{"id":21667,"date":"2023-08-15T21:51:44","date_gmt":"2023-08-15T18:51:44","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21667"},"modified":"2023-08-15T21:51:44","modified_gmt":"2023-08-15T18:51:44","slug":"spatii-culturale-nr-89-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21667","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 89 (9)"},"content":{"rendered":"

Ionel POPA<\/strong>
\n\"\"

O NOU\u0102 LECTUR\u0102 A ROMANULUI ION<\/em><\/strong><\/p>\n

Ne ofer\u0103 Mihai Petre \u00een Liviu Rebreanu, ION, un roman \u00een cinci lecturi, Ed. \u015ecoala Ardelean\u0103, 2022. Titlul parafrazeaz\u0103 pe cel al lui Ov. Crohm\u0103lniceanu, cinci prozatori \u00een cinci feluri de lectur\u0103 (C.R., 1984). Justificarea noului demers critic asupra romanului rebrenian este dat\u0103 de motoul din Umberto Eco: Orice oper\u0103 de art\u0103\u2026 este \u00een mod substan\u0163ial deschis\u0103 unei serii virtual infinite de lecturi posibile.
\nMai \u00eent\u00e2i s\u0103 not\u0103m c\u00e2teva propozi\u0163ii din \u00cen loc de prefa\u0163\u0103, de autoprezentare a noii lecturi a romanului: [\u2026]propunem o lectur\u0103 integral\u0103 [cam contrazice motoul!] a romanului Ion, un tip de lectur\u0103 superior celei standard care duce la o comprehensiune mai mult sau mai pu\u0163in satisf\u0103c\u0103toare a textului\u2026,fiind interesat\u0103 de ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Cea integral\u0103 tinde spre maxima fidelitate a restituirii sensului, fiind mult mai atent\u0103 \u015fi circumspect\u0103, cu o atitudine critic\u0103 fa\u0163\u0103 de text, dorind s\u0103 clarifice ce \u015fi cum (s.a.). Autorul c\u0103r\u0163ii e convins de utilitatea demersului s\u0103u critic: Noutatea interpret\u0103rilor propuse romanului Ion, valorificarea \u00een alt plan a achizi\u0163iilor criticii \u015fi teoriei literare, accesibilitatea ideilor \u015fi pertinen\u0163a concluziilor noastre, toate sper\u0103m c\u0103 vor asigura c\u0103r\u0163ii atributele unei abord\u0103ri utile. Autorul are \u00een vedere, \u00een primul r\u00e2nd, pe t\u00e2n\u0103rul cititor.
\nLectura integral\u0103 a romanului e f\u0103cut\u0103 din cinci perspective tematico-structurale: a p\u0103m\u00e2ntului, a cronotopului, a verbului, a simbolurilor, a func\u0163iilor, proceselor \u015fi rela\u0163iilor dintre personaje. Titlul, \u00een formulare dezvoltat\u0103, a celor cinci perspective de lectur\u0103 indic\u0103 con\u0163inutul demersului analitic asupra romanului. Fiecare capitol, un mic eseu, e precedat de un preambul care, \u00eentr-o formulare general\u0103, prezint\u0103 subiectul capitolului.
\nAnaliz\u00e2nd P\u0103m\u00e2ntul ca topos \u015fi semnifica\u0163ii (mitologice, na\u0163ionale, morale, psihologice ) criticul aminte\u015fte de inten\u0163ia lui Rebreanu de a scrie o trilogie a P\u0103m\u00e2ntului. Din p\u0103cate, din varii motive, romancierul realizeaz\u0103 doar Ion \u015fi R\u0103scoala, nemairealiz\u00e2ndu-l pe cel cu subiectul plasat \u00een Bucovina. Criticul scap\u0103 prilejul de a men\u0163iona c\u0103 ne\u00eemplinirea planului este o pierdere pentru literatura noastr\u0103. Dup\u0103 primul capitol, \u00een mod logic, urmeaz\u0103 capitolul doi Lectura cronotopului, care dezvolt\u0103 \u015fi argumenteaz\u0103 dou\u0103 probleme: implicarea func\u0163ional\u0103 \u015fi simbolic\u0103 a spa\u0163iului \u015fi timpului, cu toate chipurile lor de \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare, \u00een structura \u015fi semantica romanului.
\n\u00cen Ion, roman realist, p\u0103m\u00e2ntul nu-\u015fi pierde atributul de personaj mitologic. \u00cen virtutea statutului lui de mitem, chipul s\u0103u complex, cu care e prezent \u00een roman, incumb\u0103 sensuri istorice, sociale, morale \u015fi de metafizic\u0103 \u015fi psihic abisal (\u00een P\u0103m\u00e2nt \u00ee\u015fi dau m\u00e2na via\u0163a \u015fi moartea). Ilustrative sunt, de pild\u0103, secven\u021bele: cositul, s\u0103rutul p\u0103m\u00e2ntului, mor\u0163ii, toate av\u00e2nd \u00een centru pe Ion. Analiz\u00e2nd chipurile \u015fi semnifica\u0163iile p\u0103m\u00e2ntului \u015fi ale rela\u0163iilor personajelor cu el, criticul pune \u00een eviden\u0163\u0103 o tr\u0103s\u0103tur\u0103 important\u0103 a demersului creator al lui Rebreanu: antropomorfizarea p\u0103m\u00e2ntului \u015fi a cadrului fizic.
\nFoarte minu\u0163ios elaborat analitic, prin urmare util, este capitolul Lectura verbului a fi \u015fi a avea. Perspectiva propus\u0103 este cale spre psihologia \u015fi caracterul personajelor, motivate social \u015fi psihologic. \u00cen mod v\u0103dit, criticul ocole\u015fte specula\u0163iile psihanalitice care, nest\u0103p\u00e2nite, de multe ori alunec\u0103 \u00een discursivit\u0103\u0163i alambicate \u015fi de prisos.
\n\u00cen Lectura simbolurilor, autorul c\u0103r\u0163ii despre Ion insist\u0103 nu asupra simbolurilor devenite clasice prin demersul critic anterior, ci pe \u00een\u0163elesul simbolic a unor situa\u0163ii \u00een care e implicat Ion ori alt personaj. De asemenea, inventariaz\u0103 simboluri peste care exegeza rebrenian\u0103 a trecut: prezen\u0163a simbolic\u0103 a broa\u015ftelor, mu\u015ftelor, c\u00e2inilor, coco\u015filor, anumite unelte ale muncii \u0163\u0103ranului (coasa, sapa, secera) \u015fi alte obiecte (car, c\u0103ru\u0163\u0103, bri\u015fc\u0103, calea\u0219c\u0103). Atent, criticul notific\u0103 importan\u0163a momentului \u015fi a locului folosirii de c\u0103tre romancier a acestor simboluri.
\nVechea exegez\u0103 a acordat mare aten\u0163ie vocii \u015fi vorbirii personajelor ori ochiului \u015fi privirii (v. PS, Mihai Petre coment\u00e2nd romanul Ion). <\/p>\n


\nGina ZAHARIA<\/strong>
\n\"\"

\u00een lini\u0219tea mea\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00een lini\u0219tea mea sunt c\u00e2teva ierburi amare
\nni\u0219te faguri
\npentru stupi vis\u0103tori
\n\u0219i vreo \u0219apte g\u00e2nduri amazoniene<\/p>\n

toate m\u0103 recunosc dup\u0103 noianul de \u00eentreb\u0103ri
\nale amintirilor cu iubire
\nmai pu\u021bin c\u00e2nd dau de la st\u00e2nga la dreapta
\np\u00e2nzele de t\u0103ceri<\/p>\n

\u00eens\u0103 mereu am \u0219tiut c\u0103 m\u0103 \u021bii de m\u00e2n\u0103
\nchiar \u0219i atunci c\u00e2nd te strig \u0219i te c\u00e2nt
\nte alint \u0219i te tr\u0103iesc
\n\u00een uitare<\/p>\n

***
\ne un alt mai iubite
\ncoboar\u0103 dintr-un calendar de pelin \u0219i-\u0219i vars\u0103 norocul
\nla r\u0103sp\u00e2ntii
\ndin c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u00ee\u0219i a\u0219az\u0103 ochelarii mai bine
\nprin ei vede puiul de cioc\u00e2rlie din p\u0103durea cu tigri
\n\u0219i alte minuni
\n\u0219i piramida cu fl\u0103c\u0103ri
\ndespre care de mult n-a mai amintit nimeni\u2026<\/p>\n

\u0219i e diminea\u021b\u0103 iubite
\ng\u00e2ndurile str\u0103nut\u0103 \u00eentr-un ceas de viori
\n\u00een fiecare ora\u0219 e o statuie cu noi
\nte z\u0103resc d\u0103ruindu-le flori
\npoveste\u0219te-le despre fulgerul acela care te zdrobe\u0219te de cer
\n\u0219i te face c\u0103l\u0103ul ploilor<\/p>\n

a\u0219a c\u0103 mai las\u0103-m\u0103 s\u0103 \u021bes pe nisip
\nzodii \u0219i ni\u0219te p\u0103reri
\ns\u0103 \u00een\u021beleg de ce suspin\u0103 valurile c\u00e2nd fac m\u0103t\u0103nii
\ndup\u0103 furtun\u0103
\nca un desc\u00e2ntec de platin\u0103
\npe c\u0103ma\u0219a timpului nostru<\/p>\n


\nPetre ISACHI<\/strong>
\n\"\"

Cristea Cristinel ALEXIEVICI, un poet al tr\u0103irii \u00eentru iubire
\nsau poezia se afirm\u0103 \u0219i se neag\u0103 \u00een acela\u0219i timp <\/strong><\/p>\n

\tNu po\u021bi s\u0103 nu te \u00eentrebi de ce poetul n\u0103scut \u00eentr-o noapte de noiembrie \u2013 macedonskiano-eminescian\u0103 -, \u00een frumosul, fermec\u0103torul \u0219i \u00een\u021beleptul ora\u0219 Piatra-Neam\u021b, \u00eentr-o cas\u0103 veche de o sut\u0103 de ani de pe strada Ion Creang\u0103, debutant la 17 ani, un melancolic eminesciano-bacovian, incurabil, \u0219i-a \u00eenceput primul poem cu versul: M\u0103-ndrept spre p\u0103dure?! Con\u0219tient, probabil, de polivalen\u021ba simbolului, C.C. Alexievici \u2013 a publicat peste 20 de volume de poezie, uit\u00e2nd c\u0103 nu num\u0103rul volumelor confer\u0103 valoare unui scriitor? \u2013 face din acest simbol polifonic, transfigurat \u00een mitologia lumii, \u00een basmele cu eroi solari de tipul lui F\u0103t-Frumos, dar \u0219i \u00een capodoperele unor Vergilius, Dante, Eminescu etc., un topos ini\u021biatic, care-i reconfirm\u0103 crezul: via\u021b\u0103 pentru via\u021b\u0103, dar \u0219i semnele \u0219i nodurile incon\u0219tientului \u0219i ale angoaselor existen\u021biale, omniprezente \u00een naratiunea omului etern. Scriitura poetului nem\u021bean confirm\u0103 implicit viziunea romantico-expresionist\u0103, prestigiul confesiunii sincere, al dialogului interior interogativ, prioritatea sentimentului, specific moldovenesc, \u0219i gustul autoreferen\u021bialit\u0103\u021bii, literelor scrise \u00een inima mea etc. Pentru a v\u0103 face o idee despre pluralitatea esteticilor, poeticilor \u0219i a poieticilor, din cele trei volume ce au ajuns \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, la redac\u021bia Revistei de cultur\u0103 13 Plus, \u00eemi da\u021bi voie s\u0103 citez din vol. Laurii sunt ve\u0219nici, 2022:
\nSoarele cu din\u021bi se-arat\u0103\/ Printre nori, pe strada mea,\/ \u0218i vecinele, \u0219i ele,\/ Pe la geamuri, la cafea!\/\/ Doamna G\u00e2lc\u0103 l\u00e2ng\u0103 poart\u0103\/ Face semn s\u0103… Vino-ncoace!,\/ Carmen str\u00e2nge-o frunz\u0103 moart\u0103,\/ Ca s\u0103 aib\u0103 ce mai face!\/\/ Florentin, la doamna Stanei,\/ Face \u021b\u0103nd\u0103ri pentru foc,\/ Ea le arde-n loc de lemne,\/ Ca s\u0103 n-aib\u0103 el noroc!\/\/ Domn Dorel viseaz\u0103 vremuri\/ Din trecut, cum iar\u0103\u0219i vin,\/ A v\u0103zut el o formul\u0103,\/ Au scos \u0103\u0219tia un vaccin!\/\/ Doamna Nu\u021b\u0103 iar se teme\/ C\u0103 va \u00eenghe\u021ba de frig,\/ Cump\u0103r\u0103 \u00eentr-una lemne,\/ Tocmai de la Pipirig!\/\/ Mul\u021bi copii erau, odat\u0103,\/ Ast\u0103zi cine s\u0103-i mai vad\u0103?\/ Doar ma\u0219ini la orice cas\u0103\/ Po\u021bi s\u0103 mai z\u0103re\u0219ti pe strad\u0103!\/\/ Tot b\u0103tr\u00e2nii ies afar\u0103,\/ Chiar de norii fulguiesc,\/ Cei mai mici de la computer,\/ Cu greu se mai dezlipesc!\/\/ Soarele, de dup\u0103 munte\/ A apus, apare-o stea!\/ S-a mai dus pe nesim\u021bite,\/ \u00cenc-o zi pe strada mea! (O zi pe strada mea).
\nEliberarea de canon\/ norm\u0103 \u2013 nu \u00eentotdeauna uitat\u0103 de Cristea Alexievici – ar trebui s\u0103 fie condi\u021bia poeziei, care, se \u0219tie de c\u00e2nd istoria literaturii, nu se na\u0219te din poetici, ci poeticile decurg, se ivesc, din poezie. Respingerea legifer\u0103rilor \u0219i a canoniz\u0103rilor literare echivaleaz\u0103 cu refuzul radical al epigonismului, al imita\u021biei superficiale, al cli\u0219eelor, al repeti\u021biei \u0219i stereotipiei estetice. Poetul autentic, spre care tinde nem\u021beanul C. C. A., ar trebui s\u0103 fie inimitabil, prin urmare, aparent f\u0103r\u0103 mae\u0219trii \u0219i f\u0103r\u0103 descenden\u021bi, capabil \u00eens\u0103, s\u0103 polemizeze cu o \u00eentreag\u0103 literatur\u0103, a\u0219a cum o face autorul capodoperei Luceaf\u0103rul sau cel al poemului Noapte de decemvrie, ori al poemului Riga Crypto \u0219i lapona Enigel etc. \u00cen ansamblu, cele trei volume de poezii \u2013 opus XV; opus XX; opus XXI \u2013 configureaz\u0103 eterna opozi\u021bie: literatur\u0103 vs. poezie, suger\u00e2nd sensul circular al \u00eentoarcerii poeziei la specificitate, prin revendicarea nout\u0103\u021bii \u0219i a originalit\u0103\u021bii, desigur, o frumoas\u0103 utopie romantic\u0103. Citez din Sol de pace – opus XV, 2021:
\nCe-ai mai putea s\u0103 zici sim\u021bind deodat\u0103,\/ O furnic\u0103 tare \u0219mecher\u0103,\/ Urc\u00e2ndu-se, \u00eencet, \u00eencet,\/ Pe spatele t\u0103u gol,\/ F\u0103c\u00e2nd piruete m\u00e2ng\u00e2itoare\/ Pe umerii rotunzi, pe g\u00e2t,\/ Apoi intr\u00e2ndu-\u021bi pe-o ureche\/ \u0218i ie\u0219ind pe cealalt\u0103,\/ \u00cempiedec\u00e2ndu-se ore \u00een \u0219ir pe s\u00e2nii treji de sete\/ \u0218i duc\u00e2ndu-se a\u0219a-ntr-o doar\u0103, la vale\/ Spre r\u0103d\u0103cini atavice de Eva?\/ Ai deschide ochii,\/ Dup\u0103 ce ai muri de c\u00e2teva ori\/ De at\u00e2ta via\u021b\u0103 \u0219i m-ai \u00eentreba ce a fost?\/ Eu \u021bi-a\u0219 g\u00e2dila lobul urechii cu limba\/ \u0218i \u021bi-a\u0219 \u0219opti c\u0103 a fost ascuns\u0103\/ \u0218i frumoasa mea limb\u0103 spiritual\u0103! (Limb\u0103 spiritual\u0103).
\n\tPunctul final al recuper\u0103rii poeziei \u00een viziunea autorului volumului Apropierea de Absolut, 2022, ar fi revenirea la puritatea poetic\u0103 originar\u0103, anterioar\u0103 oric\u0103rei culturi. Desigur, o utopie ca at\u00e2tea altele! Scriitorul nem\u021bean prefer\u0103 autenticitatea tr\u0103irii, a experien\u021bei lirice directe. Este un poet existen\u021bialist, care-\u0219i invit\u0103 profesoral-prietene\u0219te, lectorul: s\u0103 cite\u0219ti \u00een tine \u0219i \u00een cartea naturii, s\u0103 \u00een\u021belegi c\u0103 noutatea \u00een poezia contemporan\u0103, echivaleaz\u0103 cu insolitul \u0219i bizarul, cu straniul \u0219i surpriza etern\u0103:
\nNu conteaz\u0103 zorzoanele\/ Pe care le pui \u00eentr-o carte,\/ Cuv\u00e2ntul \u0219i versul \u00eei \u00eemparte\/ Pe cei pe care \u00eei iubesc amazoanele!\/\/ Nu str\u0103lucirea culorilor reale\/ Va face ca o carte s\u0103 nu fie uitat\u0103,\/ Ci o poezie minunat\u0103,\/ Pe care o dedici iubirii tale!\/\/ Nu m\u0103 \u00eenc\u00e2nt\u0103 vraja material\u0103,\/ Ochii t\u0103i au o culoare ce m\u0103 subjug\u0103\/ \u0218i am la tine o singur\u0103 rug\u0103,\/ S\u0103 nu m\u0103 sco\u021bi niciodat\u0103 din boal\u0103!\/\/ Nu contest faptul c\u0103 banul e bun,\/ E bun \u00een lumea lor \u0219i nu a mea,\/ Eu iubesc \u0219i sunt iubit de c\u0103tre o stea,\/ Ce altceva m-ar face, de fericire, nebun?! (Nu! \u2013 din ciclul Alfabetul).
\n\u00cen cele trei c\u0103r\u021bi, poetul nem\u021bean transfigureaz\u0103 cele trei tipuri fundamentale ale iubirii, cu r\u0103d\u0103cini \u00een Platon, Aristotel \u0219i Noul Testament. Predominant\u0103 \u00een scriitura lui Alexievici, mi s-a p\u0103rut a fi filosofia lui Platon din Banchetul, \u00een cele patru ipostaze erotice legate de valoarea binelui \u0219i a frumosului: iubirea ca \u00eentregire\/ sufletul-pereche; iubirea ca reflexie a frumuse\u021bii totale: trup, suflet, caracter; iubirea \u2013 conexiune cu Absolutul; iubirea ca dezv\u0103luire a Omului \u00een integralitatea moral-spiritual\u0103. \u00cen complementaritate este transfigurat\u0103 \u0219i iubirea aristotelic\u0103 \u2013 form\u0103 superioar\u0103 a prietenei \u0219i a binelui pentru aproape\/ philia, dar \u0219i iubirea agape bazat\u0103 pe comuniune consfin\u021bit\u0103 \u0219i de biseric\u0103. Lirismul eclectic al volumelor este poten\u021bat \u0219i de problematica transfigurat\u0103, ce se vrea exhaustiv\u0103: via\u021ba, femeia, erosul, thanatosul, timpul, visul, frica, dorul, lumea ca bal mascat, a\u0219teptarea, frumosul, mitul, sufletul (bun la toate, cum spunea Marin Sorescu), strada, Dumnezeu, fericirea, anotimpurile, diaspora, ur\u00e2tul existen\u021bial etc., \u00eenc\u00e2t, volens-nolens, lectura celor trei c\u0103r\u021bi \u2013 se pare reprezentative pentru Opera lui Cristea Cristinel Alexievici \u2013 aminte\u0219te de afirma\u021bia tran\u0219ant\u0103 \u0219i paradoxal\u0103 a lui Mallarm\u00e9: Literatura singur\u0103 exist\u0103…, cu excep\u021bia a tot ce exist\u0103… Fascina\u021bia absolutului pune, \u00een mod fatal, literatura sub semnul absurdului \u0219i al e\u0219ecului inevitabil, \u00eenc\u00e2t de ce s\u0103 mai scrii, dac\u0103 totul este absurd \u0219i inutil, dac\u0103 literatura nu r\u0103spunde la nici una dintre problemele fundamentale ale omului\/ cet\u0103\u021bii?
\nEstetica, poetica \u0219i poietica scriitorului nem\u021bean \u00ee\u0219i afl\u0103 r\u0103d\u0103cinile \u00een finalitatea f\u0103r\u0103 scop practic\/ kantian\u0103, care impune, preponderent, cunoa\u0219terea de sine \u0219i prin sine:
\nAm alunecat pe panta care m\u0103 ducea\/ \u00cen sus\/ \u0218i am c\u0103zut p\u00e2n\u0103 \u00een v\u00e2rful ei,\/ Dar de acolo nu m-am mai putut urca \u0219i am\/ C\u0103zut iar \u0219i mai sus,\/ P\u00e2n\u0103 ce am str\u0103b\u0103tut universul de la un cap\u0103t la altul!\/ Plin de praf,\/ Praf de stele,\/ M-am \u00eentrebat ce caut printre ele?\/ Atunci te-am v\u0103zut pe tine,\/ Minunat\u0103,\/ Fermec\u0103toare,\/ Plutind pe jil\u021bul t\u0103u de aur\/ \u00cen raiul lumilor f\u0103urite\/ Din cuvinte neasemuite!\/ Erai at\u00e2t de sus \u0219i at\u00e2t de frumoas\u0103!\/ Mi-am dat seama c\u0103 oric\u00e2t a\u0219 c\u0103dea,\/ Chiar oric\u00e2t m-a\u0219 urca,\/ Nu voi ajunge niciodat\u0103 la tine,\/ Poate doar atunci c\u00e2nd,\/\/ O m\u00e2n\u0103 \u00eentins\u0103 m\u0103 va duce iar\/ \u00cen bra\u021bele tale!\/ E\u0219ti imposibil de frumoas\u0103,\/ Femeia visurilor mele!! (Laurii sunt ve\u0219nici – Coloana vertebral\u0103).
\nCele trei volume: Sol de pace, Apropierea de absolut, Laurii sunt ve\u0219nici exprim\u0103 implicit \u0219i, uneori, explicit con\u0219tiin\u021ba tragic\u0103 a existen\u021bei aflat\u0103 \u00een deriv\u0103 anarhic\u0103 \u0219i nihilist\u0103. \u00cen acest sens, Cristea Cristinel Alexievici se dovede\u0219te un poet al cet\u0103\u021bii, pentru care, tocmai acum, \u00een momentele grele ale vie\u021bii – r\u0103zboi, mizerie moral\u0103, catastrofe naturale, pierderea identit\u0103\u021bii, c\u0103derea \u00een animalitate, haos interior etc. -, nevoia de poezie\/ arte, de frumos, bine, Dumnezeu, iubire, prietenie, comunicare, respect etc. se impune cu necesitate. Insist pe acest aspect existen\u021bial, pentru c\u0103 personal nu cred \u00een opinia lui Tieck: C\u00e2nd toate au fost pierdute, literatura nu mai poate salva nimic. Dimpotriv\u0103, credem noi. Salveaz\u0103 iluzia, speran\u021ba \u2013 o alt\u0103 denumire a libert\u0103\u021bii interioare -, filosofia, religia, mitologia etc.. Altfel, nu se explic\u0103 de ce dup\u0103 universul concentra\u021bionar, produs de geniul r\u0103u al Istoriei \u2013 comunism, nazism, neocomunism etc. \u2013 poezia a ren\u0103scut \u00eempotriva obiec\u021biilor heteronomiei, obiec\u021bii ce sunt tot mai radicale. De pild\u0103, literatura\/ artele create de inteligen\u021ba artificial\u0103…
\n\u00cen viziunea scriitorului C.C. Alexievici, poezia este cu adev\u0103rat necesar\u0103 existen\u021bei, numai dac\u0103 o prefacem \u00eentr-un act de via\u021b\u0103, a\u0219a cum au procedat Lautr\u00e9amont, avangarda, suprareali\u0219tii, expresioni\u0219tii etc. Prin urmare: c\u00e2t\u0103 tr\u0103ire, at\u00e2ta poezie\/ literatur\u0103:
\nE\u0219ti at\u00e2t de frumoas\u0103 \u00eenc\u00e2t\/ P\u0103s\u0103rile se opresc \u00een zbor s\u0103 te admire!\/ \u0218i chiar te fotografiaz\u0103!\/ Luna d\u0103 cap \u00een cap cu soarele uit\u00e2ndu-se la tine,\/ Dumnezeu privindu-te,\/ Uit\u0103 s\u0103 dea o nou\u0103 pagin\u0103 a lumii,\/ Istoricii spun c\u0103 nu exist\u0103 ere,\/ P\u00e2n\u0103 \u0219i firele de iarb\u0103 te iubesc!\/ La toate acestea, cum crezi c\u0103 eu,\/ – s\u0103rman muritor – \/ A\u0219 putea rezista farmecelor tale,\/ Femeie de care s-a mirat chiar Dumnezeu\/ De c\u00e2t de frumoas\u0103 te-a f\u0103cut!?\/ Ce cau\u021bi tu \u00een via\u021ba mea?\/ Sau ce-am c\u0103utat eu c\u00e2nd te-am chemat \u00een ea?\/ Am luat-o ca pe o glum\u0103 atunci,\/ Acum realizez c\u0103 e\u0219ti singura fiin\u021b\u0103\/ Care m-a cucerit \u00eentr-o secund\u0103!\/ Tr\u0103iasc\u0103 Dumnezeu!\/ Fiindc\u0103 mi-a trimis muza cea mai frumoas\u0103!\/ A\u0219 putea s\u0103 scriu despre tine zi \u0219i noapte!\/ Dar mai bine s\u0103 iubesc totul \u00een tine,\/ Zi \u0219i noapte…!\/ Tu c\u00e2nd o s\u0103 m\u0103 chemi iar acas\u0103?! (Minune \u2013 Apropiere de Absolut).\tPoetul nem\u021bean nu crede \u00een moartea poeziei, de\u0219i tendin\u021ba general\u0103 este de a proclama superioritatea incontestabil\u0103 \u0219i tiranic\u0103 a valorilor heteronome asupra literaturii. Aceasta \u00eenseamn\u0103 subordonarea poeziei\/ artelor fa\u021b\u0103 de necesit\u0103\u021bile sociale \u0219i fa\u021b\u0103 de condi\u021bion\u0103rile istorice. Se insist\u0103 pe motivarea finalist\u0103: scop – util-social sau inutil, poezia – obiect de lux? \u0218i seria interoga\u021biilor dilematice poate continua: scriem pentru popor sau pentru elit\u0103? S\u0103 fie oare literomania constant \u00eencriminat\u0103 \u0219i ridiculizat\u0103 din cauza unui complex social anti-literar? Este poezia oper\u0103 de amatorism \u0219i diletantism nerentabil, ne \u00eentreab\u0103 adep\u021bii economiei de pia\u021b\u0103? Dac\u0103 dintr-un motiv sau altul, poezia devine rentabil\u0103 apare imediat reac\u021bia estetic\u0103 \u00eempotriva literaturii-marf\u0103, mercenare, de mas\u0103, de consum, \u00eempotriva paraliteraturii \u0219i subliteraturii. Am reamintit cele de mai sus cititorului, tocmai spre a revela prin antitez\u0103, ars poetica lui Cristea Cristinel Alexievici:
\nClipe sunt versurile acestea,\/ clipe de g\u00e2nduri \u0219i sim\u021biri.\/ Modeste, dar cu focul lor,\/ de neatins, de ne\u00een\u021beles!\/ Ce-ar fi fost dac\u0103 a\u0219 fi l\u0103sat goale\/ paginile acestei vie\u021bi?\/ A\u0219a-i c\u0103 le-ar fi fost frig? Voi continua s\u0103 r\u0103spund\/ \u00een clipele \u0219i paginile care vin!.
\nPoetul nem\u021bean n\u0103scut pe strada Ion Creang\u0103 (nimic nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een destinul nostru) nu are obsesia neantului (rezultat al abolirii realului), nu crede \u00een moartea vie a literaturii \u0219i implicit a c\u0103r\u021bii albe, ce caut\u0103 un centru alb de unde ar putea ie\u0219i toate textele posibile, \u00eenc\u00e2t continu\u0103, cu optimism macedonskian, s\u0103 perpetueze romantic \u0219i simbolic, apropierea de Absolut. Inspira\u021bia poetic\u0103 se ive\u0219te\/ irupe din propriul s\u0103u neant, de acolo de unde pare c\u0103 nu exist\u0103, \u00eenc\u00e2t, aparent paradoxal, poezia scris\u0103 de Cristea Cristinel Alexievici, tr\u0103ie\u0219te din \u0219i prin propria sa nega\u021bie. Asocia\u021biile cu metafizica vidului, absen\u021bei \u00een sensul Tao \u0219i a altor doctrine tradi\u021bionale, a asocia\u021biei plinului \u0219i golului, specifice imagina\u021biei chineze; toate \u00eempreun\u0103 poten\u021beaz\u0103 nonliterarul \u0219i na\u0219te scriitorul f\u0103r\u0103 literatur\u0103, cel ce scrie f\u0103r\u0103 nimic preconceput \u2013 plan, stil, sens, filosofie, doctrin\u0103, scop etc. \u2013, pe care autorul vol. Apropierea de Absolut, \u00eel neag\u0103, mai ales, practic:
\nDe ce nu m-am n\u0103scut \u00een alt\u0103 zodie?\/ \u00cemi v\u0103d p\u0103catele \u0219i-mi pare r\u0103u,\/ C\u0103 uneori m\u0103 port ca o jigodie\/ \u0218i simt cum m\u0103 mai bate Dumnezeu!\/\/ De ce nu-s pe\u0219te, leu, s\u0103get\u0103tor?\/ De ce sunt scorpion \u00eendr\u0103gostit?\/ Din tot trecutul meu, spre viitor,\/ De ce o s\u0103 iubesc la infinit?\/\/ M-am s\u0103turat s\u0103 tot tr\u0103iesc intens\/ Vreau s\u0103 fiu nesim\u021bit, nesim\u021bitor,\/ S\u0103 nu \u0219tiu ce se-nt\u00e2mpl\u0103-n Univers\/ \u0218i nici ce va mai fi dup\u0103 ce mor!\/\/ Dar \u0219ti\u021bi, este o zodie beton,\/ \u0218tiu tot \u0219i prev\u0103d tot \u0219i iubesc tot,\/ Sunt \u0219i frumos \u0219i bun \u0219i galanton\/ Si-mi place orice carte de tarot! (Zodia tace? \u2013 din Ciclul ALFABETUL).
\nS\u0103 se fi g\u00e2ndit poetul nem\u021bean \u2013 Din tot trecutul meu, spre viitor, – \u00een autoportretul \u00een palimpsest, din poemul Zodia tace? la t\u0103cerea blagian\u0103 convertit\u0103 \u00een limbajul \u0219i poetica t\u0103cerii? Ar fi, subiectiv vorbind, o direc\u021bie neoexpresionist\u0103 fertil\u0103 pentru viitoarele clipe \u0219i pagini care vin. Este \u0219tiut: lini\u0219tea, t\u0103cerea, murmurul indistinct sunt recunoscute ca realit\u0103\u021bi supreme. Valorizarea t\u0103cerii \u00ee\u0219i afl\u0103 r\u0103d\u0103cinile \u00een poezia sacr\u0103, \u00een abisul insondabil al Divinit\u0103\u021bii \u2013 inefabil\u0103, enigmatic\u0103, izvor c\u00e2nd de t\u0103cere \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare, c\u00e2nd de mesaje intraductibile. Esoterismul expresiei divine, spre care pare s\u0103 se \u00eendrepte poetul Cristea Cristinel Alexievici – con\u0219tient \u00een sinea sa, de moartea cuv\u00e2ntului- este atestat \u00een brahmanism, doctrina Yoga, daoism, orfism, dar mai apropiat\u0103 de sensibilitatea nem\u021beanului este mistica t\u0103cerii din cre\u0219tinism (ortodoxism, catolicism etc.), unde inexprimabilul este simultan, extatic \u0219i apocaliptic \u2013 mod poetic de a alunga zgomotul van al cuvintelor, cum a intuit la vremea lui, Sf\u00e2ntul Augustin.
\nNecesitatea de a vorbi pe t\u0103cute (Aristotel) ar putea fi viitoarea poetic\u0103 a lui Cristea Cristinel Alexievici, poetul care \u0219tie, prevede \u0219i iube\u0219te Tot. Dialogul interior al sufletului cu el \u00eensu\u0219i, inhibi\u021bia \u00een limbaj a g\u00e2ndurilor, st\u0103rilor, sentimentelor etc. l-ar putea determina pe poetul nem\u021bean – b\u0103gat \u00een seam\u0103, estetic vorbind, de critici de referin\u021b\u0103, precum Cristian Livescu, Lucian Strochi, Ioan Holban etc. – s\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eze poetica blagian\u0103: Mut t\u0103lm\u0103ce\u0219ti toate semnele. Admirabil\u0103 mi se pare credin\u021ba scriitorului din Piatra-Neam\u021b, \u00een poezie, \u00een cuv\u00e2nt, \u00een scrisul s\u0103u \u0219i \u00een autoritatea estetic\u0103 a predecesorilor: Eminescu, Bacovia, Arghezi, Ion Barbu, Nichita St\u0103nescu etc.<\/p>\n

Cristinel Cristea Alexievici<\/strong>, SOL DE PACE, Poezii \u2013 opus XV<\/em>, Editura Crigarux, Piatra-Neam\u021b, 2021; LAURII SUNT VE\u0218NICI, Poezii \u2013 opus XX<\/em>, Editura 24 ore, Ia\u0219i, 2022; APROPIEREA DE ABSOLUT, Poezii \u2013 opus XXI<\/em>, Editura Timpul, Ia\u0219i, 2022<\/p>\n


\nNicolae TEOHARIE<\/strong>
\n\"\"

cititorul<\/strong><\/p>\n

trag o linie sub ploile de toamn\u0103. adun \u0219i-mi iese
\no lacrim\u0103 de noiembrie. \u00een lacrim\u0103 locuiesc: p\u0103s\u0103rile,
\nun pisoi mort, omul din lun\u0103 \u0219i v\u00e2ntul.<\/p>\n

trag o linie sub c\u0103r\u021bile citite adun \u0219i-mi iese
\nportretul unui traficant de realit\u0103\u021bi.<\/p>\n

frecventez singur\u0103tatea \u0219i citesc. frecventez ciud\u0103\u021beniile
\n\u0219i viciile min\u021bii \u0219i citesc p\u00e2n\u0103 ajung pe o mic\u0103 planet\u0103.
\nmobilez haosul \u0219i numesc planeta ce se mi\u0219c\u0103 \u00een capul
\nmeu planeta felida. e rotund\u0103 \u0219i plin\u0103 de pisoia\u0219i.
\ndoctorii de cap v\u0103d acolo o mic\u0103 depresie.
\ncei din fizica min\u021bii v\u0103d un mic infinit, reversibil.<\/p>\n

\u00een sf\u00e2r\u0219it, o gramatic\u0103 voioas\u0103 m-a aruncat \u00een lumea
\npierdut\u0103, adic\u0103 lovit de o metafor\u0103 \u0219uie am ajuns \u00een lumea
\naceea dinaintea timpului \u0219i c\u00e2nd timpul a trecut pe acolo
\neu eram deja cu pisoia\u0219ul \u00een bra\u021be, o noutate pentru univers,
\nun punct ce se mi\u0219c\u0103 \u00een c\u00e2mpia r\u0103s\u0103ritean\u0103.<\/p>\n

i-am spus-o \u0219i profesorului de fizic\u0103, i-am spus-o \u0219i profesorului de cuvinte
\npe urm\u0103, dup\u0103 ni\u0219te ploi, prin care trecea o femeie,
\nei s-au \u00eempu\u0219cat.
\ni-am pl\u00e2ns, un pl\u00e2ns mic, ultim, rural.
\ns-a dat \u0219i la televizor, nu treaba cu \u00eempu\u0219c\u0103turile,
\nci partea cu pisoia\u0219ul adormit pe o carte deschis\u0103.<\/p>\n


\nnu-s sigur<\/strong><\/p>\n

b\u0103usem un vin ro\u0219u, revolu\u021bionar, \u00eentr-o cr\u00e2\u0219m\u0103
\nde-a lor, proletar\u0103 \u0219i nu-s sigur
\nc\u00e2nd \u00eemi crescuse p\u0103rul de se pierduse \u00een \u021bara aceea
\n\u00eendep\u0103rtat\u0103 \u0219i p\u0103rin\u021bii mei obosiser\u0103
\ns\u0103 se tot \u00eentoarc\u0103 dup\u0103 el.<\/p>\n

luna de pe cer se ascunde \u00een balta din fa\u021ba
\nblocului, dar nu-s sigur
\nc\u0103 e aceea\u0219i lun\u0103 pe care balta o scuip\u0103,
\nca pe o ran\u0103 a apei, \u00een fereastra mea.<\/p>\n

cei din familia noastr\u0103 au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 nu mai
\nfolosim diminutive, a\u0219a cum procedam noi,
\nca s\u0103 nu jignim,
\ndar nu-s sigur c\u0103 dup\u0103 aceea bunica mea,
\nmaria nan, a avut o moarte f\u0103r\u0103 diminutive. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ionel POPA O NOU\u0102 LECTUR\u0102 A ROMANULUI ION Ne ofer\u0103 Mihai Petre \u00een Liviu Rebreanu, ION, un roman \u00een cinci<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21667"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21667"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21667\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21668,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21667\/revisions\/21668"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21667"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21667"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21667"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}