{"id":21671,"date":"2023-08-16T15:12:23","date_gmt":"2023-08-16T12:12:23","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21671"},"modified":"2023-08-16T15:14:40","modified_gmt":"2023-08-16T12:14:40","slug":"spatii-culturale-nr-89-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21671","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 89 (10)"},"content":{"rendered":"

Mihai VINTIL\u0102<\/strong>
\n\"\"

Horodok \u2013 Adi G. Secar\u0103 <\/strong>
\n\"\"

Lansat ca poet, Adi G. Secar\u0103 cunoa\u0219te \u00een ultimul timp o mai mare recunoa\u0219tere ca activ \u0219i competent cronicar literar. Acest volum, ap\u0103rut la editura Eikon din Bucure\u0219ti, vine s\u0103 \u00eel a\u0219eze pe scriitor \u00een spa\u021biul unde se simte cel mai bine \u0219i anume \u00een marele fluviu al poeziei contemporane.
\nAflat sub aripa lui Georg Trakl, Horodok este o viziune sf\u0103rmat\u0103 asupra lumii, o zbatere de imagini \u0219i de percep\u021bii prin care poetul nostru ajunge s\u0103 fie conectat la realitate \u0219i s\u0103 o respire prin cuvinte.
\nSari prin cuvinte!\/ poezia-i salt de pe inima Lunii\/ \u00een palmele Soarelui-Clown…\/ joaca tuturor lacrimilor din istorie\/ pe-acest asfalt al vis\u0103rilor\/ a\u0219teapt\u0103 ploaia s\u0103 prind\u0103 stele\/ \u0219i ochii vo\u0219tri, Trec\u0103torului, Frumoas\u0103 Trec\u0103toare!\/\/ Cititorule, Frumoas\u0103 Cititoare,\/ iubi\u021bi-m\u0103 ca pe un cer\u0219etor\/ unic.
\nInvent\u00e2nd cuvinte precum c\u0103rtc\u0103un se crede un uria\u0219 care acumuleaz\u0103 totul pentru a \u00een\u021belege \u0219i apoi pentru a da \u00eenapoi oamenilor informa\u021bia astfel recompus\u0103, reinterpretat\u0103 \u0219i \u00eentr-un fel distorsionat\u0103 a realit\u0103\u021bii, ca un expresionist t\u00e2rziu, \u00eendep\u0103rtat de respira\u021bia lumii originale dar care \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te focul \u0219i \u00een aceasta de azi.
\npoet care voia s\u0103 omoare poetul\/ care \u00eempietrise pe faleza fala\u021biului etern\/ cu m\u00e2na \u00eentins\u0103 spre un zeu str\u0103in care iubea o zei\u021b\u0103 str\u0103in\u0103\/ care nu se mai \u00eentorcea, nu-i mai d\u0103dea niciun semn ceresc\/ o comet\u0103, un asteroid, ceva.
\npoetul nu se lua \u00een serios\/ r\u00e2dea de pa\u0219ii s\u0103i care ruinau lumi de tinichea\/ se a\u0219eza \u00een fa\u021ba poetului\/ ca o sperietoare de ciori.
\nConstruind imagini puternice ale realit\u0103\u021bii Adi G. Secar\u0103 se vrea un istoric al prezentului, un fel de cronicar al vremurilor noi iar\u0103 percep\u021bia sa, bucata lui de adev\u0103r, s\u0103 fie ceea ce va r\u0103m\u00e2ne.
\npierdut \u00eentre viitor \u0219i trecut\/ \u00eentr-un prezent flexibil ca o lumin\u0103 de la un far\/ ridicat pe v\u00e2rful unui munte\/ de c\u0103r\u021bi\/ lumin\u0103 reglabil\u0103\/ printr-un dispozitiv secret\/ care poate chema \u00eengerii din c\u0103r\u021bi\/ \u00een care negreala este ducle-acri\u0219oar\u0103\/ duhurile \u00eencep\/ s\u0103 cl\u0103deasc\u0103 un imperiu\/ \u00een care oamenii vor fi\/ doar.
\nViziunea constructivist\u0103 este dus\u0103 la imposibil, la sfidarea creatoare.
\nnori care stau stau\/ frumo\u0219i pufo\u0219i\/ ca \u00eentr-o carte po\u0219tal\u0103\/ pe care Dumnezeu \u0219i-o scrie singur\/ ca pe o ultim\u0103 rug\u0103ciune.
\nStructurat \u00een aparent 40 de poeme, cu titluri numerice, volumul este unitar pentru c\u0103 descrie o unic\u0103 viziune poetic\u0103. Este un fel de joac\u0103 cu o parte a cuvintelor, cu cele care se supun poetului, pentru a construi ceea ce de fapt nu este o construc\u021bie ci doar o sim\u021bire, o stare, o adiere a spa\u021biului. Este un fel de rug\u0103ciune asupra vie\u021bii unde dezam\u0103girea este starea de a fi. Aici se simte mult Georg Trakl, nu numai \u00een forma versurilor ci \u0219i \u00een modul de abordare ales pentru a transmite ceea ce este de transmis. Este un fel de omagiu adus peste timp de Adi G. Secar\u0103 unui \u00eenainta\u0219 \u00een care se reg\u0103se\u0219te \u0219i care crede c\u0103 a ajuns \u00eenaintea lui la forma optim\u0103 de zicere.
\ndar poate nu e vorba dec\u00e2t de dorin\u021ba\/ de a face dragoste cu toate aceste cuvinte\/ de a dr\u0103gosti sufletele stelelor-cuvinte\/\/ iar aceast\u0103 \u00eentoarcere la poezie\/ poate nu este dec\u00e2t o \u00eentoarcere la o veche prieten\u0103\/ care \u0219tie c\u0103 este greu s\u0103 fii prieten\/\/ este ca o plimbare, ca o odihn\u0103\/ dup\u0103 o vizit\u0103 lung\u0103 prin muzee imposibile.
\nPoate dac\u0103 cititorului nu i-a fost clar autorul insist\u0103 \u00een ultimul poem \u0219i-i d\u0103 explica\u021bia tuturor paginilor citite p\u00e2n\u0103 atunci, stric\u00e2nd cumva efectul de \u00eentrebare dar fiind astfel sigur de receptare.
\ndar lumea lui\/ ar vrea s\u0103 se roage\/\/ mai mult\/\/ s\u0103 cread\u0103 \u00een Dumnezeu\/ ca \u0219i cum ar exista\/ \u00een cel mai sigur mod cu putin\u021b\u0103\/\/ ar vrea s\u0103 se roage pentru o carte perfect\u0103\/ care s\u0103 moar\u0103\/ \u0219i s\u0103 \u00eenvie.
\nHorodok este un titlu care ridic\u0103 \u00eentreb\u0103ri, este o joac\u0103 cu cuvintele, este o trimitere subtil\u0103 la locuri \u0219i fapte. Este un alt fel de Holodomor, unul modern \u00een care moartea este comun\u0103 dar mijloacele sunt la fel de brutale dar mult mai perverse. Este totodat\u0103 \u0219i numele unui ora\u0219 greu \u00eencercat \u00een timpul foametei, un titlu expresionist de a spune tragediei pe nume.
\n\u00centr-o prezentare pe un site de literatur\u0103 autorul spune despre sine c\u0103 este un carteador. Aici, \u00een acest volum, se vede aceast\u0103 caracteristic\u0103 la tot pasul, prin nume, fapte, citate inserate sau prin cuvinte \u0219i imagini reinterpretate.
\n\u0218i pentru c\u0103 totul trebuia s\u0103 mearg\u0103 ambiguu pe firul literar avem \u0219i o postfa\u021b\u0103 care nu este postfa\u021b\u0103, nu e scris\u0103 ci \u00eentrebat\u0103, nu de tip recomandat\u0103 ci mai mult jucat\u0103.
\nCu acest volum Adi G. Secar\u0103 nu se dezice de el, de tipul de poezie pe care \u00eel iube\u0219te \u0219i ne arat\u0103 c\u0103 izvorul poetic nu l-a p\u0103r\u0103sit.<\/p>\n

Adi G. Secar\u0103<\/strong>, Horodok<\/em>,Bucure\u0219ti, editura Eikon, 2023, 74 pagini.<\/p>\n


\nMaria POSTU<\/strong><\/p>\n

IDENTIT\u0102\u021aILE DIFERITE ALE OTTILIEI ARDELEANU<\/strong><\/p>\n

Motto: sunt un personaj diferit \u00eembr\u0103cat \u00een
\nalt personaj \u00een
\nalt personaj
\n(matrio\u0219ka)<\/em><\/p>\n

A vorbi despre poezia Ottiliei Ardeleanu, o poet\u0103 ajuns\u0103 la maturitate artistic\u0103, ale c\u0103rei interven\u021bii lirice se bucur\u0103 de aten\u021bia cititorilor \u0219i a criticii literare, nu este deloc u\u0219or. Citind ultima carte ap\u0103rut\u0103 la prestigioasa editur\u0103 Eikon, Schimb de vorbe cu Gabriela, vom remarca saltul calitativ realizat de autoare de la un volum la altul, mai precis, diversitatea tematic\u0103 \u0219i stilistic\u0103, noutatea expresiei artistice \u0219i curajul de a pleda artistic pentru salvarea omenescului \u0219i a cuv\u00e2ntului, supuse unui dureros proces de devalorizare.
\nTitlul volumului Schimb de vorbe cu Gabriela \u00eei poate crea cititorului false a\u0219tept\u0103ri, gener\u00e2nd presupunerea c\u0103 este vorba de un interviu sau de titlul unei proze. Dar cititorii care s-au obi\u0219nuit cu titlurile volumelor poetei Ottilia Ardeleanu, precum Totul e s\u0103 mergi p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, Doze de pl\u0103cere, titluri capcane, care, vorba poetului Minulescu, nu sunt ce par a fi, vor descoperi in acest volum, un surplus de emo\u021bii, de fragmente ale unui real contaminat de tehnologie, de mistificare, de nevoie acut\u0103 de adev\u0103r precum \u0219i un strig\u0103t de disperare \u00eempotriva acestei invazii distrug\u0103toare. Parcurg\u00e2nd cu emo\u021bie poemele acestui nou volum, avem impresia c\u0103 ne afl\u0103m \u00eentr-o galerie artistic\u0103 cu tablouri abstracte \u00een care ghid ne este c\u00e2teodat\u0103 autoarea \u00eens\u0103\u0219i, de cele mai multe ori ea cedeaz\u0103 voit sau nu rolul de ghid interlocutoarei Gabriela. Cine este \u00eens\u0103 Gabriela? Fiecare dintre noi ascunde \u00een sinele s\u0103u un dublu care \u00eel completeaz\u0103, \u00eel domin\u0103, \u00eel subjug\u0103 sau chiar la un pas mai neatent, \u00eei poate lua locul. Cine este acest dublu \u0219i ce ascunde el? Ei bine, cea mai verosimil\u0103 povar\u0103\/secret pe care \u00eel ascunde Gabriela este iubirea, pe care \u00een restul existen\u021bei, eul \u0219i-o refuz\u0103, ascunde, camufleaz\u0103 sub diferite pretexte \u0219i este nevoie de situa\u021bii-limit\u0103 ca de pild\u0103 un atac terorist ca eul s\u0103 con\u0219tientizeze aceast\u0103 irosire:
\nto\u021bi spun te iubesc \u00een loc de orice rug\u0103 acum ei \u00ee\u0219i dau seama c\u0103 iubesc cu adev\u0103rat c\u0103 nu mai e timp s\u0103 o spun\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 urgenteze s\u0103 o spun\u0103 \u0219i din disperare url\u0103 te iubesc iar unii chiar se arunc\u0103 \u00een gol cu aceste cuv\u00e2nt. amprenta pa\u0219ilor t\u0103i va fi citit\u0103 de aparate\/ iar dac\u0103 la b\u0103tr\u00e2ne\u021be care nu va mai fi b\u0103tr\u00e2ne\u021be vei uita cum te cheam\u0103\/ \u0219i vei sta mult pe g\u00e2nduri p\u00e2n\u0103 s\u0103-\u021bi aduci aminte dac\u0103 \u00ee\u021bi vei mai aminti\/ cineva care nu vrea s\u0103 se deconspire va \u0219ti cine e\u0219ti te va striga cod unic\/ da cineva te va priva de toate grijile pe care \u021bi le-ai fi f\u0103cut dac\u0103 ai fi fost\/ ca pesc\u0103ru\u0219ul de pe cerul liber v\u0103zut printr-o fisur\u0103 prin care te chior\u0103\u0219ti.
\nCititorul familiarizat cu poezia Ottiliei Ardeleanu va sesiza o modificare a modurilor de transmitere a mesajului poetic \u00een sensul de evitare a univocit\u0103\u021bii sensului, poeta reu\u0219ind s\u0103 nu epuizeze interesul pentru lectur\u0103 al cititorului \u0219i s\u0103 prelungeasc\u0103 procesul mental de receptare al poemului \u0219i dup\u0103 terminarea lecturii. A\u0219adar poemele Ottiliei Ardeleanu sunt citite dar nu epuizate. De exemplu, un poem ca La drum de sear\u0103 \u00een care cititorul se las\u0103 prins de rigoarea seduc\u0103toare a poemului dup\u0103 cum afirm\u0103 Eugen Negrici \u00een Sistematica poeziei, urc\u00e2nd hipnotic spre idee f\u0103r\u0103 ca sensul final al demonstra\u021biei lirice s\u0103 fie deductibil\u0103 tot timpul. Astfel \u00een poemul amintit, la drum de sear\u0103 \/e sear\u0103 \u0219i ca s\u0103-mi \u00eenving singur\u0103tatea o iau pe str\u0103zi\/ citind \u00een t\u0103cerea copacilor str\u0103jui\u021bi de felinare\/ oamenii forfotesc un du-te-vino impecabil urmele r\u0103m\u00e2n impregnate\/ \u00een asfalturi uneori scr\u00e2\u0219nesc de durere cum \u0219i foaia de h\u00e2rtie sub peni\u021b\u0103\/ c\u00e2te poveri nu trec zilnic pe aici \u0219i c\u00e2te vorbe nu se golesc prin canaliz\u0103ri\/ e sear\u0103 \u0219i oamenii \u00een\u0219i\u0219i duc singur\u0103t\u0103\u021bi pe obraji \u00een buzunarul de la piept\/ se simte dup\u0103 cum nu mai schi\u021beaz\u0103 vreun gest de omenie\/ dup\u0103 cum merg spre o \u021bint\u0103 invizibil\u0103 cu capul plecat se las\u0103 rece de toamn\u0103 peste sufletul meu\/ g\u0103sesc de cuviin\u021b\u0103 s\u0103 fac poze s\u0103 imortalizez drumul luminile copacii m\u0103 agaseaz\u0103\/ click click pe acolo pe unde ramurile cuibeaz\u0103 lumini improvizate\/ nu mai orbec\u0103im dec\u00e2t prin propriile resemn\u0103ri\/ e sear\u0103 \u0219i o salcie c\u00e2t o duminic\u0103 cloce\u0219te un soi de lun\u0103 arbitrar simulat\u0103\/ lumina ei m\u0103l\u0103ioas\u0103 se opre\u0219te pe fruntea mea\/ cum \u0219i m\u00e2na mamei c\u00e2ndva cu o c\u0103ldur\u0103 inexplicabil\u0103\/ \u00eenl\u0103tura toate g\u00e2ndurile ab\u0103tute asupra fiin\u021bei mele\/ un aer de furtun\u0103 lipsa ei m\u0103 ia cu frig m\u0103 ia cu \u00eennoptare m\u0103 ia cu singur\u0103tate.
\nPrin urmare, poetul va avea nevoie de un cititor de o factur\u0103 deosebit\u0103, nou\u0103, care s a ivit sau a fost creat cu dificultate, un cititor apar\u0163in\u00e2nd aristocra\u0163iei spirituale, care se complace \u00een obscuritatea textului fiind atras, fascinat de descifrarea sensurilor acestuia.
\n\u00cenzestrat\u0103 cu darul de a vedea transparen\u021ba a ceea ce o \u00eenconjoar\u0103, poeta reu\u0219e\u0219te de mai multe ori \u00een volum s\u0103 transceand\u0103 dincolo de realitatea limitat\u0103, confuz\u0103, \u00een\u0219el\u0103toare, impur\u0103, transmi\u021b\u00e2nd o alt\u0103 idee ca \u00een scurgere de timp unde sub recuzita marin\u0103 banal\u0103 se insinueaz\u0103 discret tema timpului, a iubirii pierdute dar \u0219i a speran\u021bei sau ca in departe de lumea aceasta, poem \u00een care \u00een spatele unei scene banale decupate realist din cotidian se ascunde un strig\u0103t al disper\u0103rii receptate acut doar de poeta martor\u0103 \u0219i personaj al unei realit\u0103\u021bi kafkiene pe care poate cititorul nu o presupune dar care ni se reveleaz\u0103 din lectura atent\u0103 a textelor, f\u0103c\u00e2nd din acesta, a\u0219a cum afirm\u0103 reputatul critic Eugen Negrici \u00een Sistematica poeziei, un coparticipant la actul de producere al poeziei.
\nAcolo unde poeta suprim\u0103 elementele discursive, mesajul are de c\u00e2\u0219tigat cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een mai multe locuri ca de ex \u00een silabe du-re-rea mea este du-re-rea ta tot ce nu am dus p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t \u00een iubirea asta groapa comun\u0103 oaselor care s-au legat la rota\u021bia complet\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului \u00een jurul trupurilor noastre moartea subscrie
\nO alt\u0103 dimensiune a poemelor din acest volum este conferit\u0103 de sugestia lumii ca spectacol, \u00een care fiecare poart\u0103 o masc\u0103, l\u0103s\u00e2nd aparentului \u00eentreaga scen\u0103 pentru a se desf\u0103\u0219ura, camufl\u00e2nd esen\u021bialul sub faldurile iluziei \u00een\u0219el\u0103toare \u0219i\/sau ale minciunii.. Tocmai aceast\u0103 r\u0103t\u0103cire prin ora\u0219, prin lume, prin via\u021ba dominat\u0103 de simbolul m\u0103\u0219tii, ca \u00eentr-un grotesc carnaval al minciunii, o determin\u0103 pe poet\u0103 s\u0103-\u0219i expun\u0103 curajos propria viziune despre ceea ce se ascunde \u00een spatele m\u0103\u0219tilor: iubirea, singur\u0103tatea, cuv\u00e2ntul, crea\u021bia artistic\u0103, inspira\u021bia, sensul acesteia, pseudo-rela\u021bia cu ceilal\u021bi, credin\u021ba, conflictul cu sine, cu lumea, pericolul tehnologiz\u0103rii excesive, c\u0103utarea inutil\u0103 a fericirii, cultivarea unor non-vorbe, a\u0219a cum spunea Aldous Huxley \u00een Minunata lume nou\u0103. Identific\u00e2nd aceste cangrene morale \u0219i sociale, prin vocea Gabrielei, poeta sper\u0103 s\u0103 le salveze, s\u0103 le ajute s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eenl\u0103ture m\u0103\u0219tile sub care se ascund.
\nCu fiecare poem vizitat, cititorul remarc\u0103 excesul de tr\u0103iri al autoarei, care pare lipsit\u0103 de instinct de autoconservare miz\u00e2nd totul pe poezia care salveaz\u0103, care \u0219ocheaz\u0103, care nu menajeaz\u0103 pe nimeni, demonstr\u00e2nd o capacitate empatic\u0103 uria\u0219\u0103 care o face s\u0103-\u0219i asume suferin\u021ba tuturor p\u00e2n\u0103 la aneantizare \u0219i pierderea propriului eu ca \u00een poemul apoi m\u0103 oblig\u0103 s\u0103 fiu tandr\u0103: to\u021bi oamenii aceia urc\u0103 prin mine treptele unei sc\u0103ri de os \u0219i\/ mi se lovesc de pere\u021bii c\u0103rnii care se muleaz\u0103 pe trupurile lor at\u00e2t de reci \u00eenc\u00e2t\/ nu mai simt nimic pentru nimeni\/ m\u0103 zguduie pa\u0219ii lor m\u0103 dor oasele de ap\u0103sarea m\u00e2inilor\/ iar mersul m\u0103 \u00een\u021beap\u0103 \u00een inim\u0103\/ continu\u0103 s\u0103 urce p\u00e2n\u0103 \u00eemi ies din ochi \u0219i \u00eei pierd nu mai \u0219tiu nimic de ei r\u0103m\u00e2n doar cu suferin\u021ba cu durerea lor cu suspinele ei pleac\u0103 dar eu r\u0103m\u00e2n.
\nAceast\u0103 tr\u0103ire prin al\u021bii \u0219i pentru al\u021bii este \u0219i mai evident\u0103 \u00eentr-un poem ca zi oficial liber\u0103 \u00een care sugestia unei s\u0103rb\u0103tori legale importante devine un pretext pentru a semnala degringolada valorilor, s\u0103rb\u0103toarea fiind doar un pretext pentru o zi liber\u0103 \u00een care patriotismul este redus la spectacolul alaiului, \u00een care doar zorii sunt singura lumin\u0103 care mai treze\u0219te sentimente. Motivul patriotic este discret infuzat \u0219i \u00een poemul de s\u0103rb\u0103tori o alt\u0103 femeie ce simte, momentul sugerat fiind al evenimentelor din decembrie 1989. Istoria personal\u0103 se \u00eentrep\u0103trunde cu istoria colectiv\u0103 \u0219i ceea ce-i r\u0103m\u00e2ne eului liric e tot gustul amar al decep\u021biei dar nu \u0219i al renun\u021b\u0103rii. Nici m\u0103car un poem cu nuan\u021be lirice ca o acuarel\u0103 minulescian\u0103 \u00een ora\u0219ul meu, nu \u00eenl\u0103tur\u0103 senza\u021bia de triste\u021be, de gri ca fumul de la midia.
\nfemeia fatal\u0103 este o alt\u0103 ipostaz\u0103 a Gabrielei, care le completeaz\u0103 pe cele anterioare, dezv\u0103luind alte metamorfoze epice ale personalit\u0103\u021bii eului liric. \u00centr-o alt\u0103 ipostaz\u0103, adev\u0103ratul eu se simte stingher \u00een ora\u0219ul marcat de indiferen\u021b\u0103 \u0219i degradare moral\u0103 \u0219i a\u0219teapt\u0103 singura form\u0103 de evadare, retragerea \u00een mediul ocrotitor \u0219i salvator al singur\u0103t\u0103\u021bii: m\u0103 fr\u0103m\u00e2nt\u0103 \u00eentrebarea de ce ne obi\u0219nuim cu r\u0103ul urc de cum a\u0219 avea ni\u0219te pietroaie picioarele nu m\u0103 ascult\u0103 \u0219i inhalez la greu mirosul de acru fiecare u\u0219\u0103 ascunde ceva foarte vechi la u\u0219a mea singur\u0103tatea nici nu se mai uit\u0103 pe vizor deschide vesel\u0103 m\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 c\u00e2t de mare se poate face dorul plecat din zori \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een clipa c\u00e2nd z\u0103nateca \u00ee\u021bi sare de g\u00e2t.
\nPrintre tablourile cenu\u0219ii decupate din realitatea sufocant\u0103 \u0219i dureroas\u0103, se strecoar\u0103 \u0219i fragmente autobiografice ca \u00een acea noapte \u00een care invocarea mamei e doar o expresie a nevoii de puritatea pierdut\u0103 dar avut\u0103 c\u00e2ndva.
\nPrivirea eului liric \u00een mi\u0219care surprinde cu dezam\u0103gire h\u0103ul, triste\u021bea, perspectiva apocaliptic\u0103 \u0219i ca o \u00eencercare de salvare, acel joc inocent, \u0219otronul \u0219i r\u00e2sul unor suflete imaculate. C\u0103l\u0103toria cu tramvaiul e doar un alt pretext amar pentru dezv\u0103luirea anomaliei prezentului \u0219i pentru a mai semnala \u00eenc\u0103 o dat\u0103 r\u0103sturnarea valorilor \u0219i pierderea unor repere estetice ale planetei, natura, lectura devenind simple simboluri abstracte. Chiar \u0219i poemele care aparent transmit o stare de bine \u0219i de confort existen\u021bial se \u00eencheie cu o metafor\u0103 a triste\u021bii, a decep\u021biei \u0219i a dezam\u0103girii: contur am inima de antracit nu simt nimic doar sc\u00e2r\u021b\u00e2itul u\u0219ilor masive \u0219i o t\u0103cere violent\u0103 desfigurat\u0103\/ (contondent\u0103).
\nPlumbul bacovian a fost \u00eenlocuit cu antracitul, simbol extrem de sugestiv pentru starea de spirit a poetei care \u0219i-a pierdut speran\u021ba \u00een reg\u0103sirea culorilor existen\u021biale.
\nFiecare tablou decupat se vrea un avertisment, un \u00eendemn la trezire deoarece pericolul pierderii identit\u0103\u021bii, al omenescului, este acut resim\u021bit de poet\u0103.
\n\u00cenaint\u00e2nd \u00een galeria de poeme abstracte ale Ottiliei Ardeleanu, nu te \u00eendep\u0103rtezi de realitatea ora\u0219ului, nu sim\u021bi c\u0103 e\u0219ti supus unui proces de katharsis ci dimpotriv\u0103, te sim\u021bi tot mai mult un element \u00een aceste tablouri, te temi c\u0103 nep\u0103sarea, triste\u021bea, blazarea din jurul t\u0103u te pot contamina iremediabil.
\n\u00cen acest ora\u0219 amenin\u021bat cu dez-umanizarea, un poem ca acum \u00een\u0219ir\u0103 m\u0103rgele, de asemenea un avertisment la pericolul robotiz\u0103rii umanului ca aceast\u0103 femeie care: e toat\u0103 din m\u0103rgele ca un cancer care \u00ee\u0219i deseneaz\u0103 arborele genealogic pe sub piele sur\u00e2de pref\u0103cut.
\nNici satul nu ofer\u0103 o alternativ\u0103 la disperare: via\u021ba este p\u00e2rloaga unde niciun s\u0103tean nu mai vine s\u0103 sape s\u0103 ude s\u0103 pliveasc\u0103 \/nici m\u0103car s\u0103 culeag\u0103 ceea ce Dumnezeu \u00eenc\u0103 se lupt\u0103 s\u0103 ne dea de poman\u0103\/ este un site p\u0103r\u0103sit de poe\u021bi cu poezia aruncat\u0103 \u00een singura sob\u0103\/ r\u0103mas\u0103 dup\u0103 uciderea p\u0103durilor ca unic \u021binut verde\/ c\u00e2nd nu mai avem ce arde dec\u00e2t inimile noastre\/ de mult bolnave de singur\u0103tate este acel neajuns unde ne-am n\u0103scut pentru a fi cei mul\u021bi. Pentru a supravie\u021bui, poeta este nevoit\u0103 s\u0103 devin\u0103 o matrio\u0219ka schimb\u00e2ndu-\u0219i identitatea pe nev\u0103zute, noaptea.
\nTravers\u00e2nd situa\u021bii-limit\u0103, eul poetic devine empatic cu to\u021bi ceilal\u021bi, se identific\u0103 cu pierderea lor cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t propria ei via\u021ba st\u0103 sub semnul unei existen\u021be-limit\u0103, toamna: doar toamna aceasta m\u0103 terorizeaz\u0103 m\u0103 str\u0103punge cu fuselajul cu aripile cu profundorul din iubire. Abia acum ea realizeaz\u0103 mai intens prezen\u021ba iubirii, ca sentiment, ca tr\u0103ire, a\u0219a cum spunea Arghezi: Niciodat\u0103 toamna nu fu mai frumoas\u0103, sufletului nostru bucuros de moarte!.
\nCe-i r\u0103m\u00e2ne Gabrielei care are curajul s\u0103 \u00eenl\u0103ture m\u0103\u0219tile din jur, sfid\u00e2nd tenta\u021bia de a intra \u00een r\u00e2ndul actorilor care au uitat de mult ce ascund sub acele m\u0103\u0219ti? Ea nu abdic\u0103 ci, a\u0219a cum frumos spune \u00een poemul Sim\u021bul vie\u021bii, prefer\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 un copac singur \u00een pustiu se angajeaz\u0103\/ mai puternic dec\u00e2t omul cu securea\/ nimic nu-i e prielnic \u0219i totu\u0219i nu cedeaz\u0103\/ el \u0219tie c\u0103 mai are de aerisit lucrurile\/ de pus \u00een mir\u0103ri trec\u0103torii ori pur \u0219i simplu\/ s\u0103 reinventeze\/ ispite cu noi adami \u0219i eve\/ gol de mijloace de existen\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 haine f\u0103r\u0103 ad\u0103post\/ g\u0103se\u0219te un singur mod s\u0103 tr\u0103iasc\u0103\/ neclintirea\/ hot\u0103r\u00e2t s\u0103 nu p\u0103r\u0103seasc\u0103 locul de ba\u0219tin\u0103\/ nicio poveste nu i se mai potrive\u0219te\/ i-ar fi de folos un om s\u0103-\u0219i trag\u0103 sufletul\/ l\u00e2ng\u0103 trunchiul lui noduros\/ dar cine mai are timp de odihn\u0103\/ s\u0103 te opre\u0219ti o clip\u0103 \u00een loc s\u0103 \u00ee\u021bi acorzi un r\u0103gaz s\u0103 sim\u021bi c\u0103 tr\u0103ie\u0219ti\/ iat\u0103 seva vie\u021bii\/ copacul din toat\u0103 s\u0103r\u0103cia te abate din drum cu fructele lui dulci\/ ce simpl\u0103 e dragostea doar s\u0103 vrei s\u0103 o rupi de pe ram.<\/p>\n


\nOttilia ARDELEANU<\/strong>
\n\"\"

ilustrat\u0103 de vindecare <\/strong><\/p>\n

dumnezeului c\u0103ruia ne rug\u0103m
\nf\u0103r\u0103 s\u0103-i mul\u021bumim
\ndumnezeului c\u0103ruia \u00eei implor\u0103m pietate
\n\u0219i-n clipa doi \u00eel \u00eenjur\u0103m
\ndumnezeului c\u0103ruia \u00eei ascundem avorturile
\nbe\u021biile orgiile \u00eenjunghierile g\u00e2ndurile malefice
\nst\u00e2nd ca ni\u0219te \u00eemp\u0103ra\u021bi \u00een jil\u021buri
\n\u0219efi \u00een ergonomice
\ncad\u00e2ne \u00een perne persane<\/p>\n

dumnezeului c\u0103ruia \u00eei \u00eentoarcem spatele
\nc\u00e2nd \u00eei e sete de ascultare \u0219i
\npu\u021bin\u0103 dreptate
\ndumnezeului c\u0103ruia \u00eei punem piedic\u0103
\ns\u0103 nu ne-o ia \u00eenainte
\n\u0219i-i facem noi un fel de crea\u021bie c\u0103reia
\n\u00eei spunem poezie
\n\u0219i-n ea b\u0103g\u0103m c\u00e2t cuprinde
\nneuit\u00e2nd fumurile
\nde orice fel
\n\u0219i prin urmare poluarea
\npentru care pl\u0103tim cu buzunarele jos<\/p>\n

dumnezeului c\u0103ruia \u00eei t\u0103iem cheful de via\u021b\u0103
\n\u0219i to\u021bi \u00eengerii ca pe ni\u0219te pesc\u0103ru\u0219i vl\u0103gui\u021bi
\n\u00eei \u00eendes\u0103m \u00een saci de rafie<\/p>\n

\u00eei \u00eempr\u0103\u0219tiem prin lume ca pe ni\u0219te semin\u021be
\nde \u00eenmul\u021bit sfin\u021benia
\ns\u0103 fie dat la tv s\u0103 \u0219tie lumea de el
\ns\u0103-i facem rating m\u0103car a\u0219a
\nde dragul de a-i vorbi \u00een direct
\n\u0219i a c\u00e2\u0219tiga iertarea lui<\/p>\n

dumnezeului terfelit pentru orice \u00eenfr\u00e2ngere
\nde care suntem responsabili
\ndar nu ne asum\u0103m nimic
\nne erij\u0103m \u00een am\u0103r\u00e2\u021bi
\nne place s\u0103 ni se fac\u0103 pomeni
\ns\u0103 ni se pl\u00e2ng\u0103 de mil\u0103
\ns\u0103 ni se arunce cu bani
\nf\u0103r\u0103 s\u0103 ridic\u0103m
\nnici m\u0103car un deget<\/p>\n

dumnezeului acesta care st\u0103
\ncu t\u00e2mplele \u00eentre palme
\ns\u0103 nu-i explodeze creierul
\n\u0219i s\u0103 comit\u0103 \u00eenc\u0103 un eden
\nc\u0103ut\u00e2nd perfec\u021biunea
\n\u00eentre oameni este un arhitect
\npe post de manole
\nse d\u0103r\u00e2m\u0103 totul<\/p>\n

dup\u0103 nenorociri
\n\u00eei sp\u0103l\u0103m picioarele \u0219i
\nam fi \u00een stare s\u0103 bem
\ntoat\u0103 aceast\u0103 ap\u0103<\/p>\n


\ndintr-o sorbire<\/strong><\/p>\n

parc\u0103 mi-ai scoate dorul din piept cu t\u00e2lvul
\nfiecare \u00eenghi\u021bitur\u0103 are ceva demisec
\naroma unui s\u0103rut cu limba<\/p>\n

e o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 \u00een\u0103untrul meu
\niar tu ciutur\u0103
\nsco\u021bi cel mai limpede dor
\npentru \u00eensetata p\u0103m\u00e2ntului<\/p>\n

dorul t\u0103u d\u0103 ocol dorului meu
\npun la cale o via\u021b\u0103
\n\u0219i se \u00eennoad\u0103<\/p>\n

trei sute \u0219aizeci \u0219i cinci de zile
\nse fac dor<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mihai VINTIL\u0102 Horodok \u2013 Adi G. Secar\u0103 Lansat ca poet, Adi G. Secar\u0103 cunoa\u0219te \u00een ultimul timp o mai mare<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21671"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21671"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21671\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21675,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21671\/revisions\/21675"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21671"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21671"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21671"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}