{"id":21639,"date":"2023-08-11T22:14:11","date_gmt":"2023-08-11T19:14:11","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21639"},"modified":"2023-08-11T22:14:11","modified_gmt":"2023-08-11T19:14:11","slug":"spatii-culturale-nr-89-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21639","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 89 (5)"},"content":{"rendered":"

Sorin C\u0102LIN<\/strong>
\n\"\"

Cerul <\/strong><\/p>\n

Am ridicat privirea, curios s\u0103 urm\u0103resc norii amenin\u021b\u0103tori de ploaie \u0219i furtun\u0103 \u0219i m-a cuprins ame\u021beala. Culori care mai de care mai ciudate se amestecau ca-ntr-un pastel, albi, cenu\u0219ii, alba\u0219tri, ro\u0219iatici, se tot \u00eempingeau unii \u00een al\u021bii transform\u00e2nd cercuri \u00een ovale, linii \u00een curbe. P\u0103ream pe mare, luat de valurile care ame\u021bitor \u00ee\u021bi dau senza\u021bie de vertij.
\n \u00cen spa\u021biul deschis, \u00eentre acoperi\u0219urile din curte, priveam bucata de cer umbl\u0103tor fascinat! M\u0103 sui pe scara sprijinit\u0103 de una dintre stre\u0219ini ca s\u0103 admir \u00een toat\u0103 splendoarea minunea \u0219i brusc totul a devenit calm, staticul a luat locul vitezei \u0219i vraja s-a risipit. \u0218i parc\u0103 n-o s\u0103 plou\u0103!<\/p>\n


\nCina cea de tain\u0103<\/strong><\/p>\n

A\u0219a s-au adunat \u00een jurul mesei fariseii, limbu\u021bii, l\u0103ud\u0103torii, criticii \u0219i lingu\u0219itorii. To\u021bi, \u00eenconjur\u00e2nd o aur\u0103, o lumin\u0103 izvor\u00e2t\u0103 dintr-un suflet divin, ei, umbrele unei furtuni. P\u0103cat c\u0103 nu au avut \u00een fa\u021b\u0103 o oglind\u0103, un geam m\u0103car \u00een care s\u0103 se priveasc\u0103. Ochiul n-ar fi putut deslu\u0219i dec\u00e2t un punct luminos \u00een mijlocul unei p\u0103turi de p\u0103cur\u0103. Lui Petru i-a trebuit un an s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la cel care i-a pov\u0103\u021buit pa\u0219ii, Iuda a supravie\u021buit tr\u0103d\u0103rii \u0219i ca pedeaps\u0103 \u0219i-a format propriul cult, cel al personalit\u0103\u021bii \u0219i proprii adep\u021bi, la fel de egocentrici ca \u0219i el. Toma, suspicios, tot \u00eentreba \u00eencolo \u0219i \u00eencoace dac\u0103 era adev\u0103rat sau nu, iar \u00eemp\u0103ratul Irod trona peste to\u021bi din umbra palatului \u00een care poftele carnale \u0219i aurul erau la \u00eenalt\u0103 cinste!
\n Din s\u00e2ngele lui au b\u0103ut, din r\u0103nile c\u0103p\u0103tate pe c\u00e2mpurile de munc\u0103, din trupul lui s-au \u00eenfruptat, sf\u00e2\u0219iind bucat\u0103 cu bucat\u0103 sufletul m\u0103rinimos. \u0218i mai u\u0219or \u0219i mai pur s-a \u00een\u0103l\u021bat dup\u0103 ce niciunul dintre profani nu \u00een\u021belesese sensul vorbelor lui: da, eu hot\u0103r\u0103sc! <\/p>\n


\nDesfigurare <\/strong> <\/p>\n

\u00cemi vine c\u00e2teodat\u0103 s\u0103 smulg oglinda din perete \u0219i s\u0103 tr\u00e2ntesc cu ea de p\u0103m\u00e2nt, s\u0103 adun cioburile \u0219i s\u0103 recl\u0103desc chipurile de acum mai bine de dou\u0103zeci de ani, s\u0103 suspend c\u00e2teva clipe de at\u00e2rna\u021bii adolescen\u021bei \u0219i s\u0103 privesc lumea a\u0219a cum o f\u0103ceam atunci. Mi-e ciud\u0103 pe via\u021b\u0103! Mi-e ciud\u0103 pe fiecare secund\u0103 care slu\u021be\u0219te bun\u0103tatea \u0219i tablourile din care ne sur\u00e2deam unii altora! Lesne ne puteam ar\u0103ta cu degetul \u0219i r\u00e2deam \u00een hohote de o m\u0103sea stricat\u0103 care ne punea f\u0103lci de hipopotam \u0219i gu\u0219\u0103 de curc\u0103. Ne promisesem unii altora c\u0103 nu ne vom l\u0103sa prefigura\u021bi de dalta vie\u021bii, c\u0103 firul de p\u0103r alb nu ne va sclipi deasupra, c\u0103 foamea ne va l\u0103sa un platfus abdominal. \u0218i ne pl\u0103ceau fetele a\u0219a cum erau, cu obraz de catifea, s\u00e2ni da\u021bi \u00een p\u00e2rg \u0219i coapse line. Chiar \u0219i maturitatea bunilor no\u0219tri dasc\u0103li ne pl\u0103cea, pumnul \u00een catedr\u0103 \u0219i glasul ridicat \u00eentru lini\u0219te. Ochiul obosit prive\u0219te str\u00e2mb, deformat de at\u00e2tea minute de admira\u021bie pentru minunile zilnice. Ici a pus un rid, dincolo centimetri profilului, coboar\u0103 \u0219i laxeaz\u0103 piei, slute\u0219te, ia din mo\u021b, pune carii, \u00eencovoaie spin\u0103ri \u0219i ucide! Z\u00e2mbetul giocondian pare o hazna deschis\u0103, o simpl\u0103 ochead\u0103, e o adev\u0103rat\u0103 profanare de morminte. Culoarea rozalie devine din ce \u00een ce mai v\u00e2n\u0103t\u0103 \u0219i p\u0103m\u00e2ntie, nudul \u00eenfrico\u0219eaz\u0103, de parc\u0103 altcineva s\u0103l\u0103\u0219luie\u0219te \u00eentre straturile epidermice, scuipi \u00een s\u00e2n \u0219i-\u021bi iei picioarele de-a spinarelea!
\n Ca un miop te chinui s\u0103 b\u00e2jb\u00e2i prin trecut \u0219i s\u0103 faci c\u00e2t de c\u00e2t o analogie, s\u0103 g\u0103se\u0219ti m\u0103car unul, dou\u0103 elemente asem\u0103n\u0103toare. Nimic. \u0218i asta te sperie iremediabil!<\/p>\n


\nFAPTE CULTURALE <\/strong><\/p>\n

Distrac\u021bie, trei zile de istorie \u0219i un arc peste timp \u0219i peste Prut, cu ocazia Festivalului Buz\u0103u Fest \u0219i Zilele Chi\u0219in\u0103ului la Buz\u0103u<\/strong>
\n\"\"

Festivalul Buz\u0103u Fest \u0219i Zilele Chi\u0219in\u0103ului la Buz\u0103u organizat de Consiliul Jude\u021bean Buz\u0103u a atras \u0219i anul acesta un public extrem de numeros \u00een perioada 1-4 iunie. A fost cea de-a cincea edi\u021bie a festivalului \u0219i cea de-a treia de c\u00e2nd festivalul se realizeaz\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Chi\u0219in\u0103ul, capitala Republicii Moldova.
\nSeria manifest\u0103rilor a debutat cu spectacolul de excep\u021bie oferit de celebra trup\u0103 Ga\u0219ca Zurli. Gr\u0103dina public\u0103 a Centrului cultural I.C. Br\u0103tianu s-a dovedit ne\u00eenc\u0103p\u0103toare pentru cei aproximativ 3.000 de copii \u0219i p\u0103rin\u021bi.
\nA urmat Parada Tor\u021belor sus\u021binut\u0103 seara, pe principalele artere ale ora\u0219ului, de trupe de daci, romani \u0219i gladiatori, \u00eenso\u021bite de frumoase dansatoare antice.
\n\u00cen continuare, festivalul s-a mutat \u00een Sta\u021biunea S\u0103rata Monteoru, unde au avut loc \u00een aer liber concerte ale unor soli\u0219ti \u0219i trupe celebre din Rom\u00e2nia \u0219i Republica Moldova \u0219i mai multe ateliere pentru copii, dar \u0219i a\u0219teptatele lupte dintre daci \u0219i romani. De asemenea, me\u0219terii populari buzoieni, al\u0103turi de cei din Basarabia, au organizat standuri cu obiecte tradi\u021bionale confec\u021bionate cu mult\u0103 \u00eendem\u00e2nare \u0219i migal\u0103.<\/p>\n

Copiii din Buz\u0103u au parte de o lec\u021bie de istorie, \u00eencep\u00e2nd cu formarea poporului rom\u00e2n<\/strong>
\n\"\"

Main eventul festivalului de la Monteoru a fost spectacolul oferit de Loredana \u0219i Raluka, al\u0103turi de trupele Agurida \u0219i Proiectul Balkanic. Nu au lipsit parada costumelor populare \u0219i atelierele elevilor de la Liceul de Arte Margareta Sterian.
\nCei mai curio\u0219i dintre vizitatori au avut ocazia, gra\u021bie atelierelor trupelor de reconstituire istoric\u0103, s\u0103 intre \u00een atelierele dacilor \u0219i romanilor \u0219i au \u00eenv\u0103\u021bat tainele me\u0219te\u0219ugurilor str\u0103mo\u0219ilor no\u0219tri.
\nTabloul a fost completat de standurile culinare, de unde nu au lipsit tradi\u021bionalii c\u00e2rna\u021bi de Ple\u0219coi \u0219i mititeii.
\nPe l\u00e2ng\u0103 divertisment, avem parte, la Buz\u0103u, de trei zile de istorie, un arc peste timp \u0219i peste Prut. Sunt al\u0103turi de noi me\u0219teri populari care aduc tradi\u021biile din Basarabia, demonstr\u00e2nd \u00eenc\u0103 o dat\u0103 c\u0103 avem aceea\u0219i cultur\u0103 \u0219i aceea\u0219i limb\u0103. Copiii din Buz\u0103u au parte de o lec\u021bie de istorie, \u00eencep\u00e2nd cu formarea poporului rom\u00e2n. M\u0103 refer la demonstra\u021biile sus\u021binute de trupele de reconstituire istoric\u0103, a\u0219a cum sunt G\u0103rzile de la Alba Iulia, a declarat pre\u0219edintele Consiliului Jude\u021bean Buz\u0103u, Petre Emanoil Neagu.
\nPe parcursul festivalului, autorit\u0103\u021bile au asigurat transportul \u00eentre Buz\u0103u \u0219i S\u0103rata Monteoru, pun\u00e2nd la dispozi\u021bia publicului, gratuit, autobuze etajate. <\/p>\n

Cristian IONESCU<\/strong><\/p>\n


\nFestivalul Interna\u021bional al Aforismului, Tecuci, 2023<\/strong><\/p>\n

Vasile GHICA, de vorb\u0103 cu Fran\u00e7ois RASTIER, alias Fran\u00e7ois VAUCLUSE<\/strong><\/p>\n

Aforismul, Abecedarul vie\u021bii?<\/strong><\/p>\n

V.G.: V\u0103 rug\u0103m s\u0103 defini\u021bi aforismul, aceast\u0103 minuscul\u0103, dar fascinant\u0103 specie literar\u0103.<\/p>\n

Fr.V.: Mo\u0219tenitoare a proverbelor, preced\u00e2nd scrierea, antica sentin\u021b\u0103 se dorea sapien\u021bial\u0103. De la G\u00e2ndirile lui Adrian p\u00e2n\u0103 la Adagiurile lui Erasm, a\u0219a fu, \u0219i morali\u0219tii epocii clasice le luar\u0103 drept modele. \u00cens\u0103 o antic\u0103 form\u0103 scurt\u0103, epigrama, avea s\u0103 concureze sentin\u021ba, prin umorul s\u0103u adesea devastator, drept m\u0103rturie: Antologia palatin\u0103. Cei din secolul luminilor au preferat paradoxul pentru valoarea sa critic\u0103, iar Chamfort r\u0103m\u00e2ne inimitabil; de altminteri, el recomanda intrarea \u00ab\u00een stare de epigram\u0103\u00bb. Acest Witz al romanticilor germani \u00eei confer\u0103 o aur\u0103 metafizic\u0103 \u0219i ini\u021biatic\u0103, precum koanurile din budismul zen. Pe de alt\u0103 parte, genul modern al fragmentului poetic \u0219i filozofic, \u0219i el cultivat de c\u0103tre Romanticii de la Iena, va deschide odat\u0103 cu poezia \u00een proz\u0103 un nou c\u00e2mp de exploatare aforismului. Acesta din urm\u0103 va g\u0103si astfel o nou\u0103 form\u0103 de \u00eemplinire cu Ren\u00e9 Char. O g\u00e2ndire adesea enigmatic\u0103, care se recomanda din Heraclit, \u00eens\u0103 acest autor nu scria fragmente, singure doar fragmentele poemului s\u0103u parvenindu-ne. \u0218i aici, o deplasare major\u0103: cuv\u00e2ntarea spiritual\u0103 devine enigm\u0103 a lumii \u0219i siderare.<\/p>\n

V.G.: Este \u0219tiut c\u0103 el are tradi\u021bii milenare. \u00cen unele epoci, a cunoscut chiar o popularitate remarcabil\u0103. Pute\u021bi s\u0103 cita\u021bi nume celebre din literatura universal\u0103, dar \u0219i din cea rom\u00e2n\u0103, care s\u0103 sus\u021bin\u0103 aceast\u0103 apreciere?<\/p>\n

Fr.V.: Literatura universal\u0103, re\u021bin cu at\u00e2t mai mult aceast\u0103 formulare a dumneavoastr\u0103 cu c\u00e2t aforismul nu se pierde nici \u00een circumstan\u021be, nici \u00een bla-blaul cotidian al detaliilor vreunei comunic\u0103ri. Dimpotriv\u0103, el trebuie s\u0103 tind\u0103 c\u0103tre universalul concret. Dintr-un modest panteon personal, a\u0219 cita Xenofan, Martial pentru epigram\u0103. Pascal \u0219i \u00eentr-un sens opus Chamfort, ocazional Vauvenargues. Jules Renard. Cioran abuzeaz\u0103 de superfluit\u0103\u021bi pesimiste. Ren\u00e9 Char onoreaz\u0103 fragmentul.
\nMachiavel. Leopardi. Gracian, Bergamin. Ambrose Bierce. Oscar Wilde. Gibran este maestru la timpul s\u0103u.<\/p>\n

V.G.: Dup\u0103 un recul, \u00een perioada comunist\u0103, aforismul rom\u00e2nesc contemporan a revenit \u00een for\u021b\u0103, chiar \u00een plan european. Italienii, francezii \u0219i s\u00e2rbii au editat \u0219i au difuzat antologii cu aforisme de-ale noastre, iar mul\u021bi scriitori rom\u00e2ni au cules lauri la diverse concursuri interna\u021bionale sau au tip\u0103rit volume \u00een limbi str\u0103ine. \u0218i totu\u0219i, exist\u0103 reviste \u0219i edituri importante care refuz\u0103 s\u0103 publice acest gen de literatur\u0103. Cum v\u0103 explica\u021bi aceast\u0103 atitudine?<\/p>\n

Fr.V.: Dictatura romanului \u0219i \u00een general a formelor narative a marginalizat la fel de mult poezia precum \u0219i aforismele, de atunci \u00eenainte absente din \u00abintr\u0103rile literare\u00bb. Aforismul trece drept elitist, demagogia de mas\u0103 (satis)face restul.<\/p>\n

Traducere din francez\u0103: Creola THENAULT-BALTARETU<\/p>\n

Not\u0103: Francois Rastier (Sorbona, Paris) savant. Este considerat cel mai important urma\u0219 al lui Ferdinand de Saussure, p\u0103rintele Structuralismului universal.<\/p>\n


\n M\u00f3nika T\u00d3TH<\/strong><\/p>\n

Interviu<\/strong><\/p>\n

Nume
\nAnonima
\nDomiciliat\u0103
\n\u00cen Ora\u015ful Literelor
\nStrada M num\u0103rul \u015fase
\nVisez
\ns\u0103 zbor pe aripa cuvintelor
\nHobby
\nv\u00e2natul rimelor
\nCe nu \u015ftie lumea despre mine
\n\u00eemi place s\u0103 stau \u00eenchis\u0103 \u00een cutia cuvintelor.
\nDestina\u0163ia preferat\u0103 de vacan\u0163\u0103?
\nInsula Cuvintelor cu Vasile
\nFilmul preferat?
\nNa\u015fterea Cuvintelor
\nBunul cel mai de pre\u021b?
\nCuv\u00e2ntul
\nsportul preferat?
\nTenis de cuvinte
\nCare este anotimpul preferat?
\nToamna cuvintelor
\nParfumul preferat?
\nCel al cuvintelor exotice.
\nPr\u0103jitura preferat\u0103?
\nTart\u0103 de cuvinte acri\u015foare
\nCare este produsul cosmetic de care nu te despar\u0163i niciodat\u0103 ?
\nCreme de cuvinte.
\nC\u00e2nd erai mic\u0103 ce doreai s\u0103 devii?
\nCuleg\u0103toare de cuvinte <\/p>\n


\nSorin BURLACU<\/strong>
\n\"\"

De la biblioteca de alt\u0103dat\u0103
\nla aburii conjunc\u0163iei galaxiei Gutenberg cu internetul de azi
\n– Prin cenu\u015fa imperiului c\u0103r\u0163ilor –<\/p>\n

Celebr\u0103, lung\u0103, apreciat\u0103 \u015fi folosit\u0103 de mul\u0163i, c\u00e2nd au vrut s\u0103-\u015fi impresioneze auditoriul, r\u0103m\u00e2ne istoria c\u0103r\u0163ii \u015fi a apari\u0163iei bibliotecilor \u00een lume. Chiar dac\u0103 azi, c\u00e2nd luminile galaxiei Gutenberg sunt u\u015for (sau mai mult) aburite de conjunc\u0163ia dintre Internet \u015fi elevii de azi, starea lecturii \u00een general \u015fi a bibliotecilor \u00een particular este ,,b\u00e2ntuit\u0103 de indolen\u0163\u0103 \u015fi pu\u0163in respect, \u00een folosul educa\u0163iei lumii. Cel pu\u0163in, la noi \u00een \u0163ar\u0103, unde istoria acestui domeniu este veche \u015fi plin\u0103 de contribu\u0163ii la spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103, soarta bibliotecilor r\u0103m\u00e2ne \u00een urma unor conduc\u0103tori de unit\u0103\u0163i administrativ teritoriale extrem de limita\u0163i \u00een a recunoa\u015fte nevoia unei astfel de institu\u0163ii \u00een localit\u0103\u0163ile pe care le conduc. Ai zice c\u0103 se conduc dup\u0103 ideea prin care ,,se chinuie s\u0103 \u0163in\u0103 popula\u0163ia f\u0103r\u0103 prea mult\u0103 carte, pentru c\u0103 educa\u0163ia mult\u0103 duce la idei multe \u015fi \u00een\u0163elegerea lucrurilor \u015fi mai mult\u0103.
\nDar, s\u0103 d\u0103m c\u00e2teva exemple, care au r\u0103mas \u00een amintirea nevoii de carte \u015fi pe care istoria \u015fi unii reprezentan\u0163i de seam\u0103 ai literaturii le-au strecurat \u00een operele lor.
\n\u00centr-un memoriu asupra Eteriei, compus la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163ului, pe la 1855, Andronic Badenschi, ca voluntar, f\u0103cea un elogiu al bibliotecii care, la momente de cump\u0103n\u0103, oferea o ie\u015fire, o sc\u0103pare, mai precis. El ne spune c\u0103 Eteri\u015ftii (greci \u015fi s\u00e2rbi), bloca\u0163i de turci \u00eentre zidurile m\u0103n\u0103stirii Secu, rezist\u0103 13 zile doar cu br\u00e2nz\u0103 \u015fi vin, f\u0103r\u0103 a ajunge la un consens, ,,c\u0103 dac\u0103 zicea s\u00e2rbii s\u0103 deschiz\u0103 por\u0163ile \u015fi s\u0103 fug\u0103 noaptea prin ploaie \u015fi prin \u00eentunericul ce era \u00eenc\u0103 nu se vedea nici degetul, grecii zicea: ce s\u0103 mai a\u015ftepte p\u00e2n\u0103 m\u00e2ine. \u015ei c\u0103ra de cu sear\u0103 vin cu ciuberile \u015fi \u00eemb\u0103t\u00e2ndu-se, iar\u0103\u015fi z\u0103cea p\u00e2n\u0103 m\u00e2ine. Apoi unii cunosc\u00e2nd c\u0103 cu be\u0163ia nu pot sc\u0103pa cu via\u0163a de acolo, au f\u0103cut o bort\u0103 \u00een vivlioteca pe sub biserica sf\u00e2ntului Nicolae \u015fi au fugit \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri c\u00e2te vreo 15 \u015fi 20. (Din ,,Izvoare narative interne privind revolu\u0163ia de 1821 condus\u0103 de Tudor Vladimirescu, Ed. ,,Scrisul Rom\u00e2nesc, 1987, p. 197).
\nPe l\u00e2ng\u0103 slujitorii lui Alexandru Ipsilanti, care au murit fie eroic \u015fi be\u0163i, fie s-au salvat prin bibliotec\u0103, al\u0163ii, care sufereau alte silnicii, dar nu se gr\u0103beau, cum ne spune \u015etefan F\u0103nu\u0163\u0103 \u00een ,,Jalnica c\u00e2ntare a lui Zilot s-au dedat la barbarii culturale:
\n,,Vivliotecile m\u0103n\u0103stirilor \u015fi ale boerilor \u015fi c\u0103r\u0163ile biserice\u015fti le rumpea \u015fi le risipia, ca lucruri netrebnice \u015fi alte multe r\u0103ot\u0103\u0163i nepomenite f\u0103cea, care, de s-ar scrie toate, ar trebuie fie\u015ftecare l\u0103cuitor dintre aceste dou\u0103 \u0163\u0103ri, scriind \u00een parte ale lui p\u0103timiri, s\u0103 umple testele de h\u00e2rtie \u015fi a\u015fa s-ar putea face o vivliotec\u0103 \u00eentreag\u0103.
\nDac\u0103 ne amintim ce vedeau latinii \u00een bibliotec\u0103, ca loc al miracolelor (,,Aici mor\u0163ii tr\u0103iesc, aici mun\u0163ii vorbesc) \u015fi apoi, pe la 1600, cum chel\u0103reasa lui Don Quijote zicea dimpotriv\u0103: ,,Fir-ar ale dracului de terfeloage, \u015fi aveale-ar \u00een grij\u0103 fl\u0103c\u0103rile iadului, c-au dus de r\u00e2p\u0103 min\u0163ile celui mai de\u015ftept om din Mancha. Tot din aceea\u015fi perioad\u0103, scutierul Sancho Panza era mai \u00eemp\u0103ciuitor: ,,Un cavaler r\u0103t\u0103citor e ceva care din dou\u0103 una: ori iese ciom\u0103git ori iese \u00eemp\u0103r\u0103\u0163it.
\nOricare ar fi p\u0103rerile personajelor amintite, Cavalerul Tristei Figuri r\u0103t\u0103ce\u015fte \u015fi azi imperial \u015fi este extrem de bine primit \u00een toate bibliotecile lumii.
\nScriitoarea Gabriela Adame\u015fteanu, \u00een romanul s\u0103u ,,Diminea\u0163a pierdut\u0103, ap\u0103rut \u00een 1984, \u015fi-a inventat o mahalagioaic\u0103, Vica, din Bucure\u015fti, ce reitera sup\u0103rarea acesteia \u015fi \u00eengrijorarea unei slujnice spaniole: ,, …cu nasu-n carte \u015fi cu g\u0103rg\u0103unii la cap! C\u0103 \u015fi asta e zminteal\u0103, s\u0103 tot stai cu nasu-n carte! P\u0103i dintr-asta nu mai scapi cu mintea-ntreag\u0103!.
\n\u015ei Ion Caraion, scriitorul nostru buzoian arestat \u015fi cenzurat \u015fi de multe ori uitat, ne-a amintit de o dram\u0103 a bibliotecilor \u015fi a celor ,,trata\u0163i de acestea \u015fi nota \u00een poemele de exil: ,,ferici\u0163i cei care pot fi \u00eembl\u00e2nzi\u0163i cu c\u0103r\u0163i (din volumul ,,Apa de apoi, Ed. ,,Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1991).
\nPe l\u00e2ng\u0103 aceste perle pe care literatura le-a memorat \u015fi biblioteca cu ale sale c\u0103r\u0163i le-a ar\u0103tat genera\u0163iilor (\u015fi sunt multe \u00eenc\u0103 nescoase la lumin\u0103), trebuie s\u0103 cunoa\u015ftem c\u0103 pentru a fi eficient\u0103 o bibliotec\u0103 azi opereaz\u0103 cu date statistice. Aceste date sunt necesare \u00een cunoa\u015fterea eficien\u0163ei institu\u0163iei, a ac\u0163iunilor ei, a modului \u00een care autorit\u0103\u0163ile o finan\u0163eaz\u0103, a popula\u0163iei, pe v\u00e2rste, ce o viziteaz\u0103 permanent sau pe perioade, a domeniilor \u015fi titlurilor care sunt mai cerute \u015fi a altor documente \u015fi servicii ce le poate pune la dispozi\u0163ia publicului.
\nAst\u0103zi, pe l\u00e2ng\u0103 bibliotecile clasice, cu mii de volume \u00een diverse edi\u0163ii, \u00een\u015firate pe rafturi, puse pe domenii, autori sau specializ\u0103ri, se for\u0163eaz\u0103 tot mai mult apari\u0163ia \u015fi dezvoltarea bibliotecilor cu con\u0163inut digital, unde filmele, online-ul \u015fi e-book-urile \u0163in loc de cartea tradi\u0163ional\u0103. P\u00e2n\u0103 la schimbarea balan\u0163ei \u00een favoarea ultimei variante, trebuie s\u0103 remarc\u0103m c\u00e2teva lucruri deloc \u00eembucur\u0103toare:
\n\uf0a7\t\u00cen 2017 mai erau \u00een Rom\u00e2nia 9594 biblioteci publice \u015fi private, na\u0163ionale, jude\u0163ene, or\u0103\u015fene\u015fti, comunale, specializate sau \u015fcolare (conform Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103);
\n\uf0a7\t\u00cen 1990 aveam un num\u0103r de 16665 de biblioteci, \u00een sc\u0103dere azi cu peste 42%;
\n\uf0a7\tCele mai multe biblioteci sunt \u00een jude\u0163ul Ia\u015fi, al doilea dup\u0103 num\u0103rul de biblioteci este Arge\u015ful cu 376, urmat de Bac\u0103u cu 358, Prahova cu 348, cele mai pu\u0163ine fiind \u00een Ilfov, cu 101 institu\u0163ii;
\n\uf0a7\tDac\u0103 \u00een 2000, erau 6 milioane de cititori, p\u00e2n\u0103 \u00een 2017 mai erau doar 3,23 milioane, o reducere de peste 46% \u015fi de aici s\u0103 ne g\u00e2ndim la cifrele de azi, care sunt tot \u00een sc\u0103dere;
\n\uf0a7\tLa \u00eemprumutul de carte, \u00een anul 2000 se \u00eemprumutau 77.647.691 volume, iar \u00een 2017 num\u0103rul a sc\u0103zut la jum\u0103tate, adic\u0103 35.802.972 volume;
\n\uf0a7\tLa Buz\u0103u, datele statistice ne plaseaz\u0103 pe locul 17 la nivel na\u0163ional, cu 241 biblioteci \u015fi 69220 cititori activi (\u00een anul 2017).
\n\u00centre timp, num\u0103rul bibliotecilor publice din jude\u0163 a sc\u0103zut din ,,grija celor care le au \u00een grij\u0103. \u015ei c\u00e2nd te g\u00e2nde\u015fti c\u0103, \u00een ultimul ungher al speran\u0163ei, la care mai mizeaz\u0103 mul\u0163i, se afl\u0103 o intrare \u015fi o salvare a na\u0163iei, prin bibliotec\u0103, \u015fi n-ar fi trebuit ,,s\u0103 se fac\u0103 at\u00e2\u0163ia ,,doctori, f\u0103r\u0103 carte! <\/p>\n


\nFapte culturale<\/strong><\/p>\n

Vineri, 21 iulie 2023, Biblioteca Jude\u021bean\u0103 V. Voiculescu din Buz\u0103u a g\u0103zduit o dubl\u0103 lansare de carte: Pleoapele amurgului, de Elena Radu, \u0219i C\u00e2ntecul cucutei, de Nicolae G\u00e2lmeanu.
\n\"\"

Ambii scriitori, membri cu vechime \u00een USR, au fost generos recenza\u021bi de personalit\u0103\u021bi culturale buzoiene, dar \u0219i de invita\u021bi din afara jude\u021bului. Prozatorul Titi Damian, un \u00eemp\u0103timit cititor de literatur\u0103 contemporan\u0103, s-a referit pe larg la simbolurile cuprinse \u00een recentul volum al lui Nicolae G\u00e2lmeanu, descifr\u00e2nd textele poetice \u00een cheie social-religioas\u0103, \u00een timp ce Dan Ionel Dinu, referindu-se la romanul Elenei Radu, s-a \u00eenscris \u00eentr-un registru liric, \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 incite la lectur\u0103.
\n\"\"


\nCarte str\u0103in\u0103<\/strong><\/p>\n

Tudor CICU<\/strong>
\n\"\"

Un veac de singur\u0103tate: Gabriel Garcia M\u00e1rquez<\/strong><\/p>\n

Motto:
\n Nu e\u0219ti din nici un loc at\u00e2ta vreme c\u00e2t nu ai nici un mort \u00eengropat \u00een p\u0103m\u00e2nt (Gabriel Garcia Marquez)<\/em><\/p>\n

Gabriel Garcia M\u00e1rquez s-a n\u0103scut la 6 martie 1927, \u00een Aracataca un s\u0103tuc situat \u00een mun\u021bii Columbiei. La vremea apari\u021biei s-a spus c\u0103 Un veac de singur\u0103tate este prima oper\u0103 literar\u0103, de la Cartea Facerii \u00eencoace, care ar trebui citit\u0103 de \u00eentreaga omenire. Gabriel Garcia Marquez a creat o lume \u00een care a comprimat cam tot ceea ce a tr\u0103it omenirea de-a lungul timpului, de la facerea ei \u0219i p\u00e2n\u0103 azi: r\u0103zboaie, crime, tr\u0103d\u0103ri, \u00eenscrisuri \u00een piatr\u0103 \u0219i h\u00e2rtie pentru memorie \u0219i neuitare, dragostea (uneori \u00een forme magice, alteori \u00een ipostaze grote\u0219ti), l\u0103comie, vise m\u0103re\u021be, mult\u0103 \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nare uman\u0103, dar \u0219i derut\u0103. Un realism magic de la \u00eenceput p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it e acest roman total al literaturii latino-americane. Este o carte admirabil\u0103 pe care de fiecare dat\u0103 o vei citi cu o pl\u0103cere \u0219i uimire c\u0103 a putut \u00eenc\u0103pea \u00een ea at\u00e2tea istorii, profe\u021bii \u0219i via\u021b\u0103, \u015fi vei g\u0103si noi \u015fi noi r\u0103spunsuri la multe ecua\u021bii puse de at\u00e2tea min\u021bi universale de-a lungul unor vie\u021bi. Este \u0219i un roman al magiei unor tr\u0103iri, de la na\u0219terea omului \u0219i p\u00e2n\u0103 la moartea sa, al fascina\u021biei vie\u021bii cum este lumea de ast\u0103zi. Romanul este o alegorie a omenirii care nu \u00ee\u015fi poate dep\u0103\u015fi condi\u021bia de a ie\u0219i din t\u0103r\u00e2mul binelui \u0219i r\u0103ului \u0219i proiecteaz\u0103 evenimentele, care se succed firesc, \u00eentr-o parabol\u0103 a reedit\u0103rii experien\u021bei omenirii a\u0219a cum o face \u0219i Cartea Facerii. Evenimentele ce i se vor derula cititorului sub ochi, prezint\u0103 via\u021ba lui Jos\u0450 Arcadio Buendia, ac\u021biunile sale \u00eendr\u0103zne\u021be, temperate de pruden\u021ba so\u021biei (Ursula), via\u021ba fiilor, nepo\u021bilor \u015fi a at\u00e2tor str\u0103nepo\u021bi, \u00eentr-o aglomerare a detaliilor \u015fi a patimilor pline de: iubire, ur\u0103, violen\u021b\u0103, delir, sete de cunoa\u015ftere. Planul profund al semnifica\u021biilor ne duce cu g\u00e2ndul la un univers \u00eenchis, care se autodistruge, prin izolare, prin neputin\u021ba dep\u0103\u015firii unor crize \u015fi a unor mentalit\u0103\u021bi, ca o profe\u021bie a acestui genial autor despre lumea de azi. Chiar numele familiei celui care \u00ee\u0219i las\u0103 amprenta pe aceast\u0103 lume imaginar\u0103 a romanului este o metafor\u0103: ,,buenos\u2019\u2019\u015fi ,,dia\u2019\u2019 \u00eensemn\u00e2nd ,,zi bun\u0103\u2019\u2019, ceea ce nu corespunde \u0219i destinului la toate aceste personaje. Ca o tr\u0103s\u0103tur\u0103 general\u0103: este \u0219i un roman istoric ce \u00eemplete\u015fte realul cu magicul, un roman universal, psihologic, sociologic, filosofic, etc… Autorul a reu\u015fit \u00een roman s\u0103 cuprind\u0103 toate aspectele complexe ale istoriei unui sat imaginar (numit Macondo \u2013 de ,,o rezonan\u021b\u0103 supranatural\u0103\u201d, pentru c\u0103 \u00eei apare \u00een vis lui Buendia, ca un ora\u015f din oglinzi), dar poate fi \u0219i geneza unei \u0163\u0103ri, ale unui continent chiar \u015fi a lumii planetare. Singur\u0103tatea, e tr\u0103s\u0103tura care \u00eembin\u0103 toate aspectele vie\u021bii descrise \u00een familia lui Jos\u0450 Arcadio Buendia c\u0103s\u0103torit cu Ursula. Un magism realist domin\u0103 aceast\u0103 lume descris\u0103 ca \u00eentr-o fresc\u0103 a lumii noastre: speran\u0163a care nu mai exist\u0103, paradisul oamenilor, apocalipsa calamit\u0103\u021bilor naturale \u0219i a r\u0103zboaielor, moartea, \u00een cel mai fericit caz, sau iadul, profe\u021bia omului, etc… Profe\u0163ia lui Garc\u00eda M\u00e1rquez este profe\u0163ia unei viitoare lumi conduse de tehnologie, care \u0219i sf\u00e2r\u0219e\u0219te prin inven\u021biile \u0219i tehnologia (pare cunoscut, nu?) pe care le aduc toate acestea. Firul epic (de\u0219i romanul nu se axeaz\u0103 pe nararea unor ac\u021biuni principale) este descrierea istoriei familiei Buend\u00eda, familia care a \u0219i fondat satul Macondo. De-a lungul ei istoria acestei familii se \u00eemplete\u015fte cu evolu\u0163ia satului, familia suferind calamit\u0103\u0163i suportate de to\u021bi: secet\u0103, ploaie, insomnie, invazii de fluturi, furtuni de praf, r\u0103zboaie, etc. Puterea de imagina\u021bie cu care autorul a creat fresca unei lumi de la \u00eenceputurile ei \u0219i p\u00e2n\u0103 la pieirea acesteia, au f\u0103cut ca Un veac de singur\u0103tate s\u0103 devin\u0103 una dintre capodoperele mondiale ale genului epic. Este uimitoare lumea imaginar\u0103 creat\u0103 de Gabriel Garcia Marquez. Ac\u021biunea, derulat\u0103 pe o perioad\u0103 de peste o sut\u0103 de ani, se petrece, \u00een \u00eentregime, \u00eentr-o a\u0219ezare numit\u0103 Macondo. La \u00eenceputul romanului Macondo era alc\u0103tuit doar din c\u00e2teva case, pentru ca \u00een decursul anului s\u0103 se dezvolte, dar concentrat mereu \u00een jurul locuin\u021bei familiei Buendia. Membrii ei sunt primii locatari \u0219i \u00eentemeietori ai acestui or\u0103\u0219el care se prefigureaz\u0103. Axul \u00een jurul c\u0103ruia se rotesc mai toate personajele romanului este Ursula, mama care conduce gospod\u0103ria. Este personajul prin ochii c\u0103ruia vedem felul \u00een care se transform\u0103 so\u021bul, copii, nepo\u021bii \u0219i str\u0103nepo\u021bii dup\u0103 ce trec prin nenum\u0103rate \u00eent\u00e2mpl\u0103ri. Are \u0219i darul profe\u021biei, a\u0219a cum fiul ei Aureliano o avea pe cel al prevederii lucrurilor ce se \u0219i vor \u00eent\u00e2mpla \u00een clipa premerg\u0103toare viziunii sale. Adev\u0103rul este, suspin\u0103 ea, c\u0103 lumea se sf\u00e2r\u0219e\u0219te \u00eencetul cu \u00eencetul, iar lucrurile astea nu se vor mai \u00eentoarce niciodat\u0103. Ursula se ghideaz\u0103 \u00een via\u021b\u0103 dup\u0103 vorbele b\u0103tr\u00e2nilor, folose\u0219te leacurile transmise de ace\u0219tia, leacuri ce o ajut\u0103 s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 peste o sut\u0103 de ani. Tot ea este cea care va veghea asupra conduitei fetelor din familie, ea le va \u00eenv\u0103\u021ba cum s\u0103 \u00eentre\u021bin\u0103 gospod\u0103ria \u0219i le va dezv\u0103lui fetelor acele secrete ale leacurilor din str\u0103buni, leacuri \u0219i taine ale lucrurilor care ar putea s\u0103 vindece \u0219i cele mai cumplite boli. Celelalte personaje feminine, Pilar Ternera-ghicitoarea, Rebeca – m\u00e2nc\u0103toarea de p\u0103m\u00e2nt, Remedios, Amaranta, se las\u0103 st\u0103p\u00e2nite de sim\u021buri, sunt pasionate fie \u00een iubire, fie \u00een ura lor. Poate numai Fernanda reu\u0219e\u0219te s\u0103 p\u0103streze \u00eentr-un fel tradi\u021biile \u00een casa cople\u0219it\u0103 de apocalipsa ce planeaz\u0103 asupra membrilor familiei \u0219i a prietenilor care tot pleac\u0103 \u0219i se \u00eentorc, mereu mai mul\u021bi \u0219i tulbur\u0103tori. Trecerea periodic\u0103 a unor \u021bigani condu\u0219i de Melchiade aduce nout\u0103\u021bile din lume: o bar\u0103 magnetic\u0103, o lup\u0103, o oglind\u0103, proteza dentar\u0103, un covor zbur\u0103tor, un alambic pentru a face aur, sau h\u0103r\u021bi misterioase. Melchiade se \u00eentoarce din lumea mor\u0163ilor deoarece era ap\u0103sat de singur\u0103tate, at\u00e2t de mult este marcat sufletul de singur\u0103tate. Aduce multe pergamente de cercetat pentru genera\u021biile care vin sub acoperi\u0219ul casei Buendia. Doar lui Aureliano, unul dintre str\u0103nepo\u021bi, \u00eencep s\u0103 i se dezv\u0103luie dezleg\u0103rile definitive ale enigmelor lui Melchiade \u0219i v\u0103zu epigraful de pe pergamentul perfect r\u00e2nduit \u00een timpul \u0219i \u00een spa\u021biul oamenilor: Primul din spi\u021b\u0103 este legat de un copac \u0219i furnicile \u00eencep s\u0103 se \u00eenfrupte din ultimul. De fiecare data Jos\u0450 Arcadio Buendia (primul din spi\u021b\u0103, tat\u0103l) e cuprins de febra noului, are planuri \u0219i se \u00eenchide \u00een camera lui, lucr\u00e2nd cu tenacitate si meticulozitate p\u00e2n\u0103 reu\u0219e\u0219te s\u0103 realizeze ceea ce \u00ee\u0219i pune \u00een g\u00e2nd. Din puternicul Jos\u0450 Arcadio Buendia, cu timpul, se transform\u0103 \u00eentr-un om ajuns \u00een pragul nebuniei, men\u021binut legat cu funii de un copac, afar\u0103, sub un cort. Dintre b\u0103rba\u021bii familiei, al doilea, Aureliano are o traiectorie fantastic\u0103, devine un lupt\u0103tor curajos \u0219i apreciat, va fi desemnat erou na\u021bional, e aclamat \u0219i urmat pretutindeni. Dup\u0103 moartea sa, \u00een casa Buendia nu mai era loc pentru petreceri. Se vorbea \u00een \u0219oapt\u0103, se m\u00e2nca \u00een t\u0103cere, se spunea rug\u0103ciuni de trei ori pe zi. Via\u021ba satului se schimb\u0103 \u00een urma evenimentelor majore, se introduce calea ferat\u0103… prefigur\u00e2nd destinul unei viitoare lumi conduse de tehnologie. Personajele masculine sunt caracterizate de o rutin\u0103 obsesiv\u0103. Sunt plini de energie \u0219i inteligen\u021b\u0103, resorturi ce le genereaz\u0103 sete pentru proiecte ambi\u021bioase sau sexualitate pasional\u0103. Vie\u021bile lor sunt dominate de o violen\u021b\u0103 ira\u021bional\u0103. Personajele feminine sunt ancorate \u00een realitatea de zi cu zi, dar sunt la fel de obsesive ca \u0219i b\u0103rba\u021bii. Doar Amaranta Ursula persista \u00een credin\u021ba c\u0103 va putea salva acest sat marcat de nenorocire. Povestea satului Macondo \u0219i a familiei Buend\u00eda constituie o saga \u0219i o alegorie social\u0103 \u0219i politic\u0103, o alegorie a condi\u021biei umane, a istoriei omenirii. O asem\u0103n\u0103m cu Cartea Facerii din Biblie, fiindc\u0103 atmosfera anilor de dup\u0103 \u00eentemeierea localit\u0103\u021bii evoc\u0103 paradisul p\u0103m\u00e2ntesc al primilor oameni descri\u0219i \u00een Vechiul Testament. Autorul crede c\u0103 o nou\u0103 via\u021b\u0103 pe P\u0103m\u00e2nt, dup\u0103 distrugerea ce va urma, va fi pe vecie de nerepetat, c\u0103ci semin\u021biilor os\u00e2ndite la un veac de singur\u0103tate nu le este dat\u0103 o a doua \u0219ans\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt. Iar atunci c\u00e2nd prezicerea c\u0103 din rela\u0163iile incestuoase se vor na\u015fte copii cu coad\u0103 se \u00eempline\u015fte, \u00een finalul romanului, atunci se \u00eencheie \u015fi povestea familiei Buendia, fiindc\u0103 neamurilor condamnate la o sut\u0103 de ani de singur\u0103tate nu li se mai d\u0103 o a doua \u015fans\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt. Dragostea, a\u0219a cum apare ea \u00een roman, real\u0103 ori magic\u0103, ar putea fi singura cale de salvare a umanit\u0103\u021bii, sugereaz\u0103 autorul columbian. Mai mult de at\u00e2t, autorul e magicianul care \u0219tie s\u0103 fac\u0103 realitatea \u0219i fantasticul s\u0103 fuzioneze. Poate de aici \u0219i acest realism magic atribuit romanului. Dar despre acest genial columbian nu po\u0163i fi niciodat\u0103 sigur dac\u0103 ceea ce \u00ee\u015fi aminte\u015fte \u00een toat\u0103 aceast\u0103 saga a unui sat \u0219i a unei familii s-a \u00eent\u00e2mplat cu adev\u0103rat sau nu e dec\u00e2t ceea ce s-ar fi putut \u00eent\u00e2mpla, dar nu s-a petrecut dec\u00e2t la el \u00een cap. Ce poveste f\u0103r\u0103 egal! Un veac de singur\u0103tate este o poveste parc\u0103 desprins\u0103 din Vechiul Testament despre via\u021b\u0103 \u0219i moarte, iar sf\u00e2r\u015fitul satului Macondo este (metaforic g\u00e2ndit, chiar apocaliptic) sf\u00e2r\u015fitul acestei lumii care alunec\u0103, odat\u0103 cu interesul pentru tehnologie, c\u0103tre desfr\u00e2u, p\u0103cat, incest \u0219i nebunia inteligen\u021bei artificiale. La vremea apari\u021biei, \u00een Columbia, cartea a fost declarat\u0103 a doua carte ca importan\u0163\u0103 \u00een limba spaniol\u0103 dup\u0103 Don Quijote de la Mancha de Cervantes, iar titlul sugereaz\u0103 o metafor\u0103 profund\u0103 care \u00ee\u021bi lanseaz\u0103 provocarea altei \u00eentreb\u0103ri cioraniene: Ce poate fi mai devastator unui suflet pur, \u00een lume, dec\u00e2t singur\u0103tatea, acest cle\u0219te al inimii ce are ca punct terminus moartea? Merit\u0103 efortul de a o procura din biblioteci \u0219i a o reciti. O spun cu m\u00e2na pe inim\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sorin C\u0102LIN Cerul Am ridicat privirea, curios s\u0103 urm\u0103resc norii amenin\u021b\u0103tori de ploaie \u0219i furtun\u0103 \u0219i m-a cuprins ame\u021beala. Culori<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21639"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21639"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21639\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21644,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21639\/revisions\/21644"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21639"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21639"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21639"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}