{"id":21583,"date":"2023-08-04T22:25:09","date_gmt":"2023-08-04T19:25:09","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21583"},"modified":"2023-08-04T22:25:09","modified_gmt":"2023-08-04T19:25:09","slug":"spatii-culturale-nr-13-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21583","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 13 (12)"},"content":{"rendered":"

FLORENTIN POPESCU<\/strong>
\n\"\"

Portrete \u00een peni\u0163\u0103<\/strong><\/em><\/p>\n

UN BOEM, POATE ULTIMUL:
\nTUDOR GEORGE<\/strong><\/p>\n

Prin deceniile \u015fapte \u015fi opt \u00een gr\u0103dina restaurantului Uniunii Scriitorilor, ascuns\u0103 \u00eentre ziduri \u00een spatele casei Monteoru, str\u0103juit\u0103 de arbori \u00eenal\u0163i, aidoma unei insule de vegeta\u0163ie pe un ocean de betoane \u015fi c\u0103r\u0103mizi, se afla un mic \u201erai\u201d \u00een care se refugiau din fa\u0163a caniculei mul\u0163i poe\u0163i, prozatori \u015fi critici. Ambian\u0163a de aici, pre\u0163urile sc\u0103zute \u015fi mai ales \u015fansa de a-\u015fi \u00eent\u00e2lni confra\u0163ii \u015fi de a conversa cu ei vrute \u015fi nevrute \u00eei atr\u0103geau ca un magnet at\u00e2t pe cei cu \u201evechi state\u201d \u00eentr-ale scrisului, c\u00e2t \u015fi pe cei ce abia aspirau la gloria muzelor, bucur\u00e2ndu-se c\u0103 pot sorbi o bere la doar o mas\u0103-dou\u0103 distan\u0163\u0103 de mai-marii condeiului, autorit\u0103\u0163i recunoscute ca atare de toat\u0103 lumea.
\n\u00cen amestecul acela de talente \u015fi v\u00e2rste, \u00een zumzetul de stup \u00eent\u0103r\u00e2tat, din care nu puteai \u00een\u0163elege nimic, r\u0103suna c\u00e2teodat\u0103, brusc \u015fi acoperind murmurul de p\u00e2n\u0103 atunci, un strig\u0103t: \u201eAhoe!\u201d. Dac\u0103 \u00ee\u0163i \u00eendreptai privirea \u00een direc\u0163ia din care se auzise, puteai vedea la o mas\u0103 (la care de regul\u0103 nu se aflau mai mult de trei-patru persoane) un ins solid \u015fi sp\u0103tos, nu prea \u00eenalt, cu capul acoperit de plete \u015fi cu o barb\u0103 de marinar descins parc\u0103 direct de pe ilustratele cu matrozi \u015fi pira\u0163i din alte vremuri. Cei care-l cuno\u015fteau nu se mai mirau de strig\u0103tul lui, sintagma cu pricina, \u201eAhoe\u201d, fiind de mult\u0103 vreme atribuit\u0103, ca porecl\u0103, personajului care o rostea: poetul Tudor George.
\nVara, \u00een gr\u0103dina amintit\u0103, ori iarna, \u00een local, bardul era o prezen\u0163\u0103 \u00eentruc\u00e2tva ciudat\u0103, mai ales prin felul de a se manifesta: uneori, \u00een toiul celei mai pa\u015fnice conversa\u0163ii cu cei de la masa lui izbucnea, adres\u00e2ndu-se confra\u0163ilor din local: \u201eAhoe\u201d sau \u201eA\u0163i m\u00e2ncat tot pandi\u015fpanul, Vla\u015fca \u015fi Teleormanul!\u201d, ori cu alte expresii, fie \u00een versuri, fie \u00een proz\u0103.
\nNu era, cum s-ar putea crede, un be\u0163iv ce devenea slobod la gur\u0103 dup\u0103 mai multe pahare. \u201eIe\u015firile\u201d lui p\u0103reau mai degrab\u0103 o expresie a dorin\u0163ei de a-\u015fi face sim\u0163it\u0103 prezen\u0163a ca autoritate, ca personaj important \u00eentr-o pies\u0103 ce se juca \u00een fiecare zi \u00een lumea litera\u0163ilor: piesa banalit\u0103\u0163ii din care omul, revolt\u00e2ndu-se, voia s\u0103 ias\u0103, s\u0103 evadeze, s\u0103 demonstreze c\u0103 este cineva. \u015ei era, \u00eentr-adev\u0103r, un original. \u00cen tinere\u0163e f\u0103cuse rugby, un sport al b\u0103rb\u0103\u0163iei \u00een care se zice c\u0103 ob\u0163inuse rezultate remarcabile. Acum, \u00een anii despre care este vorba, confra\u0163ii de condei \u00eei recuno\u015fteau \u015fi-i pre\u0163uiau (c\u00e2t o citiser\u0103, desigur!) opera lui de poet, autor de balade \u015fi de sonete de o rar\u0103, admirabil\u0103 originalitate \u015fi for\u0163\u0103 liric\u0103.
\nDar poate c\u0103 mai mult dec\u00e2t toate laolalt\u0103, cei ce poposeau \u00een gr\u0103din\u0103 ori iarna, \u00een restaurant, \u00eei apreciau \u0163inuta \u015fi manifest\u0103rile lui de boem, clamate at\u00e2t \u00een fa\u0163a unui pahar de alcool, c\u00e2t \u015fi \u00een propriile-i poeme. Pentru to\u0163i, omul era autorul Baladelor singaporene – ceea ce vrea s\u0103 zic\u0103 nu c\u0103 personajul, creatorul lor, ar fi str\u0103b\u0103tut vreodat\u0103 \u00eendep\u0103rtatele \u0163inuturi amintite \u00een titlu, ci c\u0103 \u015fi-a tr\u0103it propria tinere\u0163e \u00eentr-un alt Singapore, o locuin\u0163\u0103 bucure\u015ftean\u0103 de boem, c\u0103reia \u00eempreun\u0103 cu prietenii i-a dat numele cu pricina.
\n\u00centr-o poezie, sugestiv intitulat\u0103 Genera\u0163ie singaporean\u0103, Tudor George \u00ee\u015fi l\u0103mure\u015fte, de altfel, cititorul:
\n\u201e\u00cen hruba noastr\u0103 – zis\u0103 \u201eSingapore\u201d-\/ O nav\u0103 e\u015fuat\u0103-n bulevard-\/ Ne-am petrecut damna\u0163i, at\u00e2tea ore\/ Cu p\u00e2lnia lui Bachus pe stindard!\u201d
\n\u00cen perioada la care ne referim, dar mai ales dup\u0103 1980, poetul – boem retr\u0103ie\u015fte, \u00een amintire, frumoasele zile ale tinere\u0163ii. Acum se simte un \u00eensingurat, fiindc\u0103 mul\u0163i dintre prietenii de odinioar\u0103 au murit.
\nDar \u00een spirit, \u00een suflet, clipele tr\u0103ite c\u00e2ndva cu ei r\u0103m\u00e2n nemuritoare:
\nSingapore
\nMotto:
\nDac\u0103 a fost trist g\u00e2ndul mor\u0163ii cel c\u0103 totul dureaz\u0103 e mai \u00eengrozitor
\n(Eugenio Montale, Martorii lui lehova)<\/p>\n

\u201eMi-i tot mai dor de prietenii aceia\/ Cu care – t\u00e2n\u0103r -\u00eemi sorbii paharul,\/ Cinstind \u00een versuri Vinul \u015fl femeia,\/ Strop\u015find balade ca Villon-t\u00e2lharul!\/\/ Minuni mai mari ca-n Cana-Galileia;\/ Molan \u015fi votc\u0103 ne picau cu carul!\/ Venea Magdala de-aprindea sc\u00e2nteia,\/ Iar noi, cu chefu-n toi, cinsteam altarul!\/\/ Rufo\u015fi eram, dar sumbra noastr\u0103 boat\u0103\/ De spirit \u015fi de-alcool era bogat\u0103!\/\/ S\u0103 fi v\u0103zut cum da gornistul din gur\u0103\/ Sun\u00e2nd asaltu-n gl\u0103ji spre b\u0103utur\u0103!\/ \/ ca-n tr\u00e2mbi\u0163\u0103 sunam din \u0163oi – s\u2019s-auz\u0103\/ Cu surle Ierihonului la buz\u0103!\u201d.
\n\u00cen public, printre tovar\u0103\u015fii de condei adic\u0103, Tudor George era un causeur ne\u00eentrecut: \u201eAh! ce pl\u0103cere a perora\u0163iei cu voce ridicat\u0103 are, ce atacuri \u00een versuri \u015fi proz\u0103 r\u0103sp\u00e2nde\u015fte \u00een jur, mai ales c\u00e2nd deasupra lui vegheaz\u0103 fa\u0163a sur\u00e2z\u0103toare a zeului Bachus. Mitraliaz\u0103 epitete, arunc\u0103 metafore cu bra\u0163ul, nu se teme de nimeni \u015fi nimic, este unic \u015fi str\u0103lucitor, spumant \u015fi \u00een verv\u0103, urm\u0103rit cu stupoare sau simpatie, cu \u00een\u0163elegere sau iritare\u201d (Mircea Micu). \u00cen suita de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri povestite de Mircea Micu \u00een c\u0103r\u0163ile lui, am g\u0103sit \u015fi c\u00e2teva momente despre Tudor George \u2013 Ahoe, ce pot vorbi de la sine aproape despre boema poetului. Cel dint\u00e2i \u0163ine de un anume spectacol cu o not\u0103 umoristic\u0103: \u201eImagina\u0163i-vi-l cu barba lui de matroz \u00eemb\u0103tr\u00e2nit parc\u0103 sub Aurora boreal\u0103, \u00een urm\u0103 cu zece ani, \u00eentr-o diminea\u0163\u0103 de prim\u0103var\u0103, st\u00e2nd \u00een pia\u0163a Matache \u00een fa\u0163a unui ziar pe care se odihneau dou\u0103 perechi de pantofi \u015fi declam\u00e2nd cu voce de stentor: \u201eIa pantofi cu talpa groas\u0103\/ Care iarna nu te las\u0103!\u201d, spre stupefac\u0163ia gospodinelor \u015fi-a altor cump\u0103r\u0103tori din preajm\u0103.
\nErau pantofii mei \u015fi-ai poetului Rusalin Mure\u015fanu, pe care ne-am g\u00e2ndit s\u0103-i sacrific\u0103m la \u00eendemnul lui Ahoe, \u00een speran\u0163a c\u0103 vom ob\u0163ine contravaloarea unei sticle de votc\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. I-a v\u00e2ndut p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 unui inginer, mare amator de poe\u0163i \u015fi de poezie, care a oferit f\u0103r\u0103 s\u0103 se t\u00e2rguie pre\u0163ul solicitat de tenacele negustor, fiindc\u0103-l cuno\u015ftea. Noi st\u0103team \u00een spatele unei gherete, jena\u0163i \u015fi pudici, privindu-l ca pe un str\u0103in, lucru care l-a iritat pe non\u015falantul sonetist, oblig\u00e2ndu-l s\u0103 ne apostrofeze de la distan\u0163\u0103: \u201eHai, m\u0103i g\u0103inarilor, c\u0103 altfel plec \u015fi consum venitul de aici de unul singur!\u201d.
\nAl doilea moment se consum\u0103 \u00eentr-o noapte de var\u0103 \u00een care poetul, \u00eentorc\u00e2ndu-se de unul singur acas\u0103, ar fi \u00eent\u00e2lnit un c\u0103\u0163el jig\u0103rit \u015fi \u00eenfometat, c\u0103ruia i-ar fi pus la picioare o bancnot\u0103 mototolit\u0103 \u015fi i-ar fi zis: \u201eIa, m\u0103i cu\u0163ule, s\u0103-\u0163i cumperi un kil de oase. Da\u2019 s\u0103 nu-i bei!\u201d. \u00cen fine, \u00eentr-o a treia secven\u0163\u0103, Mircea Micu ne vorbe\u015fte despre o vreme \u00een care noapte de noapte, \u00een fa\u0163a Casei Uniunii Scriitorilor, se adunau mai mul\u0163i gunoieri \u00een a\u015fteptarea \u201em\u00e2ntuitorului\u201d lor – poetul baladist, aflat \u00een restaurantul din apropiere. Poetul, scrie autorul \u00cent\u00e2mpl\u0103rilor cu scriitori, \u00eei obi\u015fnuise cu un tain fix de trei litri de vin pe care \u00eel oferea cu generozitate dup\u0103 ce \u00eensetata asisten\u0163\u0103 scanda \u00eentr-un glas celebrul catren despre filozofia vie\u0163ii, pe care \u00eel interpretau cu aplomb \u015fi h\u0103rnicie:
\n\u201eC\u0103 via\u0163a nu-i dec\u00e2t o frunz\u0103\/ Ce plute\u015fte pe un lac.\/ Vine v\u00e2ntul, \u015fi-o alung\u0103\/ \u015fi-o suce\u015fte, \u015fi-o-nv\u00e2rte\u015fte\/ dup\u0103 plac…\/
\nApoi se \u00eencolonau voio\u015fi \u00een urma bardului \u00eenso\u0163indu-l p\u00e2n\u0103 la locuin\u0163a din str. Paris \u015fi ascult\u00e2nd cu nesf\u00e2r\u015fit\u0103 uimire improviza\u0163iile sclipitoare ale nelecuitului sonetist, care se \u00eentorcea la un moment dat spre ei \u015fi-i binecuv\u00e2nta cu trei strig\u0103te de: Ahoe! risipindu-i \u00een umbra nop\u0163ii\u201d.
\nScriind acum \u015fi aci despre Tudor George nu rezist\u0103m tenta\u0163iei de a cita din Un panegiric singaporean, pe care poetul \u00eel dedic\u0103 lui Leonid Dimov, unul din camarazii de boem\u0103 \u015fi de aspira\u0163ii literare din anii tinere\u0163ii, poet care a plecat dintre cei vii prea devreme. Temperament solar, optimist, autorul proclam\u0103:
\n\u201eS\u0103 evoc\u0103m doar Clipa cea frumoas\u0103,\/ c\u00e2nd frunte-n frunte-am stat \u015fi barb\u0103-n barb\u0103,\/ \u00eempodobind singaporeana mas\u0103\/ Cu votc\u0103 pur\u0103, sub lumina oarb\u0103!\/\/ Curgea prin noi un timp curat – o Clip\u0103\/ Prea dens\u0103 pentru-a anilor risip\u0103!\/\/ Etern\u0103 slav\u0103 bardului Dimov,\/ \u00eentr-amintirea cuvioasei ore\/ c\u00e2nd preacinsteam idei la \u201eSingapore\u201d\/ \u015fi viziuni \u015fi visuri de liubov!\u201d.
\nPoetul nu se teme de moarte \u015fi-\u015fi \u00eendeamn\u0103 prietenul s\u0103 priveasc\u0103 optimist \u00een viitor: \u201eNu ne-am v\u0103zut de mult! De-acuma, \u00eenc\u0103,\/ N-am s\u0103 te mai pot vedea o nou\u0103 vreme,\/ Dar nu m\u0103 tem \u015fi nici tu nu te teme:\/ cur\u00e2nd vom sta-ntr-o-mbr\u0103ti\u015fare-ad\u00e2nc\u0103!\/\/ Eden singaporean, cu noi poeme\/ vom dob\u00e2ndi-n infern, pe-un col\u0163 de st\u00e2nc\u0103,\/ \u00eemprosp\u0103ta\u0163i, sugari ca-n vremea prunc\u0103,\/ \u00eencorona\u0163i cu mirt \u015fi crizanteme!\u201d.
\nTeodor P\u00e2c\u0103, un alt prieten al poetului, mort \u015fi el, \u00eei inspir\u0103 dou\u0103 sonete, din care unul se cuvine a fi citat \u00een \u00eentregime:
\nP\u00e2c\u0103
\nPo\u0163i s\u0103 te-neci ca fraierul la mal,\/ Chiar de-ai trecut o mare-n larg, de-a-notul,\/ C\u00e2nd, iac\u0103-t\u0103, mai vine-un singur val,\/ Un singur puls, un val \u015fi piei cu totul!\/\/ Po\u0163i s\u0103 te-neci cu ultimul pocal,\/ C\u00e2nd m\u0103ri de-alcool sorbi\u015fi, c\u00e2t ca\u015falotul:\/ Te surpi sub mas\u0103, dintr-un gest banal,\/ Nemaig\u0103sindu-\u0163i sticla ta pivotul!\/\/ O, P\u00e2c\u0103-al meu, de\u015fteapt\u0103-te din mor\u0163i!\/ Fii demn de \u201epersonajul\u201d care-l por\u0163i!\/ Fii demn de gestul t\u0103u, de stirpea ta!\/ Fii demn de b\u0103rb\u0103tia-\u0163i! Sus! \u00een \u015fa!\/\/ La bot-de-cal, mai toarn\u0103-i tejghetare!\/ Be\u0163ivii mor ca arborii-n picioare!\u201d.
\n\u00cen Polluctum, sau banchetul de adio (Suprema cuv\u00e2ntare ce-a\u015f rosti-o) Tudor George noteaz\u0103:
\n\u201eDe dou\u0103 ori mi-i lumea, azi, mai drag\u0103;\/ Odat\u0103, fiindc\u0103 mi-nvestir\u0103\u0163i harul!\/ Al doilea: c\u0103 zeii m\u0103 deleag\u0103\/S\u0103 fiu \u015fi-ncoronatul \u015fi Pindaru;!\/\/ […] \/ De-i scris\u0103, ast\u0103zi, clipa cea divin\u0103\/ La \u201eRoata Lumii\u201d s\u0103 m\u0103 dau \u00een lan\u0163uri,\/ Tovar\u0103\u015ful contabil Butu\u015fin\u0103\/ Ar zice: \u201eTimpu-i de \u00eentocmit bilan\u0163uri!\u201d\/\/ S\u0103 le-ntocmim\/ Dar vezi, pu\u0163in \u00eemi pas\u0103\/ De \u0163\u00e2fne, socoteli, dob\u00e2nzi, arvun\u0103!\/ Tot poezia Vie\u0163ii-i mai frumoas\u0103\/ Ia s\u0103 vedem balan\u0163ele cum sun\u0103!\u201d.
\nDincolo de toate, \u00eens\u0103, poetul are con\u015ftiin\u0163a propriei valori. \u015ei de aceea \u00een Autoepitaf singaporean el scrie:
\n\u201eE timpul ca s\u0103-mi s\u00e2nger epitaful\/ \u00eentr-un sonet geometru \u015fi claustru\/ De mine demn, de-al meu stilou ilustru,\/ C\u00e2t nu s-alege, \u00eenc\u0103, de noi, praful!\/\/ Pe nimenea nu-l judec nici nu-l mustru,\/ Dar nici nu-i suf\u0103r nim\u0103nui perdaful\/ C-am cultivat boema \u015fi taraful\/ Din zi \u00een zi, ci din lustru-n lustru!\u201d.
\n\u00cen toamna anului 1988, la c\u00e2teva luni dup\u0103 ce-mi ap\u0103ruse volumul Peregrin la Ninive, am mers \u00eempreun\u0103 cu Romul Munteanu \u015fi doi colegi de editur\u0103 s\u0103 \u201eud\u0103m\u201d apari\u0163ia la Casa Universitarilor din Bucure\u015fti. Pe terasa restaurantului de acolo a ap\u0103rut la un moment dat Tudor George. Probabil c\u0103uta pe cineva \u015fi, neg\u0103sindu-l, a plecat. Din muntele de om pe care-l \u015ftiam \u015fi-l v\u0103zusem de at\u00e2tea ori la Uniunea Scriitorilor nu mai r\u0103m\u0103sese dec\u00e2t o umbr\u0103 palid\u0103. Era foarte bolnav \u015fi parc\u0103 avea masca mor\u0163ii pe figur\u0103. A venit acolo ca o umbr\u0103 \u015fi a disp\u0103rut tot ca o umbr\u0103. La pu\u0163in\u0103 vreme dup\u0103 aceea, a plecat pentru totdeauna \u00een lumea umbrelor cu care \u015fi-a tr\u0103it boema tinere\u0163ii la \u201eSingapore\u201d: Stan Palanca, Teodor P\u00e2c\u0103, George M\u0103rg\u0103rit, Leonid Dimov. Se ducea, astfel, unul dintre cei mai mari boemi contemporani, poate ultimul.<\/p>\n


\nArtemiza \u2013 Delia As\u0103nache<\/strong>
\n\"\"

Focul amorului la romantici<\/strong><\/p>\n

I.\tRomantismul: defini\u0163ie \u015fi caracteristici<\/strong><\/p>\n

\tRomantismul a fost unul dintre curentele literare cel mai intens dezb\u0103tute \u00een istoria literaturii. Explicat \u015fi definit \u00een sute de feluri, termenul ridic\u0103 probleme prin \u201esensurile diferite atribuite numelui \u015fi prin proteismul inepuizabil al obiectului\u201d . Consider\u0103m, a\u015fadar, c\u0103 o clarificare a sensurilor pe care le are cuv\u00e2ntul este mai mult dec\u00e2t necesar\u0103. O defini\u0163ie complet\u0103 propune Paul Cornea, \u00eentr-o lucrare fundamental\u0103 despre Originile romantismului rom\u00e2nesc.
\nTermenul de \u201eromantism\u201d desemneaz\u0103 o grupare de autori \u00eentr-un domeniu definit al crea\u0163iei (literatur\u0103, muzic\u0103, arte plastice, filozofie etc.), cu o existen\u0163\u0103 istorice\u015fte determinat\u0103, bazat\u0103 pe comunitatea unor principii sau afinit\u0103\u0163i intelectuale, explicitate sau nu \u00eentr-un program (\u201ecurent\u201d, \u201e\u015fcoal\u0103\u201d), o mentalitate sau o stare de spirit caracteristic\u0103 unor zone largi ale produc\u0163iei intelectuale din prima jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, av\u00e2nd repercusiuni \u00een domeniul concep\u0163iei despre lume, a moravurilor \u015fi a stilului de via\u0163\u0103 (\u201eepoc\u0103\u201d, \u201ecultur\u0103 romantic\u0103\u201d) sau o configura\u0163ie psihic\u0103, traductibil\u0103 stilistic, care exprim\u0103 o dispozi\u0163ie permanent\u0103 a spiritului uman, put\u00e2nd fi \u00eent\u00e2lnit\u0103 pe toate meridianele \u015fi \u00een cele mai diverse v\u00e2rste ale istoriei (romantism \u00een sens \u201etipologic\u201d, \u201earhetipal\u201d sau \u201estilistic\u201d).
\nCuv\u00e2ntul deriv\u0103 din forma din latina t\u00e2rzie \u201eromanicus\u201d. \u00cen englez\u0103, termenul apare pentru prima dat\u0103 la jum\u0103tatea secolului al XVII-lea ca \u201eromantic\u201d, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu fran\u0163uzescul \u201eromance\u201d, ce \u00eensemna o nara\u0163iune poetic\u0103 \u00een versuri. Semantica termenului va cunoa\u015fte, \u00een timp, mai multe modific\u0103ri. Iat\u0103 ce sensuri noteaz\u0103 D. Popovici : \u201enara\u0163iune de imagina\u0163ie care poate fi redat\u0103 \u00een versuri sau \u00een proz\u0103\u201d, \u201enara\u0163iune de fantezie, scris\u0103 exclusiv \u00een proz\u0103\u201d, iar prin extinderea sferei asupra tablourilor din natur\u0103, \u201eromantic\u201d va dob\u00e2ndi \u015fi sensul de \u201epitoresc\u201d (termenul va intra \u00een Dic\u0163ionarul Academiei Franceze cu acest sens, generalizat \u00een Fran\u0163a \u00eencep\u00e2nd cu a doua jum\u0103tate a secolului al XVII-lea, c\u00e2nd este men\u0163ionat pentru prima dat\u0103 \u015fi \u00een Germania – \u201eromantisch\u201d – pentru a denumi o nou\u0103 poetic\u0103 a unui mic grup de litera\u0163i, reuni\u0163i \u00een jurul unei reviste). Paul Cornea sus\u0163ine c\u0103 sensurile cuv\u00e2ntului \u201eromantic\u201d au fost date de cele trei na\u0163iuni europene: Fran\u0163a i-a dat etimonul (substantivul \u201eroman\u201d \u2013 poveste de aventuri \u00een versuri sau proz\u0103), Anglia \u2013 prima form\u0103 uzual\u0103, iar Germania \u2013 accep\u0163ia de \u201ecurent\u201d artistic \u015fi literar.
\n\t\u00cen secolul al XVIII-lea, \u00een lupta dintre ra\u0163iune \u015fi sentiment, cuv\u00e2ntul \u201eromantism\u201d a fost asociat sentimentalismului \u015fi imagina\u0163iei debordante. Acum, opozi\u0163ia antic – modern devine opozi\u0163ia dintre clasic \u015fi romantic \u015fi, prin asocierea romantismului cu epoca medieval\u0103, apare \u00eenc\u0103 o distinc\u0163ie \u00eentre germanic (gotic, romantic) \u015fi romanic (clasic). Pentru c\u0103 termenul f\u0103cea parte din familia de cuvinte derivat\u0103 din latinescul \u201eromanicus\u201d, se produce o nou\u0103 r\u0103sturnare de sens, iar \u201eromantic\u201d ajunge s\u0103 desemneze popoarele romanice.
\n\tRomantismul, ca mi\u015fcare literar-artistic\u0103, a ap\u0103rut \u00een Europa la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVIII-lea – \u00eenceputul secolului al XIX-lea, ca o reac\u0163ie \u00eempotriva clasicismului \u015fi luminismului, formule literare \u015fi filozofice construite pe baze ra\u0163ionaliste.
\nRomantismul este rezultatul \u201eunei neaccept\u0103ri a realit\u0103\u0163ii ambiante nesatisf\u0103c\u0103toare, expresia unui refuz de adaptabilitate la criteriile sociale curente\u201d , o form\u0103 a contest\u0103rii.
\n\tSus\u0163in\u0103torii noii estetici opun venera\u0163iei pentru ra\u0163iune cultul sentimentului \u015fi al sensibilit\u0103\u0163ii, stabilind o nou\u0103 ierarhie a facult\u0103\u0163ilor omene\u015fti, \u00een care, pe primul loc se afl\u0103 valorile afective, imagina\u0163ia \u015fi sensibilitatea. Scriitorii nu mai cultiv\u0103, \u00eenc\u0103 din preromantism (perioada de tranzi\u0163ie din a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea, \u00een care domina\u0163ia clasicismului scade, prin apari\u0163ia romantismului, care \u00eens\u0103 nu se contureaz\u0103 ca un curent aparte), claritatea \u015fi echilibrul, recomandate de clasici, prefer\u00e2nd st\u0103rile clarobscure ale con\u015ftiin\u0163ei \u015fi refugiul \u00een natur\u0103, \u00een trecut sau \u00een \u0163\u0103rile exotice. Antichitatea nu mai este singura surs\u0103 de inspira\u0163ie, c\u0103ci i se al\u0103tur\u0103 domenii ignorate p\u00e2n\u0103 atunci \u2013 folclorul \u015fi istoria.
\n\tRomanticii sunt interioriza\u0163i, solitari, au con\u015ftiin\u0163a individualit\u0103\u0163ii lor \u015fi \u015fi-o asum\u0103, simt nevoia unui acord \u00eentre idei \u015fi fapte, sunt fascina\u0163i de origini. \u00cei caracterizeaz\u0103, de asemenea, sim\u0163ul misterului, nelini\u015ftea metafizic\u0103, hiper-sensibilitatea, reac\u0163iile depresive, urmate de un entuziasm f\u0103r\u0103 margini, exaltarea imagina\u0163iei, sondarea incon\u015ftientului, \u00een vis sau prin magie, intuirea unit\u0103\u0163ii \u00een diversitate \u015fi angajarea revolu\u0163ionar\u0103, na\u0163ional\u0103 sau umanitar\u0103, ostil\u0103 ordinii existente. Natura este socotit\u0103 un tot organic, fiind dominat\u0103 de o unitate substan\u0163ial\u0103, care cuprinde, pentru unii romantici, divinitatea \u015fi umanul. Natura na\u015fte \u00een om o stare de vraj\u0103, mai ales c\u0103 este un cadru ce consun\u0103 cu st\u0103rile \u00eendr\u0103gostitului romantic.
\n\tRomantismul a avut mai multe centre de emergen\u0163\u0103 (Anglia, Germania, Fran\u0163a), ceea ce a dus la existen\u0163a unui fond comun \u015fi a unei unit\u0103\u0163i fundamentale, dar \u015fi la crearea anumitor tr\u0103s\u0103turi specifice fiec\u0103rui popor \u015fi fiec\u0103rei literaturi \u00een parte.
\n\tAstfel, Paul Cornea identific\u0103 \u00een istoria culturii europene un romantism apusean de dinainte de 1830, monarhic, religios, contemplativ \u015fi antiiluminist, unul de dup\u0103 1830, umanist, energetic \u015fi titanian, \u015fi unul r\u0103s\u0103ritean, militant, na\u0163ional, folclorizant \u015fi idealist. Virgil Nemoianu distinge un prim romantism, \u00eenainte de 1815, numit High Romanticism, \u015fi un stadiu t\u00e2rziu al curentului, \u00eentre 1815 \u015fi 1848, cunoscut ca Biedermeier Romanticism. Prima etap\u0103 s-a dezvoltat, \u00een epoca revolu\u0163iei franceze \u015fi a imperiului, \u00een Anglia, Germania \u015fi Fran\u0163a, fiind caracterizat\u0103 de radicalism ideologic, vizionarism, misticism, sim\u0163 cosmic \u015fi intensitate pasional\u0103. \u00cen schimb, Biedermeier Romanticism are ca tr\u0103s\u0103turi dominante \u00eenclina\u0163ia spre moralitate, intimism \u015fi idilism, pasiuni temperate, valori domestice, socialitate, ironie \u015fi resemnare. \u00cen raport cu High Romanticism, aceast\u0103 a doua etap\u0103 reprezint\u0103 o diminuare de la o scar\u0103 cosmic\u0103 la una uman\u0103, \u00eentruc\u00e2t puterea modelului romantic (pur, intens) scade, fiind diluat\u0103 prin acomodare, prin \u201e\u00eembl\u00e2nzire\u201d.
\nLiteraturile r\u0103s\u0103ritene, incapabile s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 modelul literaturii luministe \u015fi clasice, nu au dezvoltat prima paradigm\u0103 romantic\u0103, dar, influen\u0163ate din exterior, au cunoscut o mi\u015fcare de sincronizare spontan\u0103, care s-a soldat cu dispari\u0163ia treptat\u0103 a paradigmei clasice. Este cazul literaturii rom\u00e2ne, deoarece romantismul rom\u00e2nesc poate fi considerat unul de tip Biedermeier, prin eclectism, prin mesajul social al artei \u015fi prin \u00eenclina\u0163ia c\u0103tre istoric \u015fi etnic. Chiar \u015fi strict istoric, epoca romantic\u0103 se suprapune la noi peste acest al doilea romantism european, \u00eentruc\u00e2t se poate vorbi de o genera\u0163ie propriu-zis romantic\u0103 doar dup\u0103 1830. Aceasta este genera\u0163ia pa\u015foptist\u0103, care debuteaz\u0103 \u00eentre 1830 \u015fi 1840. Nicolae Manolescu stabile\u015fte, \u00een Istoria critic\u0103 a literaturii rom\u00e2ne I, limitele romantismului rom\u00e2nesc \u00eentre 1830, c\u00e2nd debuteaz\u0103 Vasile C\u00e2rlova, \u015fi sf\u00e2r\u015fitul deceniului al nou\u0103lea, c\u00e2nd se stinge din via\u0163\u0103 Mihai Eminescu, identific\u00e2nd, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 \u015fi o genera\u0163ie postpa\u015foptist\u0103, junimist\u0103, pentru c\u0103 \u201eepocile se \u00eencalec\u0103 adesea \u015fi formulele coexist\u0103\u201d , ca \u00een orice literatur\u0103 aflat\u0103 la \u00eenceputurile dezvolt\u0103rii ei.
\nLipsa unor verigi din evolu\u0163ia istoriei literare rom\u00e2ne\u015fti, peste care s-a trecut \u00een procesul de \u201eardere a etapelor\u201d a f\u0103cut ca literatura romantic\u0103 de la noi s\u0103 aib\u0103 un caracter eclectic. Astfel, \u00een scrierile autorilor din epoca pa\u015foptist\u0103 se reg\u0103sesc tr\u0103s\u0103turi clasice (preferin\u0163a pentru specii ca oda, satira, fabula, epistola etc., pentru tipicitate \u015fi echilibru), romantice (spa\u0163iul nocturn, fantastic, oniric sau exotic, personajul lunatic \u015fi boln\u0103vicios etc.) \u015fi realiste (prezentarea detaliat\u0103, veridic\u0103 a cadrului ac\u0163iunii \u015fi a personajelor, mai ales \u00een proz\u0103).
\nExplicarea no\u0163iunii de romantism, a tr\u0103s\u0103turilor acestuia \u015fi a diferen\u0163elor care au ap\u0103rut \u00een diferitele literaturi europene \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acest moment important din evolu\u0163ia lor, ne ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u0163elegem mai bine caracteristicile literaturii romantice rom\u00e2ne\u015fti \u015fi ale operelor ap\u0103rute acum. <\/p>\n

II.\tZoe \u015fi iubirea roman\u0163ioas\u0103<\/strong><\/p>\n

Pentru a ilustra tema propus\u0103 \u00een titlul lucr\u0103rii de fa\u0163\u0103, ne-am oprit asupra lui Costache Negruzzi (1808 – 1868), unul dintre \u201eoamenii \u00eenceputului de drum\u201d (Paul Cornea), considerat a fi \u00eentemeietorul nuvelei rom\u00e2ne\u015fti. Opera la care ne vom referi \u00een continuare, Zoe, este prima dintre nuvelele sale, publicat\u0103 \u00eent\u00e2ia oar\u0103 \u00een 1837 \u00een \u201eCurierul de ambe sexe\u201d (dar a c\u0103rei prim\u0103 form\u0103 a fost compus\u0103, probabil, la 1829, dat\u0103 men\u0163ionat\u0103 de autor) \u015fi \u00een 1857 \u00een volum, \u00een P\u0103catele tinere\u0163ilor.
\nAm amintit c\u00e2nd am prezentat cele mai importante tr\u0103s\u0103turi ale romantismului de faptul c\u0103 romanticul acord\u0103 o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 sentimentelor omene\u015fti, cu predilec\u0163ie iubirii, tr\u0103irile interioare intense fiind armonizate cu peisajul naturii ocrotitoare sau participative. Iubirea este pentru romanticii din etapa High Romanticism de o intensitate pasional\u0103, violent\u0103, senzual\u0103 \u015fi crud\u0103, este dragostea absolut\u0103, cosmic\u0103, titanic\u0103, prin care ajungi la esen\u0163ele lumii. \u00cen lipsa iubirii, romanticul cunoa\u015fte voluptatea melancoliei, nefericirea, chinul \u015fi durerea. Dragostea absolut\u0103 s-a v\u0103zut nevoit\u0103 s\u0103 fac\u0103 loc, \u00een romantismul de tip Biedermeier, sc\u0103derii tonusului pasional \u015fi glorific\u0103rii iubirii din s\u00e2nul familiei \u015fi a lini\u015ftii c\u0103minului. \u201eHigh Romanticism \u015fi revolu\u0163ia aduseser\u0103 domnia intensei sexualit\u0103\u0163i a lui Sade, pe care romanticii de tip Biedermeier (Hugo, Manzoni) o transpun \u00een tonalit\u0103\u0163i mai suave \u015fi \u00een circumstan\u0163e mai veridice\u201d . Iubirea se transform\u0103 \u00een amor, iar personajul titanic, genial devine un ins care nu are capacitatea de a tr\u0103i un fior sentimental sincer. Cadrul \u00een care se desf\u0103\u015foar\u0103 iubirea nu mai este unul natural, ci se restr\u00e2nge la spa\u0163iul conven\u0163ional al salonului sau al gr\u0103dinii. Dragostea devine melodramatic\u0103, superficial\u0103, iar suferin\u0163ele din amor sunt strigate \u00een gura mare.
\nEclectismul caracteristic literaturii romantice rom\u00e2ne\u015fti se reg\u0103se\u015fte \u015fi \u00een nuvela autorului nostru. Astfel, D. Popovici remarc\u0103, dup\u0103 o scurt\u0103 analiz\u0103 a operei, \u201eo atitudine impur\u0103 la scriitorul moldovean: romantismul \u015fi romanescul se \u00eent\u00e2lnesc cu realismul, adeseori de cea mai bun\u0103 calitate\u201d . G. C\u0103linescu vedea dincolo de satanismul eroilor, apartenen\u0163a lor la \u201espe\u0163a clasic\u0103 a recilor ademenitori de femei, anali\u015fti imperturbabili ai situa\u0163iilor\u201d , iar prin descrierile \u00een manier\u0103 balzacian\u0103 de cadru \u015fi personaje \u015fi prin aten\u0163ia acordat\u0103 \u201e\u00eenv\u0103lm\u0103\u015firii de tonuri \u015fi contrastelor acestei r\u0103sp\u00e2ntii \u00eentre Occident \u015fi Orient\u201d , nuvela se apropie de exigen\u0163ele realiste. Dar influen\u0163ele realiste cad \u00een umbra cli\u015feelor literaturii romantice (scene sentimentale, melodramatice \u015fi patetice, teatralitate etc.), cu ecouri din romanul sentimental francez al secolului al XVIII-lea, cli\u015fee care au f\u0103cut ca nuvela s\u0103 fie considerat\u0103 drept romantic\u0103. In plus, construc\u0163ia personajului feminin \u015fi \u201efocul amorului\u201d care o mistuie pe Zoe ofer\u0103 deopotriv\u0103 un portret specific romantic \u015fi unul care mizeaz\u0103 pe criterii realiste. Acest tip de nara\u0163iune cu dubl\u0103 ofert\u0103 (\u201eroman\u0163\u201d \u015fi \u201eroman\u201d) este un procedeu curent \u00een epoc\u0103, fiind \u00eentrebuin\u0163at \u015fi de Mihail Kog\u0103lniceanu, \u00een \u201eTainele inimei\u201d sau Dimitrie Bolintineanu, \u00een \u201eManoil\u201d \u015fi \u201eElena\u201d.
\nZoe \u00eencepe cu o scurt\u0103 prezentare a timpului (1827), a locului (Ia\u015fi) \u00een care se va desf\u0103\u015fura ac\u0163iunea \u015fi a personajelor. Descrierea pe care o face Negruzzi personajului masculin de la \u00eenceputul nuvelei sale, oper\u0103 \u201ec\u00e2t se poate de caracteristic\u0103 pentru proza Biedermeier\u201d , trimite la un june insensibil, al c\u0103rui chip e zugr\u0103vit cu detalii fizionomice \u201ebine \u015ftiute lui Balzac \u015fi imitatorilor s\u0103i\u201d : \u201eDin tr\u0103sur\u0103 cobor\u00ee un t\u00e2n\u0103r elegant cucona\u015f, a c\u0103rui costum era dup\u0103 moda cur\u0163ii. El purta un antereu de suvaia alb, era \u00eencins cu un \u015fal ro\u015fu cu flori (…). Pe sub giubeaua de pambriu albastru, bl\u0103nit\u0103 cu samur, purta una dintr-acele scurte ca\u0163aveici, numite fermenele, broderia c\u0103ria, cu fir \u015fi cu tertel, \u00eei acoperea tot peptul. \u00cen cap avea un \u015flic de o circoferen\u0163\u0103 cel pu\u0163in de \u015f\u0103pte palme (…). chipul s\u0103u era, de nu frumos, dar pl\u0103cut. Lafater, din cea \u00eent\u0103i vedere, l-ar fi judecat dup\u0103 fruntea lui str\u00e2mt\u0103, buzile groase \u015fi sprincenile r\u0103dicate cu dispropor\u0163ie deasupra ochilor; dar \u015fi nefiind cineva fizionomist, putea, f\u0103r\u0103 a gre\u015fi, s\u0103-l boteze de n\u0103t\u0103r\u0103u, dup\u0103 c\u0103ut\u0103tura cea speriat\u0103 \u015fi neclintirea figurei sale\u201d .
\nExpozi\u0163iunea este urmat\u0103 de o scen\u0103 plin\u0103 de patos, c\u0103ci Zoe \u00eei face iubitului s\u0103u, Iancu, o declara\u0163ie de dragoste \u00eenduio\u015f\u0103toare, cople\u015findu-l de s\u0103rut\u0103ri. S\u0103rind \u00een calea lui \u015fi lu\u00e2ndu-l \u00een bra\u0163e, Zoe \u00eei vorbe\u015fte cu aceea\u015fi patim\u0103 cu care Tisbe \u00eent\u00e2mpin\u0103 pe Rodolfo \u00een Angelo, tiranul Padovei de Victor Hugo. \u00cen plus, amantul ei \u00eei r\u0103spunde cu aceea\u015fi r\u0103ceal\u0103. Comportamentul \u015fi cuvintele personajului feminin (\u201eTu e\u015fti al meu! Al meu! Te iubesc, te s\u0103rut, sufle\u0163elul meu!\u201d ) sunt cli\u015feistice, caracterele personajelor fiind date dinainte. \u201eAceast\u0103 \u201etransparen\u0163\u0103\u201d e foarte \u00een spiritul prozei romantice, la fel cum e teatralitatea, cu toate ale ei\u201d , sus\u0163ine Nicolae Manolescu. Zoe apare ca o fiin\u0163\u0103 slab\u0103, sensibil\u0103, capabil\u0103 de o dragoste mistuitoare, pe care \u015fi-o declar\u0103 \u00eentr-un limbaj corespunz\u0103tor. Replicile ei sunt pline de of-uri \u015fi de ah-uri, de exclama\u0163ii \u015fi de interoga\u0163ii retorice, a\u015fa cum ap\u0103reau \u015fi la poe\u0163ii neoanacreontici. Iancu, \u00een schimb, face parte din categoria \u201erecilor ademenitori de femei\u201d, c\u0103ci o seduce pe Zoe doar pentru a i se \u201eabandona\u201d \u00een bra\u0163e, pentru ca dup\u0103 aceea s\u0103 o p\u0103r\u0103seasc\u0103. Situa\u0163ia devine melodramatic\u0103 dup\u0103 ce Iancu \u00eei d\u0103 de \u00een\u0163eles Zoei c\u0103 nu o poate lua de so\u0163ie, chiar dac\u0103 este \u00eens\u0103rcinat\u0103:
\n\u201e \u2013 Vai mie, nenorocita! iat\u0103 la ce am ajuns! iat\u0103 \u00een ce stare m-ai adus! m\u0103 despre\u0163uie\u015fti dup\u0103 ce m-ai \u00een\u015f\u0103lat! nu \u0163i-e mil\u0103 de o tic\u0103loas\u0103 fat\u0103, pe care ai adimenit-o cu juruin\u0163i mincinoase. G\u0103se\u015fti pretexturi ca s\u0103 m\u0103 p\u0103r\u0103se\u015fti \u015fi pe mine \u015fi pe copilul t\u0103u. Nu te temi de p\u0103cat! Nu socote\u015fti c\u0103 voi muri dac\u0103 m-\u00eei l\u0103sa! oh! fie-\u0163i mil\u0103! fie-\u0163i mil\u0103!
\n\u015ei s\u0103rmana se t\u00e2ra la picioarile lui, v\u0103rs\u00e2nd \u015firoaie de lacrimi \u015fi fr\u00e2ng\u00e2ndu-\u015fi m\u00e2inile.\u201d
\n\tDup\u0103 ce a trezit interesul cititorilor cu aceast\u0103 scurt\u0103 scen\u0103, naratorul ne spune istoria personajului. Afl\u0103m c\u0103 Zoe, r\u0103mas\u0103 orfan\u0103, pleac\u0103 din locul copil\u0103riei \u015fi vine \u00een Ia\u015fi. Odat\u0103 intrat\u0103 \u00een jocul marelui ora\u015f \u00ee\u015fi \u00eencepe via\u0163a amoroas\u0103. Prima ei rela\u0163ie nu a durat mai mult de o lun\u0103, pentru c\u0103 ofi\u0163erul pe care \u00eel iubea (tinerii ofi\u0163eri sunt \u201ev\u00e2na\u0163i\u201d mai ales \u00een vremurile de ocupa\u0163ie militar\u0103 – 1780 – 1830), Iliescul, s\u0103tul de o dragoste \u201ef\u0103r\u0103 sfezi, f\u0103r\u0103 \u00eemp\u0103c\u0103ciuni \u015fi f\u0103r\u0103 rivali\u201d o p\u0103r\u0103se\u015fte, arunc\u00e2ndu-se iar\u0103\u015fi \u00een v\u00e2rtejul lumii. Urmeaz\u0103 un episod plin de suspans, c\u0103ci un arn\u0103ut intr\u0103 pe furi\u015f \u00een camera \u00een care Iliescul doarme \u015fi trage un foc de pistol. \u00cen urma luptei care se d\u0103 \u00eentre cei doi, Iliescul, \u015fi odat\u0103 cu el \u015fi cititorul, afl\u0103 c\u0103, de fapt, arn\u0103utul este Zoe. Situa\u0163ia se detensioneaz\u0103 pentru c\u0103 b\u0103rbatul o recucere\u015fte pe Zoe prin vorbe \u015fi gesturi, l\u0103murindu-i existen\u0163a unui bilet de amor adresat unei alte iubite a lui Iliescul \u015fi pe care Zoe \u00eel prime\u015fte din gre\u015feal\u0103. Ea \u00ee\u015fi d\u0103 seama c\u0103 ofi\u0163erul, t\u00e2n\u0103r \u201egalant, cinstit \u015fi birbant\u201d, de altfel, a \u00een\u015felat-o \u015fi caut\u0103 s\u0103 se r\u0103zbune.
\nCa seduc\u0103tor, Iliescul joac\u0103 o partitur\u0103 \u201eteatral\u0103\u201d care o emo\u0163ioneaz\u0103 pe Zoe: chipul \u00eei este r\u0103v\u0103\u015fit \u015fi trist, pieptul dezgolit, \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea frumoas\u0103, iar vorbele pe m\u0103sur\u0103. Finalul este surprinz\u0103tor, c\u0103ci fata \u00eei cade \u00een bra\u0163e, \u00eenvins\u0103 de puternicele sentimente de amor pe care \u00eenc\u0103 le mai avea pentru el. Are loc o inversare de roluri, de\u015fi temporar\u0103, pentru c\u0103 Zoe, din personaj slab devine personajul tare, de\u0163in\u00e2nd controlul situa\u0163iei pentru scurt timp, pentru ca apoi s\u0103-\u015fi reia condi\u0163ia specific\u0103 sexului slab, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-i explice iubitului c\u0103 a ac\u0163ionat \u00eempins\u0103 de o \u201eputere str\u0103in\u0103\u201d: \u201eVezi tu, crudule, c\u00e2nd am slobozit pistolul \u00een tine, nu \u015ftiu ce putere str\u0103in\u0103 \u015fi amarnic\u0103 \u00eemi \u00eempingea m\u00e2na. Socoteam c\u0103 te-am omor\u00e2t \u015fi vroiam s\u0103 m\u0103 omor \u015fi pe mine. (…) Oh! zv\u00e2rle pistolul acela, c\u0103 mi-e fric\u0103 de el\u201d. \u00cen epoc\u0103, b\u0103rbatul este cel care are rolul activ \u00eentr-o rela\u0163ie \u015fi are avantajul for\u0163ei \u015fi al autorit\u0103\u0163ii masculine. El este cel care-\u015fi exprim\u0103 sentimentele \u015fi dorin\u0163ele, fata de\u0163in\u00e2nd rolul pasiv de a a\u015ftepta \u015fi de a primi semnalele emise de un poten\u0163ial curtenitor. Ea se poate aventura \u00een construirea unei rela\u0163ii prin punerea \u00een scen\u0103 a disponibilit\u0103\u0163ii sale.
\nEpisodul abund\u0103 \u00een cli\u015fee: amenin\u0163area armat\u0103, tentativa de crim\u0103 din amor, inten\u0163ia de sinucidere din amor, confuzia identitar\u0103, deghizarea, r\u0103sturnarea spectaculoas\u0103 de situa\u0163ie, declara\u0163ii violente urmate de cuvinte de amor, decalajul inten\u0163ie-ac\u0163iune motivat erotic, seduc\u0163ia prin limbaj \u015fi gesturi. Imaginea femeii, dincolo de construc\u0163ia roman\u0163at\u0103 \u015fi cli\u015feistic\u0103, apare \u00eentr-un balans epic: interven\u0163iile Zoei sunt urmate de interven\u0163iile cinice ale personajelor masculine. Iancu \u00ee\u015fi zice \u00een sinea lui dup\u0103 ce pleac\u0103 de la Zoe c\u0103 nu o va lua niciodat\u0103 de so\u0163ie pentru c\u0103 astfel de jur\u0103minte nu se respect\u0103, iar Iliescul se g\u00e2nde\u015fte cu team\u0103 la ce i s-ar putea \u00eent\u00e2mpla din partea celorlalte amante care au primit alte bile\u0163ele de amor dintr-o gre\u015feal\u0103 a slugii.
\nBile\u0163elele de amor, parfumate sau nu, scrise st\u00e2ngaci sau \u00eenfl\u0103c\u0103rat, ascund versuri \u015fi declara\u0163ii de iubire, mesaje practice sau \u00eenc\u0103rcate de erotism, amestec\u00e2nd cuvinte rom\u00e2ne\u015fti, fran\u0163uze\u015fti sau grece\u015fti. Cli\u015feul \u00eencurc\u0103rii bile\u0163elelor de dragoste ne ofer\u0103 o informa\u0163ie despre unul dintre codurile de convie\u0163uire social\u0103 \u015fi familial\u0103 din epoc\u0103, acela al adulterului consim\u0163it. Este vorba despre toleran\u0163a femeii sau a b\u0103rbatului la adulter \u00een condi\u0163iile \u00een care partenerul asigur\u0103 so\u0163ului \/ so\u0163iei o situa\u0163ie social\u0103 adecvat\u0103 rangului lor. Frecvente \u00een epoc\u0103 sunt rela\u0163iile pe care boierii le \u00eentre\u0163in cu slujnicele sau cu roabele lor cu care au, adesea, \u015fi copii. Constan\u0163a Vintil\u0103-Ghi\u0163ulescu constat\u0103 c\u0103 \u201eobi\u015fnuin\u0163ele unor astfel de practici nu sperie cucoanele, mult mai tem\u0103toare \u00een fa\u0163a unei adev\u0103rate concuren\u0163e reprezentate de o femeie de acela\u015fi rang care ar fi putut pretinde c\u0103s\u0103toria\u201d . Aceste rela\u0163ii de amor sunt v\u0103zute ca ni\u015fte pl\u0103ceri trec\u0103toare. Slujnicele nu pot lua niciodat\u0103 locul st\u0103p\u00e2nei, pot primi cel mult o mic\u0103 zestre sau adoptarea bastarzilor \u015fi men\u0163ionarea lor \u00een testamentul boierului.
\nZoe este o fat\u0103 s\u0103rac\u0103 \u015fi orfan\u0103 \u015fi din aceast\u0103 cauz\u0103 nu se poate c\u0103s\u0103tori a\u015fa cum \u015fi-ar dori. Iancu este \u00eempiedicat s-o ia de so\u0163ie de rudele sale, c\u0103ci o astfel de leg\u0103tur\u0103 ar fi o mezalian\u0163\u0103. Personajul n-are nici un pic de diploma\u0163ie \u015fi-i spune direct fetei c\u0103 \u201erudele mele niciodat\u0103 nu mi-ar ierta un a\u015fa pas\u201d, zic\u00e2ndu-i c\u0103 nu e de cinstea lui s\u0103 ia o fat\u0103 s\u0103rac\u0103. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 vorbele lui \u00eei fr\u00e2ng inima bietei Zoe pentru c\u0103 i se par adev\u0103rate \u201eloviri de cu\u0163it\u201d.
\n\tC\u0103s\u0103toria \u015fi, implicit, \u00eentemeierea unei familii erau un imperativ social \u00een epoc\u0103, iar Zoe, ca toate fetele, \u00ee\u015fi dore\u015fte s\u0103 intre \u015fi ea \u00een r\u00e2ndul lumii, mai ales dup\u0103 dezam\u0103girea cu Iliescul. Ca pre\u0163 al supunerii, orice \u00eendr\u0103gostit \u00eei cere partenerului s\u0103 renun\u0163e la rela\u0163iile din afara cuplului, s\u0103 devin\u0103 asocial, iar Zoe nu face excep\u0163ie de la regul\u0103. Ea reu\u015fe\u015fte prin farmecul personal, c\u0103ci \u201enu cuno\u015ftea adimenirele cochet\u0103riei\u201d, s\u0103-l \u0163in\u0103 pe Iliescul, \u201efluturatecul t\u00e2n\u0103r\u201d, \u00een lan\u0163ul ei timp de o lun\u0103. De\u015fi timpul se m\u0103soar\u0103 altfel pentru \u00eendr\u0103gosti\u0163i, a\u015fteptarea p\u0103r\u00e2ndu-li-se o ve\u015fnicie, iar momentele petrecute cu persoana iubit\u0103 doar c\u00e2teva clipe, \u00een logica lui Iliescul, o lun\u0103 de zile al\u0103turi de o singur\u0103 femeie este o ve\u015fnicie.
\nAceast\u0103 indica\u0163ie trimite la un alt aspect extraliterar, sociologic: tinerii epocii erau obi\u015fnui\u0163i s\u0103 aib\u0103 c\u00e2t mai multe rela\u0163ii amoroase \u00eenainte de c\u0103s\u0103torie, de cele mai multe ori, chiar \u015fi dup\u0103 acest moment, f\u0103r\u0103 a fi desconsidera\u0163i. Dimitrie Cantemir consemneaz\u0103 chiar, \u00een Descrierea Moldovei, obiceiul pe care \u00eel au tinerii moldoveni de a preacurvi \u00een secret p\u00e2n\u0103 la \u00eensur\u0103toare, fapt care nu era considerat o ru\u015fine, ci o laud\u0103. Ba mai mult, ei sunt \u00eencuraja\u0163i chiar de ta\u0163ii lor s\u0103 fac\u0103 acest lucru, pus pe seama patimii tinere\u0163ii, comunitatea acord\u00e2ndu-i junelui mai mult\u0103 libertate \u00een acest sens.
\nNu aceea\u015fi este situa\u0163ia \u00een cazul femeilor, care sunt condamnate, b\u00e2rfite \u015fi ar\u0103tate cu degetul. Orice rela\u0163ie sexual\u0103 a unei fete \u00eenaintea c\u0103s\u0103toriei este aspru sanc\u0163ionat\u0103. Rolul femeii \u00een cuplu se reducea la unul pur biologic: ea trebuia s\u0103 nasc\u0103 prunci (c\u00e2t mai mul\u0163i) \u015fi s\u0103-i creasc\u0103, ocup\u00e2ndu-se strict de familie \u015fi de gospod\u0103rie. Astfel, Zoe, care nu era dintre cele mai cinstite fete, se \u00eencrede \u00een promisiunile de c\u0103s\u0103torie ale lui Iancu \u015fi \u00eei \u00eendep\u0103rteaz\u0103 pe ceilal\u0163i admiratori \u201eca s\u0103 scape de gura lumii, acestei pricinuitoare de at\u00e2te nenorociri\u201d, ca \u201es\u0103-\u015fi ia un loc oarecare \u00een so\u0163ietate\u201d. Promisiunile de c\u0103s\u0103torie, \u00een majoritatea cazurilor verbale, reprezint\u0103 principala arm\u0103 a seduc\u0163iei prin care b\u0103rba\u0163ii \u00eenving rezisten\u0163a fetelor. Promisiunile verbale sunt \u00eenso\u0163ite, adesea, de mici cadouri (haine, bani, bijuterii etc.) care fac parte, \u015fi ele, din ritualul seduc\u0163iei.
\nDup\u0103 o prim\u0103 rela\u0163ie e\u015fuat\u0103 cu Iliescul, personajului nu-i r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t resemnarea. Zoe se vede silit\u0103 s\u0103 se lase recuperat\u0103 de lume, s\u0103 intre din nou \u00een v\u00e2ltoarea ei, mai ales c\u0103 \u201einima ei, ce se hr\u0103nea de dragoste, nu putea via f\u0103r\u0103 amor\u201d. Ia\u015fiul apare ca un ora\u015f corup\u0103tor, tentacular, care distruge sufletele pure \u015fi sincere, neobi\u015fnuite cu o via\u0163\u0103 de petreceri \u015fi desfr\u00e2n\u0103ri, un Paris \u201emoldovenesc\u201d.
\nOdat\u0103 incursiunea \u00een trecutul personajului \u00eencheiat\u0103, naratorul revine \u00een prezent pentru a ar\u0103ta tic\u0103lo\u015fia de care d\u0103 dovad\u0103 Iancu, amantul tinerei. Refuzul lui categoric de a o lua de so\u0163ie \u00eei provoac\u0103 femeii st\u0103ri contradictorii, oscil\u00e2nd \u00eentre sinucidere \u015fi via\u0163\u0103, zbucium pe care \u00eel tr\u0103ie\u015fte \u015fi Elena, din romanul cu acela\u015fi nume al lui Dimitrie Bolintineanu (ap\u0103rut \u00een 1862). \u00cendr\u0103gostit\u0103 fiind de t\u00e2n\u0103rul Alexandru Elescu, ea devine obsedat\u0103 de moarte. Pe m\u0103sur\u0103 ce iubirea fa\u0163\u0103 de el cre\u015fte \u00een intensitate, i se pare c\u0103 d\u0103ruirea este sinonim\u0103 cu c\u0103derea moral\u0103. Obligat\u0103 s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103, potrivit uzan\u0163elor vremii, cu un b\u0103rbat pe care nu \u00eel iubea, Elena se zbate \u00eentre onoare, virtute \u015fi r\u0103t\u0103cire. Odat\u0103 comis adulterul, sacrificiul, obsesia personajului feminin devine moartea, singura care o poate absolvi de vin\u0103. G\u00e2ndul mor\u0163ii o \u00eenvinge \u015fi pe Zoe. Ea se sinucide din amor, hot\u0103r\u00e2nd s\u0103 curme \u015fi via\u0163a pruncului din p\u00e2ntecele sale pentru a nu deveni un \u201enelegiuit\u201d ca tat\u0103l s\u0103u ori \u201eca maic\u0103-sa de nenorocit\u0103!\u201d, situa\u0163ie de care se teme \u015fi Elena. Ea se g\u00e2nde\u015fte c\u0103 fiica sa ar putea prelua pe umerii ei p\u0103catul adulterului mamei \u015fi vrea s\u0103 o cru\u0163e de aceast\u0103 povar\u0103. \u00cen cazul Elenei, presiunea din partea societ\u0103\u0163ii este mult mai mare ca \u00een cazul personajului lui Negruzzi, \u00eentruc\u00e2t Elena are deja un statul social, este o adev\u0103rat\u0103 st\u0103p\u00e2n\u0103 a casei, iar figura ei domin\u0103 conacul de la F\u0103ne\u015fti. Elena trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi p\u0103streze aceast\u0103 reputa\u0163ie, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 un model pe soclul creat de imaginarul epocii (mam\u0103 devotat\u0103, so\u0163ie iubitoare), \u00eentr-o societate masculin\u0103, \u00een care orice gest nepotrivit este aspru criticat. Zoe caut\u0103 \u015fi ea s\u0103 intre \u00een r\u00e2ndul lumii \u015fi s\u0103-\u015fi \u00eentemeieze o familie, pentru a sc\u0103pa \u015fi a se ap\u0103ra de gura lumii.
\n\u00cen finalul nuvelei, Negruzzi face ca alaiul domnesc al cur\u0163ii, \u00een care se aflau, \u00een mod surprinz\u0103tor, cei doi fo\u015fti aman\u0163i ai fetei, s\u0103 \u00eent\u00e2lneasc\u0103 un cortegiu funerar simplu al celei despre care tocmai se vorbea, c\u0103ci Iancu \u00eei povestea tovar\u0103\u015fului de drum, lui Iliescul, cum a g\u0103sit-o pe Zoe moart\u0103 \u00een patul s\u0103u. Scena con\u0163ine unele observa\u0163ii psihologice \u015fi comportamentale foarte exacte. Iancu spune \u201er\u00e2z\u00e2nd\u201d c\u0103 ar vrea s\u0103-l vad\u0103 sihastru pe Iliescul, care declara c\u0103 s-ar fi c\u0103lug\u0103rit dac\u0103 ar fi fost vinovat de moartea Zoei. \u00cen acest episod, detaliul de comportament marcheaz\u0103 cinismul personajului mai bine dec\u00e2t orice comentariu al autorului. Dac\u0103 Nicolae Filimon va profita \u00een Ciocoii vechi \u015fi noi doar de contrastul etic al \u00eent\u00e2lnirii dintre cei r\u0103i \u015fi demonici \u015fi cei buni \u015fi angelici, la Negruzzi, potrivit lui Nicolae Manolescu, e mai mult\u0103 fine\u0163e. Pe l\u00e2ng\u0103 cli\u015feul sentimental, \u00eenregistr\u0103m \u015fi un contrast stilistic. \u201eRegistrul emfatic al mor\u0163ii care \u00eent\u00e2lne\u015fte veselul alai domnesc \u00eei r\u0103spunde registrul pragmatic, \u201erealist\u201d \u015fi burlesc al conversa\u0163iei cioclilor\u201d care se ceart\u0103 la capul moartei pentru hainele ei, amintind de cei doi clovni gropari din Hamlet de William Shakespeare:
\n\u201e \u2013 Uit\u0103-te ce frumoas\u0103 rochie neagr\u0103! O s\u0103-mi fac un peptar mie \u015fi femeiei o ca\u0163aveic\u0103.
\n–\tD-apoi eu?
\n–\tTu e\u015fti \u00eensurat. Ia m\u0103t\u0103s\u0103ria cea alb\u0103, col\u0163unii \u015fi ce mai are\u201d.
\nD. Popovici are \u00eens\u0103 o alt\u0103 p\u0103rere. Lui i se pare c\u0103 \u00eent\u00e2lnirea dintre alaiul domnesc \u015fi carul mortuar pe care st\u0103 \u00eentins\u0103 Zoe este o situa\u0163ie for\u0163at\u0103, \u201e\u00een nota melodramatic\u0103 apreciat\u0103 de contemporani\u201d .
\nZoe nu alege \u00een mod \u00eent\u00e2mpl\u0103tor s\u0103 se sinucid\u0103 \u00een pat, c\u0103ci este locul unde a cunoscut \u201edulcea\u0163a vie\u0163ii\u201d. Corina Cioc\u0103rlie vede \u00een episoadele petrecute \u00een patul conjugal scene de menaj, \u00een care cei doi parteneri poart\u0103 un dialog, fiind, din punctul de vedere al raporturilor de autoritate \u00een rela\u0163ia erotic\u0103, egali. E o situa\u0163ie ulterioar\u0103 seduc\u0163iei, diferit\u0103 de aceast\u0103 prim\u0103 etap\u0103 a unei rela\u0163ii, caracterizat\u0103 prin persuasiune \u015fi prin instituirea unei rela\u0163ii de vasalitate, \u00een \u00een\u0163elesul medieval al termenului. Avem de-a face cu o pozi\u0163ie tare \u015fi cu una slab\u0103, cu anumite roluri specifice fiec\u0103rei p\u0103r\u0163i: seduc\u0103torul va juca mereu un rol care este incompatibil cu cel al persoanei seduse. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 \u00een alt scenariu, cel sedus \u00ee\u015fi poate schimba rolul, devenind seduc\u0103tor. Elocvent \u00een acest sens este bile\u0163elul care cade \u00een m\u00e2inile lui Zoe, c\u0103ci \u00eencepe cu vocativul \u201eSt\u0103p\u00e2na mea!\u201d aflat \u00een opozi\u0163ie cu \u201eal dumitale credincios rob\u201d din final. Cei doi termeni subliniaz\u0103 clar rela\u0163ia de autoritate din interiorul leg\u0103turilor amoroase, cli\u015feu vechi, preluat din lirica trubadurilor \u015fi prezent \u015fi la al\u0163i scriitori (Nicolae Filimon, Ion Luca Caragiale etc.).
\nSf\u00e2r\u015fitul nuvelei aduce \u00een scen\u0103 un al treilea personaj masculin, care gravitase \u015fi el \u00een jurul frumoasei Zoe, N…, identificat de unii critici \u00een persoana autorului. El este cel care o conduce la groap\u0103, suferind pentru pierderea ei \u015fi comp\u0103timind-o profund. \u00cen aceea\u015fi stare pare s\u0103 fie \u015fi Iliescul. El nu poate \u00een\u0163elege atitudinea nep\u0103s\u0103toare a lui Iancu (\u201e \u00ab Tic\u0103losul, zicea el, nu pl\u0103te\u015fte s\u0103 strice cineva un glon\u0163 \u00eentr-\u00eensul. S\u0103rmana Zoe! \u00bb\u201d). Solidaritatea masculin\u0103 care se contureaz\u0103, de obicei, \u00een momentul \u00een care un b\u0103rbat este acuzat c\u0103 a sedus o t\u00e2n\u0103r\u0103 doar pentru pl\u0103cerea trupului \u015fi nu \u015fi-a respectat promisiunile de c\u0103s\u0103torie dispare \u00een cazul personajelor lui Negruzzi. Pentru a sc\u0103pa de acuza\u0163iile unei fete, junele obi\u015fnuia, la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVIII-lea, \u00eenceputul secolului al XIX-lea, s\u0103 aduc\u0103, drept martori, prieteni din aceea\u015fi breasl\u0103 ori din acela\u015fi rang social, care s\u0103 \u00eennegreasc\u0103 reputa\u0163ia p\u0103r\u0163ii feminine \u00een sat, mahala sau ora\u015f. In final, ca \u00een orice nuvel\u0103 romantic\u0103, scriitorul \u00eel pedepse\u015fte pe seduc\u0103torul vinovat, \u201eomor\u00e2ndu-l\u201d cur\u00e2nd dup\u0103 victim\u0103 printr-o \u201estra\u015fnic\u0103 inflama\u0163ie de crieri\u201d.
\n\u00cen jocul seduc\u0163iei, atuurile personajului feminin sunt frumuse\u0163ea \u015fi naturale\u0163ea. Zoe are p\u0103rul castaniu \u201ece se slobozea \u00een unde de m\u0103tase pe albii ei grumazi\u201d, \u201epicioru\u015ful mic \u015fi gras\u201d, ochii \u201et\u00e2njitori \u015fi c\u0103prii\u201d, \u201eumbri\u0163i de lungi gene \u015fi sc\u0103lda\u0163i \u00eentr-o rou\u0103 de desf\u0103tare\u201d \u015fi fa\u0163a rumen\u0103. Amplasat\u0103 \u00eentr-un cadru senzual, \u00een \u201elumina murind\u0103 a unei lampe\u201d, \u00een \u201epozi\u0163ia ei cea lenoas\u0103\u201d, Zoe trimite la \u201eDiana\u201d lui Albert D\u00fcrer, care va fi mai t\u00e2rziu descris\u0103 de Alexandru Odobescu exact cu acela\u015fi epitet. Zoe este \u201eo feti\u015foar\u0103\u201d, \u201eginga\u015fa \/ frageda copil\u0103\u201d, \u201eo zeitate printre nori\u201d, \u201ebiata \/ s\u0103rmana fat\u0103\u201d, \u201eo biat\u0103 slab\u0103 fiin\u0163\u0103\u201d. Toate aceste caracteriz\u0103ri, care apar\u0163in, majoritatea, naratorului, ne arat\u0103 compasiunea lui fa\u0163\u0103 de personajul feminin, ilustrat ca o victim\u0103 a tic\u0103lo\u015fiei b\u0103rbatului.
\n\tFemeia este capabil\u0103 de o iubire pur\u0103, este o fiin\u0163\u0103 pur\u0103, \u00een timp ce b\u0103rbatul este cinic, nestatornic \u015fi vicios. Descrierea tr\u0103s\u0103turilor fizice ale eroinei trimite la cli\u015feul femeii-\u00eenger, des utilizat \u00een prozele vremii. De\u015fi nu are p\u0103rul blond \u015fi nici ochii alba\u015ftri, Zoe se \u00eencadreaz\u0103 \u00een aceast\u0103 categorie, la fel ca bruneta Elena, din \u201eTainele inimei\u201d de Mihail Kog\u0103lniceanu (r\u0103sturnare spectaculoas\u0103 a cli\u015feului). Zoe este doar o copil\u0103 care \u015fi-a deschis inima \u015fi a iubit cum a \u015ftiut mai mult \u015fi mai bine. Naratorul \u00eei acord\u0103 circumstan\u0163e atenuante \u015fi trece peste micile p\u0103cate ale fetei. Ca orice femeie, Zoe folose\u015fte armele lamenta\u0163iei feminine (le\u015fin\u0103, pl\u00e2nge, \u00ee\u015fi implor\u0103 iubitul, \u00eei cade la picioare, folose\u015fte o mul\u0163ime de exclama\u0163ii \u015fi interoga\u0163ii retorice) pentru a nu fi p\u0103r\u0103sit\u0103. C\u00e2nd inevitabilul se produce, ea \u00eengroa\u015f\u0103 r\u00e2ndurile sinuciga\u015filor din amor. Ca individualitate uman\u0103, Zoe apare ca o fiin\u0163\u0103 deosebit de frumoas\u0103 \u015fi de atr\u0103g\u0103toare, dar e un caracter slab, care se las\u0103 strivit de soart\u0103, cu toate c\u0103 este dornic\u0103 s\u0103 \u00eenve\u0163e din gre\u015felile trecutului. Olga, eroina din O alergare de cai (a doua nuvel\u0103 a lui Negruzzi), \u201euna dintre acele femei ce slujesc de \u00eendreptare naturei pentru toate slutele ce a f\u0103cut din gre\u015feal\u0103\u201d , este \u015fi ea un personaj \u00eenvins de amor. \u00cen timp ce Zoe, considerat\u0103 de D. Popovici \u201eun dublet al Olg\u0103i\u201d , se va folosi de un pistol pentru a-\u015fi lua via\u0163a \u00een camera lui Iancu, Olga alege s\u0103 se otr\u0103veasc\u0103 dec\u00e2t s\u0103 fie p\u0103rta\u015f\u0103 la c\u0103s\u0103toria iubitului s\u0103u Ipolit cu colonela D. Actele sinuciga\u015fe ale personajelor feminine au urm\u0103ri foarte drastice asupra b\u0103rba\u0163ilor pe care acestea i-au iubit. Iancu \u00eennebune\u015fte, iar Ipolit orbe\u015fte, ajuns de blestemele Olg\u0103i, \u015fi \u00ee\u015fi petrece restul vie\u0163ii \u00een suferin\u0163\u0103, sting\u00e2ndu-se \u00een floarea v\u00e2rstei. Este de remarcat curajul cu care \u00ee\u015fi \u00eenzestreaz\u0103 Negruzzi personajele feminine, caracteriz\u00e2ndu-le printr-o extraordinar\u0103 for\u0163\u0103 de sacrificiu pe altarul iubirii. \u00cen acest sens, este ilustrativ motto-ul din Victor Hugo, pe care Negruzzi \u00eel a\u015faz\u0103 la \u00eenceputul p\u0103r\u0163ii a treia a nuvelei: \u201eOh! n\u2019insultez jamais une femme qui tombe\u201d (poezia a XIV-a din Les Chantes du Cr\u00e9puscule), dar \u015fi jocul de cuvinte \u201eamour – amor – mort\u201d (Blason de l\u2019Amour) din primul motto al operei.
\nTrat\u00e2nd problema amorului \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 a secolului al XIX-lea, Negruzzi scoate \u00een eviden\u0163\u0103 \u015fi rolul femeii, care \u00eencepe s\u0103 aib\u0103 un cuv\u00e2nt de spus \u00een leg\u0103tur\u0103 cu dorin\u0163ele \u015fi cu aspira\u0163iile ei. Cu toate c\u0103 depinde \u00eenc\u0103 de b\u0103rba\u0163i, Zoe are ni\u015fte ini\u0163iative proprii, timide, dar demne de luat \u00een seam\u0103. Prelu\u00e2nd modele ale romanului sentimentalist francez, prozatorul le adapteaz\u0103 mediului rom\u00e2nesc, dezv\u0103luind, prin aspectele extraliterare, date importante despre codul erotic \u015fi despre ritualurile seduc\u0163iei \u00een societatea contemporan\u0103 lui. <\/p>\n

III.\tSentimentalismul secolului al XVIII-lea<\/strong><\/p>\n

Influen\u0163a romanului sentimental al secolului al XVIII-lea este u\u015for de \u00een\u0163eles av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 Negruzzi \u201ea respirat \u00een atmosfera romantic\u0103 \u00eenainte de a scrie el \u00eensu\u015fi literatur\u0103\u201d . \u00cen biblioteca tat\u0103lui s\u0103u, sp\u0103tarul Dinu Negru\u0163, el a putut citi Istoria pentru \u00eenceputul rom\u00e2nilor \u00een Dachia a lui Petru Maior, Letopise\u0163ul lui N. Costin, Vie\u0163ile sfin\u0163ilor, Istoria lui Arghir \u015fi a pre-frumoasei Elene, romane de Florian, Madame de Genlis, Madame Cottin \u015fi poeme de Salomon Gessner. Astfel, viitorul scriitor ia contact cu literatura de p\u00e2n\u0103 la el, dar, de\u015fi trece repede de aceast\u0103 faz\u0103 \u015fi se arunc\u0103 \u00een bra\u0163ele romantismului de ultim\u0103 genera\u0163ie (Victor Hugo, Aleksandr Pu\u015fkin), r\u0103m\u0103\u015fi\u0163e ale primei sale forma\u0163iuni r\u0103m\u00e2n detectabile p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu. Din multe puncte de vedere, Negruzzi \u201ca r\u0103mas un om al secolului al XVIII-lea, un luminist militant, adept al enciclopedismului \u015fi al pre-romantismului, exact ca \u015fi Heliade cu care, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, s-a \u00een\u0163eles mai bine dec\u00e2t cu moldovenii\u201d .
\n Negruzzi \u00eei cite\u015fte pe Prosper M\u00e9rim\u00e9e, Honor\u00e9 de Balzac, Walter Scott, George Gordon Byron, George Sand, E. T. A. Hoffmann, Jean-Jacques Rousseau, Metastasio \u015fi al\u0163i scriitori pe care \u00eei va aminti \u00een operele sale. \u00cen O alergare de cai, numele lui Petrarca, Schiller, Virgiliu, Xenofon, Tucidide, Rousseau, Walter Scott, Madame de S\u00e9vign\u00e9, Balzac \u015fi Florian schi\u0163eaz\u0103 un mic \u015fi savant excurs prin istoria literaturilor lumii. \u00cen Au mai p\u0103\u0163it-o \u015fi al\u0163ii, ne \u00eent\u00eempin\u0103 Byron, Henry Fielding, George Sand, La Fontaine, F\u00e9nelon, Moli\u00e8re, Doamna de Sta\u00ebl, totul sub patronajul lui Victor Hugo. Referirile culturale \u00eei servesc direct autorului pentru descrierea caracterelor \u015fi a \u00eent\u00eempl\u0103rilor, iar numeroasele nume de scriitori str\u0103ini expliciteaz\u0103 originalitatea personajelor \u015fi lumineaz\u0103 trama narativ\u0103.
\nLecturile sunt dublate de o activitate intens\u0103 ca traduc\u0103tor. Traducerile din perioada 1823 – 1826 se \u00eencadreaz\u0103 \u00een sfera ra\u0163ionalismului luminilor, iar de la aceast\u0103 dat\u0103 \u00eencolo ele interfereaz\u0103 \u015fi cu zonele preromantismului \u015fi romanescului. Raportate la volumul restr\u00e2ns al operei sale, traducerile lui Negruzzi sunt destul de multe \u015fi se inspir\u0103 mai ales din literatura romantic\u0103, \u00een primul r\u00e2nd din scrierile lui Victor Hugo (traduce din opera marelui scriitor francez dramele istorice Maria Tudor \u015fi Angelo, tiranul Padovei \u015fi Balade), apoi Pu\u015fkin (pe care are prilejul s\u0103 \u00eel cunoasc\u0103, \u00een 1822, la Cern\u0103u\u0163i, unde familia lui Negruzzi se refugiase \u00een urma mi\u015fc\u0103rii eteriste, iar Pu\u015fkin se mutase pentru a evita deportarea in Siberia) \u015fi Byron.
\nNegruzzi traduce \u015fi din Madame de Genlis (povestirea Zuma sau descoperirea scor\u0163i\u015foarei t\u0103m\u0103duitoare de friguri, adic\u0103 a binii), Alain-Ren\u00e9 Lesage (farsa Crispin, rival st\u0103p\u00e2n\u0103-s\u0103u), Voltaire (povestirea filozofic\u0103 Memnon, tradus\u0103 dup\u0103 un intremediar noegrec), Jean-Fran\u00e7ois Marmontel (povestirea moral\u0103 Pirostria Elenei), Alexandru Dumas (povestirea despre Wilhelm Tell din Impressions de voyage en Suisse), Th\u00e9odore Leclercq, Scribe \u015fi Maz\u00e8res (autori de la care Negruzzi prinde gustul vodevilurilor \u015fi scrie c\u00e2teva piese, toate adaptate – Carantina, Muza de la Burdujeni \u015fi Doi \u0163\u0103rani \u015fi cinci c\u00e2rlani sau C\u00e2rlanii), Moli\u00e8re (Vicleniile lui Scapin, c\u00e2teva scene din actul al III-lea din Femeile savante) etc.
\nBa, mai mult, el chiar debuteaz\u0103 editorial \u00een 1835 cu traducerea piesei Treizeci de ani sau via\u0163a unui juc\u0103tor de c\u0103r\u0163i de Victor Ducange \u015fi M. Dinaux, o melodram\u0103 romantic\u0103, cu o intrig\u0103 violent\u0103, din care nu lipsesc omorurile \u015fi pedepsirea vinova\u0163ilor. Traducerile se fac sim\u0163ite \u015fi \u00een domeniul poeziei. Operele sale \u00een versuri sunt mai toate traduceri sau prelucr\u0103ri ale c\u0103ror modele trimit la autori preromantici foarte citi\u0163i \u00een epoc\u0103 (Charles-Hubert Millevoye, Jacques Delille etc.).
\nGustul lui Negruzzi pentru melodramatic \u015fi pentru istoric nu se va schimba niciodat\u0103, nici chiar c\u00e2nd dep\u0103\u015fe\u015fte faza p\u0103catelor tinere\u0163ii, scriitorul fiind din acest punct de vedere reprezentativ pentru proza romantic\u0103 din epoca Biedermeier. \u201cScriitorii romantici nu fac de obicei distinc\u0163ia \u00eentre memorii \u015fi fic\u0163iune sau, \u00een tot cazul, dau adesea drept reale fapte pe care le n\u0103scocesc, cu aerul candid al celui care le-a tr\u0103it el \u00eensu\u015fi\u201d , ceea ce face ca proza Biedermeier s\u0103 aib\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea unui eseu. Opera lui Negruzzi st\u0103 sub semnul Memoriei, prin care Mihai Zamfir \u00een\u0163elege nu numai simpla autobiografie ori consemnarea experien\u0163ei tr\u0103ite direct, ci \u015fi preluarea culturii str\u0103ine, utilizarea literar\u0103 a biografiilor, coresponden\u0163ei etc., de\u015fi Zoe privilegiaz\u0103 mai mult Imagina\u0163ia.
\nSursele romantismului de tip Beidermeier sunt romanul sentimental al secolului al XVIII-lea \u015fi romanul istoric al lui Scott. Succesul pe care l-a \u00eenregistrat \u00een Fran\u0163a romanul sentimentalist trebuie pus \u00een leg\u0103tur\u0103 cu influen\u0163a pe care a exercitat-o asupra prozei franceze din secolul al XVIII-lea romanul englez, \u00een special cel creat de Samuel Richardson. Francezii i-au cunoscut romanele lui Richardson prin intermediul traducerilor Abatelui Pr\u00e9vost: Pamela (1742), Clarisse Harlowe (1751) \u015fi Istoria cavalerului Grandisson (1754).
\nAstfel, Richardson a devenit model nu numai pentru autorii de romane sentimentaliste, ci \u015fi pentru cei preocupa\u0163i s\u0103-\u015fi redacteze proza pe coordonate realiste. Scrierile lui \u015fi cele ale lui Fielding au inspirat realismul francez din secolul al XVIII-lea, dar romanele din aceast\u0103 perioad\u0103 nu sunt pur realiste sau pur sentimentaliste. Cele dou\u0103 direc\u0163ii nu se exclud, put\u00e2nd fi \u00eent\u00e2lnite fie \u00een diferite romane ale aceluia\u015fi scriitor, fie chiar \u00een aceea\u015fi oper\u0103.
\nSentimentalismul, ca atitudine fundamental\u0103 a secolului al XVIII-lea, are la baz\u0103 morala \u015fi filozofia inimii. Sentimentul \u015fi virtutea se \u00eent\u00e2lnesc, preg\u0103tind \u015fi anun\u0163\u00e2nd proza romantic\u0103. F\u0103r\u0103 s\u0103 mai aspire la echilibrul clasic dintre ra\u0163iune \u015fi pasiune, sentimentalismul sus\u0163ine eliberarea pasiunilor. Oric\u00e2te legi divine \u015fi umane ar \u00eenc\u0103lca dragostea, ea e purificat\u0103 prin for\u0163a d\u0103ruirii de sine. Ca urmare, se dezvolt\u0103 un adev\u0103rat cult al lacrimilor, semn \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, elogiu al pasiunilor. Sentimentalismul triumf\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a secolului a XVIII-lea, o dat\u0103 cu apari\u0163ia romanului lui Rousseau.
\nRomanul sentimentalist al mijlocului \u015fi sf\u00e2r\u015fitului de secol XVIII a produs un tip nou de individ, cu o atitudine diferit\u0103 asupra vie\u0163ii lui private \u015fi a societ\u0103\u0163ii. Eroina \u00eenceputului de secol era \u00eendr\u0103znea\u0163\u0103 \u015fi gata s\u0103-\u015fi protejeze reputa\u0163ia dac\u0103 era necesar, pe c\u00e2nd descendenta ei de la mijlocul veacului era mult prea modest\u0103 \u015fi timid\u0103 pentru a face la fel. Eroinele timpurii ale secolului al XVIII-lea aveau secretele lor, iubeau intrigile eficace \u015fi \u00eencercau orice considerau c\u0103 este necesar pentru a-\u015fi atinge scopul, \u00een timp ce personajele feminine de la mijlocul secolului au dezvoltat un sentiment de modestie. Ele simt nevoia de a se confesa \u015fi, de aceea, caut\u0103 prieteni, intimitate \u015fi situa\u0163ii \u00een care pot s\u0103-\u015fi deschid\u0103 inima \u015fi s\u0103-\u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 cele mai ascunse dorin\u0163e.
\nO eroin\u0103 tipic\u0103 pentru \u00eenceputul secolului al XVIII-lea este Manon Lescaut, crea\u0163ia Abatelui Pr\u00e9vost. Romanul s\u0103u care poart\u0103 numele personajului, Manon Lescaut (1731), prezint\u0103 povestea de dragoste dintre doi tineri, cavalerul des Grieux, care provine dintr-o familie nobil\u0103 \u015fi \u00eenst\u0103rit\u0103, \u015fi Manon, o adolescent\u0103 pe care p\u0103rin\u0163ii o trimiteau la m\u0103n\u0103stire \u201c\u00eempotriva dorin\u0163ei ei, pesemne ca s\u0103 pun\u0103 fr\u00e2u poftei de pl\u0103ceri care de pe-atunci \u00eencepuse s-o cuprind\u0103\u201d . Dorin\u0163a fetei de a tr\u0103i \u00een lux, de a se bucura de tot felul de pl\u0103ceri \u015fi distrac\u0163ii ne face s\u0103 o compar\u0103m, inevitabil, cu Zoe, fata care nu putea tr\u0103i f\u0103r\u0103 amor. \u00cen plus, cei doi eroi ai lui Pr\u00e9vost, care se \u00eendr\u0103gostesc unul de altul din prima clip\u0103, decid s\u0103 fug\u0103 la Paris, ora\u015ful tuturor posibilit\u0103\u0163ilor, a\u015fa cum Zoe pleac\u0103 \u00een Ia\u015fi pentru a-\u015fi face un rost. Aici Zoe \u201cse v\u0103zu \u00eencungiurat\u0103 de o droaie de curtezani, pe care \u00eei atr\u0103gea deosebita ei frumuse\u0163e\u201d , a\u015fa cum s-a \u00eentamplat \u015fi \u00een cazul lui Manon, al c\u0103rui chip minunat exercita o enorm\u0103 putere de atrac\u0163ie pentru b\u0103rba\u0163i. \u00cen ambele situa\u0163ii, aceast\u0103 frumuse\u0163e natural\u0103 s-a dovedit a fi pricinuitoare de necazuri pentru c\u0103 Zoe este p\u0103r\u0103sit\u0103 de iubi\u0163i, \u00een timp ce Manon ajunge de mai multe ori la \u00eenchisoare, ba chiar este deportat\u0103 \u00een America. \u00cen cele din urma, ambele eroine sf\u00e2r\u015fesc tragic.
\nDac\u0103 Zoe este un personaj care are destul de pu\u0163ine ini\u0163iative, tr\u0103ind \u00eentr-o lume tradi\u0163ional\u0103 a b\u0103rba\u0163ilor, \u00een care toate ini\u0163iativele vin din partea lor, Manon se dovede\u015fte o femeie energic\u0103 \u015fi \u00eendraznea\u0163\u0103, cu idei pe care \u0163ine s\u0103 le pun\u0103 neap\u0103rat \u00een aplicare \u015fi care \u00eei subjug\u0103 pe to\u0163i b\u0103rba\u0163ii ce \u00eei ies \u00een cale. Manon Lescaut nu este numai o poveste melodramatic\u0103 (eroina moare \u00een bra\u0163ele iubitului s\u0103u, \u00een \u0163inutul s\u0103lbatic al Americii) sau lacrimogen\u0103 (personajele vars\u0103 r\u00e2uri de lacrimi de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd se reg\u0103sesc sau \u00ee\u015fi cer iertare pentru purtarea lor, \u015fi, ceea ce e mai surprinz\u0103tor este faptul c\u0103 des Grieux pl\u00e2nge mai mult dec\u00e2t iubita lui), ci \u00eenfa\u0163i\u015feaz\u0103 moravurile \u015fi aspira\u0163iile unei anumite categorii sociale din Franta secolului al XVIII-lea, a\u015fa cum Negruzzi caut\u0103 s\u0103 prezinte \u201cunele note documetare ale mondenit\u0103\u0163ii ie\u015fene din epoc\u0103\u201d . Manon este p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 o femeie de moravuri u\u015foare, la fel ca Zoe, pe care Negruzzi o \u00eendrum\u0103 \u201cspre via\u0163a de hetair\u0103\u201d . Manon vrea numai s\u0103 nu se plictiseasc\u0103 \u015fi s\u0103 ob\u0163in\u0103 satisfac\u0163iile vie\u0163ii mondene \u015fi, reclam\u00e2ndu-\u015fi dreptul la acest tip de fericire, ea se crede sincer nevinovat\u0103 \u015fi nu are niciun fel de mustr\u0103ri.
\nR\u0103ceala ei aminte\u015fte de cruzimea Nicetei, iubita din adolescent\u0103 a naratorului din Iluzii pierdute\u2026 Un \u00eent\u00e2i amor de Mihail Kog\u0103lniceanu. Aceasta \u00eei trimite t\u00e2n\u0103rului amorezat de ea o inim\u0103 de zah\u0103r, strapuns\u0103 de s\u0103geti, un simbol prozaic, demn de o b\u0103c\u0103li\u0163\u0103 de pe Podul Mare din Ia\u015fi. Spre deosebire de des Grieux, Kog\u0103lniceanu se vindec\u0103 de amor, de\u015fi sufer\u0103 teribil la v\u00e2rsta aceea. Privind \u00eenapoi cu ochii maturului, el se amuz\u0103 pe seama sentimentelor sale de atunci, declar\u00e2nd audien\u0163ei care \u00eel asculta c\u0103 acum ar proceda total diferit: ar m\u00e2nca inima de zahar \u015fi ar strange-o \u00een bra\u0163e pe Niceta.
\nDac\u0103 Manon nu are niciun fel de remu\u015fc\u0103ri, Zoe are unele \u201crezerve de ordin moral, dar nu-\u015fi realizeaz\u0103 destinul\u201d , a\u015fa cum nici Manon nu \u00ee\u015fi d\u0103 seama de primejdiile \u00een care se afl\u0103. Leg\u0103turile primejdioase pe care Manon, \u015fi uneori chiar des Grieux, le pun la cale de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd r\u0103m\u00e2n f\u0103r\u0103 bani sunt prilej de distrac\u0163ie \u015fi de aventur\u0103 pentru cei doi, dar \u015fi pricina mor\u0163ii eroinei \u015fi a disper\u0103rii eroului. Pentru a ob\u0163ine distrac\u0163iile \u015fi luxul f\u0103r\u0103 de care nu poate tr\u0103i, Manon admite \u00een\u015fel\u0103toriile \u00een dragoste \u015fi afacerile necurate, pe care chiar i le recomand\u0103 iubitului. Din acest punct de vedere, ea se aseam\u0103n\u0103 cu Iancu B\u2026 \u015fi cu Iliescul care caut\u0103 \u015fi ei numai pl\u0103ceri trec\u0103toare, fug de urm\u0103ri \u015fi se tem s\u0103 se statorniceasc\u0103 l\u00e2ng\u0103 cineva. Personajul lui Pr\u00e9vost nu se g\u00e2nde\u015fte dec\u00e2t foarte t\u00e2rziu la c\u0103s\u0103torie, dup\u0103 ce ea \u015fi des Grieux ajung in America, pe c\u00e2nd Zoe urm\u0103re\u015fte mariajul cu asiduitate, pentru a sc\u0103pa de gura lumii si a se \u00eencadra \u00een normele societ\u0103\u0163ii rom\u00e2nesti din secolul al XIX-lea, societate cu alte mentalit\u0103\u0163i \u015fi moravuri fa\u0163\u0103 de Fran\u0163a secolului al XVIII-lea a Abatelui Pr\u00e9vost.
\n Manon are secrete, pune la cale mici escrocherii pentru a se distra \u015fi a-\u015fi atinge scopurile, pe c\u00e2nd Zoe este o fiin\u0163\u0103 modest\u0103, care are doar c\u00e2teva accese de \u00eendr\u0103zneal\u0103, sf\u00e2r\u015find, prima dat\u0103, \u00een bra\u0163ele iubitului Iliescul, iar a doua oar\u0103 \u00een bra\u0163ele mor\u0163ii. Fr\u0103m\u00e2ntarea Zoiei din clipa \u00een care afl\u0103 c\u0103 Iancul nu o va lua de so\u0163ie, \u00eentruc\u00e2t c\u0103s\u0103toria lor ar fi o mezalian\u0163\u0103 (tem\u0103 \u00een vog\u0103 \u00een romanul sentimental al secolului al XVIII-lea), la fel ca \u015fi cea dintre Manon \u015fi des Griuex, este melodramatic\u0103. La fel de melodramatic\u0103 este \u015fi t\u00e2nguirea lui des Grieux la mormantul iubitei sale. Disparitia ei ii fr\u00e2nge inima \u015fi il arunc\u0103 pe culmile disperarii, dar are puterea de a nu-\u015fi pune cap\u0103t zilelor \u015fi de a g\u0103si curajul s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 mai departe, pentru a-\u015fi spune povestea tuturor celor care vor s\u0103-l asculte, nemurind-o astfel pe iubita sa.
\nSuccesul de care s-a bucurat povestea lui des Grieux este incomparabil mai mare decat faima pe care o are nuvela lui Negruzzi. Considerat\u0103 mult\u0103 vreme de istoria literar\u0103 un e\u015fec, scrierea lui Negruzzi nu este nici pe departe a\u015fa. Autorul dovede\u015fte inven\u0163ie epic\u0103, schi\u0163eaz\u0103 caractere si creeaz\u0103 din cateva cuvinte o atmosfer\u0103, chiar dac\u0103 vag balzacian\u0103. Deta\u015farea naratorului fa\u0163\u0103 de tema tratat\u0103 ne men\u0163ine \u00eentr-o astfel de lume p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit: cinismul iubitului infidel, incon\u015ftien\u0163a vulgar\u0103 a groparilor care o \u00eenmorm\u00e2nteaz\u0103 pe Zoe, apari\u0163ia misteriosului t\u00e2n\u0103r \u00eendr\u0103gostit r\u0103mas singur la morm\u00e2ntul iubitei \u015fi care prive\u015fte Ia\u015fiul \u00een \u00eenserare ca un alt Rastignac, toate par extrase din romanele lui Balzac. Predilec\u0163ia pentru culoare local\u0103 \u015fi pitoresc se datoreaz\u0103 romantismului \u015fi genereaz\u0103 c\u00e2te un tablou de epoc\u0103 ce se deta\u015feaz\u0103 din ambian\u0163a sufocant\u0103 a \u00eentregului. \u201cCu excep\u0163ia replicilor focoase ale Zoei, nimic \u00een aceast\u0103 nuvel\u0103 nu trimite la un romantism de mana a treia\u201d , este de parere Mihai Zamfir.
\nPunctul de plecare al scriitorului \u00een operele sale e net romantic. Romantismul constituie nu numai solul nutritiv al inspira\u0163iei (de exemplu, publicarea nuvelei Zoe coincide cu apari\u0163ia celor dou\u0103 piese ale lui Hugo; doi ani mai t\u00e2rziu Negruzzi public\u0103 t\u0103lm\u0103cirile Baladelor lui Hugo; \u00een plus, atmosfera din Zoe seaman\u0103 foarte mult cu aceea din melodrama lui Ducange si Dinaux), ci, adesea, \u015fi termenul final al actului creator. \u201cE vorba de un romantism care nu e nici sentimental, nici egolatru, str\u0103in de vagul lamartinian (\u2026). Echivalen\u0163ele i le afl\u0103m \u00een proza robust\u0103, intens pitoreasc\u0103, a unui Victor Hugo din Notre Dame de Paris, sau \u00een truculen\u0163a unui Alexandre Dumas din memoriile de c\u0103l\u0103torie, cu deosebirea c\u0103 respira\u0163ia concis\u0103 a frazei \u015fi disciplina compozi\u0163ional\u0103 \u00eel evoc\u0103 adesea pe M\u00e9rim\u00e9e\u201d .
\n\tNegruzzi reu\u015fe\u015fte s\u0103 se scuture de exager\u0103rile noului curent, iar sobrietatea stilistic\u0103 si filozofia usor sceptic\u0103 ce \u00eel impiedic\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi ia prea multa emfaz\u0103 i-au facut pe unii critici sa \u00eel considere un realist, \u00een timp ce pentru al\u0163ii, el este un clasic. Realismul rezid\u0103 \u00eentr-o pasiune pentru adevar \u015fi natural, perfect compatibil\u0103 cu romantismul \u201cfiziologiilor\u201d din anii 1830 – 1840. Clasicismul nu e nici el o construc\u0163ie ridicat\u0103 pe temelii de impersonalitate, universalism \u015fi imita\u0163ie a vechilor modele, \u201cci e o simpl\u0103 fr\u00e2n\u0103 impus\u0103 exalt\u0103rilor (\u2026), relev\u00e2nd o neobi\u015fnuit\u0103 capacitate de autoevaluare critic\u0103\u201d . Dar peste toate acestea, el este un romantic care se \u00eencadreaz\u0103 romantismului de tip Biedermeier, afin cu to\u0163i ceilal\u0163i prin sursele inspira\u0163iei, viziune si procedee. Gra\u0163ie unei con\u015ftiin\u0163e artistice de o rar\u0103 scrupulozitate, Costache Negruzzi se ridic\u0103 deasupra contemporanilor, ocupand un loc important \u00een paginile istoriei literaturii rom\u00e2ne.<\/p>\n

Bibliografie primar\u0103<\/em><\/p>\n

1.\tAbatele Pr\u00e9vost, Manon Lescaut, Bucure\u015fti, Editura pentru Literatur\u0103, 1969.
\n2.\tBolintineanu, Dimitrie, Manoil. Elena, Bucure\u015fti, Editura Minerva, 1988.
\n3.\tDe Laclos, Choderlos, Leg\u0103turi primejdioase, Bucure\u015fti, Editura pentru Literatur\u0103, 1969, 2 volume.
\n4.\tKog\u0103lniceanu, Mihail, Scrieri literare, istorice, politice, Bucure\u015fti, Editura Tineretului, 1967.
\n5.\tNegruzzi, C., Opere, 1, P\u0103catele tinere\u0163elor, Bucure\u015fti, Editura Minerva, 1974, edi\u0163ie critic\u0103, cu studiu introductiv, comentarii \u015fi variante de Liviu Leonte.<\/em><\/p>\n

Bibliografie critic\u0103<\/em><\/p>\n

6.\tB\u00e9guin, Albert, Sufletul romantic \u015fi visul, Bucure\u015fti, Editura Univers, 1970.
\n7.\tC\u0103lin, Vera, Romantismul, Bucure\u015fti, Editura Univers, 1970.
\n8.\tC\u0103linescu, G., Impresii asupra literaturii spaniole, Bucure\u015fti, Editura pentru Literatur\u0103 Universal\u0103, 1965.
\n9.\tC\u0103linescu, G., Istoria literaturii rom\u00e2ne, compendiu, Bucure\u015fti, Editura pentru Literatur\u0103, 1968.
\n10.\tCioc\u00e2rlie, Corina, Pragmatica personajului, Bucure\u015fti, Editura Minerva, 1992.
\n11.\tCioculescu, \u015eerban, Streinu, Vladimir, Vianu, Tudor, Istoria literaturii rom\u00e2ne moderne, Bucure\u015fti, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, 1971 (reeditat\u0103).
\n12.\tCornea, Paul, Oamenii \u00eenceputului de drum, Bucure\u015fti, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1974.
\n13.\tCornea, Paul, Originile romantismului rom\u00e2nesc, Bucure\u015fti, Editura Minerva, 1972.
\n14.\tIordache, Ruxandra, Realism \u015fi sentimentalism \u00een romanul francez din secolul al XVIII-lea, Omagiu profesorului Dan Grigorescu, articol accesat pe http:\/\/ebooks.unibuc.ro\/filologie\/dangrigorescu\/ruxandraiordache.htm
\n15.\tManolescu, Nicolae, Istoria critic\u0103 a literaturii rom\u00e2ne I, Bucure\u015fti, Editura Minerva, 1990.
\n16.\tNemoianu, Virgil, \u00cembl\u00e2nzirea romantismului, Bucure\u015fti, Editura Minerva, 1998.
\n17.\tPopovici, D., Romantismul rom\u00e2nesc, Bucure\u015fti, Editura Tineretului, 1969.
\n18.\tVintil\u0103-Ghi\u0163ulescu, Constan\u0163a, Focul amorului – despre dragoste \u015fi sexualitate \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 (1750 -1830), Bucure\u015fti, Editura Humanitas, 2006.
\n19.\tZamfir, Mihai, Din secolul romantic, Bucure\u015fti, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1989.
\n20.\tZamfir, Mihai, \u201eNa\u015fterea prozei\u201d, \u00een \u201cRom\u00e2nia literar\u0103\u201d, Nr. 31 din 8 August 2008, articol accesat pe http:\/\/www.romlit.ro\/, COLEC\u0162IA „Rom\u00e2nia literar\u0103”.<\/em><\/p>\n


\nADRIAN BOTEZ<\/strong>
\n\"\"

VREMEA M\u0102RTURISITORILOR: \u201eCLIPA DE LUMIN\u0102\u201d, de IOANA STUPARU<\/strong>
\n– recenzie –<\/p>\n

… Poet\u0103, prozatoare, eseist\u0103, cronicar de carte, scriitoare pentru copii \u2013 IOANA STUPARU nu-\u015fi propune, \u00een prima sa apari\u0163ie editorial\u0103, Clipa de lumin\u0103 (273 de pagini \u2013 carte clasificat\u0103 de critici: \u201c,,roman de debut\u201d), s\u0103 ating\u0103 culmi de expresivitate estetic\u0103. Dac\u0103 ar fi f\u0103cut eforturi \u00een acest sens \u2013 \u00ee\u015fi rata cartea.
\nDe ce? Foarte simplu: rolul pe care \u015fi-l asum\u0103 \u00een acest scurt Manual de Revela\u0163ie (da, Revela\u0163ie – acesta este, de fapt, numele ,,Clipei de Lumin\u0103\u201d!) nu este acela de Scriitor Profesionist, ci de M\u0103rturisitor ,,Popular\u201d\/Apostolic. Or, un M\u0103rturisitor trebuie s\u0103 fie, asemeni apostolilor, uluitor de simplu, \u00een expresie \u2013 pentru a fi\/deveni credibil, pentru cei care-l ascult\u0103. Scriitorul (dac\u0103 vrea s\u0103 se arate\/prezinte ca atare) este, prin blestemul ,,profesiei\u201d sale, artificios, deci pu\u0163in credibil. Excep\u0163ie fac Geniile, Spiritele \u00cenalt-Ame\u0163itoare – bran\u015fate direct la Logos-ul Planului Sacral.
\nDin cartea IOANEI STUPARU lipse\u015fte, cu des\u0103v\u00e2r\u015fire, exhibi\u0163ionismul scriitoricesc (dac\u0103 Poezia Sufletului apare – \u015eI APARE, DES! – aceasta se \u00eenf\u0103ptuie\u015fte firesc, precum Respira\u0163ia, precum Continuitatea Luminii!) \u2013 \u015fi este (la fiecare pagin\u0103!) prezent efortul de smerenie: uneori ratat, dar, prin re-iterarea (autentic simplu\/evlavios, simplu\/ner\u00e2vnitor de altceva dec\u00e2t de Revela\u0163ia Dumnezeiasc\u0103 \u2013 dar, cu at\u00e2t mai mult, st\u0103ruitor \u00eentru instinctul de Via\u0163\u0103: Singura Via\u0163\u0103 Adev\u0103rat\u0103 este CU DUMNEZEU!) gestului interior, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, acceptat de c\u0103tre Planul Transcendent \u2013 acceptat a\u015fa cum este f\u0103cut, cu limite inerente condi\u0163iei umane – dar limite ale sincerit\u0103\u0163ii complet devotate! – prin viziunea final\u0103 a Templului din V\u00e2rful Muntelui (cf. Templul din v\u00e2rful muntelui, p. 269: ,,Am reu\u015fit s\u0103 urc, at\u00e2t c\u00e2t puteam s\u0103 v\u0103d [s.n.] – ce este \u00een v\u00e2rful muntelui. Acolo era un templu\u201d \u2013 s.n.).
\nDeci, cartea IOANEI STUPARU este mai pu\u0163in \u015fi, totdeodat\u0103, mult mai mult dec\u00e2t un roman. Mai mult dec\u00e2t \u201cromanul reg\u0103sirii propriei fiin\u0163e\u201d, este o lec\u0163ie pentru Om\/Umanitate: Cartea pentru Reg\u0103sirea Fiin\u0163ei Umano-Divine.
\nDup\u0103 opinia noastr\u0103, deci, nu avem de a face cu un roman propriu-zis, ci cu un Jurnal de Revela\u0163ii \u2013 dar \u015fi cu un \u00cendreptar (laic) de Revela\u0163ii.
\nIOANA STUPARU este, prin aceast\u0103 carte, un oarecare om, un laic \u2013 dar un laic obsedat de Zbor, de Setea Viziunii de DUMNEZEIRE, dar \u015fi de Setea de \u00cemp\u0103rt\u0103\u015fire a Experien\u0163elor de Duh, pentru eventuala soteriologie general\u0103, umano-divin\u0103, prin Cuv\u00e2nt-M\u0103rturisire (ce altceva sunt Sfintele Evanghelii, ,,mutatis mutandis\u201d?!) c\u0103tre semeni. Dumnezeire care este, evident, cea Ortodox\u0103: Sf\u00e2nta Treime, M\u00e2ntuitorul Hristos, ,,M\u0103iculi\u0163a\u201d \/Maica Domnului\/,,Femeia \u00een alb\u201d \u2013 dar \u015fi orice alt abur extatic de hierofanie.
\nSe efectueaz\u0103 un Dublu Pelerinaj, deci o Dubl\u0103 Identificare: Pelerinajul Exterior, pe la m\u00e2n\u0103stirile din Nordul Sacru (al Moldovei) \u2013 pentru ajungerea la Pelerinajul Interior, al amintirii (dar \u015fi invers: amintirea mediului tradi\u0163ional al copil\u0103riei stimuleaz\u0103 Voin\u0163a\/DORUL-Dorin\u0163a de Pelerinajul Exterior, spre M\u00e2n\u0103stiri-Templul din V\u00e2rful Muntelui: ,De dor a\u015f vrea s\u0103 mor din nou. De prea mult dor, a\u015f vrea s\u0103 mor mereu. Mai bine m\u0103 sting de dor, dec\u00e2t s\u0103-mi fie sufletul pustiu!\u201d- p. 193).
\nN-ar fi posibil\u0103 Revela\u0163ia, f\u0103r\u0103 Mediul Revelator Restaurat: Mediul Tradi\u0163ional, al Casei P\u0103rinte\u015fti, Al Mamei Cosmice \u015fi al Tat\u0103lui-Complement Sacru-Iosif \u2013 dar, mai ales, al VETREI FOCULUI\/MATRICEA ORIGINAR\u0102 A FIIN\u0162EI\/FIIN\u0162\u0102RII (ca ,,nuntire\u201d a Vie\u0163ii cu Moartea \u2013 cele dou\u0103 fe\u0163e ale Existen\u0163ei): ,,La vatr\u0103, \u00een jurul focului, se adun\u0103 oamenii (\u2026). La vatr\u0103 se fac colacii pentru pomeni, sau pentru \u00eemp\u0103r\u0163it la anumite s\u0103rb\u0103tori. La vatr\u0103 se fierbe gr\u00e2ul pentru coliv\u0103. Vatra \u015ftie numele tuturor\u201d (s.n. \u2013 cf. Vatra Focului, p. 48).
\nOrice, \u00een acest univers pe care-l p\u00e2ng\u0103rim, clip\u0103 de clip\u0103, cu existen\u0163a noastr\u0103 p\u0103c\u0103toas\u0103, este MINUNE DUMNEZEIASC\u0102, dar orbii de noi nu v\u0103d, sau \u00eent\u00e2rzie s\u0103 vad\u0103\u2026\u015fi \u00eent\u00e2rzierea poate s\u0103 le fie fatal\u0103, din punct de vedere spiritual, al M\u00e2ntuirii (a se vedea cazul Tat\u0103lui, care ,,a murit cu \u0163uica \u00een gur\u0103\u201d \u2013 cf. p. 38; ,,\u0163uica din gur\u0103\u201d poate fi, \u00eens\u0103, \u015fi simbolul Focului\/Sabie a Logos-ului\u2026 – depinde de\u2026 ,,grade\u201d!).
\n,,Minunile Dumnezeie\u015fti le tr\u0103im la tot pasul. Dar trecem nep\u0103s\u0103tori pe l\u00e2ng\u0103 ele, f\u0103r\u0103 s\u0103 le observ\u0103m\u201d (cf. Clipa de fericire, p. 193). Vina este exclusiv uman\u0103: ,,Pl\u00e2ng \u015fi m\u0103 rog la Dumnezeu, ca s\u0103 nu ne piard\u0103 (\u2026) . Ce vin\u0103 are p\u0103m\u00e2ntul? Ce vin\u0103 au pomii? Ce vin\u0103 are iarba? Vina este numai a noastr\u0103, a oamenilor. Noi putem s\u0103 fim pedepsi\u0163i, fiecare dup\u0103 p\u0103catele nostre, iar puterea de a c\u00e2nt\u0103ri \u015fi de a pedepsi st\u0103 numai \u00een m\u00e2na Domnului. El este Cel Mare \u015fi Cel Drept\u201d.
\nCum, atunci, s\u0103 credem c\u0103 Dumnezeu nu \u015fi-a \u00eentors, definitiv, fa\u0163a de la ne-recunoa\u015fterea\/nerecuno\u015ftin\u0163a noastr\u0103?
\nExist\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, dovada ,,semnelor\u201d (totul, \u00een lume \u015fi \u00een existen\u0163a uman\u0103, este un sistem de semne dumnezeie\u015fti\/avertiz\u0103ri\/hierofanii, pe l\u00e2ng\u0103 care numai orbii trec nep\u0103s\u0103tori), dar \u015fi permanenta tenta\u0163ie a Zborului\/Sete de Reg\u0103sire a Transcenden\u0163ei din noi\/Reg\u0103sire a Locului-Origine\/,,illo tempore\u201d (de fapt, Pelerinajul Exterior acest scop \u00eel are: de a o reg\u0103si, prin M\u00e2n\u0103stire\/Casa\/Templul Domnului – pe Fiin\u0163a R\u0103t\u0103cit\u0103 Istoric! – metaforizat\u0103 \u00een ,,puful de p\u0103p\u0103die\u201d…). \u015ei, prin Pelerinajul Descoperitor de Drum spre Sine, metaforizat prin ,,pantoful\u201d din m\u00e2na Lui Dumnezeu, dar \u015fi prin ,,c\u0103lu\u0163ul negru\u201d din Rombul de Lumin\u0103\/Sf\u00e2nt\u0103 TreimeMistic\u0103 \u2013 cf. p. 235, respectiv p. 249 (Pelerinaj ca \u201cplecare \u00een SUS\u201d \u2013 spre Bine-Fericire\/Reg\u0103sire a Drumului de Eliberare\/M\u00e2ntuire a Duhului \u2013 cf. p. 233: \u201c\u00cen pelerinajul acesta am fost mai mult singur\u0103. \u015ei aceasta, pentru faptul c\u0103 am fost mai mult plecat\u0103. Unde? Pe undeva, pe sus, unde \u00eemi pare bine\u201d \u2013 s.n.) \u2013 omul singur \u015fi vinovat descoper\u0103 Mila Lui Dumnezeu (tot \u00een semne de avertizare, dar \u015fi \u00een Miracolul Incomunicabil\/Inefabil al Frumuse\u0163ii!: \u201cM\u00e2n\u0103stirea Vorone\u0163 este un adev\u0103rat miracol. Pentru a-l tr\u0103i, trebuie s\u0103 te duci s\u0103 vezi m\u00e2n\u0103stirea\u201d \u2013 cf. p. 222) – se descoper\u0103 pe sine, \u00een cei ce-l \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 lupte contra p\u0103catului\/\u00eenver\u015fun\u0103rii \u00eentru p\u0103cat (,,\u00eendr\u0103ci\u0163ii\u201d, tip Sorana\u2026cea ve\u015fnic ,,ar\u0163\u0103goas\u0103\u201d, care nu \u00een\u0163elege NIMIC, refuz\u0103 totul – din sacralitatea c\u0103ut\u0103rii de sine\u2026) – de fapt, ei \u00een\u015fi\u015fi fiind ,,ale\u015fii\u201d Lui Dumnezeu \u00eentru Misiune Soteriologic\u0103, ei \u00een\u015fi\u015fi tr\u0103ind \u00eentru\/lu\u00e2ndu-\u015fi minunata Misiune a Lui Hristos, Misiunea Cosmico-soteriologic\u0103 \u2013 ei devenind \u201caripile\u201d REALIT\u0102\u0162II zborurilor noastre par\u0163iale sau ratate \u00eentru ,,\u00eenchipuire\u201d: ,,Nu mai \u015ftiam cum s\u0103-i mul\u0163umesc lui Dumnezeu, pentru c\u0103 exist\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi astfel de oameni, precum c\u0103lug\u0103rul acesta \u015fi al\u0163ii pe care i-am \u00eent\u00e2lnit prin m\u00e2n\u0103stiri. Cuvintele nu credeam c\u0103 sunt de ajuns. Pentru astfel de oameni \u015fi pentru rug\u0103ciunile lor, ne \u0163ine Dumnezeu pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi pe noi, cei mul\u0163i \u015fi p\u0103c\u0103to\u015fi. Fa\u0163\u0103 de m\u0103re\u0163ia unor astfel de oameni, m\u0103 sim\u0163eam mic\u0103 \u015fi lipsit\u0103 de importan\u0163\u0103. \u00cemi era ru\u015fine c\u0103 tr\u0103iesc pe acela\u015fi p\u0103m\u00e2nt cu ei. (\u2026) Ce mic\u0103 sunt! Oare ce caut eu pe acest p\u0103m\u00e2nt, at\u00e2ta timp c\u00e2t sunt oameni care merit\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103?\u201d
\n\u2026 IOANA STUPARU, prin aceast\u0103 dezl\u0103n\u0163uire de sinceritate liminar\u0103, d\u0103 r\u0103spuns la ve\u015fnicele \u015fi s\u00e2c\u00e2itoarele \u00eentreb\u0103ri ale zilelor noastre: ,,Cum poate Dumnezeu s\u0103 ne m\u00e2ntuie? Cum poate Dumnezeu r\u0103bda p\u0103catele noastre, f\u0103r\u0103 de cap\u0103t \u015fi f\u0103r\u0103 de con\u015ftientizare? Cum s\u0103 sper\u0103m la Bine \u015fi la M\u00e2ntuirea Lui Dumnezeu, c\u00e2nd se \u00eenmul\u0163e\u015fte, zilnic, P\u0103catul \u2013 \u015fi, tot zilnic, scade Credin\u0163a? \u201d etc. etc.
\n IOANA STUPARU spune\/m\u0103rturise\u015fte r\u0103spicat: Lumea Lui Dumnezeu nu este cantitativ\u0103, ci calitativ\u0103. Adam Protogonos se va reface nu prin to\u0163i (\u201cse va alege gr\u00e2ul de neghin\u0103, iar neghina arde-se-va \u00een foc\u201d), ci prin ale\u015fi, prin cei, de fapt, care au ales! \u015ei care pot devein, cu acceptul nostru de Duh \u2013 Modele de Recuperare a Sinelui Pierdut \u00een Istorie\u2026
\n\u2026 Da, de fapt, ei, ,,ale\u015fii\u201d, L-au ales, ca act volitiv suprem, \u00eentru Liberul Arbitru \u2013 L-au ales, f\u0103r\u0103 \u015fov\u0103ire \u015fi \u00eentru TOTAL Martiriu, pe Hristos-Dumnezeu \u2013 \u015fi, deci, implicit, au ales s\u0103 poarte Crucea Misiunii Soteriologice, de Restaurare a Fiin\u0163ei Umane, \u00eentru Rai\/Paradis.
\n\u2026 Ce ni se pare cu adev\u0103rat de excep\u0163ie, \u00een aceast\u0103 carte despre Revela\u0163ie, este faptul c\u0103 aceea care o scrie este o ,,or\u0103\u015feanc\u0103\u201d (e drept, aflat\u0103 la prima genera\u0163ie\u2026) \u2013 deci (s-ar zice\u2026), o ,,dezertoare\u201d din mediul tradi\u0163ional-ortodox. Dar c\u00e2t de greu se desprind ,,or\u0103\u015fenii\u201d (fie \u015fi de prima genera\u0163ie\u2026!), de ,,c\u00e2\u015ftigul\u201d (de fapt, pierderea sufletului!) comodit\u0103\u0163ii spirituale, al ,,ie\u015firii din Ritual\u201d. Satul\/Mediul Tradi\u0163ional IMPUNE Ritualul \u2013 or\u0103\u015feanul trebuie s\u0103 fac\u0103, \u00eens\u0103, un efort suplimentar (rarissim!), de a-\u015fi re-construi\/re-g\u0103si, prin ,,Pelerinaj\u201d (exterior sau interior \u2013 DAR ASUMAT CU LIMINAR\u0102 SINCERITATE \u015eI AUTENTICITATE DE DUH!), Ritualul. De a izbuti ,,apostazia apostaziei\u201d! Negarea neg\u0103rii. S\u0103 se ,,lepede\u201d de\u2026 ,,lep\u0103dare\u201d!
\nDeci, s\u0103-\u015fi con\u015ftientizeze, \u00een modul suprem autentic! – necesitatea restaur\u0103rii Temeliei: Re-\u00eentemeierea de\/\u00eentru Rai a Fiin\u0163ei Esen\u0163iale, cea de Duh – Templul de pe Munte, pe care, \u00een finalul c\u0103r\u0163ii, IOANA STUPARU \u00eel reg\u0103se\u015fte, \u00een urma trudei golgotice a ascensiunii spre SINELE TRANSINDIVIDUAL.<\/p>\n

\u2026 Recuperarea Sinei Cosmice, noiciano-ortodoxe. <\/p>\n

\u2026 \u015ei IOANA STUPARU \u00eentrupeaz\u0103, prin cartea pe care o citim, cu degetul \u00eentre pagini, spre a relua pasaje revelatorii – tocmai expresia \u015eANSEI omului ,,urban\u201d (de fapt, urbanizato-manelizat-mahalagizat! \u2013 Centrul devenind, prin pierderea Duhului \u2013 PERIFERIE SPIRITUAL\u0102!) – f\u0103c\u00e2nd demonstra\u0163ia clar\u0103 c\u0103 pierzania lui NU este, cu necesitate – definitiv\u0103 \u015fi ireversibil\u0103, \u00eentru uitarea Duhului\/Negarea Necesit\u0103\u0163ii Pelerinajului.
\nDepinde, EXCLUSIV, de el, de ,,pozi\u0163ia\u201d\/rela\u0163ia \u00een care-\u015fi pune Duhul, fa\u0163\u0103 de Dumnezeu-Logos-ul Sacru.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

FLORENTIN POPESCU Portrete \u00een peni\u0163\u0103 UN BOEM, POATE ULTIMUL: TUDOR GEORGE Prin deceniile \u015fapte \u015fi opt \u00een gr\u0103dina restaurantului Uniunii<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21583"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21583"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21583\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21584,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21583\/revisions\/21584"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21583"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21583"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21583"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}