{"id":21623,"date":"2023-08-10T23:38:56","date_gmt":"2023-08-10T20:38:56","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21623"},"modified":"2023-08-10T23:38:56","modified_gmt":"2023-08-10T20:38:56","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-5-august-2023","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21623","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu &#8211; 5 August 2023"},"content":{"rendered":"<p><strong>\u00ceNTRE DRAGOSTE \u0218I PROFESIE, \u00ceN CAZUL DE FA\u021a\u0102, ISTORIA PUNE SEMNUL EGAL<\/strong><\/p>\n<p>\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 05 august, ziua \u00cenainte-pr\u0103znuirea Schimb\u0103rii la Fa\u021b\u0103 a Domnului; \u2020) Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neam\u021b; Sf. Mc. Evsignie; Sf. Nona, mama Sf. Ier. Grigore Teologul; Sf. Ier. Fabian, episcopul Romei, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat, cu momentul in memoriam Matinc\u0103 Costea.<br \/>\n\tDna Ecaterina Chifu a lecturat din volumul Epigrame, Editgraph, 2020, autor Smarandache Aghean\u0103: \u201e(Hora fr\u0103\u021biei) \u00cen ve\u0219m\u00e2nt de s\u0103rb\u0103toare,\/ Se \u00eencinge hora mare-n sat,\/ Se-adun\u0103 fra\u021bii cu mic, cu mare,\/ Din zori \u0219i p\u00e2n\u0103 pe-serat.\/\/ \u00cen \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i-n Moldova\/ R\u0103sun\u0103 c\u00e2ntecul \u0219i-a lui chemare\/ \u0218i-n mii de glasuri urc\u0103-n slav\u0103:\/ \u201eVeni\u021bi, rom\u00e2ni, la hora mare!\u201d\/\/ Noi suntem fiii Rom\u00e2niei,\/ Vr\u0103jma\u0219ii nu ne pot \u00eenfr\u00e2nge,\/ Suntem cu to\u021bi st\u0103p\u00e2nii gliei\/ \u0218i-n vene avem acela\u0219i s\u00e2nge.\/\/ Iubirea ne une\u0219te \u0219i ne cheam\u0103,\/ Prin joc, noi am f\u0103cut un leg\u0103m\u00e2nt,\/ Suntem fra\u021bi, avem aceea\u0219i mam\u0103,\/ Uni\u021bi pe veci de lutul \u021b\u0103rii Sf\u00e2nt!\u201d<br \/>\n\t\u201e(Nu te l\u0103sa ispitit) Banul este ochi de drac,\/ La to\u021bi ne face pe plac,\/ Dar ne atrage \u0219i-n belele,\/ Mai ales la p\u0103c\u0103nele. (Ban, la ban trage) La unii banii trag,\/ C\u0103 au buzunarul larg.\/ La mine nici mort n-a vrut,\/ C\u0103 am buzunarul rupt.\u201d (Safta Leaut\u0103, prin telefon, cu drag de la N\u0103vodari)<br \/>\n\tA continuat lectorul de serviciu dl drd. Cristi Rusin cu un eseu intitulat \u201eFilosofia Istoriei\u201d sau Despre Istorie \u0219i istorici. V\u0103 oferim lectura: \u201eCei care uit\u0103 trecutul sunt condamna\u021bi s\u0103-l repete (George Santayana). Un popor care nu-\u0219i cunoa\u0219te istoria e ca un copil care nu-\u0219i cunoa\u0219te p\u0103rin\u021bii (Nicolae Iorga). Ce este istoria \u0219i cine sunt istoricii? Este cazul s\u0103 r\u0103spundem acestor \u00eentreb\u0103ri. Cuv\u00e2ntul \u201eistorie\u201d vine din limba greac\u0103 (\u03af\u03b1\u03c4\u03bf\u03c1\u03af\u03b1; historia) \u0219i se traduce ca \u201einvestiga\u021bie\u201d sau \u201eanchet\u0103\u201d. Altfel spus, istoria este domeniul ce se ocup\u0103 cu investigarea, anchetarea sau cercetarea trecutului. Cel care practic\u0103 aceast\u0103 profesie, acest tip de cercetare, se nume\u0219te istoric, iar obiectul s\u0103u de studiu este, evident, trecutul.<br \/>\n\tTrecutul este de trei feluri: 1. \u201eTrecutul global\u201d- se refer\u0103 la tot ce s-a \u00eent\u00e2mplat vreodat\u0103, de la \u00eenceputurile timpului p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<br \/>\n\t2. \u201eTrecutul \u00een surse\u201d- se refer\u0103 doar la acele evenimente din \u201eTrecutul global\u201d care au fost consemnate \u00een scris sau la relicve.<br \/>\n\t3. \u201eTrecutul \u00een cercetare\u201d- se refer\u0103 la selec\u021bia informa\u021biilor disponibile din \u201eTrecutul \u00een surse\u201d expuse de c\u0103tre istoric.<br \/>\n\tEste limpede faptul c\u0103 nu putem \u0219ti tot ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een trecut. V\u0103 dau un exemplu scandalos \u0219i banal \u00een acela\u0219i timp. Nu \u0219tim la ce or\u0103 s-a dus Napoleon la baie cu patru zile \u00eenainte de B\u0103t\u0103lia de la Waterloo din 1815. De ce nu \u0219tim? Pentru c\u0103 nu a fost consemnat. Acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103 majoritatea acelor aspecte ce \u021bin de trecut nu pot fi cunoscute cu certitudine. Sigur, exemplu este unul c\u00e2t se poate de arbitrar \u0219i prostesc, dar cred c\u0103 a\u021bi prins ideea. Nu e mare pagub\u0103 c\u0103 nu \u0219tim c\u00e2nd a fost Napoleon la baie, dar cu siguran\u021b\u0103 exist\u0103 lucruri exist\u0103 lucruri mult mai importante despre trecut pe care noi nu avem cum s\u0103 le afl\u0103m. Din nou se pune \u00eentrebarea: de ce? Motivele sunt dou\u0103:  Primul \u2013 nu au fost consemnate niciodat\u0103.<br \/>\nAl doilea &#8211; au fost consemnate, dar sursa s-a pierdut.<br \/>\n\tPrin urmare, nu avem cum s\u0103 cunoa\u0219tem \u201eTrecutul global\u201d, adic\u0103 absolut orice eveniment \u0219i incident din trecut, ci suntem dependen\u021bi de surse. Aceste surse mai pot fi denumite \u0219i \u201eizvoare istorice\u201d, c\u0103ci ele ne furnizeaz\u0103 informa\u021bia despre trecut. Ele pot fi scrise sau nescrise. \u00cen cazul celor scrise lucrurile sunt clare. Vorbim de \u00eensemn\u0103ri, fragmente \u0219i texte scrise \u00een diferite limbi pe diferite materiale \u00een diferite perioade. Ele ne ofer\u0103 direct informa\u021bia, cu o condi\u021bie: s\u0103 \u0219tim limba \u00een care au fost scrise.<br \/>\n\t\u00cen cazul izvoarelor nescrise, ne referim la alte m\u0103rturii ce atest\u0103 existen\u021ba unor civiliza\u021bii sau anumite evenimente, despre care putem sau nu putem avea informa\u021bii din izvoarele scrise. Este vorba de obiecte de tot felul (vase, decora\u021biuni, armament etc.) din orice fel de material (piatr\u0103, metal etc.). Acestea sunt vestigii sau relicve. Trebuie s\u0103 mai \u00een\u021belegem ceva: nu toate izvoarele, fie ele scrise sau nescrise ajung la noi. Multe texte din trecut, scrise mai ales pe material perisabil, au fost distruse. La fel \u0219i relicvele. Ceea ce a ajuns p\u00e2n\u0103 la noi este foarte pu\u021bin comparativ cu ceea ce ar fi putu exista \u00een realitate.<br \/>\n\tIstoricul este dependent de aceste surse. Nu poate investiga trecutul f\u0103r\u0103 ele. Din acest punct pot ap\u0103rea multe alte probleme. Izvoarele scrise ar putea furniza anumite informa\u021bii exagerate sau care nu sunt conforme cu ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een realitate. De exemplu, un text ne spune c\u0103 \u00eentr-o mare b\u0103t\u0103lie au murit 100.000 de oameni \u0219i au ars 10 ora\u0219e. Cum ar trebui s\u0103 proced\u0103m pentru a verifica informa\u021bia? Exist\u0103 dou\u0103 eventuale solu\u021bii: Prima &#8211; s\u0103 compar\u0103m cu alte izvoare scrise similare. Este posibil s\u0103 avem la dispozi\u021bie \u0219i alte texte ale unor al\u021bi autori, cronicari sau martori ai evenimentului.<br \/>\n\tA doua &#8211; s\u0103 ne folosim de arheologie pentru a vedea dac\u0103 exist\u0103 un mare num\u0103r de oseminte \u0219i relicve, dac\u0103 au existat ora\u0219ele respective \u0219i urme de distrugere ale lor prin foc.<br \/>\n\t\u00cen foarte multe cazuri, \u00een special c\u00e2nd vorbim de istoria antic\u0103, aceast\u0103 verificare \u00een doi pa\u0219i este imposibil\u0103 din cauz\u0103 c\u0103 beneficiem strict de existen\u021ba unui singur izvor scris \u0219i nimic altceva. Informa\u021biile nu corespund cu ceea ce exist\u0103 pe teren. Atunci avem trei variante: 1. Respingem textul integral.<br \/>\n\t2. Accept\u0103m textul de bun.<br \/>\n\t3. Alegem o solu\u021bie intermediar\u0103, emi\u021b\u00e2nd diferite teorii cu privire la text.<br \/>\n\tPrimii istorici ar fi fost grecii Hecateu din Milet (cca. 550-475 \u00ee. Hr) \u0219i Herodot din Halicarnas (cca. 484-425 \u00ee. Hr). Acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103 istoria este o disciplin\u0103 foarte veche ce \u0219i-a dezvoltat, \u00een timp, o metodologie proprie, iar \u00een ultimele decenii a \u00eenceput s\u0103 aib\u0103 rela\u021bii conexe cu alte domenii. Cu toate acestea, cheia de cercetare a istoricului r\u0103m\u00e2n cele cinci \u00eentreb\u0103ri fundamentale. 1. Ce s-a \u00eent\u00e2mplat?<br \/>\n\t2. C\u00e2nd s-a \u00eent\u00e2mplat?<br \/>\n\t3. Cum s-a \u00eent\u00e2mplat?<br \/>\n\t4. Unde s-a \u00eent\u00e2mplat?<br \/>\n\t5. De ce s-a \u00eent\u00e2mplat?<br \/>\n\tAceste cinci sunt \u00eentreb\u0103rile fundamentale cu ajutorul c\u0103rora istoricul cerceteaz\u0103 \u0219i interpreteaz\u0103 trecutul. Concluziile sale sunt publicate \u00een diferite studii, articole \u0219i volume, \u0219i constituie \u201eTrecutul \u00een cercetare\u201d, adic\u0103 ceea ce s-a cercetat \u0219i s-a publicat din ceea ce putem afla din surse. Nu toate sursele au fost cercetate p\u00e2n\u0103 acum. \u00cen plus, zilnic se fac noi descoperiri de mai mare sau mai mic\u0103 \u00eensemn\u0103tate. Unele descoperiri pot da peste cap vechile studii \u0219i concluzii ale istoricilor. Apar noi interpret\u0103ri, abord\u0103ri \u0219i teorii. Sursele vechi pot fi reexaminate. Se pot propune noi traduceri pentru anumite texte vechi. Sunt multe scenarii ce arat\u0103 c\u0103 istoria r\u0103m\u00e2ne un domeniu foarte activ \u0219i de necesitate.<br \/>\n\tDe ce este important\u0103 istoria? R\u0103spunsul poate fi rezumat \u00een felul urm\u0103tor: istoria ca \u0219tiin\u021b\u0103 ne ajut\u0103 s\u0103 cunoa\u0219tem trecutul. Cunosc\u00e2nd trecutul ajungem s\u0103 \u00een\u021belegem cum (\u0219i de ce) s-a schimbat societatea \u0219i lumea \u00een care tr\u0103im. Ne ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem cum (\u0219i de ce) s-a ajuns la problemele din ziua de ast\u0103zi. De asemenea, ne ajut\u0103 s\u0103 g\u0103sim corespondente ale problemelor actuale din lume \u0219i posibile solu\u021bii la acestea, dar \u0219i s\u0103 g\u0103sim modele de urmat \u0219i s\u0103 ne \u00een\u021belegem propria identitate. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, ne ajut\u0103 s\u0103 cunoa\u0219tem gre\u0219elile \u00eenainta\u0219ilor \u0219i s\u0103 nu le mai repet\u0103m.<br \/>\n\tAr mai trebui s\u0103 stabilim un lucru. Cine este istoric? Sunt mul\u021bi care au impresia c\u0103 dac\u0103 au citit c\u00e2teva c\u0103r\u021bi de popularizare sau articole din reviste ori de pe internet \u0219i au v\u0103zut vreo patru-cinci documentare sunt \u201eistorici\u201d. Sunt al\u021bii care cred c\u0103 dac\u0103 \u0219tiu anii c\u00e2nd au domnit to\u021bi regii Fran\u021bei \u0219i domnitorii \u021a\u0103rilor rom\u00e2ne \u0219i c\u00e2nd au avut loc anumite b\u0103t\u0103lii \u0219i evenimente sunt \u201eistorici\u201d. Nu. Aceste persoane, a c\u0103ror preocupare \u0219i atrac\u021bie este l\u0103udabil\u0103, sunt doar \u201epasiona\u021bi de istorie\u201d, oameni cu o \u201ecultur\u0103 general\u0103\u201d \u0219i \u201ecu bun\u0103 memorie\u201d. Nu sunt istorici. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 nu ai nevoie de Facultatea de Istorie pentru a memora 1.000 de date. O po\u021bi face citind \u0219i cu ajutorul memoriei. Asta nu te va face niciodat\u0103 istoric. Istoricul este altceva, iar scopul Facult\u0103\u021bii de Istorie nu este s\u0103 te \u00eenve\u021be s\u0103 re\u021bii o sum\u0103 de date.<br \/>\n\tFacultatea de istorie este cea care preg\u0103te\u0219te istoricii, adic\u0103 cercet\u0103torii, anchetatorii \u0219i investigatorii trecutului. Este imposibil s\u0103 po\u021bi \u00eenv\u0103\u021ba \u00eentreaga istorie universal\u0103 \u00een detaliu. Facultatea ofer\u0103 un cadru general de informa\u021bii de baz\u0103 despre trecut, care trebuie obligatoriu completate prin bibliografie \u0219i lecturi suplimentare. De exemplu, cursul despre Istoria Romei dureaz\u0103 un semestru. \u00centr-un semestru nu ai cum s\u0103 \u00eenve\u021bi \u00eentreaga istorie a Romei antice \u00een detaliu, cu toate subtilit\u0103\u021bile ei. Cei care vor s\u0103 se specializeze pe studiul istoriei romane trebuie s\u0103 citeasc\u0103 bibliografia suplimentar\u0103 a cursului, dup\u0103 ce au primit deja baza elementar\u0103 \u00een acel semestru. A\u0219a func\u021bioneaz\u0103 lucrurile. Dup\u0103 ce va citi \u0219i bibliografia, va \u00eenv\u0103\u021ba limba latin\u0103 (pe care o poate studia un an \u00eentreg \u00een facultate, m\u0103car elementele de baz\u0103, continu\u00e2nd apoi singur) \u0219i va absolvi facultatea primind titlul de \u201eistoric\u201d sau \u201elicen\u021biat \u00een istorie\u201d, acesta va putea cerceta singur sursele, va putea veni cu noi interpret\u0103ri \u0219i va realiza noi studii \u0219i lucr\u0103ri relevante. Acesta este un istoric. Cel care \u00ee\u0219i aduce contribu\u021bia proprie \u00een cercetare cu scopul de a aduce o nou\u0103 raz\u0103 de lumin\u0103 \u00een bezna trecutului, nu un \u201epapagal\u201d care memoreaz\u0103 liste cu date \u0219i apoi le reproduce.<br \/>\n\tCam at\u00e2t despre istorie. Restul e \u201eistorie\u201d.<br \/>\n\tCa lector de serviciu la Cenaclul literar-artistic Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu sau conferen\u021biar pe diferite teme la Biblioteca Municipal\u0103 Corneliu Coposu, dl Cristi Rusin \u00eentotdeauna prezint\u0103 lucruri interesante, demne de re\u021binut. \u00cei doresc mult succes \u00een via\u021b\u0103 \u0219i sunt convins c\u0103 societatea rom\u00e2neasc\u0103 va auzi de numele lui \u00een dubl\u0103 ipostaz\u0103 istoriograf \u0219i cercet\u0103tor \u0219i s\u0103 nu ne uite.<br \/>\n\t\u201eAcest eseu foarte interesant pune \u00een lumin\u0103 importan\u021ba cercet\u0103rii istorice pentru a vedea evolu\u021bia societ\u0103\u021bii de-a lungul timpului. Cristi Rusin a amintit de cercetarea din surse autentice pentru a releva trecutul global, aceasta \u00eensemn\u00e2nd de fapt o viziune larg\u0103 asupra fenomenelor istorice, care sunt interdependente. Cauza declan\u0219eaz\u0103 efectul \u0219i efectul produce cauza producerii altor evenimente. \u00cen ceea ce prive\u0219te cercetarea istoriei dup\u0103 surse, problema trebuie abordat\u0103 cu mult\u0103 obiectivitate. Sunt istorici care nu respect\u0103 adev\u0103rul istoric. Cristi ne sugereaz\u0103 care  sunt \u00eentreb\u0103rile privind cercetarea istoriei: ce, c\u00e2nd, cum, unde \u0219i de ce. Aceste \u00eentreb\u0103ri fundamentale pot dezv\u0103lui trecutul. Mie \u00eemi place c\u0103 se pune accent pe cercetarea istoriei ca s\u0103 afl\u0103m cine am fost, cine suntem, cine vom fi \u0219i s\u0103 lupt\u0103m s\u0103 nu ne pierdem identitatea.\u201d (Ecaterina Chifu)<br \/>\n\t\u201e\u00cen urma audierii acestui eseu despre istorie \u0219i istorici am fost cople\u0219it de o serie \u00eentreag\u0103 de amintiri izvor\u00e2te din adev\u0103rata istorie a Rom\u00e2niei. Pot s\u0103 afirm cu hot\u0103r\u00e2re c\u0103 cel pu\u021bin jum\u0103tate din rom\u00e2nii actuali nu cunosc adev\u0103rata istorie \u0219i atunci ne punem urm\u0103toarea \u00eentrebare: cum po\u021bi s\u0103 vorbe\u0219ti despre istoria \u021b\u0103rii tale, c\u00e2nd tu habar nu ai de ea? Ascul\u021bi de la oameni total neaviza\u021bi o mul\u021bime de lucruri total paralele cu istoria \u0219i cu ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een \u021bar\u0103, \u00een ziua de azi. Despre acest gen de oameni am o p\u0103rere foarte proast\u0103. Mi-a pl\u0103cut eseul, care a fost la obiect \u0219i ascult \u00eentotdeauna cu pl\u0103cere \u0219i interes ceea expune Cristi Rusin.\u201d (Gic\u0103 Chiroiu)<br \/>\n\t\u201eL-am ascultat cu mult interes pe lectorul de serviciu de ast\u0103zi, dl Cristi Rusin, privind istoria \u0219i istoricii. Foarte interesant pentru mine \u00eentruc\u00e2t \u00eemi place s\u0103 m\u0103 documentez \u00een arhive \u0219i biblioteci, dar \u0219i s\u0103 m\u0103 documentez pe teren prin discu\u021bii purtate cu unele persoane \u00een v\u00e2rst\u0103. Sunt foarte pu\u021bini care studiaz\u0103 istoria. Observ\u0103 c\u0103 istoria este aproape neglijat\u0103 \u00een \u0219coli. Istoria se \u00eentrep\u0103trunde cu legenda. Acolo unde exist\u0103 legende, exist\u0103 \u0219i istorie. \u00cei mul\u021bumesc dlui Cristi Rusin pentru materialul prezentat \u0219i ceea ce face pentru via\u021b\u0103.\u201d (Costic\u0103 Dr\u00eestaru)<br \/>\n\t\u201eO lectur\u0103 interesant\u0103 \u00een care Cristi Rusin define\u0219te dou\u0103 no\u021biuni: istorie \u0219i istorici. Cristi Rusin arat\u0103 \u00een acest eseu care este diferen\u021ba \u00eentre un istoric \u0219i un pasionat de istorie, dintre istoria scris\u0103 \u0219i cea tr\u0103it\u0103. Tema prezentat\u0103 ast\u0103zi a fost interesant\u0103. \u00cel felicit \u0219i a\u0219tept s\u0103 prezinte \u0219i alte lucruri interesante.\u201d (Adriana Plugaru)<br \/>\n\t\u201eCristi Rusin este \u00een mod indubitabil un mare pasionat de istorie, care \u00een viitorul apropiat va fi un mare istoric. \u00cen acest context, nu Cristi Rusin a ales istoria, ci istoria l-a ales pe el. Mul\u021bumesc pentru prezen\u021ba dlui Cristi Rusin, deosebit\u0103 prin informa\u021biile transmise, foarte interesante, pentru acest motiv \u00eel mai a\u0219tept\u0103m \u00een mijlocul nostru.\u201d (Adrian C\u00e2mpeanu)<br \/>\nS\u00e2mb\u0103t\u0103 12 august, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului Alexandru Sihleanu va fi dl Viorel Dodan. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00ceNTRE DRAGOSTE \u0218I PROFESIE, \u00ceN CAZUL DE FA\u021a\u0102, ISTORIA PUNE SEMNUL EGAL S\u00e2mb\u0103t\u0103, 05 august, ziua \u00cenainte-pr\u0103znuirea Schimb\u0103rii la Fa\u021b\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":4784,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21623"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21623"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21623\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21624,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21623\/revisions\/21624"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4784"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21623"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21623"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21623"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}