri dou\u0103 somit\u0103\u0163i \u00een materie de drept, nutrea o ur\u0103 boln\u0103vicioas\u0103, n\u0103scut\u0103 din multele \u00eemprejur\u0103ri, \u00een care toat\u0103 \u015ftiin\u0163a lui de inginer \u015fef, f\u0103cut pe puncte \u015fi pe origine s\u0103n\u0103toas\u0103, fusese \u00eengenuncheat\u0103. Nu-i vorb\u0103, nici ei nu-l iubeau, dar aveau umor \u015fi acea dispozi\u0163ie ironic\u0103 din care nu-i scoteau nici orele de munc\u0103 peste program, nici r\u0103zbun\u0103rile f\u0103r\u0103 noim\u0103 ale lui Cioroiu. C\u00e2nd la bufetul tipografiei se aduceau c\u00e2rna\u0163i, Zvi \u015fi Hari veneau cu ei \u00een leg\u0103torie s\u0103 m\u0103n\u00e2nce \u015fi at\u00e2t a\u015fteptau: s\u0103 apar\u0103 Gur\u0103 de canal prin preajm\u0103. Ca \u015fi c\u00e2nd ar fi privit prin el, cei doi \u00ee\u015fi ziceau cu nevinov\u0103\u0163ie unul altuia: \u201dCe-orrr m\u00e2nca \u0163iganii azi?\u201d \u015ei tot ei r\u0103spundeau \u00eentr-un glas:\u201dC\u00e2rr-na\u0163i, c\u00e2rr-na\u0163i!\u201d \u201eAm s\u0103 v\u0103 amendez!\u201d urla Gur\u0103 de canal plin de furie, dar f\u0103c\u00e2ndu-se c\u0103 nu din cauza transparentei aluzii la \u0163ig\u0103nia lui adev\u0103rat\u0103 sau presupus\u0103. \u201eDe c\u00e2te ori v-am spus, c\u0103 nu ave\u0163i voie s\u0103 m\u00e2nca\u0163i la locul de munc\u0103? O s\u0103 cer s\u0103 vi se taie o zi din salariu! \u015ei v\u0103 mai da\u0163i \u015fi mari intelectuali!\u201d.
\nDar cea mai cumplit\u0103 ur\u0103 o nutrea fa\u0163\u0103 de Luiza, t\u00e2n\u0103ra inginer\u0103 care fusese repartizat\u0103 de dou\u0103 luni la tipografie. Ura aceea era una aparte. \u00cen ea se \u00eempleteau \u00eencerc\u0103rile lui e\u015fuate de a-i face curte, complexul pe care-l resim\u0163ea fa\u0163\u0103 de tinere\u0163ea \u015fi de profesionalismul ei, neputin\u0163a de a \u015fi-o face acolit\u0103 \u015fi de a o atrage \u00een tab\u0103ra lui.
\nPanti\u015f, directorul, \u00eei era un vechi rival, care fusese preferat de \u015fefii mai mari pentru c\u0103 era mai ponderat, mai abil \u00een a conduce f\u0103r\u0103 s\u0103 jigneasc\u0103 subalternii la tot pasul \u015fi cu infinit mai mult bun sim\u0163 dec\u00e2t Cioroiu.
\n\u00cen \u015fedin\u0163ele de partid, Gur\u0103 de canal sim\u0163ea nevoia s\u0103-\u015fi ia revan\u015fa pentru aceste calit\u0103\u0163i care lui \u00eei lipseau. Panti\u015f era criticat f\u0103r\u0103 rezerve, c\u0103 habar n-are s\u0103 conduc\u0103 \u015fi, mai ales \u201e\u00een lumina documentelor de partid\u201d, s\u0103 ob\u0163in\u0103 de la oameni calitate \u015fi dep\u0103\u015firi de plan. \u201eDac\u0103 eu a\u015f fi fost directorul acestei tipografii \u015fi nu tovar\u0103\u015ful Panti\u015f…\u201d Urmau apoi zorile roz \u015fi imaginare ale tipografiei sub acea r\u00e2vnit\u0103 conducere \u015fi \u015fedin\u0163a se termina apoteotic. Panti\u015f nu se sup\u0103ra sau avea at\u00e2ta st\u0103p\u00e2nire de sine, c\u00e2t s\u0103 nu-i arate c\u0103-l deranjeaz\u0103 acest soi f\u0103\u0163i\u015f de contestare.
\nDe cur\u00e2nd, directorului \u00eei murise so\u0163ia \u015fi Luizei \u00eei era mil\u0103 de el. F\u0103cea diminea\u0163a cafeaua pentru ea, de\u015fi Cioroiu \u00eei prelucrase \u00een \u015fedin\u0163\u0103 c\u0103 nu aveau voie s\u0103 foloseasc\u0103 fierb\u0103toare \u015fi alte instrumente electrice \u00een incinta tipografiei \u015fi p\u0103stra o cea\u015fc\u0103 fierbinte \u015fi pentru Panti\u015f. Venea \u00eenfrigurat, obosit \u015fi cu ochelarii plini de stropi de sos \u015fi de gr\u0103sime. \u00ce\u015fi cre\u015ftea singur copilul \u015fi trebuia s\u0103-i g\u0103teasc\u0103.
\n-Vezi s\u0103 nu te-mpiedici alerg\u00e2nd iute s\u0103-i duci licoarea analfabetului, m\u00e2r\u00e2ia Gur\u0103 de canal scos din r\u0103bd\u0103ri de toate preparativele cafelei f\u0103cute de Luiza. Pe mine nu m\u0103 vezi, nu m\u0103-mbii, nu-i nimic, eu beau ceai \u015fi mi-l aduc de-acas\u0103. Crezi c\u0103 de la impotentul \u0103sta o s\u0103 ai ceva, dac\u0103-l tot g\u00e2dili cu cafele? \u015eterge-i bine ochelarii de gr\u0103sime, c\u0103 tot nu e \u00een stare s\u0103 observe ceva!
\n *
\nDe fapt, Luizei \u00eei displ\u0103cuse de la bun \u00eenceput secretarul de partid. O chemase la B.O.B. nu s\u0103-i prezinte noii colegi, ci s\u0103-i jigneasc\u0103.
\n– Te previn, pentru c\u0103 e\u015fti t\u00e2n\u0103r\u0103 \u015fi lipsit\u0103 de experien\u0163\u0103. Ai grij\u0103 de dumneata.
\nS\u0103 nu care cumva s\u0103-\u0163i bagi \u00een c\u00e2r cu \u015fulfele de Grumberg \u015fi Birnbaum! \u0102\u015ftia-s ni\u015fte iude… r\u0103cnise el amintindu-\u015fi de cine \u015ftie ce batjocor\u0103 a celor doi.
\n– Vre\u0163i s\u0103 spune\u0163i iudei? se pref\u0103cuse ea a nu \u00eel \u00een\u0163elege. S\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 nu voi putea s\u0103 v\u0103 urmez sfatul…
\n– Adic\u0103? \u00eentrebase el consternat de \u00eendr\u0103zneala tinerei.
\n– Adic\u0103 una din rudele mele se numea ca fat\u0103 Wolf!
\nLa faza asta Cioroiu se \u00eenecase subit, schimbase vorba \u015fi ajunsese la Panti\u015f.
\n– Mda, zisese el ned\u00e2ndu-se b\u0103tut, atunci poate crezi c\u0103 directorul o fi vreun cumsecade…Te \u00een\u015feli! Nu \u015ftii niciodat\u0103 ce g\u00e2nde\u015fte \u015fi cum ac\u0163ioneaz\u0103. Dac\u0103 ai vreo problem\u0103, pe mine s\u0103 m\u0103 cau\u0163i \u015fi s\u0103-mi spui. De fapt, \u00eentr-o \u00eentreprindere ca a noastr\u0103 secretarul de partid e cheia, adev\u0103rata putere e \u00een m\u00e2na lui. \u015ei eu o am! \u015ei str\u00e2nsese cu for\u0163\u0103 un sul de h\u00e2rtie igienic\u0103, ajuns nu se \u015ftie cum pe birou, ca s\u0103-\u015fi demonstreze acea putere.
\nC\u00e2nd, la sediul B.O.B., dup\u0103 s\u0103rb\u0103torile de iarn\u0103, le oprise muncitorilor din salariu bani, pentru c\u0103 300 de agende \u201ef\u0103cuser\u0103 picioare\u201d, de\u015fi Luiza fusese martor\u0103 la \u00eempr\u0103\u015ftierea lor pe la C.C., pe la diver\u015fi sus-pu\u015fi \u015fi prieteni ai lui Cioroiu, \u015fi-i zisese acestuia c\u0103 trebuiau pl\u0103tite din alte fonduri \u015fi nu din bani lua\u0163i de la gura tipografilor, Gur\u0103 de canal urlase la ea c\u00e2t \u00eel \u0163inuser\u0103 bojocii:
\n-Nu s-a n\u0103scut \u00eenc\u0103 \u0103la care s\u0103 m\u0103 critice pe mine \u015fi s\u0103-mi comande ce s\u0103 fac!
\nApoi netam-nesam se \u00eentorsese c\u0103tre femeie, o luase cu neru\u015finare de guler, \u015fi-i \u015fuierase cu izul acela fetid \u00een nas:
\n-Dac-ai fi nevasta mea, te-a\u015f bate de trei ori pe zi la cur!
\nProfitase de faptul c\u0103 erau singuri \u00een birou, \u015fi deci f\u0103r\u0103 martori.
\nAbia atunci Luiza a explodat:
\n-Da? Dar nu te \u00eentrebi, dac\u0103 ai fi dumneata b\u0103rbatul meu, unde te-a\u015f op\u0103ri eu de trei ori pe zi?
\nZvi Grumberg, tocmai intrase nechemat la finalul acestui insolit dialog, ca s\u0103 pun\u0103 pe biroul Luizei teancul unor situa\u0163ii contabile cu care venise de la leg\u0103torie. Nu-i vorb\u0103, c\u0103 \u00eel impresionase teribil curajul tinerei lor colege \u015fi spusese \u015fi el, mucalit, \u00eenainte de a ie\u015fi repede pe u\u015f\u0103:
\n-\u00cen sf\u00e2r\u015fit, o discu\u0163ie partinic\u0103 la sediul B.O.B.!<\/p>\n

*
\nP\u00e2n\u0103 la faza asta, inginera nu discutase cu b\u0103rbatu-s\u0103u despre porc\u0103riile de la serviciu. I se p\u0103ruse c\u0103 nu era cazul s\u0103-l \u00eencarce cu problemele ei. U\u0163\u0103 Morogan era cercet\u0103tor la un institut de studii \u015fi proiect\u0103ri \u015fi \u00ee\u015fi preg\u0103tea doctoratul. Din fire era o fiin\u0163\u0103 rezervat\u0103 \u015fi taciturn\u0103 \u015fi dac\u0103 nu era \u00eentrebat, nu se trezea vorbind. Ascultase pl\u00e2nsul \u015fi revolta Luizei cu privirea prefirat\u0103 pe dup\u0103 ochelari. Clipea des, ca \u015fi c\u00e2nd toate mizeriile relatate de nevast\u0103-sa i-ar fi \u00eempuns ca un praf m\u0103runt ochii. Doar c\u00e2nd ea \u00ee\u015fi sufl\u0103 nasul \u015fi se sp\u0103l\u0103 pe fa\u0163\u0103 ca s\u0103 se limpezeasc\u0103 de tulbureala acelor vorbe, o privi f\u0103r\u0103 s\u0103 mai clipeasc\u0103, trase aer \u00een piept \u015fi o \u00eentreb\u0103 scurt:
\n-Vrei s\u0103 vin s\u0103-l bat? Porcul naibii!
\nAr fi fost o scen\u0103 de necrezut. U\u0163\u0103 Morogan, mare, sp\u0103tos, calm \u015fi bl\u00e2nd \u00een felul lui, c\u0103r\u00e2ndu-i la pumni mizerabilului Cioroiu, care ar fi f\u0103cut un t\u0103r\u0103boi ca pas\u0103rea al c\u0103rei nume \u00eel purta. Nu! Era at\u00e2t de r\u0103u \u015fi de sc\u00e2rbos, \u00eenc\u00e2t nu merita s\u0103-l atingi nicicum. \u015ei apoi toat\u0103 mul\u0163imea aceea de muncitori pe care o teroriza, ar fi prins curaj \u015fi l-ar fi sf\u0103r\u00e2mat acolo printre ma\u015fini, litere de plumb \u015fi cerneluri tipografice. Dar tot ei ar fi tr\u0103dat \u015fi de fric\u0103 n-ar mai fi recunoscut nimic apoi. \u015ei ce anchete de la partid s-ar fi f\u0103cut! S\u0103 \u00eenfunde pu\u015fc\u0103ria ea \u015fi U\u0163\u0103 al ei !
\n-Nu, \u0163i-am spus \u015fi eu a\u015fa, ca s\u0103 m\u0103 descarc, zise ea. Apoi se \u00eentoarse c\u0103tre fereastr\u0103, o deschise \u015fi, din pragul ei, privind undeva \u00een afar\u0103, hot\u0103r\u00ee, de\u015fi pentru sine, cu voce tare: Am s\u0103-l suport, am s\u0103-i ar\u0103t eu lui, fi-i-ar P.C.R.- ul lui al naibii, cu secretariat cu tot!<\/p>\n

*
\nMorogan nu era membru de partid. Modest, neb\u0103g\u0103cios, nu crezuse de cuviin\u0163\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 mai citeasc\u0103 \u015fi pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul de partid, \u00een afar\u0103 de document\u0103rile lui… Dar c\u00e2nd s-a \u00eenscris la doctorat, conducerea institutului i-a dat un ultimatum: doctor f\u0103r\u0103 membrie nu se poate!
\n-Ce \u0163i-a f\u0103cut \u0163ie Cioroiu, i-a zis el, prin martie, Luizei, e o nimica toat\u0103! S\u0103 vedem pe unde scot eu acum c\u0103ma\u015fa!
\n– Adic\u0103? \u00eentrebase ea nedumerit\u0103.
\n– Adic\u0103 o s\u0103 fim doi membri de partid \u00een casa asta!
\n– \u015ei tu?… Poate secretarul t\u0103u o fi vreunul de treab\u0103!
\n– Eh, de treab\u0103, pe naiba! De gargar\u0103, c\u0103 asta-i a lor!
\n– Ia, \u00eenchide m\u0103i, ferestrele, c\u0103 nu-i bine ce facem! zisese nevast\u0103-sa cu pruden\u0163\u0103.
\nPeste vreo lun\u0103, c\u00e2nd cai\u015fii de pe aleea blocului se scuturau \u015fi v\u00e2ntul prefira petalele de pe asfalt, Luiza \u00ee\u015fi f\u0103cea de lucru, s\u0103 n-o apuce nervii. Era ziua fatidic\u0103 pentru U\u0163\u0103. Se temea pentru mutulic\u0103 al ei, care, chiar dac\u0103 de obicei era bl\u00e2nd, t\u0103cea \u015fi p\u0103rea c\u0103 se supune, c\u00e2nd cu g\u00e2ndul nu g\u00e2ndeai, zicea o vorb\u0103 de r\u0103sturna totul. \u015eedin\u0163a \u00eencepuse la trei, dup\u0103-amiaz\u0103. Acum era opt \u015fi jum\u0103tate \u015fi U\u0163\u0103 nu se z\u0103rea de niciunde. \u201eS-o fi dus cu colegii la o bere\u201d, se autolini\u015fti ea. \u201eSau jigodia de Tanu \u00eel \u00eembiase la votc\u0103… \u015fi atunci prinseser\u0103 limbari\u0163\u0103 \u015fi cine \u015ftie pe unde z\u0103ceau…\u201d Privi aleea \u00een susul ei, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 pozitiv. \u201eNu, nu i s-a \u00eent\u00e2mplat nimic, sigur l-au primit \u00een partid \u015fi acum s\u0103rb\u0103tore\u015fte evenimentul\u201d, mai g\u00e2ndi ea. Dar de ce n-a dat m\u0103car un telefon c\u0103 \u00eent\u00e2rzie? S\u0103-i fi spus doar at\u00e2t: \u201dE \u00een ordine, mai z\u0103bovesc cu b\u0103ie\u0163ii, s\u0103 cinstim minunea!\u201d.
\nSe duse mecanic spre telefon. Ridic\u0103 receptorul. Pe cine s\u0103 sune la nou\u0103 seara, la institut? S\u0103-i zic\u0103 portarul ceva de dulce, c\u00e2nd programul se terminase la trei \u015fi jum\u0103tate? De la faza cu op\u0103ritul, cu Cioroiu nu mai vorbea, dar spusese tare \u00een birou, r\u0103spunz\u00e2nd la telefon unei colege, c\u0103 U\u0163\u0103 va deveni, \u00een sf\u00e2r\u015fit, membru de partid \u015fi doctor.
\n\u201eTe pomene\u015fti c\u0103 nemernicul, \u00een stilul lui otr\u0103vit, b\u0103gase cine \u015ftie ce fitile, ca s\u0103-i \u00eempiedice membria. Totdeauna se l\u0103uda cu rela\u0163iile lui, cu puterea lui. N-ar fi fost de mirare s\u0103 fac\u0103 \u015fi o porc\u0103rie ca asta\u201d g\u00e2ndi \u00een sinea ei.
\nAlerg\u0103 iar la fereastr\u0103 \u015fi privi \u015fi mai nelini\u015ftit\u0103 \u00een susul drumului. Deodat\u0103, corpul masiv al lui Morogan se proiect\u0103 pe fundalul blocului din fa\u0163a ferestrei \u015fi se opri din mers. P\u0103rea c\u0103 pierduse ceva, dar n-avea puterea s\u0103 caute. Era beat pulbere. Descria opturi perfecte \u00een mers, apoi se oprea \u015fi tr\u0103gea aer \u00een piept.
\nLuiza se temu s\u0103-i ias\u0103 \u00een \u00eent\u00e2mpinare. Deschise \u00eens\u0103 u\u015fa apartamentului \u015fi-l a\u015ftept\u0103 acolo, \u00een prag, cu sufletul s\u0103rit:
\n-Ei, cum e? morm\u0103i ea, ne\u00eendr\u0103znind s\u0103 spun\u0103 precis ce-ar fi vrut s\u0103 afle de la el.
\nU\u0163\u0103 o \u00eempinse u\u015furel, pip\u0103i u\u015fa pe din\u0103untru p\u00e2n\u0103 ce g\u0103si clan\u0163a, trase yala \u00een urma lui, se a\u015fez\u0103 greoi pe scaunul din buc\u0103t\u0103rie \u015fi \u00eentreb\u0103:
\n– Rare\u015f e membru de partid? \u015fi rostise r-urile ap\u0103sat, rostogolindu-le prin gur\u0103 cu ciud\u0103. Rare\u015f era vecinul de la etajul doi, tehnician la TVR, care le repara televizorul \u015fi casetofonul.
\n– Da, este, r\u0103spunse Luiza moale \u015fi ne\u00een\u0163eleg\u00e2nd ce vrea b\u0103rbatu-s\u0103u cu asta.
\n– Bineee, \u00eencuviin\u0163\u0103 U\u0163\u0103 l\u0103rgindu-\u015fi nodul de la cravat\u0103… Dar Vasiloiu? \u0102la e mebru de patid?
\nDe data asta rostise cuvintele fatidice f\u0103r\u0103 m \u015fi r. B\u0103utura \u00eei \u00eemp\u0103ienjenise ochii \u015fi-i \u00eencleiase limba. Rezistase p\u00e2n\u0103 aici, dar acum, \u00een str\u00e2mtoarea cald\u0103 a buc\u0103t\u0103riei, cople\u015fit de mirosul familiar al casei sale, st\u00e2nd acolo pe scaunul cu sp\u0103tar, capitulase. Vasiloiu era administratorul blocului \u015fi ceasornicar de meserie.
\n– Ei, da! \u015ei el e! r\u0103spunse cu ciud\u0103 Luiza, pun\u00e2ndu-i \u00een farfurie un polonic de sup\u0103, re\u00eenc\u0103lzit\u0103 a \u015faptea oar\u0103. \u015ei ce-i cu asta? zise ea aproape strig\u00e2nd.
\n– Ssst! ceru poruncitor b\u0103rbatul. R\u0103spunde la \u00eentreb\u0103ri! \u015ei Lincu, doctorul, e \u015fi el… \u015etii tu, ca \u0103ilal\u0163i de p\u00e2n\u0103 acum? \u015ei \u00eempinse u\u015furel farfuria cu sup\u0103, nec\u0103jit c\u0103 nu mai putea s\u0103-\u015fi aduc\u0103 aminte ce voise s\u0103 spun\u0103.
\n\t-\u015ei Lincu e! Lua-l-ar dracu\u2019! r\u0103spunse \u00eenciudat\u0103 Luiza, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 b\u0103rbatu-s\u0103u nu m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u015fi-o \u0163ine pe-a lui. \u015ei eu sunt, \u015fi tu, b\u0103nuiesc, dar v\u0103d c\u0103 nu-mi spui \u00eenc\u0103…
\n\t-Ahaaa, zise el provocator, aduc\u00e2ndu-\u015fi brusc aminte. Aici vroiai s\u0103 ajungi… Vrei s\u0103-\u0163i spun? Vrei? \u015ei deschise ochii mari, parc\u0103 trezit dintr-un vis ur\u00e2t. \u00cen clipa aceea se perindar\u0103 prin ei fulger\u0103tor \u015feful cadrelor din institut, un analfabet securist, care-i turna pe to\u0163i aceia pe care nu-i avea \u00een gra\u0163ii, secretarul de partid, care-l umilise ca pe un \u015fcolar cu statutul \u015fi paragrafele lui, pe care U\u0163\u0103 le \u00eenv\u0103\u0163ase ca un papagal tembel pe dinafar\u0103, \u015fi Goan\u0163\u0103, sindicalistul lu\u2019 Pe\u015fte, care f\u0103cea afaceri cu biletele de odihn\u0103 \u015fi tratament din institut. S\u0103-\u0163i spun? prelungi el tensiunea momentului. Ei, bine, asta a\u0163i vrut \u015fi s-a-mplinit! Se repezi apoi n\u0103uc la fereastra deschis\u0103, scoase capul \u00een pervaz \u015fi strig\u0103 tare \u00een lini\u015ftea nop\u0163ii:
\n-V\u0103 fu\u2019 muma-n cur la to\u0163i membrii de partid! Fir-a\u015f al naibii \u015fi eu!
\nApoi a\u015fa, \u00eembr\u0103cat cum era, se tr\u00e2nti \u00een pat peste a\u015fternuturi \u015fi zise \u00eemp\u0103ciuitor \u00eenainte de a adormi:
\n– S\u0103-mi spui c\u00e2nd s\u0103 vin s\u0103-l bat pe \u0103la… Gur\u0103 de canal, nenorocitul care te s\u00e2c\u00e2ie.. Acum am \u015fi carnet! Sunt de-al vostru!<\/p>\n

*
\nLa tipografie se primiser\u0103 fonduri pentru repara\u0163ii mari. Panti\u015f f\u0103cu o \u015fedin\u0163\u0103 \u015fi ceru ca lumea s\u0103 renun\u0163e o perioad\u0103 la confortul propriilor birouri, mai ales c\u0103 venise vara \u015fi mul\u0163i erau pleca\u0163i \u00een concediu, ca s\u0103 se \u00eenceap\u0103 zugr\u0103veala.
\n-Eu, zisese el, pot primi la mine \u00een birou c\u00e2\u0163iva colegi, ori dintre ingineri, ori de la contabilitate…Tovar\u0103\u015f\u0103 Luiza, dumneata, care r\u0103spunzi de eviden\u0163a documentelor de partid, po\u0163i veni cu seif, cu tot, la mine…
\n– A, nu! s\u0103ri vexat Cioroiu. A\u0163i vrea dumneavoastr\u0103 asta, \u015fi-i arunc\u0103 directorului o privire cu sub\u00een\u0163eles, dar e la mintea coco\u015fului c\u0103 numai la mine, la B.O.B., se poate cu seiful!
\n– Are dreptate, tovar\u0103\u015ful Cioroiu, \u015fi asta \u0163ine chiar de mintea coco\u015fului! s\u0103ri Grumberg de la locul lui. \u015ei-i arunc\u0103 o c\u0103ut\u0103tur\u0103 ironic\u0103, pentru c\u0103 apeten\u0163ele de coco\u015f ale secretarului erau bine cunoscute \u00een tipografie.
\nC\u00e2\u0163iva r\u00e2ser\u0103. Luiza se sim\u0163i disputat\u0103 \u015fi, de\u015fi m\u0103gulit\u0103 \u00een l\u0103untrul ei muieresc, se \u00eenfurie. Vru s\u0103 spun\u0103 ceva, dar tot atunci \u00ee\u015fi aduse aminte de promisiunea f\u0103cut\u0103 lui Morogan, aceea de a-\u015fi rezolva singur\u0103 litigiile cu inginerul \u015fef.
\n-\u015ei eu cred c\u0103 are dreptate tovar\u0103\u015ful Cioroiu! zise gura ei, dar ochii, sfredelindu-l pe Gur\u0103 de canal, parc\u0103 promiteau: \u201dAi s\u0103 vezi tu pe naiba!\u201d
\nDin clipa aceea, a fost decretat\u0103 starea de r\u0103zboi, de\u015fi coco\u015ful de Cioroiu visase una nu doar de pace \u015fi supunere, ci chiar de tandre\u0163e. O atingea din mers cu totul \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, o pov\u0103\u0163uia ce c\u0103r\u0163i noi s\u0103 citeasc\u0103, \u00eei aduna scame invizibile de pe taior.
\nTotul a durat doar dou\u0103 zile, c\u00e2t a fost plecat \u00een delega\u0163ie rivalul lui. C\u00e2nd a treia zi, diminea\u0163a, Panti\u015f s-a \u00eentors, a deschis larg u\u015fa B.O.B.-ului \u015fi a zis:
\n– Bine v-am g\u0103sit! Ce pl\u0103cut e aici! Dar dac\u0103 tu, Luiza, \u00eemi faci \u015fi mie o cafelu\u0163\u0103 din alea desc\u00e2ntate, cum \u015ftii tu, o s\u0103 m\u0103 simt \u015fi eu mai bine!
\n-Sper c\u0103 n-ai s\u0103-i faci cheful! o preveni r\u0103ut\u0103cios Gur\u0103 de canal. Doar nu e\u015fti Mari\u0163a lui, s\u0103-i faci cafeaua! \u015ei la hipertensiunea pe care o are, e tot ce trebuie ca s\u0103 crape! Dar soiul r\u0103u nu piere a\u015fa u\u015for… \u015fi ie\u015fi victorios de sfaturile lui din birou.
\nC\u00e2nd se \u00eentoarse, pe o t\u0103vi\u0163\u0103 curat\u0103, Luiza punea o cea\u015fc\u0103 de cafea cu caimacul gros \u015fi bine aromat\u0103.
\n-Vas\u0103zic\u0103 de-asta mi-e\u015fti… \u015fuier\u0103 el, \u015fi damful acela de putred pe care \u00eel degaja se risipi \u00een tot biroul.
\nFemeia nu scoase nici un cuv\u00e2nt \u015fi ie\u015fi. C\u00e2nd se \u00eentoarse, g\u0103si biroul gol. Din co\u015ful de h\u00e2rtii ie\u015fea fum. Totul fusese acoperit strategic cu ni\u015fte corecturi luate de pe masa Luizei. Mizerabilul mizase pe faptul c\u0103 ea o s\u0103 stea mai mult la vorb\u0103 cu Panti\u015f, iar fierb\u0103torul, pe care el \u00eel b\u0103gase \u00een priz\u0103, dar cu cap\u0103tul \u00een co\u015ful de h\u00e2rtii, avea s\u0103 i\u015fte un incendiu. Regulamentul de ordine interioar\u0103 amintea de amenzi ustur\u0103toare pentru folosirea \u00een incint\u0103 a aparatelor electrice gen fierb\u0103tor. Ar fi putut s-o p\u0103\u0163easc\u0103 ur\u00e2t: amend\u0103, discu\u0163ie pe linie de partid pentru comportament antisocial la locul de produc\u0163ie, ce mai, s-o scoat\u0103 chiar du\u015fman al poporului…
\nC\u00e2nd Cioroiu reveni \u00een birou, ea \u00eei spuse numai at\u00e2t:
\n– Nu v\u0103 e ru\u015fine s\u0103 face\u0163i toate astea?
\n– Mie, sau dumitale? Cine a \u00eenceput? Pref\u0103cuto! izbucni el. Pup\u0103-l \u00een fund pe analfabetul de director. F\u0103-i chefurile, f\u0103-i! O s\u0103 vin eu \u00eentr-o bun\u0103 zi la conducere \u015fi-atunci am s\u0103 v\u0103 arunc de-aici ca pe dou\u0103 m\u0103sele cariate!<\/p>\n

*<\/p>\n

Luiza i se pl\u00e2nse lui Panti\u015f. El o ascult\u0103 cu un rictus de sil\u0103 \u00een col\u0163ul gurii \u015fi-i spuse:
\n-Nu se merit\u0103 s\u0103-\u0163i ridici tensiunea pentru javra asta!
\n– Javr\u0103, nejavr\u0103 stau cu el \u00een birou \u015fi-i suport mizeriile de tot felul… V\u0103 rog s\u0103-l pune\u0163i \u00een discu\u0163ia Organiza\u0163iei de Baz\u0103… E mitocan, e periculos, a vrut s\u0103 dea foc biroului, ca s\u0103 m\u0103 nenoroceasc\u0103 pe mine… M\u0103 jigne\u015fte… Zice c\u0103 \u00eemi face\u0163i curte \u015fi eu o accept \u015fi sunt sluga dumneavoastr\u0103…
\n– \u015ei ce dac\u0103 zice? C\u00e2inii latr\u0103, caravana trece!
\n– Nu-i deloc a\u015fa! Nu doar latr\u0103, ci \u015fi mu\u015fc\u0103!
\n-Ei, mu\u015fc\u0103! Nu fi \u015fi tu a\u015fa sensibil\u0103!
\n-\u015ei totu\u015fi, poate discuta\u0163i cu el… Sunte\u0163i \u015fef…
\n– El asta \u015fi vrea, s\u0103 scot eu castanele din focul pe care, uite, \u00eel a\u0163\u00e2\u0163\u0103 el… Regret, dar nu am ce s\u0103-i fac! N-am s\u0103 joc, dup\u0103 cum c\u00e2nt\u0103 el!
\n\u00cen\u0163elese, \u00een sf\u00e2r\u015fit, c\u0103 ea va trebui s\u0103 \u0163op\u0103ie \u00eentre dou\u0103 orchestre care c\u00e2ntau fals…
\nC\u00e2nd reveni \u00een birou, g\u0103si lalelele primite cu un sfert de or\u0103 mai \u00eenainte, atunci proaspete \u015fi \u0163epene, acum fle\u015fc\u0103ite \u00een glastr\u0103. Le primise de un colaborator. Scoase una din vas. La cap\u0103t, tulpina florii era zdrobit\u0103 \u015fi fierbinte. Nemernicul turnase ceai clocotit din termosul lui peste flori. Se a\u015fez\u0103 moale pe scaunul de la birou \u015fi se g\u00e2ndi ce via\u0163\u0103 chinuit\u0103 are. Morogan nu g\u0103sise alt\u0103 solu\u0163ie s\u0103 o ajute dec\u00e2t s\u0103 vin\u0103 s\u0103-l bat\u0103, directorul era un la\u015f \u015fi nu voia s\u0103-l pedepseasc\u0103 dup\u0103 cum ar fi meritat, iar colegii se temeau de el. De o lun\u0103 se l\u0103uda \u00een st\u00e2nga \u015fi-n dreapta, cui vroia s\u0103-l asculte, cum sor\u0103-sa se m\u0103ritase cu \u015feful securit\u0103\u0163ii din Ploie\u015fti… S\u0103 fac\u0103 o pl\u00e2ngere la sectorul de partid? La ce bun? Prim-secretarul sectorului de care \u0163inea tipografia fusese coleg cu el la \u015etefan Gheorghiu. \u00cel invitase \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri s\u0103 conferen\u0163ieze la \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul ideologic \u015fi din \u201eGicule-n sus, Gicule-n jos\u201d nu-l scosese. Plec\u0103 \u00een tipografie \u015fi de acolo direct acas\u0103. *<\/p>\n

C\u00e2teodat\u0103, veneau la tipografie \u015fi unii autori gr\u0103bi\u0163i sau cu interven\u0163ii de ultim\u0103 pe or\u0103, pe text. Luiza mergea cu ei la ze\u0163\u0103rie, \u00eei asculta, le f\u0103cea cu bun\u0103voin\u0163\u0103 mofturile \u015fi era bucuroas\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 de la ei c\u0103r\u0163i cu autograf. Unele le p\u0103stra pentru biblioteca personal\u0103, pe altele le oferea la r\u00e2ndul ei. Cum \u00een ultimul timp ap\u0103ruser\u0103 o droaie de monografii ale unor comune sau jude\u0163e, primi vizita profesorului Foc\u015fa, un folclorist de seam\u0103, care era interesat de toate c\u0103r\u0163ile acelea, pentru partea lor de etnografie \u015fi folclor. \tAproape de optzeci de ani, autor al unei mitologii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi al unor culegeri de folclor, b\u0103tr\u00e2nul avea totdeauna o vorb\u0103 bun\u0103 \u015fi o poveste pentru cine \u015ftie ce zicere sau obicei. O c\u0103uta pe Luiza care \u00eei oferea cu pl\u0103cere ultimele monografii tip\u0103rite, dar \u015fi o cea\u015fc\u0103 de cafea \u201edesc\u00e2ntat\u0103\u201d de ea, cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103 glumeasc\u0103 dup\u0103 verdictul lui Panti\u015f.
\n-Te pomene\u015fti c\u0103 \u015ftii s\u0103 \u015fi ghice\u015fti, o z\u0103d\u0103ra profesorul, r\u0103sfoind \u00een grab\u0103 noul volum primit \u00een dar, p\u00e2n\u0103 s\u0103 vin\u0103 Cioroiu \u00een birou. Dealtfel, \u015fi ea \u00eel chema, c\u00e2nd \u015ftia c\u0103 Gur\u0103 de canal e plecat \u015fi nu se \u00eentoarce cur\u00e2nd.
\n– Pune\u0163i-le \u00eentr-o plas\u0103…De\u015fi sunt ale mele, cu autograf, cine \u015ftie ce vorbe \u00eemi mai ies! \u00eel ruga ea cu pruden\u0163\u0103.
\n– Dar de cine te temi? o iscodise b\u0103tr\u00e2nul folclorist. Panti\u015f \u015ftie c\u0103 sunt aici… Am trecut s\u0103-l salut… \u015ei mi-a dat \u015fi el ni\u015fte volume…
\n– Aici e sediul B.O.B.-ului, nu e biroul meu, iar secretarul de partid…
\n– Nu pot s\u0103 cred c\u0103 partidul n-ar fi fericit s\u0103-mi ofere ni\u015fte c\u0103r\u0163i, la c\u00e2te i-am oferit eu lui!
\n– Ei, nu chiar partidul, r\u0103spunse cu \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103 Luiza. Un secretar mai m\u0103runt al lui… De-aici din tipo…
\n– Dar de ce? E gelos sau zg\u00e2rcit cu c\u0103r\u0163ile altora?
\n– \u015ei una \u015fi alta! r\u00e2se Luiza cam for\u0163at.
\nAfar\u0103 \u00eencepuse s\u0103 plou\u0103 cu picuri mari \u015fi de\u015fi. Profesorul privi speriat pe fereastr\u0103.
\n– Vai de mine! spuse el. P\u00e2n\u0103 aici m-a adus un vecin cu ma\u015fina. Umbrela \u015fi ta\u015fca mea cu agenda de telefon \u015fi cu biletele de autobuz au r\u0103mas la el… Nu pot nici s\u0103-l sun, c\u0103 nu-i \u015ftiu num\u0103rul pe dinafar\u0103, n-am nici cu ce pleca…Trebuie s\u0103 m\u0103 supor\u0163i pu\u0163in aici p\u00e2n\u0103 st\u0103 ploaia sau dac\u0103 nu, s\u0103-mi \u00eemprumu\u0163i ni\u015fte bani de taxi…
\n– Sigur, v\u0103 \u00eemprumut, \u015fi vorbele astea vroiau s\u0103 \u00eensemne c\u0103 e mai prudent s\u0103 plece, chiar a\u015fa, pe ploaie. S\u0103 v\u0103d ce am \u00een buzunarul trenciului, acolo am pus diminea\u0163\u0103, restul de la o sut\u0103… \u015ei se \u00eendrept\u0103 c\u0103tre cuierul din \u00eenc\u0103pere. \u00centoarse haina pe o parte \u015fi o privi b\u0103nuitor.
\n– Ce-i? zise b\u0103tr\u00e2nul profesor. S\u0103 nu-mi spui c\u0103 \u0163i-au furat banii…
\n– Nu, nu asta, r\u0103spunse Luiza, dar buzunarul meu e ciudat de umflat.
\n– Dac\u0103 te temi, las\u0103-m\u0103 pe mine! \u015ei Foc\u015fa veni prudent p\u00e2n\u0103 l\u00e2ng\u0103 cuier. Poate ai un pache\u0163el cu m\u00e2ncare \u015fi ai uitat de el… Alergat\u0103 cum e\u015fti aici, b\u0103nuiesc c\u0103 n-ai vreme nici s\u0103 m\u0103n\u00e2nci…
\nProfesorul pip\u0103i u\u015for buzunarul go\u015folcat pe dinafar\u0103.
\n– Hm! E ceva moale! A\u015fa ca o c\u00e2rp\u0103…
\nB\u0103g\u0103 u\u015furel m\u00e2na \u015fi trase afar\u0103 un ghem de f\u00e2\u015fii \u00eennodate. \u00cel arunc\u0103 iute jos. Ghemul se rostogoli pu\u0163in \u015fi se opri. Era ca o sfer\u0103 mijlocie, din material alb-cenu\u015fiu de tetra. Un chilot tetra, t\u0103iat \u015fi cu multe noduri, iar apoi \u00eempletit ca un fel de minge.
\n– Cu cine mai stai tu \u00een birou? \u00eentreb\u0103 b\u0103tr\u00e2nul cu un ton de detectiv.
\n– Cu secretarul de partid, doar v-am spus!
\n– Te place? continu\u0103 Foc\u015fa d\u00e2nd u\u015for cu v\u00e2rful piciorului \u00een ghemul sc\u00e2rbos.
\n– Dar chiar nu v\u0103d nicio leg\u0103tur\u0103… se nedumeri Luiza. Ploaia b\u0103tea cu furie \u00een geam. Parc\u0103 ar fi vrut s\u0103 intre \u015fi ea, s\u0103 vad\u0103 misteriosul obiect.
\n– La c\u00e2te c\u0103r\u0163i mi-ai dat, o s\u0103-\u0163i aduc \u015fi eu una. Care-a avut probleme cu cenzura, dar a ap\u0103rut: \u201eDesc\u00e2ntece \u015fi vr\u0103ji \u00een context contemporan\u201d. Partidului nu-i plac chestiile astea, dar, ca s\u0103 vezi, le face! Un tunet m\u00e2nios bubui afar\u0103 ca un avertisment.
\n– Nu \u00een\u0163eleg nimic! ceru \u00eendurare Luiza.
\n– Chiar a\u015fa? se minun\u0103 cu ironie profesorul. Scopul scuz\u0103… desc\u00e2ntecele!
\n– Haide\u0163i mai bine la ze\u0163\u0103rie, decret\u0103 inginera cu team\u0103. \u00cemi spune\u0163i acolo!
\n– Dar stai s\u0103 iau porc\u0103ria asta cu noi, \u015fi-\u0163i povestesc tot. \u201dDe-a chilot a chilot\u201d, nu de-a fir a p\u0103r , cum se zice-n popor! \u015ei r\u00e2se \u00eenc\u00e2ntat de g\u0103selni\u0163a lui. Nu credeam c\u0103 \u00eentr-o tipografie, la sediul B.O.B., pot s\u0103 aflu asemenea autentice materialuri folcloristice! Apoi ceru un plic mare, apuc\u0103 ghemul cu m\u00e2na protejat\u0103 de o h\u00e2rtie \u015fi-l v\u00e2r\u00ee \u00een plic. Ie\u015fir\u0103.<\/p>\n

A\u015fa afl\u0103 inginera despre \u201edesc\u00e2ntecul de legat\u201d. B\u0103tr\u00e2nul era fericit c\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103rile \u00eel aduseser\u0103 pe \u201eteritoriul lui\u201d \u015fi se desf\u0103\u015fura \u00een voie.
\n-Dac\u0103 vrei s\u0103-i faci cuiva de dragoste cu sila, recurgi la mizerii din astea. Ca b\u0103rbat, zicea el, iei un obiect intim care-\u0163i apar\u0163ine, \u00een cazul nostru sc\u00e2rbo\u015fii lui chilo\u0163i tetra, \u00eei tai de \u015fapte ori \u00een \u015fapte f\u00e2\u015fii \u015fi spui noaptea, la o lum\u00e2nare, cu busuioc din chita popii \u015fi cu o can\u0103 cu ap\u0103 de izvor, \u00een decor: \u201e Voi, \u015fapte gloduri, \u015fapte noduri,\/ trece\u0163i \u015fapte v\u0103i \u015fi poduri\/ \u015fi-ajunge\u0163i la… cutare-n vine,\/ s\u0103 se-aprind\u0103 dup\u0103 mine. \/ Cum v-am t\u0103iat eu \u00een noapte,\/ de \u015fapte ori c\u00e2te \u015fapte,\/ a\u015fa s\u0103 i se taie drumurile,\/ c\u0103r\u0103rile,\/ dorurile lui… cutare, dup\u0103 mine!\/ Cum v-am \u00eennodat eu \u00een noapte,\/ de \u015fapte ori c\u00e2te \u015fapte,\/ a\u015fa s\u0103 i se \u00eennoade g\u00e2ndurile,\/ c\u0103r\u0103rile,\/ dorurile lui… cutare, dup\u0103 mine!\/ De \u015fapte ori c\u00e2te \u015fapte,\/ mie aduce\u0163i-mi-o \u00een noapte,\/ nu-i da\u0163i stare s\u0103 stea,\/ m\u00e2ncare a m\u00e2nca,\/ popas a poposi,\/ vorbe a vorbi,\/ nici cu mam\u0103, nici cu tat\u0103,\/ f\u0103r\u0103 cu mine \u00eent\u00e2ia\u015fi dat\u0103!\/ Nimic s\u0103 nu poat\u0103 povesti,\/ p\u00e2n\u0103 la mine n-a veni!\u201d. \u015ei alte de-astea…
\n– Incredibil, \u015fopti Luiza \u015fi-\u015fi plec\u0103 obrazul c\u00e2t mai aproape de profesor, pentru c\u0103 ze\u0163arii foiau pe l\u00e2ng\u0103 col\u0163ul unde se retr\u0103seser\u0103.
\n-Stai, c\u0103 n-am terminat, zise Foc\u015fa. \u0102sta-i textul, dar apoi se face ghemul pe care l-ai v\u0103zut \u015fi, scuz\u0103-m\u0103, de ce-\u0163i voi spune… Cu \u201emingea\u201d asta se d\u0103 pe la sex, pentru a se impregna de o eventual\u0103 secre\u0163ie…
\n-Oh, ce sc\u00e2rbenie! E vorba de sexul lui, nu?
\n– Dar \u015fi de al t\u0103u, r\u00e2nji mali\u0163ios b\u0103tr\u00e2nul. De ce crezi c\u0103 \u0163i-a plasat porc\u0103ria \u00een buzunar? Ca tu, ne\u015ftiind c\u0103 o ai acolo \u00een chip de talisman al lui, ea s\u0103 vin\u0103 \u00een contact cu zona ta erogen\u0103 \u015fi prin c\u0103ldura emanat\u0103 \u015fi energia sa degajat\u0103 de corpul t\u0103u, fluidele s\u0103 se amestece \u015fi vraja, desc\u00e2ntecul s\u0103-\u015fi fac\u0103 efectul!
\n– Groaznic! murmur\u0103 ea cr\u00e2mpo\u0163indu-\u015fi buzele de sc\u00e2rb\u0103. \u015ei dac\u0103 v\u0103d, simt \u015fi nu vreau s\u0103-\u015fi fac\u0103 mizerabilul efect, atunci?
\n– Atunci sunt dou\u0103 alternative, o l\u0103muri Foc\u015fa. Ori faci pipi, deci tratezi \u201eofranda\u201d lui cu o dejec\u0163ie a organului t\u0103u intim, ori \u00eei dai foc!
\n-Pipi? strig\u0103 ea revoltat\u0103 \u015fi de aceea impudic\u0103, uit\u00e2nd pentru o clip\u0103 unde se aflau. Ah, nu! E prea nobil pipiul meu, pentru un jeg de om ca \u0103sta!
\n\u00centre timp, ploaia se oprise, iar \u00een u\u015fa ze\u0163\u0103riei \u00ee\u015fi f\u0103cu apari\u0163ia cel care-l adusese pe b\u0103tr\u00e2nul profesor cu ma\u015fina.
\n-Ai grij\u0103, draga mea ce ai s\u0103 faci! \u00eei mai zise ocrotitor Foc\u015fa la plecare. \u015ei nu m\u0103 uita cu alte monografii!
\n\u00cen scurt timp se d\u0103du alarma pentru incendii. De pe pervazul sediului B.O.B. suia la cer, ca un protest \u00eenec\u0103cios, un fum gros \u015fi ur\u00e2t mirositor. Pompierii venir\u0103 degeaba. Dar ar fi putut s\u0103 ard\u0103 documentele de partid. Peste o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 care \u00eei p\u0103ru un veac, Luiza fu mutat\u0103 disciplinar pentru \u201eneglijen\u0163\u0103 \u00een serviciu\u201d. H\u00e2rtia purta dou\u0103 semn\u0103turi: V. Panti\u015f \u015fi R. Cioroiu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

INTERVIU Dan Iord\u0103chescu Pentru mine muzica este o voca\u0163ie \u015fi o misiune… Dan Iordachescu s-a n\u0103scut \u00een V\u00e2nju Mare (Mehedin\u0163i)<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21713"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21713"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21713\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21714,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21713\/revisions\/21714"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21713"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21713"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21713"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}