{"id":21580,"date":"2023-08-04T22:15:35","date_gmt":"2023-08-04T19:15:35","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21580"},"modified":"2023-08-04T22:15:35","modified_gmt":"2023-08-04T19:15:35","slug":"spatii-culturale-nr-13-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21580","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 13 (11)"},"content":{"rendered":"

Camelia Manuela Sava<\/strong>
\n\"\"

EXPERIEN\u0162A FEMININ\u0102 CARCERAL\u0102
\nCAZUL LENA CONSTANTE<\/strong><\/p>\n

MOTTO:
\n,,Voi n-a\u0163i stat cu noi \u00een celule
\nS\u0103 \u015fti\u0163i ce e via\u0163a de bezne
\nSub ghiare de hiene cu guri nes\u0103tule,
\n Voi nu \u015fti\u0163i ce-i omul c\u00e2nd prinde s\u0103 urle,
\n \u00cencins cu c\u0103tu\u015fe la glezne \u201d
\n(Radu Gyr, Voi n-a\u0163i stat cu noi \u00een celule)<\/em><\/p>\n

N\u0103scut\u0103 la Bucure\u015fti \u00een 1909 \u00een familia unui macedonean, Constantin Constante (intelectual, gazetar, autorul unui roman, ,,Haiducii Pindului\u201d \u015fi al unui dic\u0163ionar bulgaro-rom\u00e2no-turc, c\u0103s\u0103torit cu Julieta – rom\u00e2nc\u0103, n\u0103scut\u0103 Pop), Lena Constante este absolvent\u0103 a \u015ecolii de Arte Frumoase, unde \u00eel are profesor pe Dimitrie Gusti. F\u0103c\u00e2nd parte din echipa monografic\u0103 organizat\u0103 de \u015fcoala sociologic\u0103 de la Bucure\u015fti, are posibilitatea s\u0103 studieze arta popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, intr\u00e2nd \u00een contact cu tradi\u0163iile, obiceiurile rom\u00e2ne\u015fti \u015fi cu acest prilej s\u0103 \u00eei cunoasc\u0103 pe Mircea Vulc\u0103nescu, Petre Comarnescu, Henry Stahl, dar \u015fi pe Harry Brauner (fratele pictorului Victor Brauner), cu care se va c\u0103s\u0103tori mai t\u00e2rziu.
\nLena Constante a fost cunoscut\u0103 pentru expozi\u0163iile personale de tapiserie \u00een Bucure\u015fti, \u00een 1934, 1935, 1946, respectiv \u00een Ankara, \u00een 1947. Este unul dintre fondatorii Teatrului \u0162\u0103nd\u0103ric\u0103, intr\u00e2nd \u00een cercul Elenei P\u0103tr\u0103\u015fcanu, so\u0163ia ministrului de justi\u0163ie comunist, Lucre\u0163iu P\u0103tr\u0103\u015fcanu, fapt ce va duce la arestarea ei \u015fi a lui Harry Brauner la c\u00e2te 12 ani de \u00eenchisoare. Este eliberat\u0103 \u00een 1962 \u015fi \u00een 1963 se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu Harry. \u00cen 1968, la rejudecarea procesului P\u0103tr\u0103\u015fcanu, am\u00e2ndoi sunt g\u0103si\u0163i nevinova\u0163i.
\n\u00cen cei 12 ani de deten\u0163ie, Lena ,,compune\u201d o pies\u0103 de teatru \u00een versuri, publicat\u0103 abia \u00een 1992: ,,Z\u00e2mbete \u00een floare\u201d, \u015fi \u00eei apar \u015fi alte lucr\u0103ri literare pentru copii cu ilustra\u0163ii realizate de ea (a fost membr\u0103 a Uniunii Arti\u015ftilor Plastici): ,,P\u0103pu\u015file harnice\u201d, Bucure\u015fti, 1972, ,,P\u0103pu\u015file harnice \u00een gr\u0103dini\u0163\u0103\u201d, Bucure\u015fti, 1975.
\nOpera care o va consacra va fi cea memorialistic\u0103 pentru c\u0103 se hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 descrie experien\u0163a avut\u0103 \u00een \u00eenchisorile comuniste, ceea ce ne determin\u0103 s\u0103 o consider\u0103m una dintre cele mai valoroase autoare din literatura rom\u00e2n\u0103, pentru c\u0103 ,,opera Lenei Constante nu este doar o m\u0103rturisire, ea este un act estetic\u201d. \u00ce\u015fi public\u0103 prima carte la Paris \u00een 1990 cu titlul ,,L\u2019Evasion silencieuse\u201d, iar \u00een 1992 este tip\u0103rit\u0103 \u015fi la Bucure\u015fti \u00een traducerea proprie: ,,Evadarea t\u0103cut\u0103\u201d.
\n,,Evadarea t\u0103cut\u0103\u201d sau ,,3000 de zile singur\u0103 \u00een \u00eenchisorile din Rom\u00e2nia\u201d este, de fapt, evadarea \u00een estetic, folosind diverse instrumente: uitarea \u015fi abandonarea de sine, visul, jocul, traduceri, conceperea unor opere literare (romane, pove\u015fti, versuri, piese de teatru), desene. Supravie\u0163uirea autoarei nu ar fi fost posibil\u0103 f\u0103r\u0103 aceste metode de refugiu: ,,ajunsesem \u00een al cincilea an de total\u0103 singur\u0103tate. Cum a\u015f fi putut s\u0103 \u00eenving disperarea, mizeria \u015fi spaima celorlal\u0163i \u015fapte ani de \u00eendurate \u00eenc\u0103, f\u0103r\u0103 aceste lungi ore de perfect\u0103 evadare? Nebunia nu era oare aproape? La p\u00e2nd\u0103? Eram mul\u0163umit\u0103 s\u0103-i pot da, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, un bob\u00e2rnac. \u00cen pofida foamei, a singur\u0103t\u0103\u0163ii, cu toat\u0103 sl\u0103biciunea mea \u015fi for\u0163a lor, s\u0103 le dau tuturora cu tifla\u201d.
\nAl doilea volum al s\u0103u, scris direct \u00een limba rom\u00e2n\u0103, ,,Evadarea imposibil\u0103\u201d, descrie perioada \u00een care Lena a avut parte de celula comun\u0103, o experien\u0163\u0103 a promiscuit\u0103\u0163ii \u015fi, totodat\u0103, a compasiunii \u015fi a solidarit\u0103\u0163ii femeilor \u00eentre ele, de\u015fi acum \u00eei este cu neputin\u0163\u0103 s\u0103 mai creeze, s\u0103 fie doar cu sine; ,,evadarea\u201d devine chiar imposibil\u0103.
\n\u00cen nicio alt\u0103 scriere din literatura rom\u00e2n\u0103 nu g\u0103sim exprimat\u0103 mai plastic suferin\u0163a femeii ostracizate, dezumanizate, \u00eencarcerate, cum este ea prezentat\u0103 \u00een cel de-al doilea volum memorialistic al Lenei Constante: Evadarea imposibil\u0103, cu subtitlul : Penitenciarul politic de femei Miercurea Ciuc 1957 \u2013 1961 (Editura Funda\u0163iei Culturale Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 1993).
\nPentru prima dat\u0103 dup\u0103 opt ani de singur\u0103tate, autoarea \u00eent\u00e2lne\u015fte fiin\u0163e asem\u0103n\u0103toare ei (dup\u0103 ce timp de trei ani nu vorbise cu nimeni: \u201eun \u00abda\u00bb sau un \u00abnu\u00bb, cu care r\u0103spundeam mili\u0163ienilor, \u015fi, foarte rar \u00abmul\u0163umesc\u00bb\u201d) \u015fi este foarte \u015focat\u0103: ie\u015find dintr-un univers claustrant, redus ca spa\u0163iu, intr\u0103 \u00eentr-o lume a degrad\u0103rii umane, a degrad\u0103rii femeilor, \u00een special: \u201eC\u0103ut\u00e2nd azi, dup\u0103 at\u00e2\u0163ia ani, s\u0103 analizez \u015focul resim\u0163it \u00een acea prim\u0103 zi de contact social, cred c\u0103 a explodat \u00een mine sub impactul a dou\u0103 agresiuni. Prima – vizual\u0103, a doua – auditiv\u0103\u201d, \u015fi \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul convie\u0163uirii printre aceste femei \u00ee\u015fi pune problema supravie\u0163uirii, \u015fi mai ales, a evad\u0103rii, dorind s\u0103 fie cu ea \u00eens\u0103\u015fi: \u201eIzbutisem s\u0103 evadez dintr-o celul\u0103 solitar\u0103. Izbuti-voi, oare, s\u0103 evadez dintre ele? S\u0103 m\u0103 strecor, cum, \u00eentre gratii de c\u0103rnuri vorbitoare?\u201d.
\n\u00cen acest volum, scriitoarea va prezenta experien\u0163ele tr\u0103ite printre tovar\u0103\u015fele de celul\u0103 (celula nr. 6) de la Miercurea Ciuc, va scrie romanul lor, al fiec\u0103reia \u00een parte \u015fi al tuturor celor cincisprezece vie\u0163uitoare (\u015fi supravie\u0163uitoare), portretiz\u00e2ndu-le, d\u00e2ndu-le roluri de eroine de roman, scriind romanul fiec\u0103reia dintre ele; de aceea se poate spune c\u0103 acest volum este un roman al romanelor de \u00eenchisoare, micropovestiri \u015fi nuvele se \u00eempletesc cu firul g\u00e2ndurilor naratoarei-personaj.
\nO prim\u0103 categorisire a tipurilor de femei \u00eent\u00e2lnite \u00een \u00eenchisoare, Lena Constante o f\u0103cuse \u00eenc\u0103 din primul volum, ca o concluzie tras\u0103 mult dup\u0103 eliberare, ochiul matur judec\u00e2nd \u015fi socotind totul mult mai bine. Astfel, autoarea m\u0103rturise\u015fte: \u201eDup\u0103 ani de zile, plec\u00e2nd de la propria mea experien\u0163\u0103 \u015fi de la cea a lui Harry Brauner, am putut s\u0103 \u00eempart de\u0163inu\u0163ii, b\u0103rba\u0163i \u015fi femei, \u00een trei categorii. Dar procentajul acestor trei categorii variaz\u0103 \u00een func\u0163ie de sex \u015fi delict: politic sau de drept comun\u201d.
\nPrima categorie, \u00een care se \u00eencadra majoritatea: \u201eCea care respecta \u2013 \u00een m\u0103sura posibilului \u2013 regulamentul. De fric\u0103, din disperare, din apatie nervoas\u0103, din lips\u0103 de imagina\u0163ie, din dorin\u0163a de a capta bun\u0103voin\u0163a for\u0163ei sau pentru a-\u015fi p\u0103stra un minimum de s\u0103n\u0103tate fizic\u0103, 75% din de\u0163inutele politice erau inactive. \u015ei aveau poate dreptate\u2026\u201d.
\nA doua categorie: \u201eagitatele, revoltatele, nesupusele nu \u00ee\u015fi creau dec\u00e2t nepl\u0103ceri. \u00cen primul r\u00e2nd, o stare permanent\u0103 de nelini\u015fte, de alarm\u0103. Sim\u0163urile mereu la p\u00e2nd\u0103. M\u00e2inile pip\u0103ie, ochii scotocesc, urechile stau de veghe\u201d. De fapt, are loc o r\u0103sturnare a sim\u0163urilor: ochii simt \u015fi urechile v\u0103d \u201e\u015ei, prea adeseori, urmeaz\u0103 pedeapsa\u201d, ca apoi s\u0103 vin\u0103 m\u0103rturisirea: \u201eAproape toate legionarele de\u0163inute \u00eempreun\u0103 cu mine, \u00een viitorul meu penitenciar, f\u0103ceau parte din aceast\u0103 a doua categorie\u201d.
\n Ultima categorie erau cele care \u201eciripeau\u201d: \u201e\u00cen sf\u00e2r\u015fit, a treia categorie, ne\u00eensemnat\u0103 la femei, \u0163ine mai ales de diferen\u0163a \u00eentre cele dou\u0103 sexe. Numero\u015fi de\u0163inu\u0163i politici \u201eciripeau\u201d. Erau informatori \u015fi turn\u0103tori. Pentru un avantaj am\u0103gitor \u00ee\u015fi denun\u0163au tovar\u0103\u015fii de nenorocire. Fra\u0163ii \u015fi surorile lor. Nobila familie a celor \u00eentemni\u0163a\u0163i. Desigur, politic.\u201d A\u015fadar, aceast\u0103 categorie este reprezentat\u0103 mai mult de b\u0103rba\u0163i, care erau mult mai numero\u015fi dec\u00e2t femeile.
\nPrimirea Lenei \u00een celula num\u0103rul 6 este imprimat\u0103 \u00een ad\u00e2ncurile memoriei sale, consider\u00e2nd c\u0103 faptul de a fi stat opt ani singur\u0103 \u00eei asigura o pozi\u0163ie superioar\u0103 printre colegele sale: \u201eCred c\u0103 erau toate m\u00e2ndre c\u0103 fusese aleas\u0103 celula lor pentru a primi oaia neagr\u0103, de\u0163inuta solitar\u0103 (\u2026). Zilele urm\u0103toare, \u00een\u0163eleg c\u0103 ar fi chiar dezam\u0103gite dac\u0103 m-a\u015f purta ca toat\u0103 lumea. O femeie \u0163inut\u0103 opt ani la secret ar fi anormal\u0103 dac\u0103 s-ar purta ca o femeie normal\u0103. Cam a\u015fa g\u00e2ndeau tovar\u0103\u015fele mele.\u201d
\n Ceea ce este surprinz\u0103tor pentru Lena este motivul pentru care aceste femei se aflau \u00eenchise aici \u015fi \u00eentrebarea nu-i d\u0103 pace, de aceea \u00eencearc\u0103 s\u0103 se apropie de ele. O prim\u0103 evaluare \u00eei d\u0103 posibilitatea s\u0103 le \u00eencadreze \u00eentr-o anumit\u0103 tipologie, \u00een func\u0163ie de locul de unde proveneau \u015fi de v\u00e2rst\u0103: cele venite direct de la \u0163ar\u0103 (\u0163\u0103r\u0103ncile): \u201evenite din linie dreapt\u0103 din satul lor, doar cinci femei: Cr\u0103ciuna, Vl\u0103descu, Cati, Bibica \u015fi mama Yuhaz. Le-am clasat: b\u0103tr\u00e2ne.\u201d; cele care provin de la sat, dar \u015fi-au dep\u0103\u015fit condi\u0163ia prin meseriile lor: \u201eAlte femei, fete de \u0163\u0103rani, se ridicaser\u0103 \u00een ierarhia satului. \u00cenv\u0103\u0163aser\u0103 o meserie. Tr\u0103iau, nu din munca p\u0103m\u00e2ntului, ci dintr-un salariu. Nu\u0163i – \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare. Valeria \u015fi Mara \u2013 moa\u015fe\u201d, o \u0163\u0103ranc\u0103 bogat\u0103, c\u00e2rcium\u0103reasa: doamna Ionescu, \u201e\u0163inea o c\u00e2rcium\u0103 pe drumul mare, la bariera unui or\u0103\u015fel moldovenesc. Prin v\u00e2rst\u0103 trecea \u00een grupul b\u0103tr\u00e2nelor.\u201d; nevasta farmacistului (tot fat\u0103 de \u0163\u0103rani chiaburi, c\u0103s\u0103torit\u0103 la ora\u015f cu un evreu pe care \u00eel \u00een\u015fal\u0103); dou\u0103 alte femei tinere: Lili \u015fi Dorina, iar Dede \u015fi Lena sunt \u201edoamnele\u201d, bucure\u015ftence, pe c\u00e2nd Boji, unguroaica, e aproape un copil: \u201eBoji nu e \u0163\u0103ranc\u0103. Nu face parte nici din mica burghezie, nici din burghezia mare. Este doar o autentic\u0103 contes\u0103 maghiar\u0103\u201d. Pentru cele mai tinere, autoarea avea o mil\u0103 deosebit\u0103: \u201eNu\u0163i, \u00eenv\u0103\u0163\u0103toarea, avea dou\u0103zeci de ani, Boji – \u015faptesprezece. Ambele, aproape copii, au fost condamnate la c\u00e2te 10 ani\u201d.
\n Fa\u0163\u0103 de Dede, \u015fefa camerei, simte un respect aparte \u015fi se va apropia de aceasta, fa\u0163\u0103 de altele nu are dec\u00e2t o antipatie pe care cu greu \u015fi-o mascheaz\u0103: \u201eLili, Vl\u0103descu, \u015fi, mai ales, Bibica, toate trei de o moralitate dubioas\u0103, cu temperamente excesive, d\u0103deau fr\u00e2u liber cu voluptate nervilor exacerba\u0163i. \u00cencercam s\u0103 nu fac diferen\u0163\u0103 \u00eentre colegele mele. Le ascultam, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, cu acela\u015fi interes, chiar dac\u0103 uneori destul de ipocrit. Trei dintre ele nu-mi pl\u0103ceau deloc \u015fi m\u0103 sileam s\u0103 le ascund antipatia, tocmai pentru c\u0103 erau rele \u015fi intrigante. Via\u0163a de pu\u015fc\u0103rie era la fel de grea pentru noi toate. Eram silite s\u0103 o tr\u0103im a\u015fa cum era, s\u0103 ne resemn\u0103m, pentru a ne feri de mai r\u0103u.\u201d
\nTalentul scriitoricesc al Lenei Constante este de necontestat \u00een momentul c\u00e2nd portretizeaz\u0103, cu verv\u0103 sau cu o fin\u0103 ironie, actul epic \u00eempletindu-se cu tr\u0103irea intens\u0103 a faptului viu, real, dar \u015fi cu am\u0103r\u0103ciunea rememor\u0103rii clipelor nepl\u0103cute. Toate acestea se \u00eembin\u0103 \u00een fraze simple, de o frumuse\u0163e \u015fi o acurate\u0163e nemaipomenite, scrise de o femeie care vorbe\u015fte despre alte femei, aflate \u00een aceea\u015fi suferin\u0163\u0103 ca \u015fi a ei. Astfel, Lena le face mai \u00eent\u00e2i un portret colectiv (\u00een care se include \u015fi pe sine): \u201eCincisprezece femei \u00eentr-o camer\u0103 \u00eencuiat\u0103 \u015fi cu gratii la ferestre. \u00cenchise \u00eempreun\u0103, zi \u015fi noapte. D\u00e2rd\u00e2ind de acela\u015fi frig, iarna. Sufoc\u00e2ndu-se de aceea\u015fi c\u0103ldur\u0103, vara. Suferind de aceea\u015fi foame, tot timpul. Purt\u00e2nd acelea\u015fi uniforme, respir\u00e2nd acela\u015fi aer puturos \u015fi totu\u015fi\u2026\u201d. Acest \u201etotu\u015fi\u201d duce la o concluzie pe care scriitoarea o trage, referindu-se la stratificarea social\u0103, veche de c\u00e2nd lumea, ce se respect\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een \u00eenchisoare: \u201eTotu\u015fi acelea\u015fi vechi criterii, acelea\u015fi legi sociale \u015fi prejudec\u0103\u0163i domneau riguros peste societatea penitenciar\u0103. Nicio muta\u0163ie. Ca \u015fi \u00een sat, \u0163\u0103r\u0103ncile cu p\u0103m\u00e2nt sau simbrie, de o parte, s\u0103racele, de alta. \u00cen frunte, Dede \u015fi cu mine, \u201edoamnele\u201d.\u201d
\nDe la aceast\u0103 stratificare, Lena Constante g\u0103se\u015fte motivul \u00eentemeiat s\u0103 le portretizeze pe fiecare, d\u00e2ndu-le roluri de personaje; ca \u00eentr-un roman de romane, ea le prezint\u0103 fiec\u0103reia romanul vie\u0163ii, explic\u00e2ndu-\u015fi sie\u015fi, astfel, cauza pentru care ele se aflau \u00een \u00eenchisoare.
\nPrima care \u00eei atrage aten\u0163ia este Cr\u0103ciuna: \u201ecea mai s\u0103rac\u0103 dintre toate\u201d – \u201eLa intrarea ei la Mislea \u00ee\u015fi proclamase deschis s\u0103r\u0103cia\u201d. Cr\u0103ciuna \u00ee\u015fi povestise via\u0163a grea de servitoare \u015fi este portretizat\u0103 de ochiul atent al naratoarei – personaj: \u201eP\u0103trat\u0103 \u015fi la trup \u015fi la chip, de\u015fteapt\u0103 foc, \u015fireat\u0103, d\u00e2rz\u0103, fr\u0103m\u00e2ntat\u0103 de porniri violente, avea o putere fizic\u0103 de f\u0103ptur\u0103 a p\u0103durii. Tr\u0103ia printre noi singuratic\u0103 \u015fi mut\u0103\u201d. Descrierea fizic\u0103 va fi completat\u0103 c\u00e2teva pagini mai t\u00e2rziu de romanul vie\u0163ii eroinei: de la cinci ani \u015fi-a c\u00e2\u015ftigat hrana singur\u0103, leg\u0103n\u00e2nd copilul nou-n\u0103scut al preotesei din sat, f\u0103r\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 salariu, ci doar ad\u0103post, mas\u0103 \u015fi \u00eembr\u0103c\u0103minte. Scriitoarea comenteaz\u0103 acea perioad\u0103 a copil\u0103riei Cr\u0103ciunei, f\u0103c\u00e2ndu-se p\u0103rta\u015f\u0103 la suferin\u0163a \u015fi s\u0103r\u0103cia feti\u0163ei de atunci: \u201eAd\u0103post? Dormea pe o saltea a\u015fezat\u0103 pe podea, l\u00e2ng\u0103 u\u015fa buc\u0103t\u0103riei. Masa? Zilnic, pr\u00e2nz \u015fi sear\u0103, o strachin\u0103 de zeam\u0103 \u015fi un bo\u0163 de m\u0103m\u0103lig\u0103. \u00cen picioarele goale \u015fi o rochi\u0163\u0103 de stamb\u0103 – vara. \u015eo\u015foni, o rochie de l\u00e2n\u0103 \u015fi un \u015fal – iarna. Mai primea, \u00eens\u0103, un supliment de oc\u0103ri, palme \u015fi ciupituri c\u00e2nd uriciosul copil, de\u015fi leg\u0103nat, urla mai departe\u201d.
\nPovestea Cr\u0103ciunei se continu\u0103 pe c\u00e2teva pagini: dup\u0103 o c\u0103s\u0103torie de \u015fase luni e\u015fuat\u0103, cu un \u0163\u0103ran bogat, dar mai t\u00e2n\u0103r dec\u00e2t ea, se \u00eentoarce la fo\u015ftii st\u0103p\u00e2ni, se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu un b\u0103rbat chipe\u015f din sat cu care are doi copii (un b\u0103iat \u015fi o feti\u0163\u0103), dar so\u0163ul, care fusese ordonan\u0163a unui colonel, a fost condamnat la 18 ani de munc\u0103 silnic\u0103, s-a ascuns \u00een primii doi ani, \u015fi, nemaiput\u00e2nd suporta via\u0163a chinuit\u0103 \u00een s\u0103lb\u0103ticie, s-a predat autorit\u0103\u0163ilor (Harry Brauner a fost, la r\u00e2ndul lui, vecin de celul\u0103 cu b\u0103rbatul Cr\u0103ciunei). Femeia a fost \u015fi ea arestat\u0103 \u015fi condamnat\u0103 la 15 ani \u00eenchisoare pentru complicitate \u015fi omitere de denun\u0163.
\nLena Constante subliniaz\u0103 credin\u0163a \u00een Dumnezeu a acestei femei simple care nu luptase \u00eempotriva destinului nedrept ce-i fusese rezervat: \u201eCum s-ar fi putut ea ridica \u00eempotriva soartei sau, cum spunea, \u00eempotriva voin\u0163ei lui Dumnezeu? De la na\u015ftere o cale grea \u00eei fusese h\u0103r\u0103zit\u0103. O \u015ftia \u015fi nu c\u00e2rtea. Credin\u0163a ei nu cuno\u015ftea \u00eendoiala. Credea \u00een Dumnezeu, Tat\u0103l nostru, al tuturor, \u00een Domnul nostru Iisus Christos, fiul lui Dumnezeu, \u00een Maria Fecioara, Maica Domnului \u015fi \u00een to\u0163i sfin\u0163ii \u015fi p\u0103rin\u0163ii Bisericii noastre\u201d.
\nB\u0103nuind c\u0103 la \u00eentoarcerea \u00een sat nu o vor a\u015ftepta dec\u00e2t alte umilin\u0163e \u015fi jigniri, Lena o \u00eencurajeaz\u0103 pe Cr\u0103ciuna, \u00eei alin\u0103 nelini\u015ftea \u015fi suferin\u0163ele, promi\u0163\u00e2ndu-i c\u0103 o va ajuta cu haine, \u00eei va trimite un r\u0103zboi de \u0163esut \u015fi l\u00e2n\u0103 ca s\u0103 \u0163eas\u0103 pentru femeile din sat, iar puterea cuvintelor se dovede\u015fte binef\u0103c\u0103toare, pentru c\u0103 femeia credea \u00een spusele minunate care \u00eei prelungeau parc\u0103 via\u0163a: \u201e\u00cen fiecare zi ad\u0103ugam un nou am\u0103nunt, care o fermeca. Fapt uimitor\u2026 Urm\u0103rit\u0103 de un destin tragic, \u00eencol\u0163it\u0103, \u00eenjosit\u0103, b\u0103nuitoare \u015fi mereu la p\u00e2nd\u0103, ea sorbea cu nesa\u0163 \u015fi deplin\u0103 \u00eencredere mereu \u00eenfloritul meu basm. Nu st\u0103team mult l\u00e2ng\u0103 ea. Doar at\u00e2t c\u00e2t sa-i mai picur \u00een inim\u0103 un strop de s\u00e2nge. Nu se apropia niciodat\u0103 de mine. Dar ochii ei m\u0103 urm\u0103reau \u015fi, a\u015fezat\u0103 pe banc\u0103, mut\u0103 \u015fi nemi\u015fcat\u0103, m\u0103 a\u015ftepta\u2026\u201d
\nDeznod\u0103m\u00e2ntul este unul mai pu\u0163in fericit, a\u015fa cum \u00eentreaga via\u0163\u0103 a eroinei fusese: dup\u0103 eliberarea sa \u00een 1962, Cr\u0103ciuna sose\u015fte \u00een satul natal unde \u00ee\u015fi reg\u0103se\u015fte doar b\u0103iatul crescut de un cumnat, (fata murise \u00eentre timp), \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte greu de lucru ca \u00eengrijitoare la spitalul din sat \u015fi se \u00eentoarce \u015fi b\u0103rbatul s\u0103u, dar acesta, neput\u00e2nd suporta s\u0103r\u0103cia, se sinucide.
\n\u00cen mini-nuvela pe care Lena Constante o intituleaz\u0103 \u201eLogodnicele para\u015futistului\u201d, este vorba de un t\u00e2n\u0103r para\u015futist fugar, de care se \u00eendr\u0103gostesc dou\u0103 femei: Mara, moa\u015fa din sat, \u201eo t\u00e2n\u0103r\u0103 chipe\u015f\u0103, locuind singur\u0103\u201d \u015fi so\u0163ia farmacistului, \u201efrumoas\u0103, foarte t\u00e2n\u0103r\u0103, naiv\u0103 (\u2026), o Doamn\u0103 Bovary autohton\u0103, s-a l\u0103sat \u015fi ea sedus\u0103 de acest erou de roman, plin de mistere \u015fi pericole\u201d. Concluzia ironic-comic\u0103 a Lenei Constante este una a naratoarei abile, care \u015ftie s\u0103 \u00ee\u015fi dozeze bine umorul sarcastic: \u201eC\u00e2nd seduc\u0103torul june a fost arestat, metodele rafinate ale anchetatorilor au dus la un lung lan\u0163 de arest\u0103ri. Logodnicele puteau acum, la ad\u0103postul gratiilor, s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 amintirile \u015fi regretele. Nici un fel de gelozie nu le desp\u0103r\u0163ea. Doar fuseser\u0103 la fel de \u00een\u015felate am\u00e2ndou\u0103\u2026\u201d
\nLili, a patra femeie din celul\u0103, este tipul cochetei care ar putea fi u\u015for luat\u0103 drept turn\u0103toare: \u201ea treia femeie t\u00e2n\u0103r\u0103 din celul\u0103 – f\u0103cea parte dintr-un complot ridicol, aproape de necrezut\u201d. Luat\u0103 de pe strad\u0103, ajunge \u00een fa\u0163a comisarului care se \u00eendr\u0103goste\u015fte pe loc de ea \u015fi o cere de nevast\u0103. Pentru c\u0103 au luat parte la un complot \u00eempotriva n\u0103v\u0103lirii blindatelor sovietice, pus la cale de un grup de intelectuali dintr-un or\u0103\u015fel din nordul \u0163\u0103rii, Lili \u015fi so\u0163ul ei, comisarul de poli\u0163ie, au fost aresta\u0163i, Lena presupun\u00e2nd c\u0103 femeia m\u0103rturisise \u00een anchet\u0103 tot ce \u015ftia despre so\u0163ul ei.
\nValeria era a doua moa\u015f\u0103 din grup; era o femeie ur\u00e2t\u0103, \u201e\u00eendesat\u0103 la trup, \u00eentotdeauna t\u0103cut\u0103 \u015fi mohor\u00e2t\u0103\u201d – tipul lesbianei: \u00eendr\u0103gostit\u0103 de Lili, fusese \u015fi ea t\u00e2r\u00e2t\u0103 \u00een acela\u015fi complot. Autoarea men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 \u00een 1957 \u201ehomosexualitatea era pedepsit\u0103 cu \u00eenchisoarea de legile comuniste\u201d.
\nNu\u0163i, a \u015fasea femeie, era fiica unor \u0163\u0103rani \u00eenst\u0103ri\u0163i dintr-un sat din nordul \u0163\u0103rii; \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare \u00eentr-un c\u0103tun de munte, devine curierul comploti\u015ftilor, astfel c\u0103: \u201eviteaz\u0103 fiind, cu incon\u015ftien\u0163a tinere\u0163ii, f\u0103r\u0103 a \u0163ine cont de pericole, s-a trezit \u015fi ea de\u0163inut\u0103 politic pe timp de 12 ani\u201d.
\nBibica, a \u015faptea, era fata unui c\u00e2rciumar dintr-un sat din Oltenia. Cu un vocabular tipic de \u0163\u0103ranc\u0103 din Oltenia, este considerat\u0103 o fiin\u0163\u0103 r\u0103ut\u0103cioas\u0103: \u201eBibica era rea. Rea cu desf\u0103tare\u201d. Fusese condamnat\u0103 pentru ad\u0103postirea unui fugar. Avea so\u0163 \u015fi un b\u0103iat de cincisprezece ani. R\u0103utatea ei consta \u00een a g\u0103si prilej de ceart\u0103 din orice fleac, le f\u0103cea s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 pe celelalte, ba chiar noaptea b\u0103tea m\u0103t\u0103nii \u201e\u00een cruce\u201d, un ritual p\u0103g\u00e2n \u201epentru a atrage asupra cuiva tot r\u0103ul pe care i-l dore\u015fti\u201d. Un episod marcant pentru Lena este acela de a fi \u201einvitat\u0103\u201d s\u0103 m\u0103n\u00e2nce din supa ei (tocmai Lena, care era \u00eentruchiparea igienei!!), gest pe care \u00eel face, pentru a nu declan\u015fa un r\u0103zboi cu aceast\u0103 scorpie, de\u015fi \u201eBibica este cea mai nesp\u0103lat\u0103 femeie din celul\u0103 \u015fi eu m\u0103 sp\u0103l zilnic. Pe deasupra, nu m\u0103 socot ele una din cele doua \u201edoamne\u201d?\u201d.
\n\u201eDorina. Ultima dintre cele cinci femei tinere\u201d \u00ee\u015fi intituleaz\u0103 autoarea urm\u0103toarea povestire, f\u0103c\u00e2ndu-i o mic\u0103 biografie acestei eroine de mahala: n\u0103scut\u0103 \u00eentr-un sat de l\u00e2ng\u0103 Bucure\u015fti, p\u0103r\u0103sit\u0103 de so\u0163ul be\u0163ivan, \u00ee\u015fi l\u0103sase cei doi copii \u00een grija mamei \u015fi venise \u00een capital\u0103. (Mahalaua \u00een care locuie\u015fte Dorina este un decor perfect \u015fi pentru una din piesele de teatru ale Lenei, \u201e\u00eenchipuit\u0103 cu trei ani \u00een urm\u0103\u201d, adic\u0103 \u00een g\u00e2nd). Aceasta \u00eei sp\u0103la rufe \u015fi \u00eei c\u00e2rpea ciorapii unui inginer care fabric\u0103 o bomb\u0103 artizanal\u0103 cu scopul de a sparge o cas\u0103 de bani. Bomba are efecte fatale: inginerului i se amputeaz\u0103 picioarele, iar Dorina devine de\u0163inut\u0103 politic\u0103 \u00een acest proces absurd \u00een care erau implica\u0163i inginerul \u015fi iubita acestuia, scopul final fiind fuga lor din \u0163ar\u0103: \u201eAstfel s-a v\u0103zut \u015fi Dorina pro\u0163\u0103pit\u0103 de\u0163inut\u0103 politic\u0103\u201d, ba, mai mult, devine \u201eo ciripitoare\u201d.
\nO alt\u0103 femeie pe lista romanelor Lenei Constante este mama Yuhaz, \u201eo b\u0103tr\u00e2n\u0103 unguroaic\u0103\u201d. Ea d\u0103duse de m\u00e2ncare unui fugar. \u201eEra o femeie tare de treab\u0103, \u00eentotdeauna dispus\u0103 s\u0103 ne calce c\u0103m\u0103\u015file. F\u0103r\u0103 fier de c\u0103lcat, obiect prohibit \u00een pu\u015fc\u0103rie\u201d. Tehnica de c\u0103lcat era una uimitoare \u015fi\u2026 practic\u0103 (!): \u201eMama Yuhaz, cea mai gras\u0103 femeie din celul\u0103, era rugat\u0103 s\u0103 ia loc pe banc\u0103, sau mai bine zis, pe c\u0103ma\u015f\u0103. C\u0103ma\u015fa, sub presiunea greut\u0103\u0163ii, suprafe\u0163ei \u015fi c\u0103ldurii formelor ei abundente, dup\u0103 un sfert de or\u0103 era uscat\u0103 \u015fi perfect netezit\u0103.\u201d
\nLena Constante este legat\u0103 \u015fi de aceast\u0103 unguroaic\u0103 printr-un episod nefericit: b\u0103tr\u00e2na nu \u015ftia s\u0103 vorbeasc\u0103 rom\u00e2ne\u015fte \u015fi atunci Lena r\u0103spunde \u00een locul ei mili\u0163ianului, ca atare prime\u015fte \u015fapte zile de carcer\u0103, pentru c\u0103 justi\u0163ia comunist\u0103 are o defini\u0163ie clar\u0103: \u201eAici, locul avoca\u0163ilor este la carcer\u0103! Aici nu sunt avoca\u0163i!\u201d.
\nUnul dintre cele mai frumoase microromane \u00eei este atribuit lui Boji, provenit\u0103 dintr-o familie aristocratic\u0103 maghiar\u0103. Poveste ei debuteaz\u0103 poetic, cu descrierea locului \u00een care s-a n\u0103scut eroina: \u201eUn prea frumos castel. Un parc imens. Statui albe printre copaci.(\u2026)\u201d. Sunt evacua\u0163i cu to\u0163ii, p\u0103rin\u0163ii \u015fi cei patru copii (dou\u0103 fete \u015fi doi b\u0103ie\u0163i). Contele – tat\u0103l a g\u0103sit un loc de r\u00e2nda\u015f la ferma de vulpi de la marginea ora\u015fului \u015fi copiii a\u015fteptau s\u00e2mb\u0103ta h\u0103lcile de carne furate vulpilor. Boji a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 dactilografieze la paisprezece ani \u015fi a ajuns dactilograf\u0103 la o \u00eentreprindere, c\u00e2nd, la st\u0103ruin\u0163a unui muncitor mai b\u0103tr\u00e2n, a multiplicat un manifest \u00eempotriva partidului; a fost arestat\u0103 \u015fi condamnat\u0103 la 12 ani.
\nLena Constante m\u0103rturise\u015fte c\u0103 s-a apropiat de aceast\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103, fiindu-i mil\u0103 de ea, de suferin\u0163a ei, de tinere\u0163ea ei: \u201eAmabil\u0103, politicoas\u0103, o biat\u0103 feti\u0163\u0103 cuminte, speriat\u0103, fl\u0103m\u00e2nd\u0103 \u015fi c\u0103reia \u00eei era tare dor de mama ei\u201d. Cel mai mult apreciaz\u0103 la Boji faptul c\u0103 \u00eenva\u0163\u0103 foarte repede franceza (pe care i-o preda Lena).
\nRevederea dup\u0103 eliberare este emo\u0163ionant\u0103: familia reunit\u0103 a lui Boji locuia \u00eentr-un subsol, iar autoarea \u00eencheie \u00eentr-o not\u0103 trist\u0103: \u201eParcul \u2013 s\u0103lb\u0103ticit. \u00cempr\u0103\u015ftiate prin iarb\u0103, cioburi de statui sparte\u201d.
\nVl\u0103descu era una dintre femeile care \u00eei displ\u0103ceau profund Lenei. Povestea ei este spus\u0103 pe scurt, expediat\u0103 \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri: costumat\u0103 \u00een c\u0103lug\u0103ri\u0163\u0103, se \u00eentov\u0103r\u0103\u015fise cu doi bandi\u0163i, \u00eembr\u0103ca\u0163i \u015fi ei, la r\u00e2ndul lor, \u00een haine m\u00e2n\u0103stire\u015fti, care mergeau din sat \u00een sat, \u00een\u015fel\u00e2nd \u0163\u0103ranii sau atac\u00e2nd c\u0103l\u0103torii singuratici. Cei doi fal\u015fi c\u0103lug\u0103ri sunt lua\u0163i drept \u201epartizani\u201d \u015fi a\u015fa Vl\u0103descu ajunge s\u0103 primeasc\u0103 cincisprezece ani pentru complicitate la f\u0103r\u0103delegile comise de cei doi b\u0103rba\u0163i.
\nCati, \u201eo foarte cumsecade \u0163\u0103ranc\u0103\u201d, de vreo patruzeci de ani, fusese victima bandi\u0163ilor \u2013 c\u0103lug\u0103ri: \u00eentr-o zi, c\u00e2nd so\u0163ul ei era cobor\u00e2t de la st\u00e2n\u0103 cu treburi, este vizitat\u0103 de doi c\u0103lug\u0103ri \u015fi o c\u0103lug\u0103ri\u0163\u0103, care au cerut de m\u00e2ncare. Drept r\u0103splat\u0103 pentru bun\u0103tatea ei, Cati este violat\u0103 (!) de cei doi \u015fi nu se \u00eencumet\u0103 s\u0103 spun\u0103 nim\u0103nui. Victima este condamnat\u0103 la 10 ani de \u00eenchisoare pentru \u201eomitere de denun\u0163\u201d \u015fi \u201eajutor acordat du\u015fmanului\u201d. Finalul acestei micronuvele ce le include pe cele dou\u0103 femei este unul cople\u015fitor: \u201eVl\u0103descu \u015fi Cati erau acum \u00eempreun\u0103 \u00een celul\u0103. Nu am auzit-o niciodat\u0103 pe Cati cert\u00e2ndu-se cu Vl\u0103descu\u201d.
\nO prietenie adev\u0103rat\u0103, dublat\u0103 de faptul c\u0103 aveau aceea\u015fi forma\u0163iune sufleteasc\u0103, se leag\u0103 \u00eentre Lena \u015fi Dede, \u015fefa celulei num\u0103rul 6. Prima impresie este aceea a unei femei deosebite: \u201efusese, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, o femeie frumoas\u0103. \u00cenalt\u0103, sub\u0163ire, dreapt\u0103, mi se pare un exemplu perfect al rom\u00e2ncei provinciale \u015fi nevast\u0103 de ofi\u0163er.\u201d Calm\u0103 \u015fi discret\u0103. Fusese condamnat\u0103 la cincisprezece ani pentru spionaj. Vorbea foarte pu\u0163in despre familia ei \u015fi \u00ee\u015fi impusese o grani\u0163\u0103 \u00eentre via\u0163a ei anterioar\u0103 \u015fi via\u0163a ei din pu\u015fc\u0103rie, a\u015fa cum observ\u0103 Lena Constante. Respecta regulamentul \u015fi durerea pe care i-o putea oricine citi pe fa\u0163\u0103 era pentru copiii ei, fiindc\u0103 nu \u00eei mai v\u0103zuse de \u015fase ani.
\nTot acum, autoarea \u00ee\u015fi pune problema maternit\u0103\u0163ii, a calit\u0103\u0163ii primordiale a femeii: aceea de a fi mam\u0103. \u015ei o mam\u0103 se g\u00e2nde\u015fte \u00een permanen\u0163\u0103 la copiii ei, este legat\u0103 ontologic de fiin\u0163a c\u0103reia i-a dat via\u0163\u0103. Comentariul Lenei Constante despre ceea ce reprezint\u0103 maternitatea \u00een viziunea ei \u015fi diferen\u0163ele dintre ea \u015fi celelalte femei, cuprinde \u00een el at\u00e2t am\u0103r\u0103ciune, c\u00e2t \u015fi u\u015furarea c\u0103 ea nu este \u00eengrijorat\u0103 \u015fi pentru o alt\u0103 fiin\u0163\u0103 apar\u0163in\u0103toare: \u201eCu toat\u0103 dragostea mea pentru p\u0103rin\u0163ii \u015fi surorile mele, cu toat\u0103 grija mea pentru soarta lor \u015fi cu tot acel sentiment complex \u00een care se \u00eemplete\u015fte dorin\u0163a de a-i vedea cu durerea de a nu-i putea vedea, acel mod de sentimente pe care noi \u00eel exprim\u0103m prin cuv\u00e2ntul \u201edor\u201d, \u00eemi d\u0103deam seama de pr\u0103pastia dintre suferin\u0163ele ei \u015fi ale mele. Ei \u00eei era dor de copii. Eu, dorul meu, \u00eel resim\u0163eam fa\u0163\u0103 de fiin\u0163e adulte. Dar ce simte mama unui copil, legat de ea prin at\u00e2tea fire de supravie\u0163uire? Smulse cu cruzime leg\u0103turile, cine \u00eei va hr\u0103ni copilul? Cine \u00ee\u015fi va da osteneal\u0103 s\u0103-l spele, s\u0103-l \u00eembrace, s\u0103-i vorbeasc\u0103 cu bun\u0103tate? S\u0103-i vegheze somnul, cine? Copilului ei \u00eei va fi poate foame\u2026 Poate frig\u2026 \u00cei va fi fric\u0103. Va fi bolnav\u2026 Doamne, dac\u0103 m\u0103car ar fi sigur\u0103 c\u0103 mai tr\u0103ie\u015fte! Le sim\u0163eam, toate aceste \u00eentreb\u0103ri, chinuind, f\u0103r\u0103 preget, zi \u015fi noapte, femeile-mame, t\u0103cute \u015fi \u00eencerc\u0103nate. Da! Aveam norocul de a nu fi mam\u0103\u201d.
\nPentru orice situa\u0163ie, pentru orice chip, Lena Constante g\u0103se\u015fte cuv\u00e2ntul potrivit, \u00eenregistr\u00e2nd totul cu ochiul atent al scriitoarei mature, astfel, \u201emama Yuhaz avea un dulce chip de m\u0103r zb\u00e2rcit\u201d, Cr\u0103ciuna, \u201eo privire de judec\u0103tor crunt\u201d. Vl\u0103descu sem\u0103na cu \u201eo vulpe \u015fireat\u0103\u201d, doamna Ionescu \u201ep\u0103rea o \u201ePieta\u201d decolorat\u0103 de vechime\u201d, Cati avea chipul \u201eresemnat al unei femei cumsecade \u015fi am\u0103r\u00e2t\u0103\u201d, \u00een fine, Bibica, \u201eo b\u0103tr\u00e2n\u0103 maimu\u0163\u0103 acrit\u0103\u201d.
\n\u00cen paginile acestui jurnal vom \u00eent\u00e2lni suferin\u0163ele acestor femei descrise de cea care a trecut la r\u00e2ndu-i prin acelea\u015fi chinuri: foamea, frigul, lipsa de igien\u0103, lipsa de comunicare cu exteriorul, cu familiile, opresiunile de tot felul, carcera, \u00eendeletnicirile lor din \u00eenchisoare, g\u00e2ndurile lor, chiar \u015fi moartea; aproape c\u0103 le sim\u0163im r\u0103suflarea \u015fi b\u0103t\u0103ile inimii prin intermediul scrierii cu aplomb, realiste a Lenei Constante, o scriere plin\u0103 de via\u0163\u0103, o via\u0163\u0103 dus\u0103 \u00eentre pere\u0163ii unei celule care devine astfel un univers f\u0103r\u0103 speran\u0163\u0103, mutilant \u015fi dezumanizant, dar tot ce r\u0103m\u00e2ne este solidaritatea acelor femei de a tr\u0103i p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t o experien\u0163\u0103 imposibil de imaginat uneori: \u201eNu pot \u00eencheia aceste pagini f\u0103r\u0103 a aduce un omagiu tuturor acestor femei necunoscute atunci, dar foarte cur\u00e2nd prietenele mele. \u015etiau toate c\u0103, \u00eentr-una din celulele penitenciarului lor tr\u0103ia de ani de zile o femeie \u00eenc\u0103 \u015fi mai n\u0103p\u0103stuit\u0103 dec\u00e2t ele. Cu unele dintre ele vorbisem, de altminteri, la perete. Ele m-au primit cu mult\u0103 prietenie, m-au ajutat c\u00e2t au putut s\u0103 m\u0103 obi\u015fnuiesc cu noua mea via\u0163\u0103. Cei trei ani \u015fi jum\u0103tate de via\u0163\u0103 \u00eempreun\u0103 cu ele sunt, \u00eentr-adev\u0103r, o cu totul alt\u0103 poveste. \u00cen pofida suferin\u0163elor de toate felurile, lipsei de igien\u0103, claustr\u0103rii, bolilor, pedepselor barbare sau poate tocmai de aceea, o foarte frumoas\u0103 poveste de solidaritate feminin\u0103 \u00een suferin\u0163\u0103.\u201d<\/p>\n

BIBLIOGRAFIE<\/em><\/p>\n

– Constante, Lena, Evadarea t\u0103cut\u0103, 3000 de zile singur\u0103 \u00een \u00eenchisorile din Rom\u00e2nia, Edi\u0163ia a II-a, Editura Florile Dalbe, Bucure\u015fti, 1995;
\n– Constante, Lena, Evadarea imposibil\u0103, Penitenciarul politic de femei Miercurea – Ciuc 1957 – 1961, Editura Funda\u0163iei Culturale Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 1993;
\n– Manolescu, Ion, Literatura memorialistic\u0103; antologie, prefa\u0163\u0103, dosare critice, comentarii, note \u015fi bibliografie adnotat\u0103 de Ion Manolescu, Editura Humanitas, Bucure\u015fti, 1996
\n– Manolescu, Nicolae, Istoria critic\u0103 a literaturii rom\u00e2ne, Editura Paralela 45, Pite\u015fti, 2008;
\n– Mih\u0103ilescu, C. Dan, Literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een postceau\u015fism, vol. I Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2006.\t<\/em><\/p>\n


\nMioara Bahna<\/strong>
\n\"\"

\u00cenving\u0103tori \u015fi \u00eenvin\u015fi \u2013
\nipostaze ale \u201evisului american\u201d<\/strong><\/p>\n

Scriitoare sud-american\u0103 (n\u0103scut\u0103 \u00een Peru, crescut\u0103 \u00een Chile, refugiat\u0103 \u00een Venezuela etc.), Isabel Allende este o personalitate reprezentativ\u0103 a literaturii contemporane, ale c\u0103rei romane, traduse \u00een peste treizeci de limbi \u015fi considerate bestselleruri, \u00eei aduc apreciere nu numai din partea publicului, ci \u015fi a unor foruri sau institu\u0163ii de prestigiu: statul francez \u00eei confer\u0103 titlul de \u201eChevalier de l\u2019Ordre des Arts et des Lettres\u201d, \u00een 1994, iar \u00een 2004 devine membr\u0103 a \u201eAmerican Academy of Arts and Letters\u201d.
\n Contrazic\u00e2nd prejudec\u0103\u0163ile referitoare la literatura scris\u0103 de femei, caracterizat\u0103, \u00een general, prin sentimentalism, proza lui Isabel Allende este viguroas\u0103, comparabil\u0103 prin for\u0163a imagistic\u0103, prin tendin\u0163a de cuprindere exhaustiv\u0103 a aspectelor lumii pe care o construie\u015fte sau despre care nareaz\u0103, dar \u015fi prin alte tr\u0103s\u0103turi, cu scrierile celor mai mari creatori venind din spa\u0163iul latino-american, \u00eentre care Gabriel Garcia Marquez, Mario Vargas Llosa etc. Nimic nu pare artificial, nara\u0163iunea curge firesc, f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere, cu for\u0163a unui fluviu, harul scriitoarei valorific\u00e2nd o inepuizabil\u0103 imagina\u0163ie \u015fi o memorie fabuloas\u0103, prin intermediul c\u0103rora creeaz\u0103 un univers complicat, vie\u0163uind \u00eens\u0103 cu o for\u0163\u0103 neobi\u015fnuit\u0103, dar p\u0103str\u00e2ndu-se \u00een limitele verosimilului.
\n \u201ePlanul infinit\u201d [ El Plan Infinito] \u2013 Editura Humanitas, Bucure\u015fti, 2010 \u2013 este o carte despre destin, despre meandrele vie\u0163ii, despre sui\u015furi \u015fi cobor\u00e2\u015furi, despre oameni de rase diferite, din lumi distincte, tr\u0103ind \u00een \u0163\u0103ri de pe aproape toate continentele, dar av\u00e2nd fiecare parte de traseul s\u0103u existen\u0163ial, conturat aprioric.
\n Romanul are patru p\u0103r\u0163i \u00een care, dintr-un num\u0103r incalculabil de personaje care \u00eel populeaz\u0103, se impune treptat unul, devenind pe nesim\u0163ite protagonistul, Gregory Reeves, fiu al unei familii americane de la jum\u0103tatea secolului al XX-lea, cu o existen\u0163\u0103 deloc senza\u0163ional\u0103 pentru \u201elumea tuturor posibilit\u0103\u0163ilor\u201d, o familie nomad\u0103, care-\u015fi duce via\u0163a str\u0103b\u0103t\u00e2nd largile spa\u0163ii ale Americii de Nord \u00eentr-un camion vechi \u00eenc\u0103rcat cu toat\u0103 agoniseala, cu un afi\u015f pe capot\u0103: \u201ePlanul Infinit\u201d, esen\u0163a \u201eteoriei\u201d propov\u0103duite de \u015feful clanului, Charles Reeves: \u201emergeau pe drumurile din Vest, f\u0103r\u0103 grab\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 o \u0163int\u0103 anume, schimb\u00e2nd traseul dup\u0103 un impuls de moment, dup\u0103 semnul premonitoriu al unui stol de p\u0103s\u0103ri, l\u0103s\u00e2ndu-se tenta\u0163i de un nume necunoscut. Cei din familia Reeves se opreau din acest pelerinaj c\u00e2nd oboseau sau c\u00e2nd d\u0103deau de cineva dispus s\u0103 le cumpere marfa intangibil\u0103. Vindeau speran\u0163\u0103\u201d.
\n \u00cen roman, apar alternativ dou\u0103 voci narative, f\u0103r\u0103 a fi vorba de tehnica \u201eoglinzilor paralele\u201d sau de pluriperspectivism. Cea mai mare parte a ac\u0163iunii este relatat\u0103 din perspectiva unui narator omniscient, obiectiv, focalizarea fiind, deci, zero. Pasajele astfel prezentate sunt \u00eempletite organic, f\u0103r\u0103 sincope, cu fragmente narate dintr-un punct de vedere subiectiv, al eroului, care-\u015fi analizeaz\u0103 revela\u0163iile, visurile, e\u015fecurile, spaimele devenirii, din ipostaze esen\u0163iale ale vie\u0163ii: copil\u0103ria, adolescen\u0163a, tinere\u0163ea, maturitatea, str\u0103b\u0103t\u00e2nd o multitudine de medii \u015fi \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 se adapteze la toate, pentru a supravie\u0163ui, urm\u00e2nd, de fapt, incon\u015ftient \u201ePlanul Infinit al Universului\u201d, despre care predic\u0103 tat\u0103l s\u0103u, c\u0103l\u0103torind al\u0103turi de mam\u0103, Nora, fost\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare, refugiat\u0103 din Rusia, de cei doi copii, Judy \u015fi Gregory\/Greg, \u015fi de Olga, fiin\u0163\u0103 misterioas\u0103, venit\u0103 din aceea\u015fi \u00eendep\u0103rtat\u0103 lume ruseasc\u0103, la fel ca Nora, prieten\u0103 \u015fi ajutor necondi\u0163ionat al familiei, \u00een ani lungi \u015fi grei pentru mai multe genera\u0163ii de Reeves.
\n Ac\u0163iunea se desf\u0103\u015foar\u0103 pe dou\u0103 planuri principale \u015fi pe foarte multe planuri secundare. Un plan principal prezint\u0103 monografic societatea american\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 de fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri, sociale, politice, ideologice etc., \u015fi altul, urm\u0103rind formarea personalit\u0103\u0163ii lui Gregory Reeves, este un bildungsroman. Lumea american\u0103 din paginile c\u0103r\u0163ii are de toate: lumin\u0103 \u015fi abjec\u0163ie, mizerie \u015fi opulen\u0163\u0103, speran\u0163\u0103 \u015fi disperare, lini\u015fte \u015fi violen\u0163\u0103, mi\u015fcarea hippy, droguri, erotism exacerbat \u015fi dezinhibat, supersti\u0163ii etc. Cu toate acestea, \u015fi cu multe altele, se \u00eent\u00e2lne\u015fte personajul principal \u00een circa jum\u0103tate de secol c\u00e2t m\u0103soar\u0103 existen\u0163a sa la sf\u00e2r\u015fitul operei, c\u00e2nd, dup\u0103 at\u00e2tea experien\u0163e prin care a trecut, culmin\u00e2nd cu r\u0103zboiul din Vietnam, dar neuit\u00e2nd nici \u201er\u0103zboaiele\u201d interminabile din via\u0163a lui, este gata s\u0103 continue materializarea \u201ePlanului Infinit\u201d, pe care nu-l poate eluda, indiferent de strategiile \u00eencercate, pentru c\u0103 \u015fi acestea fac parte din el.
\n Devenind con\u015ftient de sine \u00een libertate \u2013 prima amintire o are de la patru ani \u2013, de\u015fi familia tr\u0103ie\u015fte dup\u0103 reguli stricte, ca un mecanism, condus\u0103 ferm de pastorul care se vrea mesianic, ap\u0103r\u00e2nd \u00een fa\u0163a publicului cu un uria\u015f \u015farpe Boa, eroul c\u0103r\u0163ii \u015fi ai lui se a\u015faz\u0103 \u00een California, la Los Angeles, c\u00e2nd patriarhul familiei se \u00eemboln\u0103ve\u015fte. \u00cen ghetoul hispanic, sunt lua\u0163i sub ocrotire de Pedro Morales, fost \u201ecursant\u201d al lui Charles Reeves, credincios propov\u0103duirilor acestuia \u015fi m\u00e2ndru de diploma ob\u0163inut\u0103 c\u00e2ndva de la el. Astfel, pentru Gregory, clanul Morales \u015fi Olga vor deveni pivo\u0163ii existen\u0163ei \u00een cele mai grele \u2013 \u015fi deloc pu\u0163ine \u2013 momente pe care le va traversa.
\n \u00cen \u201ebarrio\u201d, Greg cunoa\u015fte un alt stil de via\u0163\u0103, descoperind umilin\u0163a, solidaritatea, nesiguran\u0163a, spaima, rasismul \u2013 de\u015fi fusese educat \u00een spiritul \u00een\u0163elegerii diversit\u0103\u0163ii, al toleran\u0163ei: \u201ePielea nu conteaz\u0103\u201d, le spune Nora, la \u00eenceputul operei, c\u00e2nd \u00eel cunosc pe negrul King Benedict, personaj episodic, reap\u0103rut \u00een ultima parte a romanului \u2013 pentru c\u0103 este un \u201egringo\u201d, privit cu suspiciune fiind alb, sensibil, educat, familiarizat cu muzica clasic\u0103 \u015fi c\u0103r\u0163ile prin care l-a purtat mama sa. Aici se \u00eemprietene\u015fte pentru totdeauna cu cei \u015fase copii Morales, dar, mai ales, cu Juan Jos\u00e9 \u015fi cu \u201esora\u201d, confidenta, sfetnicul, dar \u015fi iubita, \u00eentr-un fel cu totul deosebit, Carmen, care-i va fi aproape suflete\u015fte mereu, indiferent unde s-ar afla, \u00een ce \u0163ar\u0103 sau pe ce continent, fiindc\u0103, s\u0103pt\u0103m\u00e2nal, \u00ee\u015fi acord\u0103 timp s\u0103-\u015fi spun\u0103, m\u0103car la telefon, tot ce li s-a mai \u00eent\u00e2mplat.
\n Tot \u00een ghetoul hispanic din Los Angeles, Greg descoper\u0103 c\u0103 lumea are profunzimi \u015fi c\u00e2nd nu se \u00eentinde pe spa\u0163ii ca acelea str\u0103b\u0103tute cu familia \u00een camionul \u201ePlanului Infinit\u201d. Dar, \u00een timp ce Pedro \u015fi Immaculada Morales sunt oaze de pace, \u00een\u0163elepciune, ospitalitate, bun\u0103tate etc., \u00een cartier exist\u0103, din bel\u015fug, \u015fi violen\u0163a bandelor de tineri determinat\u0103 de frustr\u0103rile date de s\u0103r\u0103cie, mai ales cea cumplit\u0103 a nou-veni\u0163ilor, imigran\u0163ii hispanici anima\u0163i \u00een aceast\u0103 lupt\u0103, de cele mai multe ori f\u0103r\u0103 \u015fans\u0103 de izb\u00e2nd\u0103, de \u201evisul american\u201d. De la p\u0103rintele Larraguibel, \u00eenduio\u015fat de fragilitatea lui, ia primele lec\u0163ii de box, \u00een curtea sacristiei, \u015fi \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 pentru a supravie\u0163ui trebuie s\u0103 fie puternic. Se antreneaz\u0103 \u00eentrec\u00e2ndu-se cu trenul \u015fi a\u015fa ob\u0163ine primul s\u0103u succes, \u00eenving\u00e2ndu-l definitiv pe Mart\u00ednez \u2013 cel care-l umilise cumplit \u00een copil\u0103rie viol\u00e2ndu-l \u2013 pe care-l sf\u00e2rtec\u0103 trenul, iar el \u00ee\u015fi c\u00e2\u015ftig\u0103 admira\u0163ia numero\u015filor colegi de \u015fcoal\u0103.
\n Familiarizat cu credin\u0163a Bah\u00e1\u2019i care-i conduce via\u0163a Norei Reeves, Gregory afl\u0103 \u00een \u201ebarrio\u201d c\u0103 exist\u0103 dou\u0103 lumi ireconciliabile, a s\u0103racilor \u015fi a boga\u0163ilor \u015fi, de aceea, \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103-\u015fi c\u00e2\u015ftige traiul muncind, lustruind \u00eenc\u0103l\u0163\u0103rile unora tot la fel de s\u0103raci sau pu\u0163in mai noroco\u015fi, d\u00e2nd spectacole pe strad\u0103 cu Carmen, care-i dezv\u0103luie c\u0103 dincolo de cartierul lor sunt altele, str\u0103lucitoare, cu alt fel de lume. Ca urmare, \u00eencepe s\u0103 viseze, pun\u00e2nd \u00een practic\u0103 sfatul p\u0103rintelui Larraguibel: \u201eAjut\u0103-te, \u015fi Domnul te va ajuta!\u201d \u015fi tr\u0103ind din plin adev\u0103rul \u201ediagnosticat\u201d de Olga c\u0103 \u201eexist\u0103 boli ale trupului \u015fi boli ale sufletului\u201d. De aceea, nu-\u015fi abandoneaz\u0103 familia, de\u015fi aceasta \u00eencearc\u0103 s\u0103-l abandoneze la un orfelinat sau \u00eencredin\u0163\u00e2ndu-l unei familii de fermieri ce-\u015fi pierduse singurul fiu, dar adev\u0103ratul s\u0103u c\u0103min devine casa familiei Morales, fiindc\u0103 tat\u0103l s\u0103u, izolat \u00een lumea pl\u0103smuirilor concretizate \u00een predici sau \u00een tablouri, se degradeaz\u0103 rapid \u015fi moare, iar mama, dup\u0103 ce tentativa de a-l da \u00een grija altora e\u015fueaz\u0103, \u00eei spune doar: \u201e\u00cencearc\u0103 s\u0103 cre\u015fti repede!\u201d
\n A doua parte a operei aduce \u00eenc\u0103 un personaj care-i va deveni reper existen\u0163ial lui Greg, Cyrus, un ins modest, dar cu o cultur\u0103 impresionant\u0103 \u015fi cu vederi de st\u00e2nga, care-l impulsioneaz\u0103 s\u0103 citeasc\u0103 enorm, sper\u00e2nd s\u0103-l determine s\u0103 intre \u00een lupta politic\u0103 \u015fi s\u0103-i pun\u0103 \u00een practic\u0103 vederile, ajung\u00e2nd pe cea mai \u00eenalt\u0103 treapt\u0103 a ierarhie politice. Greg cite\u015fte foarte mult, av\u00e2nd din copil\u0103rie de la mama sa aceast\u0103 pasiune, dar \u00ee\u015fi d\u0103 seama, dup\u0103 ce trece prin experien\u0163a de lider al elevilor, c\u0103 via\u0163a politic\u0103 nu-l atrage. Olga, printr-un amestec de intui\u0163ie \u015fi cuno\u015ftin\u0163e ezoterice, \u00eei prezisese c\u0103 va avea de lucru cu legea, poate ca \u201epoli\u0163ai\u201d sau \u201ebandit\u201d. Cyrus, \u00eenainte de moarte, \u00eei las\u0103 toate economiile \u015fi \u00eel pune s\u0103-i jure c\u0103 va merge s\u0103-\u015fi continue studiile la universitate. \u00centre perspectiva de a ajunge \u015fef de echip\u0103 sau chiar de avea propria fabric\u0103 de conserve, sugerat\u0103 de \u015feful lui, \u015fi \u00eendemnurile lui Cyrus de a studia, alege s\u0103-l asculte pe acesta din urm\u0103 \u015fi cu cei nou\u0103zeci de dolari r\u0103ma\u015fi dup\u0103 ce-\u015fi \u00eenmorm\u00e2nteaz\u0103 prietenul, pleac\u0103 la Berkeley.
\n Experien\u0163elor sale de via\u0163\u0103, diverse \u015fi numeroase, ora\u015ful acesta pestri\u0163 le adaug\u0103 altele, revel\u00e2ndu-i-se ca o lume a tuturor posibilit\u0103\u0163ilor, care tr\u0103ie\u015fte convulsiile facerii, adun\u00e2nd laolalt\u0103 curentul hippy, drogurile, libertatea absolut\u0103 a amorului, pacifismul, lupta contra oric\u0103ror constr\u00e2ngeri etc. Aici, ca student la Drept, via\u0163a \u00eei aduce un alt prieten de curs\u0103 lung\u0103, Timothy Duane, medicinist, fiu al unui avocat prosper, prin intermediul c\u0103ruia \u00eel cunoa\u015fte pe un alt mare avocat \u2013 de care se apropie favorizat \u015fi de cuno\u015ftin\u0163ele sale de botanic\u0103, dob\u00e2ndite ca ajutor al unui exotic gr\u0103dinar rom\u00e2n, B\u0103lcescu \u2013 care, intuindu-i inteligen\u0163a, dar \u015fi dorin\u0163a de glorie, la terminarea studiilor, \u00eel ia la firma sa \u015fi-i stimuleaz\u0103 cariera, trat\u00e2ndu-l ca pe fiul pe care via\u0163a nu i l-a dat.
\n C\u0103s\u0103torindu-se \u00eent\u00e2i cu Samantha Ernst, fiica unui mare produc\u0103tor de filme, dintr-o familie puternic tarat\u0103, i se na\u015fte un copil, Margaret, pentru care \u201ev\u00e2ntul aduc\u0103tor de dezastre a \u00eenceput s\u0103 sufle \u00eenc\u0103 din ziua na\u015fterii\u201d, mama abandon\u00e2nd-o \u00een grija unei infirmiere, din prea mult\u0103 preocupare pentru propriul corp \u015fi pentru tenis. Pe fondul ne\u00een\u0163elegerilor tot mai ad\u00e2nci din familie, Reeves pleac\u0103 \u00een Vietnam. Partea a doua a romanului se \u00eencheie cu evaluarea retrospectiv\u0103 a acestuia: \u201eAm plecat \u00een Vietnam cu speran\u0163a secret\u0103 c\u0103 o s\u0103 mor ca s\u0103 nu mai trebuiasc\u0103 s\u0103 \u00eenfrunt povara vie\u0163ii\u201d.
\n Partea a treia este consacrat\u0103 mai ales r\u0103zboiului, c\u0103ruia i se face, direct \u015fi indirect, un rechizitoriu, fiind descris ca o lume pe dos, cople\u015fit\u0103 de suferin\u0163\u0103, disperare, groaz\u0103, adesea dezumanizat\u0103: \u201enu mai suntem indivizi \u00een acest teatru tragic al violen\u0163ei, suntem ma\u015fini \u00een slujba afurisitei de patrii\u201d, \u015fi, pentru a supravie\u0163ui, \u00eenva\u0163\u0103 \u201elegea lipsit\u0103 de echivoc a r\u0103zboiului\u201d: \u201eNu g\u00e2ndi, ca s\u0103 nu te z\u0103p\u0103ce\u015fti \u015fi s\u0103 ezi\u0163i; dac-o faci, mori\u201d. La cei dou\u0103zeci \u015fi opt de ani, se simte b\u0103tr\u00e2n printre solda\u0163ii mai tineri dec\u00e2t el \u015fi analizeaz\u0103 ra\u0163ionamentul care i-a determinat venirea pe front: \u201eAm venit din cauza lui Hemingway, ca s\u0103 caut b\u0103rb\u0103\u0163ie, mitul macho, o defini\u0163ie a masculinit\u0103\u0163ii, m\u00e2ndru de mu\u015fchii f\u0103cu\u0163i la instruc\u0163ie, gata s\u0103-mi demonstrez for\u0163a, pentru c\u0103 sunt s\u0103tul s\u0103 m\u0103 tr\u0103deze sentimentele\u201d. Tr\u0103ie\u015fte \u00eens\u0103 ca \u00eentr-un \u201ejoc fatidic\u201d, b\u00e2ntuit de trecut, c\u0103ut\u00e2nd limitele riscului, drog\u00e2ndu-se, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 intuiasc\u0103, la venirea contingentelor noi, cine va muri mai \u00eent\u00e2i, b\u00e2nd alcool, lu\u00e2nd somnifere cu pumnul, vis\u00e2nd r\u00e2uri de s\u00e2nge, r\u0103ni deschise, r\u00e2z\u00e2nd sau pl\u00e2ng\u00e2nd. Tot aici, se re\u00eent\u00e2lne\u015fte cu Juan Jos\u00e9 Morales care \u00eei m\u0103rturise\u015fte iubirea pentru o vietnamez\u0103. Ca \u015fi ceilal\u0163i din lumea lui, acesta crede \u00een prezicerile Olg\u0103i, \u00eendeosebi c\u00e2nd \u00eei sunt favorabile, \u015fi de la ea \u015ftie c\u0103 va avea o via\u0163\u0103 lung\u0103, f\u0103c\u00e2ndu-i pe mul\u0163i s\u0103 se simt\u0103 ap\u0103ra\u0163i \u00een fa\u0163a mor\u0163ii dac\u0103-l au aproape, dar realitatea e alta: moare, iar sf\u00e2r\u015fitul lui, ca \u015fi al foarte t\u00e2n\u0103rului soldat din Kansas, adaug\u0103 alte co\u015fmaruri la cele care-l terorizeaz\u0103 pe Gregory Reeves.
\n Continu\u00e2nd dezavuarea r\u0103zboiului, eroul prezint\u0103 etapa c\u00e2t este spion, \u00eentr-un sat vietnamez, \u015fi poate vedea chipul \u201einamicilor\u201d, tot oameni ca \u015fi el, cu acelea\u015fi spaime \u015fi bucurii. Se \u00eemboln\u0103ve\u015fte \u00eens\u0103, e spitalizat \u015fi sper\u0103 c\u0103 timpul de refacere va fi destul de mare, ca s\u0103 nu mai trebuiasc\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 pe front, dar speran\u0163a lui nu se \u00eempline\u015fte.
\n Devenirea acestuia continu\u0103 \u015fi dup\u0103 \u00eentoarcerea acas\u0103, c\u00e2nd se dovede\u015fte mai puternic dec\u00e2t majoritatea veteranilor, de\u015fi era chinuit de angoase privind cele dou\u0103 etape: \u201eMi-e fric\u0103 […]. Fric\u0103 de s\u00e2nge, de propriul meu s\u00e2nge \u0163\u00e2\u015fnind ca un \u015fuvoi, de durere s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n mutilat, s\u0103 nu \u00eennebunesc […], s\u0103 nu m\u0103 obi\u015fnuiesc s\u0103 ucid, s\u0103 nu m\u0103 familiarizez cu violen\u0163a, cu drogurile, cu jegul \u015fi curvele, cu docilitatea stupid\u0103, cu urletele, iar apoi \u2013 dac\u0103 va exista un apoi \u2013 s\u0103 nu ajung s\u0103 merg pe strad\u0103 ca un om normal, dar s\u0103 violez babe prin parcuri sau s\u0103 trag cu pu\u015fca \u00een copiii care se joac\u0103 \u00een curtea \u015fcolii\u201d.
\n \u00centors de pe front, Greg \u00ee\u015fi continu\u0103 luptele a c\u0103ror miz\u0103 este acum doar via\u0163a lui: se desparte de Samantha, \u00ee\u015fi pierde fiica, iremediabil c\u0103zut\u0103 \u00een lumea declasa\u0163ilor, a drogurilor, a prostitu\u0163iei, toate \u00eencerc\u0103rile de salvare a ei e\u015fu\u00e2nd. Con\u015ftient de tarele sale ereditare, naratorul-erou se introspecteaz\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 marasmul \u00een care pare a se scufunda, ajutat totodat\u0103 de prietenii lui credincio\u015fi, Carmen, Olga, Timothy \u015fi de memoria lui Cyrus.
\n De la libertatea \u015fi prosperitatea din copil\u0103rie, la con\u015ftientizarea diferen\u0163elor sociale, rasiale, apoi la un fast la care visase \u00een adolescen\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 a \u015fti c\u0103 e doar de suprafa\u0163\u0103, e un traseu pe care existen\u0163a eroului \u00eel parcurge printr-un \u015fir de evenimente din care \u00eenva\u0163\u0103 enorm, dar continu\u0103 s\u0103 comit\u0103 erori. De pild\u0103, se rec\u0103s\u0103tore\u015fte \u00een plin\u0103 maturitate cu Shanon, o t\u00e2n\u0103r\u0103 telefonist\u0103 proasp\u0103t angajat\u0103 la firma lui de avocatur\u0103, \u015fi noua c\u0103s\u0103torie este un nou e\u015fec, din care se na\u015fte \u00eenc\u0103 un copil, David, aparent \u00eenc\u0103 o gre\u015feal\u0103 pentru societate \u015fi, \u00een special, pentru Reeves; noua so\u0163ie fuge, speriat\u0103 de povara unei c\u0103snicii, fie \u015fi al\u0103turi de un so\u0163 prosper, abandon\u00e2ndu-\u015fi fiul la Judy, care, \u00een ciuda dragostei ei imense pentru copii \u2013 ea \u00eens\u0103\u015fi cre\u015fte opt: ai ei sau ai fo\u015ftilor so\u0163i \u2013 e dep\u0103\u015fit\u0103 de neast\u00e2mp\u0103rul patologic al nepotului, \u00eenc\u00e2t acesta ajunge \u00een grija tat\u0103lui care se vede, la r\u00e2ndu-i, incapabil de o asemenea sarcin\u0103, ceea ce-l determin\u0103, la sfatul apropia\u0163ilor, s\u0103 apeleze la un psihiatru pentru copii. Pe de alt\u0103 parte, \u00een situa\u0163ia disperat\u0103 \u00een care se afl\u0103, cu imense \u00eencurc\u0103turi financiare, cu un copil cu probleme, cu o fiic\u0103 r\u0103t\u0103cit\u0103 \u2013 \u00een toate sensurile \u2013, \u00eencepe s\u0103 aib\u0103 atacuri de panic\u0103 sau crize cardiace, spaimele de pe front \u00eei revin \u015fi ajunge \u00een scurt timp la spital, dar opera are happy end, pentru c\u0103, dup\u0103 ce toate necazurile din lume par a-l \u00eencol\u0163i, iar\u0103\u015fi apropia\u0163ii \u00eei sar \u00een ajutor, \u015fi lupta continu\u0103, \u201ePlanul Infinit\u201d curge imperturbabil.
\n Romanul urm\u0103re\u015fte, concomitent, mai multe destine. Unul e al lui Carmen Morales, care, repudiat\u0103 de tat\u0103, dup\u0103 ce tr\u0103ie\u015fte experien\u0163a-limit\u0103 a \u00eent\u00e2lnirii cu moartea, \u00een urma unui avort, nefiind c\u0103s\u0103torit\u0103, \u00ee\u015fi ia via\u0163a pe cont propriu, valorific\u00e2ndu-\u015fi talentul creator, ale c\u0103rui semne se v\u0103d \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie, c\u00e2nd organizeaz\u0103 spectacole stradale cu Greg, c\u00e2\u015ftig\u00e2nd printre primii lor bani, \u015fi care o ajut\u0103 s\u0103 devin\u0103 un brand \u00een lumea bijuteriilor \u015fi a modei. C\u0103l\u0103torind. vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd, pe mai toate continentele, adun\u0103 materiale, modele, informa\u0163ii etc. pentru a-\u015fi \u00eenf\u0103ptui visurile \u015fi tr\u0103ie\u015fte experien\u0163e de tot felul, inclusiv erotice, dar leg\u0103tura cu Gregory Reeves r\u0103m\u00e2ne mereu la fel de puternic\u0103, \u00eenc\u00e2t cei doi \u00eencearc\u0103 la un moment dat s\u0103 formeze un cuplu. Tentativa e\u015fueaz\u0103 \u00eens\u0103 rapid, leg\u0103tura lor fiind mult mai profund\u0103, \u015fi via\u0163a ei se \u00eempline\u015fte altfel: \u201eTamar\u201d, numele pe care \u015fi-l alege, ajunge un reper \u00een lumea artistic\u0103, dar \u00een plan personal r\u0103m\u00e2ne cu o caren\u0163\u0103 uria\u015f\u0103 nemaiput\u00e2nd deveni mam\u0103 \u015fi adopt\u0103 copilul vietnamez al lui Juan Jos\u00e9, \u00eencredin\u0163at de mama acestuia foarte bolnav\u0103. Dai cre\u015fte al\u0103turi de ea, iubind-o ca pe o mam\u0103, cu tot ce a mo\u015ftenit bun din cele dou\u0103 ramuri, asiatic\u0103 \u015fi hispanic\u0103, \u015fi se dovede\u015fte treptat un geniu \u00een domeniul matematicilor.
\n \u00cen complexitatea ac\u0163iunii c\u0103r\u0163ii, p\u0103r\u0163ile realizate cel mai bine sunt cele de un realism devastator, cu influen\u0163e de naturalism t\u00e2rziu, privind mizeria \u00een care tr\u0103iesc imigran\u0163ii hispanici, veni\u0163i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u201evisul american\u201d, rela\u0163iile misterioase dintre membrii familiei Reeves, \u015focul tr\u0103it de Greg, copil, c\u00e2nd sora sa Judy, de care era foarte apropiat, nu-l mai prime\u015fte, brusc, s\u0103 doarm\u0103 \u00eempreun\u0103 \u015fi revela\u0163ia t\u00e2rzie a ra\u0163iunii gestului ei c\u00e2nd, mult dup\u0103 moartea tat\u0103lui, survenit\u0103 dup\u0103 o cumplit\u0103 perioad\u0103 de degradare fizic\u0103 \u015fi psihic\u0103, afl\u0103 de la aceasta c\u0103 fusese abuzat\u0103 tocmai de cel care propov\u0103duia existen\u0163a \u201ePlanului Infinit al Universului\u201d, dar \u015fi altele.
\n \u00cen fine, un alt element de rezisten\u0163\u0103 al operei care poate p\u0103rea surprinz\u0103tor este faptul c\u0103 autoarea alege ca personaj principal un b\u0103rbat, p\u0103trunz\u00e2nd \u00een psihologia lui nu cu armele considerate toposuri ale literaturii scrise de femei, ci \u00eentr-un fel c\u00e2t se poate de masculin, analiz\u00e2nd amestecul de duritate \u015fi vulnerabilitate care traverseaz\u0103 existen\u0163a unui om, din copil\u0103rie p\u00e2n\u0103 la maturitate, surprinz\u00e2nd, f\u0103r\u0103 fals\u0103 pudoare, devenirea, cu tot ce are ea \u00een\u0103l\u0163\u0103tor, dar, mai ales, cu laturile considerate, de obicei, inavuabile.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Camelia Manuela Sava EXPERIEN\u0162A FEMININ\u0102 CARCERAL\u0102 CAZUL LENA CONSTANTE MOTTO: ,,Voi n-a\u0163i stat cu noi \u00een celule S\u0103 \u015fti\u0163i ce<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21580"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21580"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21580\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21581,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21580\/revisions\/21581"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21580"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21580"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21580"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}