{"id":21598,"date":"2023-08-07T22:56:14","date_gmt":"2023-08-07T19:56:14","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21598"},"modified":"2023-08-07T22:56:14","modified_gmt":"2023-08-07T19:56:14","slug":"spatii-culturale-nr-89-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21598","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 89 (1)"},"content":{"rendered":"

Petrache PLOPEANU<\/strong>
\n\"\"

Primul \u0219i ultimul om sau dragostea \u0219i ura ca semn al democra\u021biei
\n (\u00eenceputul \u0219i sf\u00e2r\u0219itul istoriei)<\/strong><\/p>\n

Motto:
\n\u201eDe-ar fi fost fericit \u00een dragoste, Adam ne-ar fi scutit de existen\u021ba Istoriei\u201d (Cioran, Silogismele am\u0103r\u0103ciunii, Humanitas, Bucure\u0219ti, 1992, p. 89)<\/em><\/p>\n

Greu cu dragostea asta!
\nDar haide\u021bi s\u0103 vedem cum s-au petrecut lucrurile acolo \u00een paradis, \u00eenc\u00e2t Cioran s\u0103 fi ajuns la concluzia c\u0103 Adam nu a fost fericit \u00een dragoste.
\nA\u0219adar, dup\u0103 ce Dumnezeu l-a f\u0103cut pe Adam dup\u0103 chipul \u0219i asem\u0103narea sa, a s\u0103dit gr\u0103dina Edenului pun\u00e2ndu-l acolo pe cel dint\u00e2i om. \u00cen aceast\u0103 gr\u0103din\u0103, printre ceilal\u021bi pomi erau \u0219i pomul vie\u021bii, \u0219i pomul cuno\u0219tin\u021bei binelui \u0219i r\u0103ului. Ce i-a poruncit Dumnezeul lui Adam: \u201eDin to\u0163i pomii din rai po\u0163i s\u0103 m\u0103n\u00e2nci. 17. Iar din pomul cuno\u015ftin\u0163ei binelui \u015fi r\u0103ului s\u0103 nu m\u0103n\u00e2nci, c\u0103ci, \u00een ziua \u00een care vei m\u00e2nca din el, vei muri negre\u015fit!\u201d. \u0218i pentru c\u0103 Divinitatea suprem\u0103 a considerat c\u0103 \u201eNu este bine s\u0103 fie omul singur; s\u0103-i facem ajutor potrivit pentru el.\u201d, a f\u0103cut femeia dintr-una din coastele lui Adam.
\nConcluzia a fost tras\u0103 de Adam: \u201eIat\u0103, aceasta-i os din oasele mele \u015fi carne din carnea mea; ea se va numi femeie, pentru c\u0103 este luat\u0103 din b\u0103rbatul s\u0103u. 24. De aceea va l\u0103sa omul pe tat\u0103l s\u0103u \u015fi pe mama sa \u015fi se va uni cu femeia sa \u015fi vor fi am\u00e2ndoi un trup.\u201d. Adam \u0219i femeia lui erau am\u00e2ndoi goi \u0219i nu se ru\u0219inau.
\nAceasta este prima parte a tragediei care se preg\u0103te\u0219te (\u00een partea a III-a).
\nPartea a II-a.
\n\u00centre femeie (pe care \u00eenc\u0103 nu o chema Eva!) \u0219i \u0219arpe, are loc un dialog:
\n\u201e\u0218arpele: \u2013 Dumnezeu, a zis El, oare, s\u0103 nu m\u00e2nca\u0163i roade din orice pom din rai?…
\nFemeia: \u2013 Roade din pomii raiului putem s\u0103 m\u00e2nc\u0103m; 3. Numai din rodul pomului celui din mijlocul raiului ne-a zis Dumnezeu: \u00abS\u0103 nu m\u00e2nca\u0163i din el, nici s\u0103 v\u0103 atinge\u0163i de el, ca s\u0103 nu muri\u0163i!\u00bb\u2026
\n\u2013 \u0218arpele: \u2013 Nu, nu ve\u0163i muri! 5. Dar Dumnezeu \u015ftie c\u0103 \u00een ziua \u00een care ve\u0163i m\u00e2nca din el, vi se vor deschide ochii \u015fi ve\u0163i fi ca Dumnezeu, cunosc\u00e2nd binele \u015fi r\u0103ul\u201d.
\nFemeia convins\u0103 de cuvintele \u0219arpelui, a luat un m\u0103r din rodul pomului cuno\u0219tin\u021bei binelui \u0219i r\u0103ului \u0219i a m\u00e2ncat \u0219i i-a dat \u0219i lui Adam.
\nConcluzia acestei p\u0103r\u021bi: \u201eAtunci li s-au deschis ochii la am\u00e2ndoi \u015fi au cunoscut c\u0103 erau goi, \u015fi au cusut frunze de smochin \u015fi \u015fi-au f\u0103cut acoper\u0103minte.\u201d
\nPartea a III-a.
\nCei doi, Adam \u0219i femeia lui, s-au ascuns ru\u0219ina\u021bi auzind glasul lui Dumnezeu care \u00eei chema. De data aceasta are loc un dialog \u00eentre Dumnezeu, Adam \u0219i femeie:
\n\u201eDumnezeu: \u2013 Adame, unde e\u015fti?
\nAdam: \u2013 Am auzit glasul T\u0103u \u00een Rai \u015fi m-am temut, c\u0103ci sunt gol, \u015fi m-am ascuns\u2026
\nDumnezeu: \u2013 Cine \u021bi-a spus c\u0103 e\u015fti gol? Nu cumva ai m\u00e2ncat din pomul din care \u021bi-am poruncit s\u0103 nu m\u0103n\u00e2nci?…
\nAdam: \u2013 Femeia care mi-ai dat-o s\u0103 fie cu mine, aceea mi-a dat din pom \u015fi am m\u00e2ncat\u2026
\nDumnezeu (c\u0103tre femeie): \u2013 Pentru ce ai f\u0103cut aceasta?…
\nFemeia: \u2013 \u015earpele m-a am\u0103git \u015fi eu am m\u00e2ncat\u201d.
\nConcluzia acestei p\u0103r\u021bi este una punitiv\u0103: \u0219arpele este blestemat s\u0103 se t\u00e2rasc\u0103 pe burt\u0103, s\u0103 m\u0103n\u00e2nce \u021b\u0103r\u00e2n\u0103, femeia s\u0103 nasc\u0103 \u00een durere \u0219i, chiar dac\u0103 va fi atras\u0103 c\u0103tre b\u0103rbat, acesta s\u0103 fie st\u0103p\u00e2nul ei, Adam s\u0103 lucreze p\u0103m\u00e2ntul cu osteneal\u0103 \u0219i din sudoarea fe\u021bei sale s\u0103-\u0219i m\u0103n\u00e2nce p\u00e2inea. Abia acum Adam \u00ee\u0219i nume\u0219te femeia Eva, adic\u0103 Via\u021b\u0103, \u201epentru c\u0103 ea era s\u0103 fie mama tuturor celor vii\u201d.
\nAr fi c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri\/observa\u021bii despre dragoste \u0219i opusul ei, plec\u00e2nd de la cele relatate.
\n1.\tAdam \u0219i femeia lui sunt oameni pentru c\u0103 au ra\u021biune, dup\u0103 chipul \u0219i asem\u0103narea lui Dumnezeu.
\n2.\tDe ce nu se ru\u0219inau Adam \u0219i femeia lui pentru c\u0103 erau goi? Pentru c\u0103 sunt la o v\u00e2rst\u0103 a inocen\u021bei, asemenea copiilor mici care nu se ru\u0219ineaz\u0103 s\u0103 stea goi pe plaj\u0103. Ru\u0219inea se \u00eenva\u021b\u0103 de fapt de la adul\u021bi, \u00een cazul acesta rolul respectiv fiind \u00eendeplinit de c\u0103tre \u0218arpe (mi-am permis \u0219i eu \u201es\u0103-l numesc\u201d cu majuscul\u0103, ca principiu al R\u0103ului).
\n3.\tFemeia d\u0103 dovad\u0103 de dorin\u021b\u0103 \u0219i mai mult\u0103 \u00eendr\u0103zneal\u0103 (la Platon thymos) \u0219i ac\u021bioneaz\u0103 \u00eendemnat\u0103 de \u0218arpe, fiind cu un pas \u00eenaintea lui Adam, lu\u00e2nd din pomul cuno\u0219tin\u021bei binelui \u0219i r\u0103ului. Se realizeaz\u0103 cele trei elemente care, dup\u0103 filozoful grec amintit, \u00eel caracterizeaz\u0103 pe om: ra\u021biune, dorin\u021b\u0103 \u0219i \u00eendr\u0103zneal\u0103.
\n4.\tFemeia va \u00eendeplini, dup\u0103 ce a m\u00e2ncat din rodul numitului pom, rolul \u0218arpelui, \u00eendemn\u00e2ndu-l ea pe Adam s\u0103 m\u0103n\u00e2nce \u0219i el din acel rod. Se pare c\u0103 \u00eendr\u0103zneala nu prea \u00eel caracteriza pe acest dint\u00e2i om, a\u0219a c\u0103 a fost nevoie de insisten\u021ba altcuiva din exterior ca s\u0103 treac\u0103 \u0219i el la ac\u021biune.
\n5.\tAc\u021biunea femeii \u0219i a lui Adam ilustreaz\u0103 dep\u0103\u0219irea inocen\u021bei \u0219i intrarea \u00eentr-o nou\u0103 etap\u0103 a existen\u021bei lor, caracterizat\u0103 prin cunoa\u0219tere, deci dezvoltare. Nu pot spune social\u0103 deoarece nimeni nu a certificat faptul c\u0103 \u00een Rai ar exista o societate dup\u0103 chipul \u0219i asem\u0103narea celei umane! Dezvoltare personal\u0103, da. Este interesant comentariul f\u0103cut de Carte despre femeie dup\u0103 ce este numit\u0103 Eva de c\u0103tre Adam: \u201e… pentru c\u0103 ea era s\u0103 fie mama tuturor celor vii.\u201d. \u00centrebarea iscat\u0103 de acest comentariu este: dac\u0103 Eva este mama celor vii, ea neput\u00e2nd fi mama celor din Rai, ce statut \u00eel aveau entit\u0103\u021bile din acest spa\u021biu extramundan? R\u0103spunsul poate fi: nemuritori \u0219i indestructibili, iar \u201ecei vii\u201d ar fi muritorii \u0219i efemeri, deci distructibili. Spa\u021biul lor este p\u0103m\u00e2ntul, spa\u021biu pleonastic mundan.
\n6.\tAlungarea lui Adam \u0219i a Evei din Rai este de fapt \u00eenceputul Istoriei (cu majuscul\u0103 pentru a sublinia unicitatea \u00eenceputului acestui eveniment).
\n\u0218i totu\u0219i o \u00eentrebare m\u0103 s\u00e2c\u00e2ie \u00een continuare: Adam este primul om sau Eva? Desigur \u00een sens biblic cel dint\u00e2i este \u0219i primul om, dar eu vorbesc aici din perspectiv\u0103 istoric\u0103. Dar ce anume presupune aceast\u0103 perspectiv\u0103 raportat\u0103 la umanitate?
\n\u00cen 1994 a ap\u0103rut \u00een limba rom\u00e2n\u0103 cartea lui Francis Fukuyama, The End of History and the Last Man (Sf\u00e2r\u0219itul istoriei \u0219i ultimul om, Paideia, Bucure\u0219ti) ap\u0103rut\u0103 cu doi ani mai devreme la New York \u0219i care f\u0103cea trimitere la un articol intitulat chiar Sf\u00e2r\u0219itul istoriei?, scris pentru ziarul The National Interest \u00een 1989. \u00cen introducerea f\u0103cut\u0103 chiar de autor, acesta explic\u0103 titlul lucr\u0103rii sale \u0219i motivele care l-au \u00eendemnat s\u0103 formuleze acest titlu.
\n\u00cen primul r\u00e2nd expresia \u201esf\u00e2r\u0219itul istoriei\u201d. Aceasta se leag\u0103 de consensul care ap\u0103ruse \u00een acei ani \u00een privin\u021ba \u201elegitimit\u0103\u021bii democra\u0163iei liberale, pe m\u0103sur\u0103 ce aceasta \u00eenvingea ideologii rivale ca monarhia ereditar\u0103, fascismul \u015fi, cel mai recent, comunismul\u201d , care ideologie ar fi reprezentat punctul final al \u201eevolu\u021biei ideologice a omenirii\u201d \u0219i \u201eforma final\u0103 de guvernare uman\u0103\u201d a\u0219adar, \u201esf\u00e2r\u0219itul istoriei\u201d. Sf\u00e2r\u0219itul istoriei era \u00een\u021beles de Fukuyama nu ca un sf\u00e2r\u0219it al evenimentelor, ci al progresului principiilor \u0219i institu\u021biilor de baz\u0103, a\u0219a cum \u00een\u021belegea istoria at\u00e2t Hegel c\u00e2t \u0219i Marx, cel dint\u00e2i vorbind de statul liberal, al doilea de societatea comunist\u0103. Victoria democra\u021biei liberale este posibil\u0103, consider\u0103 autorul, doar prin ceea ce el nume\u0219te \u201elogica \u0219tiin\u021bei moderne\u201d, o interpretare economic\u0103 a schimb\u0103rii istorice. \u0218tiin\u021ba \u0219i tehnologia fac posibil\u0103 acumularea aproape nelimitat\u0103 a bog\u0103\u021biei care satisface nevoile \u0219i dorin\u021bele omene\u0219ti, ceea ce duce la omogenizarea societ\u0103\u021bilor umane.
\n\u00cen acela\u0219i timp, Fukuyama ia \u00een considerare \u0219i un al doilea factor important al explic\u0103rii democra\u021biei liberale: lupta pentru recunoa\u0219tere, fundamentat\u0103 de Hegel. Omul dore\u0219te s\u0103 fie recunoscut de c\u0103tre ceilal\u021bi oameni, adic\u0103 o fiin\u021b\u0103 av\u00e2nd o anumit\u0103 valoare sau demnitate. Dorin\u021ba de recunoa\u0219tere presupune o \u201elupt\u0103\u201d \u00eentre doi lupt\u0103tori, lupt\u0103 din care unul iese \u00eenving\u0103tor, iar cel\u0103lalt \u00eenvins, unul devine st\u0103p\u00e2n, iar cel\u0103lalt sclav.
\nDuc\u00e2nd aceast\u0103 lupt\u0103 \u00een arena social\u0103, ajungem la explicarea revolu\u021biilor moderne ca o lupt\u0103 pentru recunoa\u0219tere, \u00een primul r\u00e2nd. Aceste revolu\u021bii, crede Hegel, au rezolvat contradic\u021bia inerent\u0103 raportului st\u0103p\u00e2n-sclav, desfiin\u021b\u00e2nd diferen\u021bele dintre ace\u0219tia, iar istoria a ajuns la sf\u00e2r\u0219it pentru c\u0103 lupta pentru recunoa\u0219tere este acum satisf\u0103cut\u0103.
\nCritica cea mai puternic\u0103 dinspre dreapta (cea dinspre st\u00e2nga este cea iluzoriu egalitarist\u0103, cea comunist\u0103) a venit din partea filozofului german Nietzsche. Acesta consider\u0103 c\u0103 odat\u0103 ce \u00een democra\u021bia liberal\u0103 prosperitatea \u0219i recunoa\u0219terea este asigurat\u0103 pentru orice om, acest om, al democra\u021biei liberale, \u201eeste ultimul om\u201d. El ar fi lipsit de ambi\u021bii \u0219i aspira\u021bii: \u201eMul\u0163umit de soarta sa \u015fi incapabil s\u0103 simt\u0103 vreo ru\u015fine pentru incapacitatea sa de a se ridica deasupra acestor nevoi, ultimul om \u00eenceta s\u0103 mai fie uman\u201d , iar Fukuyama ajunge chiar la o concluzie paradoxal\u0103: \u201e\u015ei nu-i va face frica de a fi considera\u0163i \u00abultimii oameni\u00bb s\u0103 se afirme \u00een noi feluri imprevizibile, p\u00e2n\u0103 acolo unde ar putea deveni din nou \u00abprimii oameni\u00bb bestiali, angaja\u0163i \u00een s\u00e2ngeroase b\u0103t\u0103lii de dragul prestigiului, dar de data aceasta cu arme moderne?\u201d.
\n\u0218i acum s\u0103 revenim la Adam \u0219i Eva \u00eenainte \u0219i dup\u0103 alungarea din Rai. \u00cenainte tr\u0103iau \u00eentr-un timp anistoric al ra\u021biunii \u0219i dorin\u021bei, iar dup\u0103, tr\u0103iesc \u00een Istorie, care este timpul ra\u021biunii, dorin\u021bei \u0219i al luptei pentru recunoa\u0219tere. Lupta pentru recunoa\u0219tere \u00eel face pe om, OM! A\u0219adar, primul Om care manifest\u0103 ra\u021biune, dorin\u021b\u0103 \u0219i lupt\u0103 pentru recunoa\u0219terea sa, este Eva pentru c\u0103 ea a ac\u021bionat pentru a dob\u00e2ndi con\u0219tiin\u021ba de sine, deci recunoa\u0219terea sinelui, a propriei valori \u0219i demnit\u0103\u021bi, \u00een sens uman, nu divin. Poate fi aceast\u0103 concluzie una care s\u0103 fie \u00een concordan\u021b\u0103 cu datele antropologiei moderne \u00een leg\u0103tur\u0103 cu primatul principiului feminin \u00een \u00eentreaga Preistorie, adic\u0103 timp de milioane de ani (St\u0103p\u00e2na animalelor apoi Mater Genitrix, Gaia, Mama P\u0103m\u00e2nt etc.). Iar ultimul om ar fi acela al timpurilor noastre, \u00een care tot mai intens procesul de globalizare impune democra\u021bia liberal\u0103 pretutindeni. Ultimul om\/ultimii oameni ar fi aceia ai lui Nietzsche, interesa\u021bi doar de acumul\u0103ri materiale, f\u0103r\u0103 nicio dorin\u021b\u0103 de recunoa\u0219tere a propriei \u0219i realei valori \u0219i demnit\u0103\u021bi.
\nAcum, a\u0219a cum ne-am obi\u0219nuit, s\u0103 intr\u0103m pe t\u0103r\u00e2mul logicii cioraniene. Cum arat\u0103 silogismul cioranian de aceast\u0103 dat\u0103?
\n\u2022\t\u201eDe-ar fi fost fericit \u00een dragoste,
\n\u2022\tAdam ne-ar fi scutit de existen\u021ba Istoriei\u201d
\n\u2022\tAdam nu ne-a scutit de existen\u021ba Istoriei
\nCitim:
\n\uf0a7\tdac\u0103 ar fi fost fericit \u00een dragoste (dac\u0103 p…)
\n\uf0a7\tatunci Adam ne-ar fi scutit de existen\u021ba istoriei (atunci q)
\n\uf0a7\tdeci Adam nu ne-a scutit de existen\u021ba Istoriei
\n\u0219i reformul\u0103m:
\n\uf0fc\tdac\u0103 este foarte clar c\u0103 Adam nu ne-a scutit de existen\u021ba istoriei, pentru c\u0103 tot ceea ce a fost din momentul \u00eenceputului existen\u021bei umane (nu divine!) a umanit\u0103\u021bii este o c\u0103utare permanent\u0103 \u0219i dificil\u0103 a elementelor de supravie\u021buire economic\u0103
\n\uf0fc\tatunci este la fel de clar c\u0103 Adam nu a fost mul\u021bumit \u00een dragoste, de aceea a fost alungat \u00eempreun\u0103 cu Eva pe p\u0103m\u00e2nt
\n\uf0fc\tdeci suntem de la \u00eenceput, ca \u0219i primii oameni, \u00een istorie cu tot ceea ce presupune acest fapt
\nDar ce importan\u021b\u0103 a avut la urma urmei faptul c\u0103 Adam nu a fost fericit \u00een dragoste \u0219i ce anume l-a f\u0103cut pe Dumnezeu s\u0103-i alunge pe cei doi? Faptul c\u0103 Adam a p\u00e2r\u00e2t-o pe femeie, d\u00e2nd dovad\u0103 de lips\u0103 de dragoste. Cred c\u0103 Dumnezeu i-a pedepsit nu pentru c\u0103 au m\u00e2ncat din pomul cuno\u0219tin\u021bei binelui \u0219i r\u0103ului, ci pentru c\u0103 Adam nu a fost capabil s\u0103-\u0219i iubeasc\u0103 femeia despre care proclamase acele fraze frumoase. Alungarea din Rai era necesar\u0103 pentru a-l \u00eenv\u0103\u021ba minte pe Adam c\u0103 doar recunoa\u0219terea celuilalt ca f\u0103c\u00e2nd parte din tine \u0219i protejarea acestuia trebuie s\u0103 fie esen\u021ba vie\u021bii. Adam trebuia s\u0103 stea o Istorie al\u0103turi de Eva \u0219i s\u0103-\u0219i recunoasc\u0103 el vina \u0219i s\u0103 o iubeasc\u0103, s\u0103 o pre\u021buiasc\u0103, \u00een demnitatea \u0219i valoarea ei de mam\u0103 a celor vii.
\nDup\u0103 cum observ\u0103m Fukuyama nu garanteaz\u0103 pentru ve\u0219nicia democra\u021biei, ba dimpotriv\u0103, pornind critic pe urmele lui Nietzsche, ajunge s\u0103 se \u00eentrebe dac\u0103 nu cumva \u201eultimii oameni\u201d, cei care au ajuns la finalitatea ideologiilor cu ideologia democra\u021biei liberale, vor deveni neoameni comport\u00e2ndu-se ca atare. Exemple exist\u0103 \u00eendeajuns dac\u0103 ne raport\u0103m chiar la acele state considerate \u0219i autoproclamate \u201emarile democra\u021bii\u201d care sunt luate\/se ofer\u0103 ca exemple demne de urmat.
\nNu doresc \u00eens\u0103 deturnarea de la obi\u0219nuin\u021ba ultimei p\u0103r\u021bi din articolele mele \u0219i anume tragerea concluziilor spre plaiul rom\u00e2nesc.
\nIndiferent c\u0103 Adam a fost sau nu fericit \u00een dragoste, se pare c\u0103 la noi \u00eencremenirea \u00een istorie (ca s\u0103 nu repet ceea ce a devenit un cli\u0219eu, \u00eencremenirea \u00een proiect pentru c\u0103 la noi nu a existat un proiect pe care s\u0103-l ini\u021biem \u0219i apoi s\u0103 \u00eencremenim) este un mod de a fi. Ideologii? Ce sunt alea, pare a spune \u00eentreaga noastr\u0103 clas\u0103 politic\u0103, care indiferent de orientare, de st\u00e2nga, de dreapta etc., face tot ceea ce o taie capul indiferent\u0103 la necesit\u0103\u021bile ie\u0219irii odat\u0103 \u0219i odat\u0103 din Istorie, la acele imperative ale timpului care spun c\u0103 facem parte din civiliza\u021bia secolului al XX-lea, c\u0103 nu am fost colonie \u00een America Latin\u0103, Africa sau Asia, c\u0103 suntem parte a unei democra\u021bii integrate european, c\u0103 istoria noastr\u0103, \u00een ciuda multimilenarit\u0103\u021bii sale, este istoria chinului oamenilor tr\u0103itori pe aceste meleaguri, care au \u0219i ei dreptul s\u0103 constate c\u0103 lupta pentru recunoa\u0219terea lor, a valorii lor intrinseci, a demnit\u0103\u021bii lor, trebuie s\u0103 ia sf\u00e2r\u0219it, cu toate aceste recunoa\u0219teri reale din partea unui grup conduc\u0103tor. Clasa noastr\u0103 politic\u0103 se poart\u0103, \u00een termenii filozofiei lui Fukuyama ca st\u0103p\u00e2nii fa\u021b\u0103 de sclavi. Nu cred c\u0103 are, pentru aceast\u0103 clas\u0103 politic\u0103, vreo importan\u021b\u0103 sf\u00e2r\u0219itul timpului istoric pe care \u00eel presupune necesitatea accept\u0103rii democra\u021biei. Iar sclavii nu vor fi recunoscu\u021bi niciodat\u0103 de c\u0103tre st\u0103p\u00e2ni egali cu ei, ci permanent sclavi. \u00cen acela\u0219i timp oamenii no\u0219tri politici sunt ni\u0219te adami care sunt permanent gata s\u0103 arunce vina pe sclavi pentru a ie\u0219i ei cu fa\u021ba curat\u0103.
\nDac\u0103 rom\u00e2nii nu sesizeaz\u0103 gravitatea acestei pozi\u021bion\u0103ri a oamenilor politici fa\u021b\u0103 de ei ca popor, atunci trebuie ca Organismele Uniunii Europene s\u0103 perceap\u0103 pericolul de moarte pe care asemenea atitudini \u2013 de st\u0103p\u00e2ni de sclavi \u2013 le au pentru ideea de democra\u021bie \u00een general. Fiecare afront adus acestei idei nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 ne duc\u0103 pe noi, \u201eultimii oameni\u201d spre \u00eenceputuri, dar nu cele divine, ci acelea ale luptelor s\u00e2ngeroase de recunoa\u0219tere a suprema\u021biei fizice \u00een gura cavernelor.
\nSau poate \u0219i UE este condus\u0103 de al\u021bi st\u0103p\u00e2ni de sclavi, mult mai sofistica\u021bi dec\u00e2t ai no\u0219tri?<\/p>\n


\nRadu GYR<\/strong><\/p>\n

Antagonism<\/strong><\/p>\n

De jos, din zbuciumata-mi ad\u00e2ncime,
\nt\u00e2njesc mereu senin\u0103t\u0103\u021bi s\u0103 isc,
\ngelos pe glaciatul lunii disc,
\npe tot ce e celest\u0103 limpezime.<\/p>\n

Vr\u00e2nd armonii de rece obelisc,
\n\u00een genuine-arhitecturi sublime,
\nur\u0103sc zb\u00e2rlita r\u00e2pelor asprime
\n\u0219i fl\u0103m\u00e2nzesc dup\u0103 z\u0103pezi de pisc.<\/p>\n

Port jindul simetriilor m\u0103iestre,
\ndar fierb \u00een mine-un fluviu subteran.
\nR\u00e2vnesc doar prin cr\u00e2mpeie de ferestre<\/p>\n

ghe\u021baru-nalt cu cre\u0219tet diafan;
\nsunt clocot \u0219i vreau cer de roci alpestre,
\nvreau ape de oglinzi \u0219i sunt vulcan.<\/p>\n


\nMagda URSACHE<\/strong>
\n\"\"

Observ\u0103ri \u00een linie dreapt\u0103<\/strong><\/p>\n

\u201e\u00cen mintea str\u00e2mb\u0103 \u0219i lucrul drept se str\u00e2mb\u0103.\u201d
\n Arsenie Boca<\/em><\/p>\n

P\u0103rintele Profesor dr. Mihail-Simion S\u0103s\u0103ujan d\u0103 replic\u0103 trebuitoare, ferm\u0103 \u0219i sever\u0103 (\u00een \u201eLumina\u201d, 25 mai) unei pseudo-istorii a Bisericii ortodoxe, colaj de afirma\u021bii nejustificate. Dezinvolt-ostil, cercet\u0103torul austriac al Estului, Oliver Jens Schmitt, le spune rom\u00e2nilor, la ei acas\u0103, ce primitivi, necredincio\u0219i \u0219i p\u0103c\u0103to\u0219i sunt, sub pretext c\u0103 le spune adev\u0103rul. Nu corector, ci demolant. P\u0103rintele Bisericii Albe nu-l cru\u021b\u0103 deloc pe autor. \u00cenc\u0103 din titlul volumului \u00ee\u0219i d\u0103 seama ce va s\u0103 vin\u0103: rela\u021bia biseric\u0103 stat trebuie t\u0103iat\u0103. Cum sun\u0103 titlul? A\u0219a: Biserica de stat sau Biserica \u00een stat (1918-2023), Ed. Humanitas. An curent? Da. Sunt acolo dou\u0103 pagini \u0219i jum\u0103tate despre fapte biserice\u0219ti din 2023, OJS dovedindu-se un clarv\u0103z\u0103tor, privind \u00een vreo bil\u0103 de cristal ce-o s\u0103 se mai \u00eent\u00e2mple din prim\u0103var\u0103 p\u00e2n\u0103-n toamn\u0103 \u0219i-n iarn\u0103, la vreme de r\u0103zboi. Domnul Schmitt \u0219i-a lansat cartea la Cluj, \u00een 10 mai, la Bucure\u0219ti, \u00een libr\u0103ria din Ci\u0219migiu, \u00een 11 mai. Documentare? Zero. Onestitate? Nici at\u00e2ta. Insulte? Destule. Chit c\u0103, dac\u0103 insul\u021bi, te insul\u021bi.
\nCu ochi r\u0103u, deform\u00e2nd ce crede c\u0103 vede, OJS acuz\u0103 \u0219i condamn\u0103, crez\u00e2ndu-se irefutabil \u00een argumente. Nu este. Directorul Editurii Humanitas, garantul s\u0103u, \u00eel prezint\u0103 obiectiv la superlativ. Ba este excesiv de subiectiv, prea \u00eend\u00e2rjit \u00een str\u0103dania de-a denigra ortodoxia, pentru a putea fi obiectiv. Jignitor \u0219i agresiv, da.
\nDar ale cui sunt ideile mult l\u0103udate, cum c\u0103 Biserica Ortodox\u0103 compromite democra\u021bia, evolu\u021bia democratic\u0103 a societ\u0103\u021bii? C\u0103 BOR ar \u00eencuraja \u201efascismul clerical\u201d, filetismul (idolatrizarea na\u021biunii, adic\u0103telea)? Cum ale cui? Ale self-elitei care \u00ee\u0219i dore\u0219te, de lu\u0219tri mul\u021bi \u00eencoace, ruperea leg\u0103turii dintre na\u021biune \u0219i credin\u021b\u0103, iar cei care nu v\u0103d nimic r\u0103u \u00een rela\u021bionarea bisericii cu puterea de stat sunt eticheta\u021bi \u201eni\u0219te prostovani pripi\u021bi spre verdicte necugetate\u201d, tradi\u021bionali\u0219ti radicali, antiocci, xenofobi, antisemi\u021bi, legionaroizi. C\u00e2te exemple s\u0103 mai dau de na\u021bionali\u0219ti adversari ai ideologiei fasciste ori legionare?
\nCe Biseric\u0103 nu rela\u021bioneaz\u0103 cu puterea de stat? \u00eentreab\u0103 parohul Bisericii Albe, g\u0103sind discursul lui OJS \u201en\u0103ucitor \u0219i degradant\u201d pentru un istoric, fie el profesor la Institutul de Istorie Est-European\u0103 (din cadrul Facult\u0103\u021bii de Istorie \u0219i Studii Culturale a Universit\u0103\u021bii din Viena, titular al Academiei Austriece de \u0218tiin\u021be). Eu g\u0103sesc de-a dreptul josnic\u0103 acuza adus\u0103 de academicul vienez Pre\u0219edintelui Academiei Rom\u00e2ne, Prof. dr. Ioan-Aurel Pop, care ar da \u201esemnale antisemite\u201d. C\u00e2nd, cum, are dovezi? Dac\u0103 n-are, asta sun\u0103 a calomnie \u0219i OJS devine culpabil. Motivarea sa: \u201eprobabil, un trecut legat de securitate\u201d. Da, e adev\u0103rat, leg\u0103tura exist\u0103: Ioan-Aurel Pop a refuzat categoric s\u0103 semneze infamul Angajament. Lui Lucian Boia i s-a p\u0103rut \u201eo idee bun\u0103\u201d, cum a \u0219i m\u0103rturisit. Idee bun\u0103, profitabil\u0103 a p\u0103rut \u0219i altora eiusdem farinae, nu \u0219i pre\u0219edintelui Academiei Rom\u00e2ne.
\nPentru ca documentarea s\u0103 fie \u201ef\u0103r\u0103 cusur\u201d, OJS a avut dou\u0103 ajutoare de la Institutul de Istorie \u201eN. Iorga\u201d al Academiei \u0219i al treilea de la Institutul \u201eWiesel\u201d. Cartea e g\u00e2ndit\u0103 direct \u00een rom\u00e2ne\u0219te, fiind f\u0103r\u0103 traduc\u0103tor. Cele din 2017, 2018, 2021, scrise \u00een german\u0103, sunt traduse. Cum se vede treaba, a progresat \u00een toate, mai ales \u00een denigrare \u00eentru demolare a BOR. B\u0103nescu, purt\u0103torul de cuvinte, tace taciturn. Nu \u0219i Pr. Mihail-Simion S\u0103s\u0103ujan, nu \u0219i anglista Lidia Vianu, nu \u0219i pre\u0219edintele Academiei, Prof. Ioan-Aurel Pop.
\n\u00centreb \u00eenc\u0103 o dat\u0103: ce-i r\u0103u-r\u0103u-r\u0103u \u00een leg\u0103tura na\u021biune-credin\u021b\u0103? \u0218i de ce n-ar trebui corelate biserica \u0219i na\u021biunea? Spune Pr. Dumitru St\u0103niloae: \u201eNa\u021biunile sunt, dup\u0103 cuprinsul lor, eterne \u00een Dumnezeu.\u201d. \u021ainta predilect\u0103 a cercet\u0103torului obiectiv OJS este chiar Pr. St\u0103niloae, pisc al teologiei ortodoxe. Marele profesor de dogmatic\u0103, om \u201e\u00eendumnezeit\u201d, v\u0103z\u0103tor de Lumin\u0103, a fost na\u021bionalist-ortodoxist? \u0218i ce-i r\u0103u-r\u0103u-r\u0103u \u00een asta? A fi ata\u0219at originii, locului na\u0219terii nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 e\u0219ti xenofob. Un argument de \u00eentreag\u0103 eviden\u021b\u0103 aduce parohul Bisericii Albe din capitala Rom\u00e2niei: cine dac\u0103 nu P\u0103rintele St\u0103niloae a demisionat, dup\u0103 zece ani de munc\u0103, din postul de rector al Academiei Teologice din Sibiu, ca opozant la regimul ideologizant al lui Groz(e)a? Mitropolitul Nicolae B\u0103lan i-a acceptat demisia din 1946. Pr. St\u0103niloae a f\u0103cut alegerea, de neegalat \u00een demnitate, cu consecin\u021be grave \u00een biografia sa. N-a vrut s\u0103 slujeasc\u0103 puterea: nici pe cea de extrem\u0103 dreapt\u0103, nici pe cea comunist\u0103. Iar OJS nu-\u0219i reprim\u0103 dispre\u021bul fa\u021b\u0103 de starea de jertf\u0103. Mai mult \u00eenc\u0103: \u00eel \u201e\u00eenfiereaz\u0103\u201d pe Patriarhul Daniel, al c\u0103rui duhovnic a fost chiar Pr. Dumitru St\u0103niloae.
\nDar c\u00e2te nu \u0219tie, dar scrie OJS despre Nichifor Crainic, alt \u201edezechilibrat\u201d religios, utiliz\u00e2nd \u201econcepte \u00eenvechite ale istoriei na\u021bionale\u201d. \u0218i a cui istorie trebuie comentat\u0103? A Imperiului Habsburgic, devenit la 1867 Imperiul Austro-Ungar? S\u0103 le-o spun\u0103 ardelenilor, a c\u0103ror identitate nu era tolerat\u0103, ci supus\u0103 \u0219tergerii. Nu \u0219tii istorie, nu vezi confuzia voit\u0103 a lui OJS \u00eentre Imperiul Habsburgic \u0219i \u201eRegatul Ungariei\u201d, cum formuleaz\u0103 cercet\u0103torul secolelor 18 \u0219i juma din 19. Iat\u0103 de ce elevii sunt educa\u021bi s\u0103 fie dezinteresa\u021bi de istoria proprie: ca s\u0103 fie mai u\u0219or falsificat\u0103, schimonosit\u0103. Ca s\u0103 le fie ru\u0219ine de ea.
\nCartea lui OJS \u00eencepe cu 1918 (\u201eanul pe care Dumnezeu l-a d\u0103ruit rom\u00e2nilor\u201d, cum spune istoricul Ioan Avram Mure\u0219an). Dar anul Marii Uniri a fost preg\u0103tit de Biseric\u0103. \u0218i-i de-a dreptul penibil s\u0103 nu recuno\u0219ti c\u0103 martirii Unirii au umplut cerul, dup\u0103 ce jandarmii cu pene de coco\u0219 la p\u0103l\u0103rie le-au v\u00e2r\u00e2t tricolorul \u00een g\u00e2t \u0219i-n burta femeilor \u00eens\u0103rcinate. Tuturor martirilor credin\u021bei, preo\u021bi \u0219i laici, OJS le face o nedreptate grozav\u0103. B\u0103nescu tace taciturn.
\nDestructurarea identit\u0103\u021bii e mai periculoas\u0103 dec\u00e2t destructurarea economiei capitaliste, dorit\u0103 de marxi\u0219ti. \u0218i se urm\u0103re\u0219te de dou\u0103-trei decenii postsocialiste. \u00cencearc\u0103 asta cei care au profitat de \u201eepoca de aur\u201d, dar \u0219i cei crescu\u021bi analfabe\u021bi func\u021bional la patriotism, dup\u0103 manuale alternative, unde eroin\u0103 ilustrativ\u0103 este… Esca.
\nDac\u0103 tot se afl\u0103 \u00een situa\u021bia de a cerceta, \u00eei ofer lui OJS o cita\u021biune din Ion Papuc (Sf\u00e2r\u0219itul lumii \u0219i alte recenzii, Ed. Eikon, Buc. 2020): \u201eIdentitatea ca specie este mai presus de individualitate pentru c\u0103 o presupune \u0219i \u0219i-o include\u201d. A pierde adev\u0103ratul sine, identitatea, \u00eenseamn\u0103 pierderea comunit\u0103\u021bii identitare. \u0218i-i greu de supravie\u021buit \u00een afara ei, a comunit\u0103\u021bii identitare.
\nOr fi av\u00e2nd brucanii \u0219i soro\u0219ii putere \u0219i bani s-o fac\u0103, nu \u0219i adev\u0103r. Ethosul nu-i alienant, cum cred exper\u021bii \u00een \u201edefectologia\u201d rom\u00e2nilor. Nici Biserica ortodox\u0103. O fi \u00een bibliografia lui OJS sociologul \u0219i etnograful Ernest Bernea, m\u0103car cu Spa\u021biu, timp \u0219i cauzalitate la poporul rom\u00e2n ?Ar fi \u00een\u021beles, poate, c\u0103-i minunat s\u0103-l iube\u0219ti pe Dumnezeu ca \u021b\u0103ranul rom\u00e2n, pentru mine, sarea p\u0103m\u00e2ntului \u0219i n-ar mai fi fost m\u00e2nat de at\u00e2ta ostilitate fa\u021b\u0103 de principiile lui cre\u0219tine. \u021a\u0103ranul se roag\u0103 simplu, concis, curat, a\u0219teapt\u0103 \u00eencrez\u0103tor parusia. Trage pleoapele peste ochii celui plecat, dar lum\u00e2narea r\u0103m\u00e2ne aprins\u0103, ca s\u0103 vad\u0103 calea spre cerul de peste cer. \u00cen deceniile tulburi ale \u00eenceputului de secol, c\u00e2nd violen\u021ba cre\u0219te \u0219i cre\u0219te, e vreme de iubire de Dumnezeu. Chiar dac\u0103 se g\u0103se\u0219te mereu cineva care s\u0103-\u021bi spun\u0103 c\u0103 e\u0219ti \u201eREAC\u201d(\u021bionar) \u0219i te someaz\u0103 s\u0103 sf\u00e2r\u0219e\u0219ti cu lament\u0103rile pentru biseric\u0103, icoan\u0103, sat, familie cre\u0219tin\u0103, apartenen\u021b\u0103 confesional\u0103.
\nDa, P\u0103rintele Mihail are dreptate: OJS habar n-are ce mai scrie de la o pagin\u0103 la alta. Ba c\u0103 Rom\u00e2nia e \u201estat vasal aflat \u00een orbita lui Putin\u201d, ba c\u0103 \u201er\u0103m\u00e2nem \u021bar\u0103 eurostrategic\u0103 a nim\u0103nui\u201d. \u00cens\u0103 BOR e discreditat\u0103 constant. E r\u0103u-r\u0103u-r\u0103u c\u0103 s-au folosit bani publici pentru Catedrala M\u00e2ntuirii. E r\u0103u-r\u0103u-r\u0103u c\u0103 \u00een manifest\u0103rile de la Putna (august 2021), la 150 de ani de la Serbarea din 1871, au r\u0103sunat \u201etonuri iredentiste\u201d contra Ucrainei, \u00een discursul t\u00e2n\u0103rului istoric Silvian-Emanuel Man. C\u00e2nd asta? C\u00e2nd a exclamat \u201eRom\u00e2nia este, \u00eenc\u0103, vie!\u201d, pesemne. Dar cum se comport\u0103 Zelenski cu rom\u00e2nii care nu vorbesc rom\u00e2ne\u0219te, dup\u0103 el, ci moldovene\u0219te? \u0218tie OJS c\u00e2t de veche e \u201esimpatia m\u0103n\u0103stirilor na\u021bional ortodoxe\u201d (ca Putna) pentru Rusia ocupant\u0103? Nici n-o s\u0103 vrea s-o \u0219tie dac\u0103 vede ro\u0219u c\u00e2nd aude cuv\u00e2ntul na\u021bional. C\u00e2t prive\u0219te \u201ena\u021bionali\u0219tii izola\u021bioni\u0219ti\u201d care ar fi rom\u00e2nii, Mircea Eliade, \u00een Trepte pentru Mircea Vulc\u0103nescu, Chicago, noiembrie, 1967, insereaz\u0103 o scrisoare a filosofului identit\u0103\u021bii, trimis\u0103 exilatului, undeva \u00eentre 1936 \u0219i ’40: \u201eeu cred c\u0103 dac\u0103 ar n\u0103v\u0103li alte neamuri \u0219i s-ar a\u0219eza aici, la noi, dup\u0103 c\u00e2teva secole ar deveni \u0219i ei rom\u00e2ni\u201d. Rom\u00e2nul \u00eel cuprinde pe cel\u0103lalt cu \u00een\u021belegere, cu \u00eeng\u0103duin\u021b\u0103, cu bun\u0103tate. Unor str\u0103ini nu le-a trebuit mult timp s\u0103 apar\u021bin\u0103 acestei na\u021biuni. \u0218ti\u021bi un grec mai rom\u00e2n dec\u00e2t Caragiale, un evreu mai rom\u00e2n dec\u00e2t Steinhardt, un slav mai rom\u00e2n dec\u00e2t Nichita St\u0103nescu? \u0218i asta pentru c\u0103 nu ne-au considerat un popor retardat, au \u00een\u021beles \u201edimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u021bei\u201d, ca s\u0103 trimit din nou la Vulc\u0103nescu, al c\u0103rui destin cumplit de tragic se suprapune celui al \u021b\u0103rii ocupate de bol\u0219evici. Simbolic. Mircea Vulc\u0103nescu a avut parte de moarte christic\u0103, ridic\u00e2ndu-se la cer din groapa comun\u0103 a \u00eenchisorii Aiud. Groapa robilor. Iar negarea cea mai ur\u00e2t\u0103 a rom\u00e2nit\u0103\u021bii a fost \u00eempins\u0103 la maximum de cei care \u00eel discrediteaz\u0103, desen\u00e2ndu-i cu incon\u0219tien\u021b\u0103 \u0219i cu vopsea ro\u0219ie o svastic\u0103 pe un bust am\u0103r\u00e2t, dintr-un col\u021b de Bucure\u0219ti.
\nAsta s-a mai putut face \u00een \u021bara ocupat\u0103 de Stalin: s\u0103 se ude p\u0103m\u00e2ntul cu lacrimi. Contra denigr\u0103rii poporului (popor, ce cuv\u00e2nt caduc, n’a\u0219a!) OJS ar trebui s\u0103 citeasc\u0103 \u0219i Glasuri din bolgie de Sorin Lavric (Ed. Ideea European\u0103, 2018), care spune \u00eendestul – numai s\u0103 vrei s\u0103 auzi – despre martirii Bisericii ortodoxe, care n-ar exista dup\u0103 cercet\u0103torul austriac. Soarta ingrat\u0103 a Bisericii greco-catolice n-a provocat-o Biserica ortodox\u0103, ci Stalin. \u0218i nu Biserica ortodox\u0103 a interzis Biserica greco-catolic\u0103 \u00een 1948. A f\u0103cut-o ocupantul sovietic. Martiri mul\u021bi au am\u00e2ndou\u0103, deopotriv\u0103.
\n\u00cenchei: tentativa de distrugere a bisericii lui Dumnezeu nu va reu\u0219i. El e peste tot \u0219i intervine mereu c\u00e2nd trebuie, cum ne asigur\u0103 min\u021bile cele mai luminate, \u0219i din Apus, \u0219i din R\u0103s\u0103rit, av\u00e2ndu-L la temelia fiin\u021bei. Le cred. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Petrache PLOPEANU Primul \u0219i ultimul om sau dragostea \u0219i ura ca semn al democra\u021biei (\u00eenceputul \u0219i sf\u00e2r\u0219itul istoriei) Motto: \u201eDe-ar<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21598"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21598"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21598\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21599,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21598\/revisions\/21599"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21598"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21598"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21598"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}