{"id":21569,"date":"2023-08-04T21:50:13","date_gmt":"2023-08-04T18:50:13","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21569"},"modified":"2023-08-04T21:50:13","modified_gmt":"2023-08-04T18:50:13","slug":"spatii-culturale-nr-13-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21569","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 13 (10)"},"content":{"rendered":"

MARIANA C\u00ceL\u0162<\/strong><\/p>\n

G\u00e2nd<\/strong><\/p>\n

Pa\u015fii mei
\ntremur\u0103 ap\u0103s\u0103tor iarba,
\nstrivind p\u0103m\u00e2nt,
\niluzii…<\/p>\n

Cine ar fi crezut
\nc\u0103 oamenii sunt n\u0103scu\u0163i
\ndin povestea Paradisului
\n\u015fi a m\u0103rului?!…
\nnimeni cu excep\u0163ia \u015farpelui,
\nfire\u015fte.<\/p>\n

Uneori,
\nsunt a\u015fa de melancolic\u0103
\n\u00eenc\u00e2t m\u0103 surprind
\namestec\u00e2nd lini\u015ftea cu trecutul
\n\u00eentr-un g\u00e2nd
\npe care nu-l voi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi
\nnim\u0103nui,
\npoate doar v\u00e2ntului
\nca s\u0103-l duc\u0103 departe,
\ns\u0103-l lipeasc\u0103 pe buzele
\nNecunoscutului,
\ns\u0103-l transforme
\n\u00eentr-un sentiment…<\/p>\n


\nVis<\/strong><\/p>\n

Nu \u015ftiu cine sunt,
\nprobabil un simplu vers
\nfugit din poezia destinului
\n\u00een ploaie,
\nstrivit de ultima pic\u0103tur\u0103
\npeste sur\u00e2sul t\u0103u.<\/p>\n

A\u015f vrea
\ns\u0103 \u00eenchid ochii,
\ns\u0103 evadez \u00eentr-o lume
\nparalel\u0103,
\nunde realitatea
\nnu e dec\u00e2t un miraj
\nabia z\u0103rit
\ndincolo de aripa
\ncurcubeului.<\/p>\n

Nu \u015ftiu cine sunt,
\ncine voi fi,
\ndoar cine am fost
\n\u00een toate dimine\u0163ile
\ndin via\u0163a mea
\nc\u00e2nd m\u0103 trezeam
\ndin visul numit iubire.<\/p>\n


\nPoe\u0163ii<\/strong><\/p>\n

Poe\u0163ii nu respir\u0103 aer,
\nei respir\u0103 sensul dintre dou\u0103
\nmetafore,
\nseara,
\nc\u00e2nd lini\u015ftea
\nse a\u015fterne ca un covor de
\npetale
\npeste pa\u015fii lor
\nr\u0103t\u0103cind
\n\u00een c\u0103utare de epitete,
\nde compara\u0163ii,
\nde m\u0103suri,
\nde iubire…<\/p>\n

Poe\u0163ii nu viseaz\u0103 vise,
\nei viseaz\u0103 versuri,
\nnostalgici uneori dup\u0103 zilele
\ndintre alalt\u0103ieri
\n\u015fi m\u00e2ine.<\/p>\n

Poe\u0163ii nu mor.
\nEi se nasc clip\u0103 de clip\u0103
\ndin Poezie;
\nchiar \u015fi atunci c\u00e2nd
\ninima lor nu mai bate,
\npoe\u0163ii bat cu ve\u015fnicia
\n\u00een lacrima din
\nochiul Lui Dumnezeu.
\n\u015ei li se deschide…<\/p>\n


\nJoc<\/strong><\/p>\n

Nu mai cred
\n\u00een tot felul de impresii
\nr\u0103t\u0103cite
\npe buzele
\nvreunei persoane.
\nPoate \u015fi pentru c\u0103
\nam \u00een\u0163eles,
\n\u00een sf\u00e2r\u015fit,
\nc\u0103 triste\u0163ea
\nnu e doar
\no indispozi\u0163ie
\nde moment,
\ne un joc de spirit
\ncu miza
\nde o suferin\u0163\u0103,
\ndou\u0103
\nsau un infinit…
\n\u015ei…<\/p>\n

Sper
\nc\u0103 m\u00e2ine
\n\u00eemi voi lipi sufletul
\nde firele de iarb\u0103,
\nascult\u00e2nd t\u0103cut\u0103
\nmurmurul poeziei
\n\u00eemprumut\u00e2ndu-i soarelui
\nc\u00e2teva raze,
\nca s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 mai puternic.<\/p>\n

Am nevoie
\ns\u0103 m\u0103 scald \u00een lumin\u0103,
\nnumai a\u015fa
\nvoi \u00eenv\u0103\u0163a
\nrealitatea,
\nm-am s\u0103turat
\ns\u0103 cred
\n\u00een tot felul de basme
\n\u00een care fericirea
\ne o Cenu\u015f\u0103reas\u0103
\nce \u00ee\u015fi va primi condurul
\npoate chiar \u00een clipa asta.<\/p>\n

\u015ei totul devine frumos,
\n\u015fi flac\u0103ra arz\u00e2nd \u00een sob\u0103
\nse preschimb\u0103
\n\u00een imaterial,
\n\u015fi noi vis\u0103m iar…
\n\u015fi…<\/p>\n

… \u015fi?!…<\/p>\n


\nVia\u0163\u0103<\/strong><\/p>\n

S-au \u00eencheiat c\u00e2teva capitole
\ndin via\u0163a mea.
\nAltele a\u015fteapt\u0103
\ns\u0103 fie caligrafiate
\npe teancul de coli
\nce-l am \u00een fa\u0163\u0103.
\nUndeva, \u00eentre un trecut
\n\u015fi un viitor,
\ninima mea bate
\na nelini\u015fte
\nsau a speran\u0163\u0103.
\nUneori, soarele arde,
\nalteori cad frunzele
\nsau frigul r\u0103v\u0103\u015fe\u015fte \u00eenser\u0103ri
\n\u015fi dimine\u0163i,
\nuneori \u00eenfloresc iri\u015fi
\n\u00een ochii \u00eendr\u0103gosti\u0163ilor.
\nTotul e timp,
\ntotul e via\u0163\u0103,
\nnimic nu mai r\u0103m\u00e2ne
\npentru infinit.<\/p>\n


\nSur\u00e2s<\/strong><\/p>\n

Nu mai am ce scrie
\ndespre desp\u0103r\u0163ire,
\npoate doar
\ns\u0103 pictez pe undeva,
\npe o p\u00e2nz\u0103 pe jum\u0103tate folosit\u0103,
\nceva dintr-o amintire.<\/p>\n

Vreau s\u0103 scriu
\ndespre iubire,
\ndespre curcubeul risipit
\n\u00een p\u0103rul meu,
\npe care numai tu
\n\u00eel po\u0163i vedea
\natunci c\u00e2nd se topesc
\ntriste\u0163ile,
\nne\u00een\u0163elegerile,
\ndep\u0103rtarea…<\/p>\n

O s\u0103 scriu despre mine,
\ndespre lacrima mea
\ncare s-a evaporat
\npe conturul
\nunui sur\u00e2s.<\/p>\n


\nSMS<\/strong><\/p>\n

Nu sunt dec\u00e2t t\u0103cerea
\ndin miile de \u00eentreb\u0103ri
\naglomerate
\n\u00een pia\u0163a r\u0103spunsurilor
\nc\u00e2nd infinitul
\naduce a amurg
\n\u015fi a miros de vanilie
\n\u00een \u00eembr\u0103\u0163i\u015farea rece
\na curcubeelor
\nprin dansul culorilor pastelate
\nspre aripa
\na dou\u0103 p\u0103s\u0103ri c\u0103l\u0103toare
\noprite din zbor
\npe o petal\u0103 de iris
\n\u015fi m\u0103 tulbur\u0103
\npermanent
\nimpresia
\nc\u0103 oamenii nu sunt
\na\u015fa ve\u015fnici
\niar stelele mor
\n\u00een fiecare an
\nde dorul soarelui
\n\u015fi lacrima lunii
\ntremur\u0103 ritmic
\nca b\u0103t\u0103ile
\nunei inimi bolnave
\nde o dragoste
\nne\u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103…<\/p>\n


\nCrizantem\u0103<\/strong><\/p>\n

Sunt plictisit\u0103
\nde rutina zilelor de toamn\u0103,
\n\u00een care zeci, sute de persoane
\n\u00eemi strivesc
\ncurcubeul desenat
\npe pardoseala inimii
\ndin pic\u0103turile d lacrimi
\nc\u0103zute
\ndup\u0103 ce tu
\nai plecat.<\/p>\n

A\u015f vrea
\ns\u0103-mi \u00eenlocuiesc via\u0163a
\ncu o alta;
\nasist indiferent\u0103
\nla trecerea timpului
\npe l\u00e2ng\u0103 fiin\u0163a mea,
\nnu mai izbucnesc
\ndec\u00e2t rareori
\n\u00een versuri
\nc\u00e2nd un altul
\n\u00eemi spune ceva,
\npleac\u0103,
\n\u00eel petrec cu privirea,
\n\u00eel uit…<\/p>\n

Doamne,
\npreschimb\u0103-m\u0103 \u00eentr-o crizantem\u0103,
\nvreau s\u0103 fiu frumoas\u0103
\no toamn\u0103,
\napoi s\u0103 mor…<\/p>\n


\nJertf\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00cemi \u00eenchin sufletul
\npentru totdeauna
\nla altarul poezie,
\nfocul \u00eemi purific\u0103 sentimentul
\nacela
\nca un fior,
\nvreau s\u0103 cred \u00een inima ta
\nca \u00eentr-o icoan\u0103
\npe care a fost pictat de
\nacum o eternitate
\nchipul \u00eengerului.<\/p>\n

M\u0103 dor uneori
\nlacrimile pe care a\u015f fi vrut
\ns\u0103 le v\u0103rs,
\nnu pot,
\nstau \u00een fa\u0163a ta
\nf\u0103r\u0103 s\u0103 mai sur\u00e2d,
\nm\u0103 chinuie
\nt\u0103cerea pe care mi-o strecori
\nprintre cuvinte.<\/p>\n

De ce?
\nPrin\u0163ul a murit \u00een lupt\u0103,
\nPrin\u0163esa nu \u015ftie,
\n\u00eenc\u0103 \u00eel caut\u0103.
\nS\u0103rut\u0103 at\u00e2tea broa\u015fte
\n\u00eenc\u00e2t via\u0163a i-a devenit ru(t)in\u0103.
\nStelele str\u0103lucesc,
\noamenii nu observ\u0103.
\nFocul arde pe altarul poeziei,
\njertfa suntem noi. <\/p>\n


\nION MURGEANU<\/strong>
\n\"\"

POARTA DE VEST- \u00ceNTRE
\n,,PARADIS\u201d \u0218I INFERN<\/strong><\/p>\n

,,Onorat\u00e3 \u00een pictur\u00e3 \u0219i muzic\u00e3, stimat\u00e3 \u00een alte literaturi, familia de autori este r\u00e3u privit\u00e3 \u00een literele rom\u00e2nesti. Faptul ar merita o analiz\u00e3 am\u00e3nuntit\u00e3, cu contributia psihologiei, a sociologiei \u015fi chiar a psihanalizei, deoarece motivele aversiunii par s\u00e3 tin\u00e3 de un domeniu mai profund \u015fi mai obscur. Totu\u015fi, de ce ar fi r\u00e3u s\u00e3 existe leg\u00e3turi de rudenie \u00eentre scriitori? La urma urmei, fiecare din ei are, oricum, mai mult sau mai putin talent, un dram mai sub\u0163ire sau mai consistent de noroc, \u015fi tr\u00e3ie\u015fte, literar vorbind, sub zodie proprie. Familia este \u00eens\u00e3 important\u00e3 pentru c\u00e3 \u00eenseamn\u00e3 continuitate, punte peste timp, \u00eentr-un cuv\u00e2nt: tradi\u0163ie. \u0218i, mai ales, modelul ei ar putea contribui la instaurarea, \u00eentr-o arie plin\u00e3 de discordii, a ideii de solidaritate, aduc\u00e2nd pu\u0163in\u00e3 uitare de sine, \u00een folosul slujirii celuilalt.\u201d
\nAceste considera\u0163iuni preluate de pe site-ul Elisabetei Isanos, fiica poetei Magda Isanos, dar \u015fi a prozatorului Eusebiu Camilar, justific\u0103, de ochii lacomi ai lumii, o mo\u015ftenire plenar\u0103, care se \u00eempline\u015fte \u00eentr-altfel, \u015fi \u00een cu totul alte condi\u0163iuni istorice, implic\u00e2nd etica, dar \u015fi epica \u201enoilor\u201d timpuri… numai c\u0103 pentru art\u0103, respectiv literatur\u0103, poezie sau proz\u0103, sau \u015fi am\u00e2ndou\u0103, timpul e abia un panaceu universal, cum se spune; noua scriitoare, Elisabeta Isanos, un fel de Emily Dickinson valah\u0103, abstras\u0103, dar implicat\u0103 p\u00e2n\u0103 la ultima fibr\u0103 mo\u015ftenirii de care se bucur\u0103, \u00ee\u015fi construie\u015fte tenace opera sa, o \u00eempletire curioas\u0103 de poezie \u015fi proz\u0103, de lirism \u201e\u00een absolut\u201d dar \u015fi resorbire a epicului \u00een construc\u0163ii uluitoare: \u00eenc\u00e2t \u201efamilia literar\u0103\u201d re\u00eenvie \u015fi se completeaz\u0103 armonios, mam\u0103-tat\u0103-fiic\u0103, \u00eentr-un singur autor parc\u0103, predispus s\u0103 topeasc\u0103 alchimic harul a trei genera\u0163ii: poezia mamei, cu geniala ei frenezie solar\u0103, \u015fi epica tat\u0103lui, implantat\u0103 \u00eentr-un epos ancestral, epopeic, sau urgent ancorat, c\u00e2nd e cazul, \u00een cel mai fierbinte real al ultimei clipe…
\nDup\u0103 lectura primelor dou\u0103 c\u0103r\u0163i ale Elisabetei Isanos, \u201eDuminica devreme\u201d – poezii; \u201eDrumul spre Ombria\u201d – jurnal \u015fi medita\u0163ie asupra vie\u0163ii \u015fi a salv\u0103rii ei prin poezie, deosebi, – ajungem la \u201ePoarta de Vest\u201d, un roman nenumit, dar dest\u0103inuit ca atare, de vasta construc\u0163ie epic\u0103, implicat\u0103 \u00een istoria clipei \u015fi a faptelor, \u00een fiin\u0163a precar\u0103 a individului, cu subtitlul: \u201eAventurile unui cet\u0103\u0163ean roman\u201d, – devenit f\u0103r\u0103 voia lui erou de roman: \u201e\u00cen\u0163eleg\u00e2nd c\u0103 prin el se adresa de fapt lumii \u00eentregi, Vitez a\u015ftepta ca omul s\u0103 termine ce avea de spus. \u00cen salopet\u0103, cu un rucsac \u00een spate, era tot unul ca el, dar \u00eenc\u0103 neajuns cu totul la fund.\u201d Acesta este \u201eeroul\u201d- Mihai Vitez, fost miner pe Vale, travers\u00e2nd iute dou\u0103 istorii \u201eurgente\u201d, sc\u0103pat din comunism \u00een capitalismul s\u0103lbatic, manipulat de comunism, disponibilizat \u00een \u201enoul\u201d capitalism \u201ede cumetrie\u201d, cum l-a numit cineva foarte \u201eautorizat\u201d s\u0103 o fac\u0103, p\u0103r\u0103sit \u00een istoria sa intim\u0103, \u015fi \u201edat la fund\u201d, cu totul… \u201e- Nu \u0163i-e fric\u0103. Mo\u015fule, c\u0103 te-nt\u00e2lne\u015fti cu dracul? – N-are alt\u0103 treab\u0103? zise Vitez. S-a cam schimbat, acu\u2019 nu se mai \u0163ine de capul omului, are birou, secretar\u0103 ca lumea \u015fi coad\u0103 la u\u015f\u0103; st\u0103 comod \u00een fotoliu, \u015fi to\u0163i s-agit\u0103 afar\u0103: m\u0103 prime\u015fte? nu m\u0103 prime\u015fte? El face mofturi… Se omoar\u0103 lumea s\u0103 intre la el, cu CV, \u00eembr\u0103ca\u0163i frumos, pom\u0103da\u0163i, parfuma\u0163i, \u015fi el str\u00e2mb\u0103 din nas…\u201d
\nDracul! De la d\u00e2nsul c\u0103tre el \u00eensu\u015fi, g\u00e2ndul \u00eei zburase, ocazional, \u00een ma\u015fina unor tinerei, rememor\u00e2nd: \u201eC\u0103s\u0103torit, av\u00e2nd un copil, so\u0163ia l-a p\u0103r\u0103sit pentru alt b\u0103rbat. La min\u0103 nu se mai putea \u00eentoarce, \u00een toat\u0103 Valea nu se mai f\u0103ceau angaj\u0103ri. O vreme a lucrat cu ziua pe la localnici. A locuit pe str\u0103zi, \u00een Petro\u015fani, iar la venirea iernii s-a refugiat \u00eentr-un canton CFR p\u0103r\u0103sit, \u00een defileu. Dar \u015fi acolo era ocupat, o familie cu trei copii. Mai demult descoperise \u00een defileu mai multe galerii, forate pe vremuri, \u015fi a ales-o pe cea mai ad\u00e2nc\u0103.\u201d(…) \u201eB\u0103ie\u0163ii notau cu s\u00e2rg: a lucrat \u00een min\u0103, locuie\u015fte \u00een pe\u015fter\u0103 de aproape patru ani; iarna e cel mai greu, n-are de unde s\u0103 fac\u0103 rost de parale; o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, \u00een pia\u0163a din Petro\u015fani, vinde obiecte recuperate din groapa de gunoi, cam patruzeci \u015fi cinci de mii de lei, din care cump\u0103r\u0103 m\u00e2ncare pe-o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103.\u201d Acesta ar fi, \u00een linii mari, eroul, care… \u201eB\u0103ie\u0163ii descoperiser\u0103 cu mirare c\u0103 Vitez nu voia s\u0103 ajung\u0103 \u00een ziar, ci doar s\u0103 stea de vorb\u0103, despre vrute \u015fi nevrute.\u201d
\nAcesta este, altfel spus, noul \u201eerou al timpurilor noastre\u201d, pentru care Bunul Dumnezeu preg\u0103tea, cum spun textele sfinte \u201eceva mai bun\u201d… \u201eDomnul se recomand\u0103, f\u0103r\u0103 numele de botez, \u015fi d\u0103du m\u00e2na cu el. \u2013 Cu ce ocazie? \u00eentreb\u0103 Vitez. \u2013 Vreau s\u0103 v\u0103 propun un angajament \u00een str\u0103in\u0103tate, zise Corl\u0103\u0163eanu, \u015fi se a\u015fez\u0103 l\u00e2ng\u0103 el. Ceva foarte avantajos, \u00een Spania. Patronul, rom\u00e2n de-al nostru, de la Madrid, cum tot veneam \u00eencoace cu treburi, m-a rugat s\u0103-i aduc un om de \u00eencredere…\u201d
\nPatronul, \u201erom\u00e2n de-al nostru\u201d, se va numi Horia Talp\u0103; nu chiar \u201ede la Madrid\u201d, \u201emai dimprejurul\u201d, de-ar fi s\u0103 glumim \u00een termeni villone\u015fti, de\u0163inea, \u00eentr-adev\u0103r un restaurant \u00een Coslada, un fel de colonie rom\u00e2neasc\u0103, noua patrie a rom\u00e2nilor des\u0163\u0103ra\u0163i \u00een c\u0103utarea c\u0103p\u0103tuirii pasagere, dar cu g\u00e2ndul la \u0163ar\u0103, \u201eacas\u0103\u201d; numai Vitez, ajuns aici \u201ela Talp\u0103\u201d – sau chiar Dl. Talp\u0103 dac\u0103 vre\u0163i, – ras-tuns \u015fi frizat, de Corl\u0103\u0163eanu, cu pa\u015faport ob\u0163inut cum numai el, misitul lui Talp\u0103, \u015ftia s\u0103 ob\u0163in\u0103 tot ce voia, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u00een care legea devenise deja dev\u0103lm\u0103\u015ftie, \u015fi unde se practica, sub felurite forme, comer\u0163ul cu carne vie, altfel spus sclavii moderni, sclavii noului milenium III…
\n\u201ePatronul are nevoie de un om corect, s\u0103-i fac\u0103 ni\u015fte treburi personale. Cum ar fi, cred eu, s\u0103-i pl\u0103teasc\u0103 facturile, s\u0103-i \u0163in\u0103 eviden\u0163a, cam a\u015fa ceva.\u201d Interesant personaj acest Horia Talp\u0103, \u201erom\u00e2n de-al nostru\u201d, devenit comerciant espagnol de succes, cu o istorie \u015fi biografie cvasi-tenebroase sau cel pu\u0163in bulversante. Suplinitor \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, ini\u0163ial, dup\u0103 terminarea liceului, pe urm\u0103 func\u0163ionar la Sfatul Popular, unde \u00ee\u015fi descoperise pasiunea de colec\u0163ionar de obiecte vechi – \u201efondase\u201d chiar un fel de muzeu local de \u201eantichit\u0103\u0163i\u201d, dar pe acest fond o cunoscuse \u015fi pe Claudia, jum\u0103tatea lui pe care o adusese cu el \u00een Spania; practic romanul \u201ePoarta de Vest\u201d \u00ee\u015fi are declicul (unul dintre declicuri) \u00een istoria acestei Claudia, so\u0163ia lui Talp\u0103, care muri \u00een pat l\u00e2ng\u0103 el, \u00eentr-o noapte \u201e\u00een\u0163epat\u0103 de o viespe\u201d …\u015ei Talp\u0103 r\u0103m\u00e2ne, astfel, singur \u015fi \u201enem\u00e2ng\u00e2iet\u201d, cum ar spune poetul. Filmele americane, clonarea ilustrei oi, \u015fi agresiunea paranormalului peste min\u0163ile \u201enormale\u201d construiesc un scenariu pentru care, sim\u0163eam prima oar\u0103, cum imagina\u0163ia autoarei st\u0103 s\u0103 dea \u00een clocot! Cine \u00eei b\u0103gase lui Talp\u0103 \u00een cap c\u0103 ar putea comunica \u201edincolo\u201d cu r\u0103posata mult adorat\u0103 post-mortem, nici nu este cel mai interesant de dedus: e de-ajuns s\u0103 \u00een\u0163elegem scopul pentru care \u201epatronul\u201d f\u0103cuse rost de un \u201eom corect\u201d, \u201erom\u00e2n de-al nostru\u201d \u015fi acesta, pe care urma s\u0103-l ini\u0163ieze pe postul de mesager \u201e\u00eentre lumi\u201d… La ini\u0163iere, care se face alternativ, dar sagace, particip\u0103 un nou personaj, cu alur\u0103 \u201esavant\u0103\u201d, dar pentru restul micii comunit\u0103\u0163i de rom\u00e2ni din Coslada \u201ede tot hazul\u201d, dac\u0103 nu chiar de r\u00e2sul curcilor: i se spune \u201eFrizerul\u201d, dup\u0103 singura preocupare c\u00e2t de c\u00e2t concret\u0103, pe care o \u201epractic\u0103\u201d ocazional, \u015fi de pe urma c\u0103reia scoate \u015fi el b\u0103nu\u0163ul, at\u00e2t c\u00e2t s\u0103-\u015fi sus\u0163in\u0103 discursul incontinent \u201edespre toate\u201d: prezent \u015fi trecut, via\u0163\u0103 \u015fi moarte, apropiere \u015fi dep\u0103rtare, om, individ \u015fi societate, etc. Horia Talp\u0103 \u00eel cultiv\u0103 asiduu \u00een problema \u201elui\u201d – a comunic\u0103rii \u201ede dincolo\u201d cu Claudia.
\nA\u015fa se face c\u0103 bietul Vitez, om onest, care \u00ee\u015fi c\u00e2\u015ftigase tot timpul existen\u0163a muncind, f\u0103c\u00e2nd ceva, de data aceasta pus \u00een situa\u0163ia de \u201e\u00eentre\u0163inut\u201d \u00eei trec prin cap \u015fi lui fel de fel de scenarii, fire\u015fte, z\u0103rite \u015fi de el tot din filmele americane, cu g\u0103\u015fti de mafio\u0163i, crime, \u015fi indivizi interpu\u015fi anume \u201ede sacrificiu\u201d… \u201e- Cu unul din \u0103\u015ftia am s\u0103 am de-a face, se g\u00e2ndea Vitez. M\u00e2ine-poim\u00e2ine, o s\u0103 m\u0103 cheme sus \u015fi o s\u0103 m\u0103 m\u0103soare din ochi, fum\u00e2nd trabuce: sunt sau nu sunt capabil? Patronul o s\u0103 garanteze c\u0103 sunt \u00een stare s\u0103 fac treaba, \u015fi o s\u0103-mi spun\u0103, de fa\u0163\u0103 cu mafiotul…\u201d \u201eDar momentul de care se temea se am\u00e2na mereu, el se obi\u015fnuia treptat cu via\u0163a din jur, iar cei patru care-l vizitau pe patron se dovedir\u0103 a fi oameni pa\u015fnici. Preotul, \u00een general lumea de-acolo din Coslada, au fost impresiona\u0163i de milostenia lui Talp\u0103, cum l-a str\u00e2ns de pe drumuri, cum l-a adus \u00een Spania, cum \u00eel \u0163inea pe l\u00e2ng\u0103 d\u00e2nsul, mas\u0103 \u015fi cas\u0103, cum l-a dus la doctor, f\u0103r\u0103 s\u0103-i pretind\u0103 plat\u0103, c\u0103ci Vitez n-avea nimic, dar nici s\u0103-i munceasc\u0103 \u00een locul banilor. Poman\u0103 ca asta, nu oricine e-n stare. Preotul a l\u0103udat fapta \u00een plin\u0103 biseric\u0103.\u201d
\n \u201eC\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, de acalmie relativ\u0103, autobuzul Transsib, f\u0103r\u0103 sta\u0163ie fix\u0103, opri la o margine de trotuar, \u00eencurc\u00e2nd circula\u0163ia \u015fi st\u00e2rnind enervare. \u2013 Sunt din Coslada, tr\u0103iesc \u00een Parque Blanco, spuse un domn cu figura sever\u0103, \u00een spaniol\u0103. Dar \u00een ultimul timp murd\u0103ria, nesiguran\u0163a, vandalismul \u015fi p\u0103r\u0103sirea \u00een care tr\u0103im au devenit ru\u015finoase! A\u015ftepta\u0163i pe trotuar de rude, prieteni, cunoscu\u0163i, veneau cei din \u0163ar\u0103, cu ve\u015fti, cu bagaje, obosi\u0163i, cu mirosul Rom\u00e2niei \u00een geci, \u015fi pe t\u0103lpi cu fragmente din noroiul ei.\u201d Veneau \u00een \u201eraiul capitalist\u201d dup\u0103 ce epuizaser\u0103 infernul comunist \u201ecea mai bun\u0103 dintre lumi\u201d, conform \u00eendoctrin\u0103rii care \u0163inuse aproape jum\u0103tate de veac, p\u00e2n\u0103 ce \u201em\u0103m\u0103liga explodase\u201d \u00een sf\u00e2r\u015fit…
\nNumai eroul \u201eales\u201d Vitez se usca din picioare: \u201e- Nu pot s\u0103 stau, s\u0103-mi dea ceva s\u0103 fac… M\u0103 \u00eemboln\u0103vesc, \u00ee\u015fi zicea tot timpul.\u201d \u00cencet-\u00eencet, dar cu greu, pricepu care i-ar fi fost pre\u0163ul \u015fi plata! Un fel de \u201esacrificiu\u201d- trecerea \u201edincolo\u201d s\u0103-i \u00eenm\u00e2neze ori s\u0103-i comunice un mesaj \u201eurgent\u201d Claudiei, fosta so\u0163ie a patronului, dup\u0103 care el r\u0103m\u0103sese neconsolat, de\u015fi umblau vorbe, c\u0103 nu era, nu fusese nici c\u00e2t a tr\u0103it ea, chiar u\u015f\u0103 de biseric\u0103, cum se spune. Vitez zicea c\u0103 nu se c\u0103dea el s\u0103-\u015fi dea cu p\u0103rerea despre via\u0163a patronului. Iar patronul nu-l mai sl\u0103bea, la r\u00e2ndul lui, cu amintirile despre Claudia: \u201e- Ea a fost \u00een multe case, a v\u0103zut tot felul de lume. \u015ei \u00eemi spunea: \u0162i se-nmoaie inima c\u00e2nd vezi c\u0103 de prima oar\u0103, dup\u0103 nici cinci minute de la venire, \u00ee\u0163i pun \u00een m\u00e2n\u0103 cheile casei \u015fi te las\u0103 singur\u0103 cu avutul lor, cu aurul lor, cu copiii lor, de parc\u0103 le-ai fi veri\u015foar\u0103, nu slug\u0103.\u2019\u201d Acest joc de doi, acest \u201etango\u201d al mentalit\u0103\u0163ilor, deschide practic \u201ePoarta de Vest\u201d, c\u0103tre mai ad\u00e2nci \u00een\u0163elesuri \u015fi \u201epractici\u201d str\u0103ine \u201ebarbarilor\u201d din Est!
\nCaracterul (\u015fi) de fresc\u0103 al c\u0103r\u0163ii, folose\u015fte scenariul imaginat de autoare \u00eentre cele trei personaje: Talp\u0103, Vitez, inclusiv Frizerul, pentru familiarizarea nu numai cu ni\u015fte realit\u0103\u0163i str\u0103ine \u201ebarbarilor\u201d, dar \u015fi cu impulsiuni venite dintr-un viitor cosmic aproape neidentificabil, \u00eentre religie \u015fi magie, \u015fi \u00eentre normal \u015fi paranormal; lucruri care vin toate \u201evia America\u201d! \u00cen fine, Vitez va lua cuno\u015ftin\u0163\u0103 ce i se preg\u0103tea \u015fi, ca ciobanul din Miori\u0163a \u201ede acas\u0103\u201d, va \u00eencerca s\u0103 se consoleze obi\u015fnuindu-se cu ideea, c\u0103 mai devreme ori mai t\u00e2rziu, tot acolo ajungem; \u00een timp ce Talp\u0103 \u015fi Frizerul \u201eraisonneur\u201d nu vor \u00eenceta cu \u201ed\u0103sc\u0103leala\u201d misiunii lui transcendente \u00een lumea \u201ede dincolo\u201d. \u201d- \u015ei dac\u0103, murmur\u0103 Frizerul, s\u0103 mori e ca \u015fi cum te-ai \u00eendr\u0103gosti, te-ai mai teme? Cu toate c\u0103 unii \u015fi de dragoste se tem ca de moarte.\u201d \u201e- \u00cei \u015fi v\u0103d ochii, zise Talp\u0103. Cred c\u0103 o s\u0103-\u0163i spun\u0103: – E\u015fti nou, nu te cunosc…\u201d Vitez: \u201e- Poate o s\u0103 fug\u0103 de mine, n-o s\u0103 vrea s\u0103 stea de vorb\u0103.\u201d \u201e- Ori, poate, n-ai s-o recuno\u015fti \u015fi ai s-o \u00eentrebi de ea chiar pe ea. \u015ei o s\u0103-\u0163i spun\u0103 z\u00e2mbind: \u201aUit\u0103-te bine, chiar eu sunt!\u2019 Ai s\u0103 te sim\u0163i rou\u0103! V\u0103z\u00e2ndu-l pe Talp\u0103 alb de oboseal\u0103, Frizerul se preg\u0103ti de plecare. Dar r\u0103mas singur cu Vitez, Talp\u0103, cople\u015fit de amintiri, nu se mai putea opri din vorb\u0103: – Pe-asta \u0163i-am spus-o? Era noapte \u015fi odaia mirosea a vechi; ea p\u0103rea trist\u0103 \u015fi-mi c\u0103uta c\u0103ldura. Voia s\u0103 se-nc\u0103lzeasc\u0103 \u015fi toate din jur, \u00eenafar\u0103 de mine, erau reci. Tremura ca varga, mersesem prea mult prin ploaie \u015fi era ud\u0103 la picioare. Am fost pu\u0163in ofensat, dar i-am luat t\u0103lpile-n palme. Ea a gemut u\u015for \u015fi-a adormit…N-a purtat rochie alb\u0103. (O s\u0103 se mire c\u0103 \u015ftii.) Te rog, dup\u0103 ce-o g\u0103se\u015fti, s-o iei deoparte \u015fi, \u00een timp ce se odihne\u015fte, spune-i tot; o s-adoarm\u0103 crez\u00e2nd c\u0103-i poveste. Zi-i a\u015fa: – Era odat\u0103 o fat\u0103 care s-a m\u0103ritat cu un prost. O s-asculte z\u00e2mbind, cu ochii \u00eenchi\u015fi. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, o s\u0103-i deschid\u0103 s\u0103-ntrebe: – \u015ei mai departe? Ce-a fost mai departe? Ori: – \u015ei el ce-a spus? \u015ei ea ce-a f\u0103cut? Unde-au plecat? Cum se termin\u0103? – Nu se termin\u0103, a\u015fa s\u0103-i spui. O s\u0103 r\u00e2d\u0103, poate. Nici n-o s\u0103-i treac\u0103 prin minte c\u0103-i vorba de ea.\u201d
\n\u00centr-adev\u0103r. Prea mult\u0103 \u015fi prea \u201eam\u0103nun\u0163it\u0103\u201d ini\u0163iere: tracasat, la un moment dat Vitez va \u00eencerca o evadare; prima se va solda cu un e\u015fec, pierdut \u00eentre str\u0103ini, Talp\u0103 \u00eel va recupera, readuc\u00e2ndu-l la bunele sentimente \u015fi \u201e\u00eendatoriri\u201d. A doua oar\u0103 \u00eens\u0103, sau \u201eultima oar\u0103\u201d eroul nostru, surprins \u00een v\u00e2ltoarea evenimentelor din 11 martie 2004, \u00een atentatul cu bombe din c\u00e2teva sta\u0163ii de metrou de la Madrid, recuperate, punctual, pentru cititorul rom\u00e2n, \u015fi nu numai de autoare, Vitez va fi dat disp\u0103rut. \u015ei Talp\u0103 la r\u00e2ndul lui se va consola, organiz\u00e2ndu-i ni\u015fte parastase \u201efire\u015fti\u201d la biserica rom\u00e2nilor din Colsada; romanul cap\u0103t\u0103 prelungiri de comedie politic\u0103-n \u0163ar\u0103, unde hocus-pocus, iese din umbr\u0103 nevasta lui Vitez, cu preten\u0163ii de victim\u0103, \u015fi-l trage \u00een fa\u0163\u0103 \u015fi pe fiul lor \u201eorfan\u201d; o tragicomedie bine dozat\u0103, \u00een nota realit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne\u015fti, cu politicieni vero\u015fi, de ultima or\u0103, care vor specula \u201etragedia spaniol\u0103\u201d a atentatului cu bombe din gara Atocha \u015fi din alte c\u00e2teva, \u00een care au pierit zeci sau chiar sute de victime, iar printre acestea \u015fi zece rom\u00e2ni! Este \u015fi cea mai interesant\u0103, \u00eentr-un fel, dar \u015fi cea mai \u201efrumoas\u0103\u201d parte a c\u0103r\u0163ii, unde virtu\u0163ile naratoarei se resorb nu numai \u00een poezie, dar \u015fi \u00een memorabile flasch-uri eseistice; memorabil este episodul cu fata din vagonul de metrou uit\u00e2ndu-se insistent la frumosul t\u00e2n\u0103r arab care \u00eenainte de a cobor\u00ee \u201euit\u0103\u201d \u00een tren o mic\u0103 saco\u015f\u0103, iar fata c\u00e2t pe ce s\u0103-l fac\u0103 atent: nu a mai avut c\u00e2nd; fusese unul dintre atentatori, un reprezentant al jihadului islamic cu state vechi \u00een istoria arab\u0103, adept al curajului \u015fi a vie\u0163ii de lupt\u0103tor tr\u0103it\u0103 cu risc maxim: \u201eTr\u0103iesc pentru glorie, spunea. Mai bine o zi a\u015fa, dec\u00e2t o mie f\u0103r\u0103. Antar c\u0103l\u0103rea prin de\u015fert \u00een tov\u0103r\u0103\u015fia stelelor. Spunea: Oricine poate s\u0103 cad\u0103 rob, chiar \u015fi regii, dar curajul nu-i este dat oricui\u2019\u201d. De partea cealalt\u0103 este mitul conchistadorului espagnol, cu istoria lui Columb descoperitorul \u201elumii noi\u201d \u00een versiunea Talp\u0103, explicat\u0103 lui Vitez: \u201e…Sunt din \u0103\u015ftia care n-au stare. Uite: Columb. Taic\u0103-s\u0103u era c\u00e2rciumar ca mine, pe l\u00e2ng\u0103 asta mai avea \u015fi un d\u0103rac. \u015etii ce-i asta, d\u0103rac? Sc\u0103rm\u0103na l\u00e2n\u0103. \u015ei el, fii-su, cam a\u015fa ca dumneata, umbla prin lume dup\u0103 o slujb\u0103. Nici m\u0103car nu era spaniol. To\u0163i \u00eel luau \u00een r\u00e2s, mai ales savan\u0163ii \u015fi pro\u015ftii, c\u00e2nd zicea: Trebuie s\u0103 cau\u0163i R\u0103s\u0103ritul \u00een Apus, cum ne-a-nv\u0103\u0163at Hristos, s\u0103 c\u0103ut\u0103m na\u015fterea \u00een moarte!\u201d, specula\u0163ii, altfel, suculente, \u00een litera prozei: dou\u0103 lumi care \u00een istoria lor se \u00eentrep\u0103trund iubindu-se \u015fi ur\u00e2ndu-se alternativ.
\n\u00cen c\u0103utarea lui Vitez, Talp\u0103 va asculta \u015fi explica\u0163ia preotului: \u201e- \u00cen zilele noastre, c\u00e2nd Al Qaida revendic\u0103 Guadalajara, inima Spaniei, cu citadele pe st\u00e2nci, mor\u0163ii \u00een atentat devin egalii crucia\u0163ilor: nu sunt mai prejos dec\u00e2t cei care \u015fi-au l\u0103sat oasele l\u00e2ng\u0103 zidurile Ierusalimului. Orice ar fi f\u0103cut la via\u0163a lor, o moarte ca asta \u00eei scute\u015fte, nu-i a\u015fa, de p\u0103cate. Pe mul\u0163i dintre crucia\u0163i, chiar motivul \u0103sta i-a \u00eempins la drum, s\u0103 traverseze ora\u015fele germane de pe Rin, Boemia, regatul Ungariei, pe vremea aceea, c\u00e2nd s\u0103racii mergeau mai mult pe jos ori \u00een c\u0103ru\u0163e am\u0103r\u00e2te: uciseser\u0103, furaser\u0103, f\u0103cuser\u0103 sperjur sau alte crime, \u015fi sperau c\u0103 murind \u00een slujba Crucii li se vor ierta. C\u0103 \u015fi pe vremea aceea erau destui descul\u0163i, pe unul din \u015fefii lor \u00eel chema Walter cel S\u0103rac.\u201d \u00cen timp ce pe vremea noastr\u0103 televizorul vorbe\u015fte ne\u00eencetat, aduc\u00e2nd ve\u015fti ne\u00eentrerupt: \u201eTelemadrid anun\u0163a: nu, n-a fost vorba de o ma\u015fin\u0103 capcan\u0103…Un artefact \u00een AVE… O explozie \u00een gara Atocha… Lovituri letale \u00een El Pozo… Bombe \u00een Alcala de Henares… Existau mor\u0163i.\u201d \u201eP\u00e2n\u0103 la ora 13 \u015fi 20, fuseser\u0103 adu\u015fi din sta\u0163ia El Payo 67 de mor\u0163i adul\u0163i, 20 de femei \u015fi 41 b\u0103rba\u0163i. La 14 \u015fi 30 s-a anun\u0163at c\u0103 fiecare saco\u015f\u0103 sau rucsac cu explozibil con\u0163inea \u00eentre 13 \u015fi 15 kg de Titadyne; la ora 15 \u015fi 10, Papa Juan Pablo II a spus c\u0103 atentatul a fost o ofens\u0103 la adresa lui Dumnezeu\u201d. \u00cen numele aceluia\u015fi dumnezeu, cu tot at\u00e2tea pseudonime, pentru care se moare intensiv \u015fi intens, pentru care, ca m\u00e2ine planeta poate fi aruncat\u0103 \u00een aer, \u00een timp ce televizorul macin\u0103 \u015ftiri de groaz\u0103 sau transmite mesaje de \u00eencurajare…
\nAceasta e \u201elumea nou\u0103\u201d descoperit\u0103 de Columb \u015fi evolu\u0163ia ei de p\u00e2n\u0103 la noi. \u00cen acest ocean furtunos \u015fi s\u0103lbatic, ce mai \u00eenseamn\u0103 un individ f\u0103r\u0103 identitate, cu actele pierdute ori furate \u201e\u00een atentat\u201d… Vitez abia dac\u0103 \u00ee\u015fi mai aduce aminte c\u0103-l cheam\u0103 Mihai. \u201e? Como se llama? (Cum te cheam\u0103?) Asta \u00een\u0163elegea \u015fi Vitez ; r\u0103spunse f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015fov\u0103ie: – Mihai\/ -?Y el nombre de pila ?\/ -…? F\u0103cu semn c\u0103 nu \u00een\u0163elegea.\u201d
\nFu dat disp\u0103rut, dar \u00een acte era decedat \u015fi \u00een \u0163ar\u0103 \u201eajunse\u201d \u00eentr-unul din cele 10 sicrie ro\u015fii \u00eenso\u0163ite de cruci albe. Comedia pompoas\u0103, de la V\u00e2lcea, unde se \u0163in discursuri \u015fi se intoneaz\u0103 imnul de stat: \u201eDe\u015fteapt\u0103-te rom\u00e2ne din somnul cel de moarte\u201d etc., etc., p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u201ede\u015fteptarea\u201d \u201eviteazului\u201d Vitez se va face \u00een acelea\u015fi condi\u0163iuni ca \u015fi la \u00eenceput, \u015fi cu \u201eaportul\u201d aceluia\u015fi personaj, care \u00eel \u015fi \u201einventase\u201d livr\u00e2ndu-l pentru Spania: Corl\u0103\u0163eanu…
\nProzatoarea e atent\u0103 la simetrii \u015fi mai ales la detalii, pentru ca edificiul ei epic s\u0103 ias\u0103 perfect \u015fi lipsit de orice fisur\u0103. \u201e…La un moment dat, Corl\u0103\u0163eanu \u00eei ar\u0103t\u0103 un loc, o margine pr\u0103p\u0103stioas\u0103 de drum, care se pierdu repede \u00een urm\u0103. \u2013 Aici a fost chestia aia cu ilegalii care voia\u2019 s\u0103 treac\u0103 frontiera, cinci rom\u00e2ni au \u00eencercat ast\u0103-iarn\u0103, pe-o noapte geroas\u0103, s\u0103 treac\u0103 clandestin… Au c\u0103zut acolo, e o r\u00e2p\u0103 de vreo treizeci de metri, mureau \u00eenghe\u0163a\u0163i dac\u0103 nu-i vedea cineva din \u00eent\u00e2mplare, \u015fi a anun\u0163at pompierii din Como…\/Apoi fr\u00e2n\u0103 \u00eencetinind. \u2013 De ce ne-om gr\u0103bi? Avem tot timpul.\u201d\/ Motorul se supuse unui ritm moderat, adormitor. Lui Vitez i se p\u0103rea c\u0103 \u00een toat\u0103 vremea asta, de c\u00e2nd plecase din Vale, nu cobor\u00e2se din ma\u015fina cu miros de tapi\u0163erie nou\u0103 \u015fi deodorant. Din obi\u015fnuin\u0163\u0103, se uit\u0103 pe geam, la cer: norii st\u0103teau gata la porunca de pornire a ploii sau a ninsorilor de prim\u0103var\u0103. (…) Vitez \u00eentoarse capul mult, s\u0103 vad\u0103 mai bine r\u00e2pa cu rom\u00e2ni. Apoi r\u0103sufl\u0103 ad\u00e2nc. Se sim\u0163ea vioi \u015fi mai optimist ca niciodat\u0103. Instal\u00e2ndu-se mai bine \u00een scaun, \u00eentoarse capul spre Corl\u0103\u0163eanu, cu un aer curios: – Ia zi, a ce miroase Italia asta?\u201d
\nBine dozat acest final, ca de altfel \u00eentreaga construc\u0163ie epic\u0103 (390 pagini!): \u201e\u00cencepea o por\u0163iune cu serpentine, un indicator recomanda 5 km pe or\u0103, \u015fi ad\u0103uga, \u00een cuvinte limpezi, s\u0103 priceap\u0103 toat\u0103 lumea: Procedere a passo d\u2019uomo. Adic\u0103, s\u0103 mearg\u0103 \u00een pas de om.\u201d
\nNara\u0163iune baroc\u0103, \u00een miezul ei eminamente tragic\u0103, \u201ePoarta de Vest\u201d este o oper\u0103 de \u00eencununare: a unei familii de scriitori, dar \u015fi darea de seam\u0103 asupra lumii \u201esale\u201d, a scriitoarei Elisabeta Isanos, \u00eentr-un sf\u00e2r\u015fit de lumi, \u015fi la \u00eenceput de Milenium III, c\u00e2nd multe apocalipse (gr. revela\u0163ii) se \u00eentrev\u0103d… F\u0103r\u0103 modera\u0163ie, Poarta de Vest este unic\u0103 \u015fi at\u00e2t de necesar\u0103 \u00een literatura rom\u00e2neasc\u0103, \u015fi nu numai, a ultimilor ani: o capodoper\u0103, care ar trebui s\u0103 concureze lejer la orice premiu literar…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

MARIANA C\u00ceL\u0162 G\u00e2nd Pa\u015fii mei tremur\u0103 ap\u0103s\u0103tor iarba, strivind p\u0103m\u00e2nt, iluzii… Cine ar fi crezut c\u0103 oamenii sunt n\u0103scu\u0163i din<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21569"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21569"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21569\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21570,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21569\/revisions\/21570"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21569"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21569"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21569"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}